Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Lucrare de licenta CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE LEASING FINANCIAR LA LOCATAR

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA BABES – BOLYAI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ NAPOCA




Lucrare de licenta

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE LEASING FINANCIAR LA LOCATAR

CUPRINS

LISTA TABELELOR 3

INTRODUCERE 4

MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA CERCETÃRII 6

CAP. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND LEASINGUL FINANCIAR LA LOCATAR 8

1.1 CADRUL LEGISLATIV IN DOMENIUL LEASINGULUI 9

1.2 DELIMITÃRI CONCEPTUALE 11

1.3 LEASINGUL IN LEGISLATIA INTERNATIONALÃ 11

1.4 LEASINGUL IN ROMANIA 13

1.5 DREPTURILE SI OBLIGATIILE LOCATARULUI 18

1.6 AVANTAJELE SI RISCURILE FINANTÃRII IN SISTEM DE LEASING LA LOCATAR 19

1. 8 CONTRACTUL DE LEASING 24

CAP 2. DATE GENERALE DESPRE SC CONFORT TAXI SRL 27

2.1 SCURT ISTORIC 27

2.2 CONCURENTA 29

2.3 CLIENTELA 30

2.4 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI 31

2.4.1 Indicatorii situatiei patrimoniale 32

2.4.2 Indicatorii echilibrului financiar 34

2.4.3 Indicatori de activitate si al rezultatelor 35

2.5 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT 38

CAP 3. ORGANIAREA CONTABILITÃTII DE LEASING FINANCIAR LA LOCATAR 40

3.1 APARITIA NEVOII DE FINANTARE 40

3.2 CERCETAREA PIETEI 42

3.3 DEPUNEREA DOCUMENTELOR 43

ANALIZAREA DOCUMENTATIEI SI INTOCMIREA CONTRACTULUI 43

VIRAREA AVANSULUI SI INTRAREA IN POSESIA BUNULUI 44

3.6 FACTURAREA SI ACHITAREA RATELOR DE LEASING 45

3.7 PARTICULARITÃTI ALE LEASINGULUI 46

3.8 AMORTIZAREA BUNULUI 47

CAP 4. STUDIU DE CAZ. APLICATIE PRACTICÃ PRIVIND INREGISTRÃRILE IN CONTABILITATEA LOCATARULUI 48

CAP 5. CONCLUZII SI RECOMANDÃRI 61

BIBLIOGRAFIE 64

LISTA TABELELOR

Tabelul 1. Lista cu tarifele pracicate de societatile de taxi din Baia Mare……………63

Tabel 2. Situatia societatii comerciale pentru anii 2005, 2006, 2007 ………………64

INTRODUCERE

In general, in Romania nu exista o viziune clara asupra operatiunilor de leasing, datorata pe de o parte lipsei de traditie in domeniu - primele firme romanesti de leasing aparand abia la inceputul anului 1994 - pe de alta parte inexistentei unui cadru legislativ prielnic dezvoltarii acestei industrii.

Deoarece aceasta piata a crescut substantial, in special in ultimii ani, si pentru ca se simte nevoia de educare a consumatorului mai ales cu privire la legislatia din domeniu, legislatie ce prezinta probleme si multe interpretari, am considerat un bun moment in realizarea unei lucrari dedicata leasingului financiar.

In prezent piata bunurilor si serviciilor creste intr-un ritm alert, fiecare agent econimic incercand sa se adapteze din mers la schimbarile care au loc. Una dintre cele mai importante aspecte fara de care nici un actor din mediul economic nu se poate desfasura, este modalitatea de finantare a activitatii sale. Intre problemele fundamentale ale Romaniei, un loc important si actual il detin finantarea, riscul si performanta. Enumerarea problemelor, asa cum se observa, nu incepe cu productia, cercetarea, comercializarea sau alte activitati, considerate pana acum importante, ci cu finantarea, cu asigurarea capitalurilor. Pentru agentii economici, si nu numai, capitalurile sunt tot mai putine si mai scumpe, iar profiturile scontate, in conditiile concurentei, sunt tot mai dificil de realizat, fiind insotite de riscuri tot mai mari si mai dificil de anticipat. Dupa cum se stie finantarea este de doua tipuri: din surse proprii si din surse straine. Aceasta lucrare se va axa pe una din modalitatile de finantare din surse straine si anume finantarea prin leasing financiar.

Leasingul financiar prezinta operatiuni tot mai complexe si mai sofisticate in materie de inregistrari contabile, de aceea prin lucrarea de fata voi incerca sa redau aspecte teoretice si practice privind operatiunile de leasing financiar la locatar avand in vedere regementarile contabile internationale si nationale aferente.

Cresterea economica din ultimul timp s-a resimtit si la nivelul pietei leasingului, care a cunoscut o dezvoltare semnificativa, confirmand statutul leasingului de produs financiar complementar altor produse bancare si accesibil unui numar mare de agenti economici. In acest sens, se poate sustine ca leasingul a devenit o sursa de finantare pe termen mediu capabila sa sprijine dezvoltarea diverselor sectoare ale economiei nationale la costuri de finantare competitive. In aceste conditii leasing-ul reprezinta in momentul de fata un instrument util si dinamic pentru agentii economici conferindu-le acestora posibilitatea dezvoltarii rapide si durabile a propriilor afaceri.

Datorita procesului de globalizare se incearca o armonizare a normelor si reglementarilor contabile si in domeniul leasingului. Legile care privesc operatiunile de leasing sunt realizate intr-o maniera concisa si incearca sa implementeze mecanisme de finantare eficiente specifice tarilor cu economie de piata. In partea lucrare voi prezenta o parte din avantajele finantarii prin intermediul societatilor de leasing, care nu sunt de neglijat, dar si riscurile acestuia, care de asemenea trebuie cunoscute.

Intreaga lucrare se bazeaza pe studierea reglementarilor in materie de leasing financiar din Romania in viziunea locatarului si punerea lor in practica printr-un studiu de caz aferent unui contract de leasing financiar.

MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA CERCETÃRII

OBIECTIVELE CERCETÃRII

Printre obiectivele lucrarii s-au numarat si acelea de a face mai bine cunoscut acest instrument financiar pus in slujba dezvoltarii unei afaceri si de a arata ca, realmente, in economia romaneasca el reprezinta o solutie absoluta pentru necesitatea companiilor de a se dezvolta, mai ales ca leasingul a devenit in ultimul timp un punct de interes pentru majoritatea bancilor care opereaza pe piata romaneasca, pe de o parte, pentru ca acest segment a fost mai putin exploatat in Romania, iar pe de alta parte pentru ca potentialul de crestere este foarte ridicat.

Pentru multi dintre noi termenul „leasing” este un termen nou si de aceea multi suntem sceptici la ceea ce priveste finantarea printr-un astfel de mod. Ca orice produs nou aparut ar fi recomandat un program de instruire, in special a micilor intreprinzatori.

Lucrarea de fata are ca obiective promovarea conceptului de leasing financiar ca instrument de sustinere a investitiilor, ca produs financiar non bancar. Voi urmari avantajele, limitele si riscurile acestui mod de finantare vazute din prisma utilizatorului obiectului leasingului. Voi pune accent pe drepturile si obligatiile locatarului ce rezida dintr-un contract de leasing financiar, tratamentul fiscal in materie de leasing, pasii propriuzisi pe care trebuie sa ii parcurga un agent economic care vrea sa contracteze un leasing financiar, iar spre sfarsitul lucrarii voi pune in practica mai multe situtuatii de inregistrari contabile.

METODELE SI TEHNICILE DE CERCETARE UTILIZATE

In scopul realizarii obiectivelor stabilite a fost necesar un volum corespunzator de date si informatii care, in urma prelucrarii si interpretarii lor, sa ofere raspunsuri la intrebarile care m-au determinat sa aleg aceasta tema. Aceste intrebari sunt:

  • Care sunt regmentarile legale in vigoare in materie de leasing financiar in Romania?
  • Care sunt avantajele si riscurile pe care le implica leasingul financiar ca sursa de finantare straina?
  • Care sunt pasii care trebuie urmati pentru a solicita un leasing?
  • Cum se reflecta    in contabilitate leasingul financiar?

Pentru a putea raspunde la prima intrebare am luat in calcul legislatia in vigoare din Romania, dar si legislatia internationala privind leasingul financiar observand aspectele specifice ale acestuia precum si anumite chestiuni care ar putea fi interpretate ca nelegale si asupra carora trebuie insistat cu atentie. Desi OG 51 din 1997 ar fi reglementarea prin care s-a consacrat leasingul in Romania, odata cu integrarea in UE se incearca o armonizare cu standardele internationale, in special cu cele europene, de aceea este bine a se urmari completarile si modificarile romanesti, care, pot sa spun ca nu sunt deloc putine.

Pentru a doua intrebare voi analiza avantajele fiscale, financiare, de utilitate ale leasingului, voi face comparatii cu alte mijloace de finantare externe precum creditele bancare, imprumuturi, achizitionarea cu plata in rata, mai exact alte surse de finantare straine. Voi surprinde si cateva aspecte contractuale care pot pune in dificultate interpretarea lor si pe care societatile de leasing le interpreteaza pentru propriul lor folos in detrimentul solicitantului care uneori poate sa fie in necunostiinta de cauza. Tot aici voi face referire la drepturile si obligatiile locatarului ce rezida dintr-un contract de leasing si prezentarea variatiunilor de leasing existente la ora actuala.

Daca la primele doua intrebari am abordat aspecte pur teoretice, la intrebarea a treia si a patra ma axez pe aspecte practice avand ca exemplu o societate comerciala din Romania care se afla pe pozitia de locatar intr-un contract de leasing financiar. Voi analiza exact care sunt pasii intreprinsi pentru a intra in posesia unui leasing financiar si care sunt inregistrarile contabile care trebuie facute pentru a reflecta in contabilitate cat mai corect acest mod de finantare, iar situatiile financiare ale societatii sa reflecte o imagine cat mai fidela, fara deteriorari.

CAP. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND LEASINGUL FINANCIAR LA LOCATAR

1.1 CADRUL LEGISLATIV IN DOMENIUL LEASINGULUI

  • Ordonanta Nr. 51/28.08.1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, Legea Nr. 90/28.04.1998 pentru aprobarea OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, Legea nr. 99 din 26 mai 1999 - Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, care circumscriu complexul de leasing in practica romaneasca. Stipuleaza modul de contabilizare, criterii de recunoastere, definitii etc.
  • IAS 17 “Leasing” (revizuit), care are drept obiectiv stabilirea, pentru locatari si locatori a politicilor contabile corespunzatoare in tratamentul contabil al acestuia spre finalitatea de a intocmi situatii financiare fidele realitatii economice. Deocamdata in Romania aplicarea lui pe scara larga, se afla la stadiul de utopie, din cauza terminologiei si tratamentului specific anglo-saxon, dar in urmatorii ani, odata cu desavarsirea procesului de globalizare va trebui asimilat.
  • OMFP 1752/2005 care trateaza mult mai simplist operatiunile de leasing intrucat situatile financiare ale unor astfel de entitati, sunt “consumate” de catre o gama redusa de utilizatori. Tot aici se specifica obligatia agentilor economici de a-si actualiza creantele si datoriile exprimate in valuta la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, inclusiv creantele si datoriile aferente operatiunilor de leasing.
  • Legea 571/2004 privind Codul Fiscal, face referire la tratamentul platilor de leasing recunoscute cheltuieli sau venituri, la TVA, impozitul pe profit, pe veniturile nerezidentilor, accize etc.
  • Legea nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51 din 1997 privind operatiunile de leasing

Dupa cum se poate vedea relgementari privind leasingul exista atat in Romania, in special prin O. G nr 51 din 1997, completata si modificata ulterior, cat si reglementari internationale, prin IAS 17 „Leasing”. Astfel se poate observa ca se incearca o armonizare a politicilor contabile romanesti cu cele internationale si de asemenea se cauta abordari care sa ajute societatile comerciale sa inregistreze in registrele contabile operatiile in materie de leasing care devin din ce in ce mai complexe si mai sofisticate.

Standardul IAS 17 ajuta la recunoasterea in situatiile financiare a obiectului leasingului de catre locatar:

  • La data inceperii duratei contractului de leasing locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar in bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing sau cu valoarea actualizata a platilor minime de leasing, daca aceasta din urma este mai mica. Pentru calcularea valorii actualizate a platilor minime de leasing, se considera ca factor de actualizare rata implicita a dobanzii din contractul de leasing, daca aceasta se poate determina; in caz contrar, trebuie utilizata rata dobanzii marginale a locatarului. Orice costuri initiale directe ale locatarului sunt recunoscute ca active.
  • Platile de leasing trebuie impartite in cheltuieli de finantare ale leasingului si reducerea datoriei neachitate. Cheltuielile de finantare trebuie alocate pe perioade de-a lungul duratei contractului de leasing, astfel incat sa se obtina o rata periodica constanta a dobanzii la soldul datoriei ramase in fiecare perioada.
  • Un leasing financiar da nastere unor cheltuieli cu amortizarea aferenta bunului precum si unor cheltuieli financiare, in fiecare perioada contabila. Politica de amortizare pentru bunurile in regim de leasing trebuie sa fie consecventa cu cea aplicata activelor amortizabile detinute in proprietate, iar amortizarea inregistrata trebuie calculata in baza prevederilor IAS 16 Imobilizari corporale. Daca nu exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate pana la sfarsitul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat in totalitate pe durata cea mai scurta dintre durata contractului de leasing si durata de viata utila a acestuia.

1.2 DELIMITÃRI CONCEPTUALE

Leasingul este o tehnica de finantare pe termen lung care presupune un risc ridicat. Aceasta tehnica a aparut pentru a da satisfactie agentilor economici care nu pot sa obtina credite de la banci sau fie pentru ca nu vor sa isi puna in pericol patrimoniul prin constituirea de ipoteci sau gajuri.

Din punct de vedere economic leasingul reprezinta o operatiune de finantare in care finantatorul asigura fondurile necesare pentru intreaga investitie.[1]

Din punct de vedere juridic leasingul reprezinta un contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un bun fara a plati imediat pretul.[2]

Conform Legii nr. 99 din 1999, leasingul este o operatiune prin care o parte denumita locator (finantator) transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietaar este celeilalte parti denumite locatar (utilizator), la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul sau de a inceta raporturile contractuale.[3]

1.3 LEASINGUL IN LEGISLATIA INTERNATIONALÃ

Pentru a putea vorbi despre termenul de leasing trebuie sa urmarim de la inceput evolutia acestuia si nu doar la noi in Romania cat si in restul lumii.

Aparitia leasingului a starnit discutii contradictorii in special in Europa datorita unei gandiri inchise specifice europenilor. Exceptie face insa Marea Britanie care se aseamana foarte mult in gandire cu SUA si de aceea a adoptat aceasta forma de finantare fara probleme.

Americanii sunt bine cunoscuti prin instinctul abil de a dezvolta afaceri, astfel ca au creat un mecanism ingenios prin care un solicitant poate dobandi active de valori insemnate, fara a apela la credite bancare unde se cere constituirea de ipoteci, gajuri sau alte forme de garantii. Leasingul poate fi considerat un credit in natura. Daca debitorul manifesta intentia de a fi proprietar de jure, costul va fi mic, numit valoare reziduala, deoarece ratele consuma substanta bunului.

Prima data activitatea de leasing s-a derulat in Statele Unite in 1954. Finantatorul societatii a fost Henry Schonfeld si firma a purtat numele de American Leasing Corporation. Odata cu trecerea anilor se observa o dezvoltare a leasingu-lui in toate tarile lumii.

In Europa prima definitie a leasing-ului a fost data in Franta. Aici operatiunea de leasing poarta numele de “ credit – bail”. Leasingul reprezinta o finantare, in principiu integrala, a unei investitii productive, garantata de beneficiar cu insasi proprietatea investitiei finantate. Din definitie se desprinde cu usurinta caracterul comercial al operatiunii, dar si intentia legiuitorului francez de a incuraja pe aceasta cale activitatile economice aducatoare de profit.

Leasing-ul in Germania a aparut destul de tarziu. Prima definitie poate fi regasita abia in 1971 in circularele fiscale. In definitie se aminteste doar de durata fixa a contractului si de perioada in care este reesalonata restituirea capitalului de finantator.

In contrast cu definitia sumara intalnita in Germania, putem urmarii legislatia in Belgia. Ea face referire atat la leasingul mobiliar cat si imobiliar vorbind despre riscurile si sarcinile ce decurg din folosinta bunului, despre trasaturile contractului, pe scurt amintind despre toate elementele specifice operatiunii de leasing.

Despre conceptul de leasing se poate vorbi si in Italia unde Legea nr. 183 din 2 aprilie 1986, care -la art. 17 alin. 2- defineste leasingul prin “inchirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finantatorul le dobandeste, ori le confectioneaza, in raport cu indicatiile date de utilizator, acesta din urma asumandu-si toate riscurile pe timpul valabilitatii contractului, avand si dreptul de a deveni proprietarul bunului primit in locatiune, cu conditia de a plati pretul stabilit la data incheierii”. Aceasta definitie nu spune nimic despre natura platilor si pretului.

1.4 LEASINGUL IN ROMANIA

In Romania au existat mai multe moduri de a definii operatiunea in sine, dar si a societatilor de leasing. Datorita progresului economic, societatile comerciale romanesti s-au vazut nevoite de a incheia astfel de operatiuni de leasing, avind drept model practica internationala, care de cele mai multe ori a iscat neintelegeri, controverse in ceea ce priveste aplicarea, operarea si stingerea raporturilor, intre partile contractante. Avind in vedere situatiile litigoase cauzate in anul 1997, prin O.G. nr. 51, s-a pus bazele reglementarii juridice a operatiunii de leasing care astfel a permis accesul comerciantilor romani la aplicarea unui nou raport comercial.

Prima societate de leasing din Romania a fost infiintata in anul 1994, iar primele referiri legislative la operatiunile de leasing s-au facut in Ordonanta Guvernului nr. 12/1995, in legatura cu regimul vamal al produselor importate in baza contractelor de leasing. Dezvoltarea contiunua si accentuata a acestui sistem de finantare a impus aparitia in 1997 a Ordonantei Guvernului 51, ca o prima forma a unei legi specifice in privinta operatiunilor de leasing, adoptata ca atare in 1998. Avand ca scop promovarea operatiunilor de leasing si a avantajelor acestora pe piata romaneasca, in februarie 1996 a fost infiintata de catre 3 societati de leasing prezente pe piata in acel moment, Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing - UNSLR.

Leasing-ul s-a impus in Romania, in primul rand prin simplitate, prin operativitatea de a satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii a agentilor economici. De asemenea prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii.

Leasingul este o operatiune care poate fi indeplinita atat de persoanele juridice cat si de cele fizice. Este o buna metoda de finantare datorita operativitatii cu care satisface necesitatiile financiare ale agentilor economici cat si a persoanelor fizice. Prin leasing se poate evita unele proceduri complicate de contractare de credite bancare , proceduri cum ar fi constituirea de garntii si care presupune imobilizarea unor elemente de patrimoniu.

Dar cel mai bine ar fi pentru inceput sa dau o definitie termenului de leasing asa cum este intalnit in Romania.

Conform legii leasing-ul este definit astfel:

“ operatiuni de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.Locatorul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile conving astfel si daca achita toate obligatiile asumate prin contract.”[4]

Leasingul presupune existenta mai multor parti: societatea de leasing (locatorul), persoana care solicita lesingul (locatar, sau utilizator) si furnizorul bunului. Sunt cazuri in care poate aparea si o a patra parte, societatea de credit, in cazul in care societatea de leasing nu dispune de suma necesara achizitionarii bunului de la furnizor. A cincea parte este societatea de asigurari.

In zilele noastre leasingul se bucura de o mare popularitate, datorita modului de derulare a contractului care ofera o flexibilitate si o serie de avantaje de natura economica, care primeaza celor de natura juridica. Leasingul este si cel mai prestigios efect al principiului contabil “Prevalenta economicului asupra juridicului” – ‘Substance over form”. Ca modalitate de finantare a achizitionarii de active si chiar ca afacere, leasingul a inregistrat perioade de crestere semnificativa. Una din cauze este facilitatea locatarului de a obtine finantare integrala, in detrimentul unei achizitii finantate printr-un contract de credit, in care cumparatorul trebuie de regula, sa achite un avans, care nu va face parte din finantarea pe care o asteapta.

Din punct de vedere etimologic, cuvantul leasing provine din englezescul “ to lease”= a inchiria, a concesiona, termeni ce nu surprind complexitatea operatiunilor legate de acesta. Deseori semnificatia este perceputa eronat, neinitiatii confundand conceptul de leasing cu operatiunile de inchiriere sau vanzari in rate.

VARIATII ALE LEASINGULUI

In literatura de specialitate exista mai multe variatii de leasing. Dintre acestea se pot enumera urmatoarele: Full Payout Leasing, Leasing cu valoare reziduala, Sale & Lease Back, Leasing „cross-border”, Leasing intern.

Leasing-ul de tip Full Payout presupune ca ratele sunt calculate astfel incat la finalul contractului de leasing sa fie achitata in intregime valoarea obiectului finantat. In plus sunt acoperite toate costurile aditionale aferente. Finantarea de tip Full Payout se foloseste in mod frecvent pentru leasing-ul de echipamente.

Leasing-ul cu valoare reziduala presupune ca ratele de leasing sa fie astfel calculate, incat la finalul contractului o parte din valoarea bunului ramane neachitata. Aceasta forma de leasing se foloseste frecvent in cazul leasing-ului pentru autovehicule sau leasing-ului imobiliar. La finalul contractului de leasing, clientul (utilizatorul) cumpara bunul respectiv.Avantajul principal este acela ca ratele sunt mai mici decat in cazul leasing-ului tip Full Payout.

Sale & Lease Back este un tip de contract de leasing in care utilizatorul este si furnizorul bunului finantat. Cu alte cuvinte utilizatorul vinde un bun aflat in proprietatea sa societatii finantatoare si in baza unui contract de leasing pe termen lung isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia contra unei chirii lunare. Principalele avantaje ale acestui tip de contract de leasing sunt posibilitatea de a obtine fonduri pentru dezvoltarea afacerii proprii si in acelasi timp de folosi in continuare acel bun.

Leasing-ul „cross-border” poate fi financiar sau operational, si este o operatiune de leasing ce se efectueaza intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident.

Leasing-ul intern este operatiunea de leasing care se efectueaza intre doi rezidenti.

Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite in functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export.

dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. In relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la echipamente industriale, oferind garantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa in relatiile comerciale internationale si din motive financiare.

in raport de implicarea partilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este definit ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc intre furnizor si client, iar indirect este atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate.

dupa continutul ratelor leasing-ul este financiar sau operational. Leasing-ul financiar se caracterizeaza prin aceea ca in perioada de baza a inchirierii este recuperat pretul de export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu. Leasing-ul operational este caracterizat prin aceia ca in perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export.

dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela in care ratele cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este acela in care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor inchiriate; cheltuielile efectuate pentru intretinerea si reparatiile echipamentelor, masinilor sau utilajelor inchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor.

dupa durata inchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implica inchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela in care se incheie un singur contract pentru intreaga perioada.

mai sunt intalnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor, renting-ul si lease-back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaza prin inchirierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, in mod experimental. Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor echipamente. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire isi dovedesc utilitatea, mai ales, in cazul mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finantare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat intr-o masura tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fara sa piarda echipamentul care ii serveste onorarii comenzilor, obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale economice.

1.5 DREPTURILE SI OBLIGATIILE LOCATARULUI

Utilizatorul (beneficiarul) are obligatia:

sa plateasca ratele chiriei, la termenele si in conditiile stipulate in contract;

sa exploateze bunul inchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice;

sa nu efectueze modificari in constructia echipamentului inchiriat; in cazul in care asemenea modificari sunt necesare, utilizatorul are obligatia sa solicite acordul societatii de leasing;

sa conserve bunul in stare de functionare ;

sa asigure echipamentul inchiriat in folosul societatii de leasing.

sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing;

sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;

sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;

sa permita finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;

sa il informeze pe finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert;

sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing.

Printre limitele pe care leasingul le prezinta pentru utilizator se poate mentiona:

Este eficient numai in conditiile in care se poate exploata bunul care face obiectul contractului de leasing pe toata perioada de derulare

Adeseori este mai costisitor decat achizitionarile pe credit iar optiunea pentru o astfel de operatie se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii rentabile

Utilizatorul are dreptul :

de actiune directa asupra furnizorului in cazul in care apar reclamatii privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si postgarantie

de a exercita actiunile posesorii fata de terti

Mediul economic este unul complex si dinamic. Orice agent economic, pentru a avea o cat mai buna reusita pe plan financiar trebuie sa se adapteze acestui mediu economic. Indiferent ca piata pe care o abordeaza este una interna sau internationala, riscurile in sfera productiei cat si in sfera comercializarii exista, intr-o proportie mai mare sau mai mica, asa ca agentul economic al zilelor noastre trebuie sa ia in calcul toate variantele posibile mai ales in ceea ce priveste finantarea. Una dintre variantele acceptate de catre tot mai multe entitati este apelarea la leasing.

Leasing-ul permite obtinerea dreptului de folosinta asupra unor utilaje, echipamente, masini cu eforturi initiale minime. Acest lucru permite firmelor cresterea productivitatii, cresterea rentabilitatii activitatii, lucru care duce in final la cresterea rezultatului financiar. Se poate observa deci ca leasing-ul devine un instrument de finantare din ce in ce mai folosit. El prezinta unele avantaje, in comparatie cu alte modalitati de finantare fiind un factor important al cresterii economice la nivel local, national si de ce nu si global. Cum lucrarea de fata analizeaza leasingul prin sfera locatarului urmeaza a se prezenta cateva dintre avantajele si riscurile locatarului privind finantarea prin aceasta metoda.

1.6 AVANTAJELE SI RISCURILE FINANTÃRII IN SISTEM DE LEASING LA LOCATAR

Printre avantajele pe care finantarea in sistem leasing le presupune, se numara:

Permite utilizatorului sa foloseasca resursele proprii pentru investitii si sporirea capitalului de lucru (active circulante), evitand imobilizarea acestora in achizitionarea de utilaje sau alte echipamente

Permite utilizatorului sa foloseasca in permanenta noile tehnologii in domeni pentru a obtine cel mai bun randament. Datorita faptului ca la finalul contractului de leasing acesta poate returna bunul societatii finantatoare si inchiria un altul ale carui caracteristici tehnice si performante sunt superioare. Pentru afacerile in care schimbarile rapide de tehnologie sau noutatile sunt frecvente, leasing-ul permite minimizarea costurilor de achizitie a echipamentului care se va invechi in scurt timp . Multe companii de leasing ofera optiuni de up-grade sau taxe pentru terminarea contractului inainte de termen

Permite utilizatorului sa amane plata taxelor vamale pana la finalul contractului in cazul bunurilor din import. Plata taxelor vamale si a TVA-ului in vama se va face la valoarea reziduala adica 20% din valoarea bunului.

Facilitati fiscale: - in cazul contractului de leasing financiar bunurile care fac obiectul contractului de leasing se inregistreaza ca mijloace fixe in contabilitatea clientului (utilizatorului) acesta deducand cheltuielile cu amortizarea lui, iar din rata de leasing cheltuielile cu dobanda

Rapiditate si accesibilitate: in comparatie cu obtinerea unui credit bancar procedura de obtinere a unei finantari in sistem leasing cat si derularea unui asemenea contract sunt mult mai facile. In acest fel se evita restrictii financiare care ar aparea la un credit - leasingul foarte rar necesita existenta unor provizioane care sa restrictioneze pe viitor alte operatii financiare; in schimb, un contract de credit, in general, presupune restrictii asupra posibilitatii beneficiarului de a obtine alte imprumuturi.

Serviciile incluse in operatiunea de leasing – efectuarea de catre societatea de leasing a tuturor procedurilor ocazionate de importul unor echipamente, utilaje, precum si inmatricularea in cazul autoturismelor.



Flexibilitatea graficului de plati- pe parcursul unui contract de leasing exista posibilitatea negocierii graficului de plati in functie de specificul activitatii firmei. Astfel se poate stabili se poate stabili o perioada de plata mai lunga ceea ce implica rate mai mici, scadentar al platiilor mai flexibil in functie de alte plati planificate, impozite mai mici datorita costurilor de leasing care sunt deductibile si care duc la scaderea venitului impozabil; beneficiarul leasing-ului nu trebuie sa se sperie asa de tare de efectele inflatiei deoarece bunul achizitionat poate fi folosit imediat.

Asistenta tehnica este oferita deseori de societatile de leasing, care dispun de    servicii specializate; astfel se elimina costurile importante determinate de mentenanta. Desi costul acestui serviciu este de regula inclus in plata ratelor, cel putin se evita problema gasirii personalului calificat si a unor costuri de reparatie neprevazute. In plus, un proprietar care este familiarizat cu echipamentul respectiv poate reduce semnificativ “timpul mort” al echipamentului care apare datorita defectiunilor. Se pot include in contractul de leasing clauze “cancel and return” care inseamna reimprospatarea tehnologiilor prin innoirea sau schimbarea echipamentelor inchiriate in leasing chiar in timpul perioadei de valabilitate a contractului.

Riscurile asumate de locatar:

Una dintre deosebirile leasingului de creditul bancar o constituie asigurarea finantarii integrale a bunului care face obiectul contractului de leasing financiar. In practica insa lucrurile nu stau deloc asa. Toate societatile de leasing din Romania pretind clientilor lor plata unei sume cu titlu de avans, si aceasta anterior achizitionarii bunului ce face obiectul leasingului. In aceste conditii, valoarea finantata devine inferioara costului de achizitie al bunului. Aceasta se intampla datorita lipsei unei reglementari privind perceperea unui avans, valoarea finantata sau momentul achizitiei bunului. Ea se limiteaza sa reglementeze plata unor rate de leasing periodice si modalitatea de calcul al acestora (cota-parte din valoarea de intrare a bunului). Avand in vedere ca leasingul se deosebeste de credit tocmai prin faptul ca e menit sa asigure finantarea persoanelor care nu dispun de fonduri proprii sau atrase (credite) pentru achizitionarea bunului, consider ca se impune reglementarea clara a acestui aspect in legislatia leasingului, astfel incat consumatorii sa poata contracta un leasing si fara plata unui avans sau cu plata unui avans foarte mic in raport cu valoarea contractului.

O alta particularitate a leasingului este si faptul ca principala garantie a finantatorului este insusi dreptul de proprietate asupra bunului ce constituie obiect al contractului de leasing, nefiind nevoie de garantii suplimentare. Mai mult, contractul de leasing poate constitui titlu executoriu. Totusi, majoritatea societatilor de leasing pretind garantii suplimentare, fie sub forma girantilor, fie sub forma de bilete la ordin in alb sau garantii bancare abstracte. Aceasta reduce mult din flexibilitatea caracteristica a contractului de leasing, care in mod normal il face preferabil contractelor de credit. Problema nu poate fi rezolvata decat printr-o interventie legislativa care sa limiteze garantiile solicitate de finantatori la incheierea contractelor de leasing.

Trebuie precizat ca practica societatilor de leasing care impun clientilor sa-si exprime optiunea de cumparare a bunului inca din momentul incheierii contractului este nelegala. Esenta leasingului este tripla posibilitate de optiune a clientului la finalul contractului: sa cumpere bunul, sa restituie bunul sau sa continue contractul. Aceasta nu inseamna ca utilizatorul nu poate sa-si exprime optiunea de cumparare a bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, insa aceasta presupune achitarea tuturor obligatiilor asumate prin contract. Astfel, exprimarea optiunii de cumparare inca de la incheierea contractului ar echivala cu achitarea integrala a bunului, ceea ce ar transforma contractul dintr-unul de leasing intr-unul de vanzare-cumparare.

Un alt risc important dupa parerea mea este prevederea privind raspunderea finantatorului in cazul in care bunul nu este livrat utilizatorului. Toate reglementarile fac doar referirea ca finantatorul nu raspunde intr-o astfel de situatie si ca utilizatorul poate actiona direct asupra furnizorului in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea bunului s.a. Cu alte cuvinte, chiar daca nu ajunge sa foloseasca efectiv bunul, utilizatorul trebuie sa plateasca finantatorului sumele datorate in baza contractului, ramanand sa se razboiasca direct cu furnizorul pentru livrarea bunului. Mai mult, avand in vedere ca nu poate negocia clauzele contractuale, utilizatorul nu are posibilitatea sa se protejeze de la inceput printr-o clauza de desfiintare de drept a contractului intr-o astfel de situatie.

Conform legii, utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul finantatorului, societatea care va asigura bunul. In practica insa, ca si restul clauzelor contractuale, societatile de leasing impun utilizatorului si societatea de asigurare (eventual, membra a grupului financiar al finantatorului), prin prevederi care fac trimitere la societati de asigurare 'agreate de' finantator. Astfel de prevederi sunt, evident, contrare legii si ar trebui cenzurate legal prin declararea expresa a nulitatii acestora.

O situatie in defavoarea utilizatorului este si situatia in care finantatorul ajunge in stare de faliment. Legislatia privind falimentul prevede ca lichidatorul poate decide mentinerea sau desfiintarea contractului de leasing. In a doua situatie obiectul leasingului este readus in patrimoniul finantatorului iar utiliatorul se inscrie in tabelul de creante ca un simplu creditor. Prin aceasta insa se incalca dreptul de optiune al locatarului pentru cumpararea bunului. As sugera in acest caz introducerea unei prevederi legale prin care mai intai sa se acorde utilizatorului dreptul de a aschzitiona bunul si abia apoi sa se ia celelalte masuri.

Alte clauze intalnite in contractele romanesti de leasing care multe dintre ele sunt abuzive insa utilizatorii le accepta pentru ca nu au alternative. Exemple de astfel de clauze sunt: clauza prin care finantatorul isi rezerva dreptul de modificare unilaterala a cuantumului ratelor ramase de achitat, proportional cu modificarea conditiilor de finantare; clauza prin care finantatorul isi rezerva dreptul, in cazul intarzierii platii ratelor de leasing de catre utilizator, de a nu-i valida acestuia dreptul la despagubire decurgand din asigurare; clauza prin care utilizatorul isi asuma inclusiv riscul fortei majore s.a.

1. 8 CONTRACTUL DE LEASING

Contractul de leasing este rezultatul contopirii intr-un tot unitar in care operatiile juridice sunt modelate de asa natura incat ele sa poata fi efectuate, desi procesul de vanzare-cumparare se incheie intre producator si finantator abia la sfarsit. Asadar, contractul de leasing se perfecteaza pe baza clauzelor convenite intre finantator si utilizator in virtutea raporturilor de mandat dintre acestia. In raporturile juridice care iau nastere intre locator/finantator si utlizator, in ceea ce priveste contractul de leasing, avem un contract: consensual, sinalagmatic, oneros, comutativ cu executare succesiva, translativ, numit si intuitu persoane.

Caracterul consensual simplu al leasing-ului este repreentat de acordul de vointa a partilor participante. In Romania se impune redactarea unui inscris constatator pentru a da certitudinea in ceea ce priveste intinderea si executarea contractului, precum si de de ordin probator.

Caracterul sinalagmatic este dat de obligatiile reciproce pe care le au ambele parti, si presupune ca locatorul sa asigure folosinta bunului pentru o perioada determinata iar utlizatorul se obliga sa plateasca la timp, rata de leasing. In dreptul roman utilizatorul nu poate introduce actiunea de reziliere sau invocarea mentiunii de neexecutare, in cazul in care bunul nu este livrat de furnizor, chiar daca utlizatorul a achitat ratele conform clauzelor contractuale.

Caracterul oneros aduce in discutie faptul ca, in general, contractul de leasing este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte urmareste a-si procura un avantaj, finalizand cu obtinerea unui avantaj-potrivit art. 945 cod civil roman. Locatorul primeste periodic de la utlizator ratele de schimb, iar utlizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada contractului cu pastrarea dreptului sau de optiune.

Caracterul comutativ se refera la faptul ca ambele parti cunosc intinderea drepturilor si obligatiilor ce le revin, din momentul incheierii conventiei internationale, fiind stipulate atat in contract cat si in textul legii aplicabile, convenita de parti.

Contractul de leasing este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele se produc pe durata derularii contractului, care este de regula pe timp mediu sau lung, acest aspect avand consecinte importante legate de desfasurarea raporturilor juridice dintre parti, cum ar fi problema riscului, efectelor privind neexecutarea contractului ori a prescriptiei dreptului la actiune.

Contractul translativ. Efectul translativ opereaza in raporturile dintre societatea de leasing si utlizator, daca la finalul contractului, acesta opteaza pentru cumpararea bunului care a facut obiectul leasing-ului, prin transmiterea dreptului real de folosinta.

Contractul negociat. Daca unii autori considera acest contract ca fiind un contract de adeziune, reglementarile legale in vigoare indica faptul ca avem de-a face cu un contract negociat, deoarece partile pot conveni oricind in privinta clauzelor.

Caracterul executoriu Legea 287/2006 privind operatiunile de leasing, reiese, fara echivoc, obligatia utilizatorului de a preda bunul la sfarsitul perioadei de leasing, daca acesta nu-si exprima optiunea de a achizitiona bunul sau, dupa caz, dreptul de utlizare a programului de calculator. Utlizatorul mai este somat sa predea bunul si in cazul rezilierii, cand culpa ii este imputabila.

„Profesorul Tudor R. Popescu observa, in cadrul acestei operatiuni, ca locatarul are initiativa afacerii, vanzatorul o permite, creditorul o faciliteaza si toti impreuna, actionand in interes propriu, actioneaza in acelasi timp si in folosul celorlalti. La randul sau, profesorul Ioan Macovei detaliaza modul in care operatiunile de leasing prezinta avantaje pentru toate partile interesate”.[5]

Contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

  1. riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care fac obiectul leasingului sunt trnsferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
  2. contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul lesingului catre utilizator la momentul expirarii contractului
  3. utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata    contractului de leasing, raportata la durata de functionare maxima exprimata in procente;
  4. perioada de leasing depaseste 80% din durata de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit
  5. valoarea totala a ratelor de leasing , mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrate a bunului

Contractul de leasing operational- orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valorea reziduala si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la contractul de leasing financiar.

Conform Legii nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51 din 1997 privind operatiunile de leasing contractul de leasing trebuie sa cuprinda minimum urmatoarele elemente:

partile in contractul de leasing:

- locatorul/finantatorul;

- utilizatorul;

descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

valoarea totala a contractului de leasing;

valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;

perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

clauza privind obligatia asigurarii bunului.

valoarea initiala a bunului;

clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.

Este important de stiut ca un contract de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de un an. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca achita toate obligatiile asumate prin contract, dar nu mai devreme de 12 luni. De asemenea contractele de leasing constituie titlu executoriu, daca utilizatorul nu preda bunul in urmatoarele situatii:

    • la sfarsitul perioadei de leasing, daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului;
    • in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.

CAP 2. DATE GENERALE DESPRE SC CONFORT TAXI SRL

2.1 SCURT ISTORIC

S.C CONFORT TAXI S.R.L are ca profil de activitate prestari de servicii in regim de taxi. Societatea a fost infiintata in 2003. Initial a fost recunoscuta ca si persoana fizica autorizata, insa din 2003 s-a transformat in societate comerciala cu raspundere limitata. Capitalul social al al entitatii este de 200 RON.

S.C. CONFORT TAXI S.R.L. are sediul in localitatea Baia Mare, strada Barajului nr. 19, judetul Maramures, inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J24/1282/13.11.2003, cod fiscal 15900850. Societatea are doi asociati, dintre care unul a fost numit si administrator.

Pentru a se putea adapta la cerintele pietei societatea a incheiat mai multe contracte de colaborare cu alte societati din acelasi sector de activitate, societati recunoscute, cu vechime si cu prestigiu: S.C.USI TAXI S.R.L., S.C GALANT S.R.L., S.C. MARA TAXI S.R.L.

In primii 3 ani de functionare societatea S.C.CONFORT TAXI S.R.L. un contract de colaborare in exclusivitate doar cu S.C.USI TAXI SRL. Acest lucru insemna ca S.C.CONFORT TAXI S.R.L. sa poarte sigla USI TAXI pe masina, tarifele practicate sa fie tarifele recunoscute ale USI TAXI si de asemenea culorile masinii sa fie aceleasi ca si culorile tuturor masinilor USI TAXI.( culoarea rosie). De asemenea soferii de la CONFORT TAXI puteau beneficia de serviciile dispeceratului USI TAXI. Tot USI TAXI impunea anumite tarifuri preferentiale pentru anumiti clienti (de exemplu pentru clientii cazati la hotelul Europa din Baia Mare sau pentru comenzile facute de la Metro). Societatea CONFORT TXI SRL platea lunar o taxa fixa pe masina pentru a beneficia de aceste servicii oferite de USI TAXI. De asemenea achita toate obligatiile care ii revin Bugetului statului sub forma de impozite si taxe. CONFORT TAXI mai are urmatoarele obligatii ce rezida din contract: raspunde singur de verificarea metodologica a ceasului de taxare, detinerea de autorizatie pentru executarea serviciului public de transport de persoane sau bunuri in regim taxi, promisiunea ca soferii de taxi vor da curs executarii comenzilor la solicitarile dispeceratului.

In ultimul timp au aparut insa noi societati importante care au acest profil de activitate. Se poate mentiona urmatoarele entitati: SC GALANT SRL, SC MARA TAXI SRL, SC SIROMEX SRL, SC STOTAX SRL Acestea s-au remarcat prin calitatea serviciilor prestate, promptitudine, tarifele scazute, calitatea masinilor, a personalului, marketing.

Automobilele din dotare sunt fie in proprietatea societatii, fie sunt luate in leasing, sau in chirie. Fiecare automobil are propriul sofer, propriul aparat de taxare si propria autorizatie. Privind asigurarea masinilor, ele sunt obligate sa fie asigurate atat RCA cat si FULL CASCO.

2.2 CONCURENTA

Nu exista concurenta perfecta. Intotdeauna va exista un concurent care sa influenteze piata, fie ea regionala, nationala sau chiar internationala. Concurenta este opusul monopolului. Este formata de participanti care participa la o competitie fie ea sportiva, economica, etc. In economie este o rivalitate intre ofertanti care lupta pentru a castiga clienti. Armele folosite sunt : tarifele practicate, calitatea serviciului, servicii post vanzare, prestigiul firmei, etc.

Transporturile de persoane sau bunuri in regim de taxi fac parte din categoria serviciilor publice de transport local de interes public si se afla sub autoritatea administratiilor publice locale.    

Cele mai importante firme de taxi din Baia Mare sunt :

  • USI TAXI
  • MARATAXI
  • STOTAX
  • GALANT
  • SIROMEX
  • TAXIRO

In tabelul 1 am precizat tarifele actuale practicate de fiecare companie in parte, tarife de zi /km, tarife de noapte/km, pornirea (atat zi cat si noapte), stationare pe minut (zi sau noapte).

Taxiul trebuie sa aiba afisate pe portierele din fata valoarea tarifelor pe kilometru si tariful de pornire, astfel incat acestea sa fie vizibile de la 5 metri.

Cum CONFORT TAXI are acorduri de partenetiat cu mai multe firme ea se adapteaza la tarifele practicate de ele in parte. Astfel autovehiculele societatii CONFORT care au incheiat acorduri de colaborare cu USI TAXI au tarifele practicate de USI TAXI, cele de la MARATAXI sunt adaptate la tarifele companiei MARATAXI, analog pentru GALANT. De regula aceste acorduri se incheie pe o perioada de un an. In conditiile in care cei doi subiecti ai contractului doresc continuarea colaborarii, pot opta pentru o prelungire a acestuia. In caz contrar relatiile parteneriale se incheie.

Piata in materie de prestari servicii de taxi devine din ce in ce mai pretentioasa in privinta serviciilor oferite. Daca in 2003 existau 100 de autovehicule in regim taxi, in prezent numarul acestora s-a marit foarte mult. Potrivit Proiectului de hotarare din 18.05.2006 Primaria Baia Mare restrictioneaza numarul maxim de autorizatii permanente la 300.

Tot in 2003 majoritatea masinilor de taxi erau compuse in special din Dacia 1300, Dacia 1310, Matiz, Tico, in prezent nici vorba de astfel de masini. Acum gama este tot mai variata de la Dacia Logan, care se pare ca sunt cele mai cautate, la Renault, Cielo, Mercedes, Opel, Audi, etc. Se observa ca masinile sunt din ce in ce mai puternice, mai confortabile, cu design cat mai atragator pentru a atrage clientii.

Un lucru de remarcat este ca majoritatea autovehiculelor sunt pe gaz (GPL –gaz petrolier lichefiat) si nu pe benzina sau motorina. Acest lucru se explica datorita pretului redus al gazului comparativ cu restul compustibilului.

2.3 CLIENTELA

Legea nr.38 din 13 ianuarie 2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere face anumite sesizari privind notiunea de client in cazul serviciilor taxi.

In legatura cu termenul „client” legea face urmatoarea precizare : client - persoana care a angajat, direct sau prin dispecer, executarea transportului unor persoane sau al unor bunuri, dupa caz, in numele careia se executa transportul si care plateste, dupa efectuarea acestuia, intreaga contravaloare a prestatiei conform datelor inscrise in bon client sau, in cazul transportului in regim de inchiriere, plata serviciului se realizeaza pe baza documentelor fiscale cu regim special, in conformitate cu contractul de inchiriere incheiat cu operatorul de transport.

Un prim aspect important este respectarea principiului de nediscriminare a clientilor pe motive etnice, politice, religioase. Orice persoana are acces egal si nediscriminatoriu in angajarea serviciilor unui taxi aflat in pozitia Liber, stationar sau in miscare. Angajarea serviciilor unui taxi in miscare in pozitia Liber se poate realiza de catre client semnalizand vizibil.

Transportul in regim de taxi se poate executa numai la solicitarea clientului si pe orice traseu deschis circulatiei publice. Se interzice transportul pe o singura cursa a mai mult de un client.

2.4 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI

Ca si majoritatea societatiilor care se respecta si CONFORT TAXI are mai multe obiective de indeplinit. Obiectivul principal al oricarei intreprinderi este maximizarea valorii sale patrimoniale, mai exact maximizarea profitului. Indeplinirea acestui obiectiv se poate realiza in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a unui echilibru financiar. Echilibrul financiar este egalitatea dintre sursele de finantare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen scurt si lung.

Caile de sporire a rentabilitatii trebuie sa urmareasca doua directii: minimizarea eforturilor si maximizarea efectelor, sau devansarea ritmului de crestere a cheltuielilor de catre ritmul de crestere a veniturilor.

2.4.1 Indicatorii situatiei patrimoniale

  • Structura capitalului propriu
  • Solvabilitatea generala
  • Lichiditatea generala

1) Structura capitalului propriu = X100%

Decembrie 2005=

Decembrie 2006=

Decembrie 2007=0

Inversul acestui indicator este rata autonomiei financiare care se calculeaza . Acesta din urma evidentiaza gradul in care unitatea patrimoniala poate face fata obligatiilor de plata In conformitate cu OMF nr. 596/1995, acest indicator se mai numeste si „solvabilitate patrimoniala”. O valoare ridicata a nivelului acestui indicator semnifica o sporire a capacitatii de autofinantare a agentului economic, iar solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci cand valoarea ei depaseste 30%. Din calculele mele reiese ca societatea poate face fata usor obligatiilor sale de plata.

2) Solvabilitatea generala = x100%

Lichiditatea si solvabilitatea financiara exprima capacitatea unei societati comerciale de a face fata platilor scadente. Daca lichiditatea financiara reflecta capacitatea firmei de a face fata datoriilor pe termen scurt, solvabilitatea financiara vizeaza coordonatele medii si lungi ale platii unei firme. Echilibrul solvabilitatii financiare inseamna diminuarea in permanenta a gradului de indatorare a societatii comerciale si finantarea afacerii din surse proprii.

Decembrie 2005=

Decembrie 2006 =

Decembrie 2007=

3)Lichiditatea generala= x100%

Lichiditatea financiara arata capacitatea intreprinderii de a genera in permanenta fluxuri monetare pentru a-si achitarea obligatiile scadente. Lichiditatea financiara arata capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt din activele circulante.

Activele circulante cuprind stocuri, creante, investitii financiare pe termen scurt, trezoreria. Din analiza situatiilor financiare ale societatii se poate observa ca nu avem in activele circulante decat trezoreria asa ca se va calcula o lichiditate efectiva dupa urmatoarea formula.

Lichiditatea efectiva =

Valoarea optima a acestei rate este cuprinsa intre [40% - 60%].

Decembrie 2005=

Decembrie 2006 =

Decembrie 2007=

Din calcule reiese o lichiditate efectiva mare ceea ce inseamna ca firma este in masura sa-si achite datoriile pe termen scurt fara nicio problema. Analiza acestui indicator trebuie efectuata insa cu rezerve. Din datele de mai sus se observa ca disponibilitatile se modifica semnificativ si in scurte perioade de timp ca urmare a raportului de incasari si plati.

Indicatorii de lichiditate caracterizeaza calitatea activitatii activitatii economico-financiare care sacde atunci cand mijloacele banesti sunt avansate in elemente de active circulante cu o rotatie incetinita sau intrerupta (marfuri greu vandabile, clienti neincasati al timp, materii prime degradate).

Gradul de lichiditate a elementelor de active circulante are o influenta directa asupra echilibrului financiar. Cu cat nivelul lichiditatii este mai mic sau inregistreaza o tendinta de scadere, influenta se transmite direct asupra necesarului de fond de rulment care va inregistra valori crescatoare. Din ceea ce se va putea observa pe parcurs si necesarul de fond de rulment urmeaza acelasi traseu ca si lichiditatea.

2.4.2 Indicatorii echilibrului financiar

  • Fondul de rulment
  • Necesarul de fond de rulment
  • Rata de acoperire a dobanzii

4) Fondul de rulment = Capitaluri permanente- Active imobilizate

Capitaluri permanente= Capitaluri proprii+ Provizioane+Datorii financiare pe termen mediu si lung

Active imobilizate= Imobilizari necorporale+Imobilizari corporale+Imobilizari financiare

FR Decembrie 2005 =35349+0+57118-(0+81479+0)=10988

FR Decembrie 2006 = 67791+0+29502-(0+73163+0) = 24130

FR decembrie 2007 = 82885+0+0-(0+62443+0) = 20442

5) Necesarul de fond de rulment (NFR)

NFR= Stocuri+Creante pe termen scurt+Active de regularizare- (Datorii comerciale+ Datorii sociale+ Alte datorii nefinanciare+ Pasive de regularizare)

*Activele de regularizare= Cheltuieli in avans

*Pasive de regularizare= Venituri in avans

Decembrie 2005= 866-23730= - 22864

Decembrie 2006= - 11070

Decembrie 2007= - 34257

6) Rata de acoperire a dobanzii =

Rata de acoperire a dobanzilor reflecta capacitatea profitului rezultat din activitatea intreprinderii de a acoperi dobanzile bancare

Decembrie 2005=

Decembrie 2006=

Decembrie 2007=

2.4.3 Indicatori de activitate si al rezultatelor

  • Productia exercitiului
  • Profitabilitatea economica
  • Valoarea adaugata
  • Excedentul brut din exploatare

7)Productia exercitiului= Cifra de afaceri(CA)+Productia stocata+Productia imobilizata

Ea include in acest caz valoarea i serviciilor „realizate” de intreprindere.

Productia exercitiului Decembrie 2005= 118158

Productia exercitiului Decembrie 2006= 57806

Productia exercitiului decembrie 2007 = 118271

8)Profitabilitatea economica=

Decembrie 2005=

Decembrie 2006=

Decembrie 2007=

Valoarea adaugata (VA)

VA = S + Am + Db + I + Pn

unde: S – salarii;

Am – amortizarea

Db – dobanzi;

I – impozite, taxe si varsaminte asimilate;

Pn – profit net;

VA Decembrie 2005= 7533+12990+6698+(231+3556)+24259=55267

VA Decembrie 2006= 3302+10415+4597+(18+1172)+10673=30177

VA decembrie 2007 = 7396+21135+7819+(44+2380)+25767=64541

Acest indicator ne ajuta la masurarea gradului de integrare a intreprinderii folosind raportul VA/CAN (valoare adaugata/ cifra de afaceri neta).

VA /CAN Decembrie 2005=

VA/CAN Decembrie 2006=

VA/CAN decembrie 2007 =

Rata valorii adaugate (VA / CAN) arata structura productiei intreprinderii care va avea o influenta asupra nevoilor de finantare. Aceasta rata este de 12-20% in sectorul comercial, mai mare de 30% in sectorul industrial si de 40% in sectorul tipografiei si sticlariei. (Peyrard, Josette, Analyse financiere, Ed. Vuibert, Paris, 1996, pag. 23).

10) Excedentul brut al exploatarii (EBE)= VA + SE – (It + CP)

EBE Decembrie 2005

EBE Decembrie 2006= 30177+0-(18+3302)= 26857

EBE decembrie 2007 = 64541+0-(44+7396) = 57101

unde: VA – valoarea adaugata;

SE – subventii de exploatare (reprezinta subventiile primite de intreprindere pentru acoperirea pierderilor, pentru diferentele de pret, la produsele subventionate si alte subventii din partea statului sau a altor unitati patrimoniale) ;

It – impozite, taxe si varsaminte asimilate (cuprind cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele suportate de catre intreprindere, cu exceptia impozitului pe profit, cum ar fi: impozitul pe salarii ca urmare a depasirii fondului de salarii, impozitul pe cladiri, taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport);

CP – cheltuieli cu personalul (reprezinta cheltuielile cu salariile cuvenite personalului cat si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitate: asigurari sociale, ajutorul de somaj).

Reflecta rezultatul economic brut al intreprinderii degajat de activitatea de exploatare, fiind considerat primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de rentabilitate. Acest indicator reflecta rezultatul obtinut de o intreprindere din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor venituri din exploatare, respectiv de volumul amortizarilor si provizioanelor.

Cu alte cuvinte, indicatorul nu este influentat de politica economica interna a intreprinderii reflectata in amortizari si provizioane, pe de o parte, iar pe de alta parte, excluderea altor venituri si cheltuieli din exploatare se justifica prin faptul ca acesti indicatori se refera la perioade de activitate, altele decat cele ale exercitiului financiar curent.

Ca indicator care evidentiaza performantele economice ale unei intreprinderi legate de activitatea de exploatare (operatii legate de productie, de activitatea comerciala sau prestari de servicii), excedentul brut al exploatarii este resursa principala a intreprinderii care influenteaza atat indicatorii de eficienta cat si capacitatea de autofinantare a intreprinderii. Din aceast motiv se considera ca excedentul brut al exploatarii reflecta contributia capitalului la crearea bogatiei intreprinderii.

Pe de alta parte, se considera ca indicatorul constituie un rezultat partial, in sensul ca nu tine cont de toate cheltuielile suportate de intreprindere in activitatea sa de exploatare (neluand in calcul cheltuielile cu amortizarea si nici provizioanele din exploatare).

Excedentul brut al exploatarii obtinut prin deducerea remunerarii statului si a personalului din valoarea adaugata reprezinta de fapt contributia capitalului la crearea bogatiei intreprinderii, permitand mentinerea si dezvoltarea capitalului tehnic si remunerarea capitalurilor investite.

2.5 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

Analiza rentabilitatii constituie, fara indoiala, un aspect esential al diagnosticului financiar, dar concluziile sunt adesea incomplete daca nu se ia in considerare celalalt aspect al analizei financiare – riscul.

Realizarea obiectivelor si proiectelor unei organizatii presupune identificarea si asumarea unor riscuri multiple, cum ar fi: schimbarile de mediu sau interne, conceperea unor strategii nerealiste, erori si omisiuni in proiectare si executie, etc.

Intr-o acceptiune sintetica, riscul – inerent oricarei activitati – reprezinta variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului.

Modelul J. Conan si M. Holder se aplica intreprinderilor industriale mici si mijlocii si se bazeaza pe analiza „lichiditate-exigibilitate”. Modelul a fost construit in anul 1978 in urma observarii unui numar de 31 de rate, pe un esantion de 190 de intreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au dat faliment in perioada 1970-1975.

Modelul Conan-Holder se bazeaza tot pe o functie „Z” scor, cu urmatoarea structura:

Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5

- rata lichiditatii intermediare

X1 Decembrie 2007 67

- rata stabilitatii financiare

X2 Decembrie 2007 = 75

- gradul de finantare a vanzarilor din surse externe

X3 decembrie 2007= 1

- gradul de remunerare a personalului

X4 decembrie 2007 = 45

- ponderea rezultatului exploatarii in valoarea adaugata

X5 decembrie 2007 = 67

Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5

Z = 16 x 1,5967+ 22 x 0,7075 – 87 x 0,0661 - 10 x 0,1145 + 24 x 0,5467= 47,3373

Gruparea firmelor in functie de scorul “Z” Conan-Holder se face astfel:

nivelul I: firme solvabile (Z > 9)

nivelul II:     firme cu dificultati financiare temporare, care pot fi remediate daca se aplica strategia adecvata situatiei (4 < Z < 9)

nivelul III:    firme falimentare (Z < 4)

Din datele de mai sus se observa ca firma este solvabila.

Intre dezavantajele aplicarii acestui model mentionam urmatoarele:

indicatorii utilizati vizeaza numai o parte din remunerarea capitalului

stabilitatea financiara poate creste si pe seama unui grad de indatorare mai mare a firmei

lichiditatea intermediara se poate realiza prin cresterea creditului comercial acordat clientilor

CAP 3. ORGANIAREA CONTABILITÃTII DE LEASING FINANCIAR LA LOCATAR



3.1 APARITIA NEVOII DE FINANTARE

S.C CONFORT TAXI S.R.L. are ca obiect de activitate prestarea de servicii, mai exact transporturi in regim de taxi. Datorita acestui obiect de activitate ea este obligata sa mentina in permanenta mijloace de transport la cea mai buna calitate pentru a fi in pozitie de concurenta cu celelalte societati din acelasi sector de activitate din localitate. Se poate spune ca in Baia Mare populatia careia i se adreseaza aceasta categorie de servicii este o populatie pretentioasa, in continua schimbare si care are asteptari din ce in ce mai mari cu privire la calitatea serviciilor primite, mai exact design-ul masinii, confortul asigurat, prestanta soferului sau promtitudinea cu care raspunde la comanda.

Una dintre variabilele care stau la alegerea oricarui bun sau serviciu poate fi considerat pretul sau tariful acestuia. Cum insa in domeniul transportului de taxi tarifele practicate sunt foarte apropiate, cum se putea vedea in capitolul 2 unde am discutat mai pe larg despre concurenta acestei societati, pentru a putea ramane pe pozitie concurentiala si pentru a nu fi eliminata de pe piata atentia trebuie indreptata spre celelalte variabile deosebit de importante care influenteaza in diferite masuri decizia clientului: calitatea serviciului, confortul masinii, rapiditatea cu care se raspunde la comenzile facute.

In taxi uzura fizica si morala a mijloacelor de transport este destul de mare. Autoturismele trebuiesc inlocuite periodic cu altele noi, mai moderne. De obicei in acest sector de activitate media dupa care se achizitioneaza un nou autoturism este de 5 ani. Cum insa costurile privind achizitiile unor astfel de imobilizari corporale sunt destul de mari societatea apeleaza la finantari externe precum contractarea de credite bancare pe termen lung sau achizitionarea de bunuri in sistem de leasing financiar. Tema acestei lucrari este organizarea contabilitatii in sistem de leasing financiar la locatar asa ca nu ma voi ocupa de creditele bancare contractate, ci voi dezvolta pe larg pasii pe care societatea i-a facut in contractarea unui leasing financiar.

Aparitia nevoii de finantare in sistem de leasing a fost impulsul care a determinat societatea sa apeleze la aceasta metoda. Motivul pentru care a fost ales acest domeniu, vine tocmai dintr-o atenta observare si deplina intelegere a complexitatii mecanismelor economiei de piata: nu dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe genereaza profituri pentru companie ci utilizarea cu maxim de randament a acestora. Prin achizitionarea unui bun in sistem de finantare leasing, compania poate folosi facilitatile acordate de legislatie legate de deductibilitatea platilor de leasing, conform tipului contractului de leasing: amortizare, dobanda, asigurare in cazul leasing-ului financiar.

3.2 CERCETAREA PIETEI

Pentru inceput primul pas a fost cercetarea pietei in cautarea de informatii. Se cauta atat oferte de autoturisme cat si societati de leasing. De multe ori societatile de leasing impun din start anumiti furnizori de bunuri cu care acestea au contracte de colaborare. Societatile de leasing sunt din ce in ce mai numeroase, ofertele acestora sunt diferite asa ca trebuie analizat fiecare caz in parte astfel incat contractantul sa gaseasca o varianta optima. Din momentul in care s-a gasit finantatorul care indeplineste conditiile cautate si anume RCI Leasing Romania, se purcede la studierea ofertei in detaliu.

Impreuna cu un reprezentant al societatii finantatoare se analizeaza mai multe variante ale contractului. Oferta consta in doua situatii:

Varianta I.

Model autoturism Dacia Logan 1,5 DCI

Durata contract 48 luni

Suma finantata 9.700 €

Avans 511 €

Rate leasing 224,62 €

Primele 3 luni sunt gratis

Varianta II

Model autoturism Dacia Logan 1,5 DCI

Durata contract 36 luni

Suma finantata 9.700 €

Avans 511 €

Rate leasing 284,61 €

Primele 4 luni sunt gratis

Pe baza preturilor negociate cu furnizorul se intocmeste o oferta de finantare, in care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurarii, etc. In urma transmiterii solicitarii de leasing, oferta transmisa initial poate suferi modificari in functie de clasa de risc in care se incadreaza clientul. Analiza riscului are la baza atat documentele financiare puse la dispozitie de catre client (bilant, balanta, cont de profit si pierderi) cat si alte documente solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activitatii companiei, business-plan, etc.).Din variantele prezentate mai sus, prima varianta a fost cea aleasa de solicitant.

3.3 DEPUNEREA DOCUMENTELOR

Urmatorul pas a fost depunerea documentelor solicitate pentru analiza situatiei financiar-patrimoniale in vederea acordarii unei finantari. Aceste documente sunt:

  • Cererea de leasing, semnata si stampilata de client - original.
  • Cartea de identitate a persoanei autorizate sa reprezinte firma (administrator) Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului - copie.
  • Certificatul de atestare fiscala recent emis de Administratia Financiara sau declaratiile de impozite si taxe insotite de documentele de plata aferente, pentru obligatiile fiscale evidentiate in ultima balanta de verificare depusa la dosar - copii
  • Bilantul contabil anual (cu toate anexele) pe 2006 stampilat de Administratia Financiara si balanta pe baza careia a fost intocmit, semnate si stampilate - copie
  • Cea mai recenta balanta lunara de verificare, semnata si stampilata – copie

Nu toate socielatile de leasing pretind aceleasi documente. Ele difera de la una la alta si de asemenea analiza lor difera de la o societate la alta. Unele pun mai mult accent pe indicatori de lichiditate, pe cash- flow-ul solicitantului, gradul de indatorare.

ANALIZAREA DOCUMENTATIEI SI INTOCMIREA CONTRACTULUI

Dupa ce actele au fost depuse se asteapta raspunsul finantatorului cu privire la acordarea sau nu a leasingului. Societatea de leasing analizeaza dosarul cu documentele depuse de solicitant pentru a daca posibilul locatar prezinta credibilitatea si bonitatea necesara.. Raspunsul favorabil a venit foarte repede, comparativ cu ocaziile in care s-a apelat la credite bancare, iar cele doua parti au semnat contractul de leasing. Acesta cuprinde partile semnatare, costul de achizitie, valoarea avansului, dobanda, comisionul, durata leasingului, costul de achizitie al bunului, valoarea reziduala drepturile si obligatiile partilor, scadentarul, nota de livrare, specificatii tehnice ale autoturismului, clauze contractuale, dreptul de optiune a utilizatorului de a achizitiona bunul la sfarsitul contractului. Daca utilizatorul nu are exprimata optiunea la semnarea contractului de leasing, el o va exprima cu minim 45 de zile inaintea datei de expirare. Daca finantatorul nu respecta dreptul de optiune al locatarului, finantatorul datoreaza daune- interese egale cu totalul prejudiciului produs, iar daca de apeleaza la instanta judecatoreasca aceasta va putea pronunta o hotarare care sa tina loc de act de vamzare- cumparare. In acest moment apare inregistrata in colnabilitatea locatarului datoria pe termen lung a acestuia.

VIRAREA AVANSULUI SI INTRAREA IN POSESIA BUNULUI

Dupa semnarea contractului urmeaza plata avansului si a comisionului. In decursul lucrarii am mentionat ca avansul nu este reglementat de nicio legislatie in materie de leasing si plata acestuia are ca si consecinte reducerea valorii finantate in comparatie cu costul de achizitie al bunului, lucru care contrazice definitia leasingului care este o modalitate de finantare integrala, spre deosebire de credite. Insa cum toate societatile de leasing practica incasarea avansului inaintea achizitionarii bunului, solicitantul trebuie sa se conformeze.

Odata ce avansul si comisionul au fost platite, se intra in posesia autoturismului. Transferul fizic al bunului de la locator la locatar se face pe baza documentului de Proces Verbal de Predare Primire. Un reprezentant al locatorului impreuna cu un repreentant al societatii de leasing se deplaseaza la furnizorul bunului si pe baza contractului de leasing preiau autoturismul.

Finantatorul asigura bunul pentru a reduce o parte din riscurile asumate, asigurare pe care o refacureaza solicitantului odata cu facturarea redeventelor lunare. De asemenea utilizatorul este cel care suporta toate cheltuielile de omologare – inmatriculare. Conform Legi nr. 671 din 19 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea si/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere omologarea se efectueaza de catre Regia Autonoma «Registrul Auto Roman», organism tehnic de specialitate al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, denumit R.A.R.

In situatia in care locatarul paraseste tara cu autoturismul luat in leasing este obligat sa anunte pe locator, acesta din urma emitand o imputernicire.

3.6 FACTURAREA SI ACHITAREA RATELOR DE LEASING

Lunar locatarului i se factureaza redeventele aferente scadentarului anexat la contract alaturi de dobanda, diferente de curs ( care pot sa fie favorabile sau nu pentru locatar), comisionul de gestiune lunar si TVA-ul. Acesta din urma se aplica atat ratei principal, diferentelor de curs (indiferent ca sunt favorabile sau nu), dobanzii si comisionului. Odata cu aceasta factura se primeste de asemenea si factura pentru asigurarea auoturismului, asigurare platita de finantator societatii de asigurare, dar refacturata utilizatorului bunului. Aceste facuri trebuie platite la termenul de scadenta inscris prin banca cu ordin de plata. Daca locatarul nu plateste la termen ratele din scadentar, locatorul este indreptatit sa acorde penalitati, conform specificatiilor din contract. Daca utiliatorul nu plateste doua rate consecutive, finantatorul poate solicita returnarea bunului, contractul fiind cu titlu executoriu.

Plata redeventelor se face lunar, pe intreaga durata a contractului de leasing. Locatarul poate opta pentru achizitionarea bunului inainte de termenul exprimat in contract daca isi achita toate obligatiile catre societatea de leasing. Singura conditie este ca aceasta sa se faca dupa 12 luni de la semnarea contractului. In cazul in care solicitantul prefera sa respecte scadentarul de plati, la sfarsitul contractului el poate sa-si exprime dreptul de optiune de a achizitiona bunul care face obiectul contractului de leasing la o valoare reziduala care nu poate sa depasesca 20% din valoarea de intrare ( de piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata. Taxele de timbru si timbrul judiciar datorate in cazul incheierii contractelor de vanzare cumparare se vor calcula la valoarea reziduala a bunului.

3.7 PARTICULARITÃTI ALE LEASINGULUI

Exista contracte care nu prezinta explicit cuantumul valorii reziduale, ci aceasta regasindu-se alocata uniform in ratele platite pe parcurs. In acest caz nu se va intocmi in mod explicit o factura aferenta strict valorii reziduale. Totul depinde de negocierile facute de cele doua parti. Daca insa locatarul prefera o rata lunara mica, va recurge la plata unei valori reziduale.

Daca bunul este din import acesta se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara pe toata durata contractului de leasing cu exonerarea totala de la plata obligatiilor de import.Una din facilitatile leasingului reprezinta ca valoarea taxelor vamale se calculeaza la valoarea reziduala, iar acestea se vor plati abia la sfarsitul contractului.. De aceea Biroul Vamal pretinde sa i se prezinte o factura explicita cu valoarea reziduala. Ea nu poate fi insa mai mica de 20% din valoarea bunului, chiar daca partile s-au inteles la o valoare mai mica.

In cazul in care cele doua parti implicate intr-un contract de leasing, nu-si au sediile in acelasi stat, locatarul are obligatia de a inregistra, retine si vira impozitul pe venitul persoanelor juridice nerezidente, dedusa din datoria anuala fata de locator, intr-un cuantum de 10 % aplicat pe dobada si pe taxa de administrare. Deci avem de-a face cu un impozit cu retinere la sursa.

Datoriile si creantele in valuta, care rezulta dintr-un contract de leasing vor fi actualizate si evidentiate la cursul zilei de 31 decembrie al exercitiului de raportare. Astfel vor aparea diferente de curs nafavorabile sau favorabile, afectand Contul de profit si pierdere.[8]

Locatarul are obligatia ca in caz de accident rutier sa anunte locatorul si ii va cere acestuia sa-l reprezinte in operatiunile de constatare a clauzelor. Locatorul va trebui sa anunte societatea de asigurare care va vira in contul locatorului suma aferenta despagubirii. Beneficiarul final va fi locatarul, caruia insa i se va refactura de locatar o prima suplimentara de reintregire a valorii obiectului asigurat.

3.8 AMORTIZAREA BUNULUI

Conform legii, in cazul leasingului operational cel care amortizeaza bunul este societatea de leasing, in schimb ce in cazul leasingului financiar locatarul este cel obligat si indreptatit sa-si amortizeze activul.

Cuantumul amortizarii se va determina astfel:

A =

Unde:

  • Valoarea justa = costul de achizitie a bunului
  • Valoarea platilor minime de leasing = avans + rata + dobanda + valoare reziduala garantata. Platile minime de leasing nu cuprind chiria contingenta, costurile seviciilor (asigurarea), diverse comisioane si impozitele pe care locatorul le va plati pentru achizitia echipamentului.

Valoarea reziduala garantata este acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta parte neafiliata locatorului ce este capabila, din punct de vedere financiar, sa onoreze obligatiile asumate prin garantie. Este utilizata ca un mijloc pentru a reduce platile periodice prin substitutia sumei globale la sfarsitul termenului de leasing si reprezinta totodata un instrument de atenuare a riscului in cazul in care locatarul returneaza activul la sfarsitul contractului. Practic locatarul se obliga sa achite acesta suma locatorului, in cazul in care, dupa perioada de folosinta, va returna activul.

  • Valoarea reziduala estimata este valoarea justa estimata la inceputul leasingului si pe care locatorul o asteapta sa o obtina la transferul dreptului de proprietate al ehipamentului predat in regim de leasing.
  • Durata contractului este de 3 ani.
  • Durata de viata utila poate fi luata din Catalogului privind clasificarea si duratele normale de func ionare a mijloacelor fixe aprobat de Hotararea Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 si care spune la mijloace de transport folosite in taxi durata de amortizare este intre 3 si 5 ani.

CAP 4. STUDIU DE CAZ. APLICATIE PRACTICÃ PRIVIND INREGISTRÃRILE IN CONTABILITATEA LOCATARULUI

In urma Contractului de Leasing Financiar nr. 81094 din 17 ianuarie 2008 incheiat intre S.C. R.C.I LEASING ROMANIA IFN SA, cu sediul in Bucuresti, str. Bulevardul Aviatorilor nr. 41, sector 1 , inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J.40/96/2002. cod fiscal R.14378619, in calitate de locator si S.C. CONFORT TAXI S.R.L, cu sediul in loc. Baia Mare, str. Barajului nr. 19, jud. Maramures, inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J/24/1282/13.11.2003, cod fiscal 15900850 in calitate de locatar avem urmatoarele date:

  • Obiectul contractului il reprezinta un autoturism Dacia Logan K90 Laureate achizitionat de locator de la furnizorul SC AUTOMOBILE DACIA SA, pret de achizitionare 10210 euro.
  • Durata contractului este de 48 de luni, perioada de leasing incepe in ziua in care trebuia efectuata primirea
  • Taxa administrativa platita la semnarea contractului este de 306,30 EURO. Taxa administrativa reprezinta contravaloarea serviciului de gestionare a contractului datorata de utilizator locatorului.
  • Rata de leasing fixa este de 211,87 EURO pe luna
  • Societatea de leasing practica de asemenea un comision lunar de administrare de 4 EURO
  • Valoarea reziduala platita la sfarsitul contractului este de 1021 EURO
  • Valoarea totala este de 12211,76 EURO (valoarea totala cuprinde avansul, ratele lunare de leasing si valoarea reziduala)
  • Se precizeaza in contract ca la sfarsitul perioadei de leasing dreptul de proprietate al autoturismului se transfera utilizatorului
  • Polita de asigurare Casco este incheiata de Broker. Prima de asigurare Casco este de 450 EURO pe an
  • Taxa de inmatriculare este platita de beneficiarul contractului de leasing in valoatare de 535,5 RON
  • Sumele de mai sus nu includ TVA
  • Atat locatorul, cat si locatarul si furnizorul au sediul in Romania.

Filiera de inregistrari contabile – prin prisma locatarului:

Primirea bunului (autoturismul)

*Nota – costul de achizitie al autoturismului este de 10210 EURO iar cursul de schimb fiind de 3.6854 RON/EURO

2133 “Mijloace de transport” = 167 „Alte imprumuturi si 46.326,76

datorii asimilate”

Inregistrarea extra bilantiera a dobanzii si a principalului:

a)      Principal

D 8036 „ Redevente, locatii de gestiune 46.326,76 chirii si alte datorii asimilate”

b)dobanda: (2001,76*3,6972=7376,18)
D 8051 „Dobanzi de platit    7400,91

3) Inregistrarea comisionului de administrare a contractului de (306,30 EURO x 3,734172 RON/EURO), locatarul nefiind platitor de TVA.

628 „Alte cheltuieli cu serviciile ” = 404 „ Furnizori de 1361,1

executate de terti” imobilizari „

4) Plata comisionului de administrare

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 1361,1

5) Inregistrare prima de asigurare Full Casco:

* Nota: Prima de asigurare: 61 EURO x 3,7202 RON/EURO =226,93 RON

Aceasta cheltuiala se va inregistra in fiecare luna pe intreaga durata a contractului.

613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”= 404 „Furnizori de imobilizari” 226,93

6) Plata prima de asigurare Full Casco:

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 224,81

7) Inregistrare servicii inmatriculare auto:

628 „Alte cheltuieli cu serviciile = 404 „Furnizori de imobilizari 535,50 executate de terti”

8) Plata servicii inmatriculare auto:

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 535,50

9) Inregistrarea avansului platit de utilizator :

* Nota: Avans: 1021 EURO x 3,6972 RON/EURO = 3.774,84

TVA: 193,99 EURO x 3,6972 RON/EURO =717,22

167 „ Alte imprumuturi si = 404 „ Furnizori de imobilizari” 4492,06

datorii asimilate”

11) In cazul in care locatarul este platitor de TVA, inregistrarea contabila este:

= 404 „ Furnizori de imobilizari” 4492,06 167 „ Alte imprumuturi si 3.774,84 datorii asimilate”

4426 „TVA deductibila”    717,22

10) Inregistrare ajustare de curs valutar

*Nota: 1021 EURO x (3.73417-3.6972)= 37,75

TVA 37,37 X 19%= 7,17

TOTAL =44,92

665 „Diferente de curs valutar” = 404 „Furnizori de imobilizari” 44,92

11) Plata avans (4492,96+44,92= 4536,98)

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 4536,98

12) Inregistrare extrabilantiera principal aferent avansului:


C 8036 „ Redevente, locatii de gestiune 3762,79

chirii si alte datorii asimilate”

Caz in care diferentele sunt favorabile pentru locatar

13) Facturare redeventa I., societatea fiind neplatitoare de TVA:

Nota: principal: 141,42 EURO * 3,6972=522,86 , TVA=99,34

dobanda: 70,45 EURO *3,6972= 260,47, TVA = 49,49

diferente de curs: ( 141,42* (-0,0220)+70,45*(-0,0220))=4,66, TVA = 0,8854

comision de gestiune lunar 4EURO * 3,6972=14,70 , TVA = 2,79

= 404 „Furnizori de imobilizari” 949,7

167 „ Alte imprumuturi si 622,20

datorii asimilate”

666 „Cheltuieli cu dobanda” 309,96

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 17,54

14) Inregistrare diferenta de curs pozitiva:

404 „Furnizori de imobilizari” = 765 „ Venituri din diferente de curs” 5,54

OBS. Sunt practicieni care inregistreaza diferenta de curs pozitiva tot pe cheltuiala, folosind contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs”, insa cu minus. Astfel formula de mai sus ar deveni:

= 404 „Furnizori de imobilizari” 944,16 167 „ Alte imprumuturi si 622,20

datorii asimilate”

666 „Cheltuieli cu dobanda” 309,96

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 17,54

665 „Cheltuieli din diferente de curs”    5,54

15) Plata redeventa I :

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 944,16

OBS. Daca locatarul ar fi platitor de TVA inregistrarea redeventei s-ar face dupa urmatoarea formula:

*Nota: TVA-ul se calculeaza la principal, dobamda, comision

= 404 „Furnizori de imobilizari” 949,7

167 „ Alte imprumuturi si    522,86

datorii asimilate”

666 „Cheltuieli cu dobanda” 260,47

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”    2,79

4426 „TVA deductibila” 150,73

16) Inregistrare extra bilantier principal si dobanda aferent redeventa I:

a) Principal 141,42 EURO* 3,6854 RON/EURO= 521,19RON

C 8036 „ Redevente, locatii de gestiune    521,19

chirii si alte datorii asimilate”

b)dobanda: (70,45EURO*3,6854RON/EURO=259,64RON)
C 8051 „Dobanzi de platit 259,64

17) Amortizare autovehicul luna februarie:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2813 „Amortizarea 965,14

amortizarea imobilizarilor” instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor

Caz in care avem diferenta de curs nefavorabila pentru locatar

18) Inregistrare redeventa , societate neplatitoare de TVA:

* Nota: principal: 142,51 EURO * 3,6972=526,89; TVA 100,11

dobanda: 69,36 EURO * 3,6972 = 256,44; TVA 48,72

diferente de curs nefavorabile 14,36 ; TVA 2,72

comision de gestiune lunar 4EURO *3,6972= 15,06 ; TVA 2,86

= 404 „Furnizori de imobilizari” 967,17

167 „ Alte imprumuturi si    627

datorii asimilate”

666 „Cheltuieli cu dobanzile” 305,16

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”    17,92

665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”    17,09

27) Plata redeventa

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei”    967,17

28) Daca cursul de facturare difera de cursul existent in momentul in care de face plata efectiva a redeventei apare o noua diferenta de curs care poate sa fie favorabila sau nefavorabila pentru locatar.

In cazul in care diferenta este nefavorabila, societate platitoare de TVA:

*Nota: curs de facturare : 3,6972, 261,6 EURO x 3,6972 = 967,17

cursul la care se face plata: 3,7500 , 261,6EURO x 3,7500 = 981

diferenta de curs : 261,6 EURO x (3,7500 – 3,6972) = 13,8

TVA aferent diferentei 261,6 EURO x (3,7500 – 3,6972) x 19% = 2,622

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 16,42

668 „Alte cheltuieli financiare” 13,8

4426 „TVA deductibila”    2,62

29) Plata redeventa (967,17 + 16,42 = 983,59)

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei”    983,59

In cazul in care diferenta este favoravila:

*Nota: curs de facturare : 3,6972, 261,6 EURO x 3,6972 = 967,17

cursul la care se face plata: 3,6000 , 261,6EURO x 3,600= 941,76

diferenta de curs : 261,6 EURO x ( 3,6972-3,6000) = 25,42

TVA aferent diferentei 261,6 EURO x ( 3,6972-3,6000) x 19% = 4,82

= 768 „Alte venituri financiare” 25,42

404 „Furnizori de imobilizari”    30,24

4426 „TVA de plata”    4,82

Plata redeventa (967,17 -30,24 = 936,93)

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 936,93

Caz in care societatea de leasing este persoana juridica nerezidenta

28) Primirea bunului:

2133 “Mijloace de transport” = 167 „Alte imprumuturi si 46.326,76

datorii asimilate”

Inregistrarea extra bilantiera a dobanzii si a principalului:

b)      Principal

D 8036 „ Redevente, locatii de gestiune 46.326,76

chirii si alte datorii asimilate”

b)dobanda: (2001,76*3,6972=7376,18)
D 8051 „Dobanzi de platit    7400,91

30) Inregistrarea comisionului de administrare a contractului (fara TVA)

628 „Alte cheltuieli cu serviciile ” = 404 „ Furnizori de 1361,1

executate de terti” imobilizari „

Inregistraarea TVA-ului aferent comisionului, cu autotaxare, in cazul in care locatarul este platitor de TVA:

4426 „TVA de plata” = 4427 „TVA de recuperat” 258,6

Inregistrarea impozitului pe venitul nerezidentilor.[9]

*Nota: Cota aplicata este de 15% si se aplica la valoarea comisionului, 1361,1 x 15%=204,165

404 „Furnizori de imobilizari” = 446 „Alte impozite, taxe si    204,165

varsaminte asimilate”

Virarea impozitului la bugetul de stat:



446 „Alte impozite, taxe si = 5121 „ Conturi la banci in lei” 204,165

varsaminte efectuate”

Plata comisionului catre societatea de leasing nerezidenta:

*Nota: Finantatorului ii revine valoarea comisionului mai putin impozitul pe venitul nerezidentilor, adica 1361,1 - 204,165 = 1156,9

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei” 1156,9

35 ) Inregistrarea comisionului vamal

*Nota: comisionul vamal se plateste in vama si intra in valoarea de achizitie a bunului influentand in acelasi timp si valoarea amortizarii care creste, 1021 € x 3,6972 x 0,5 % = 18,87. Taxa vamala se calculeaza la valoarea reziduala a bunului.

2133 “Mijloace de transport” = 446 „Alte impozite, taxe si    18,87

varsaminte asimilate”

Plata comisionului vamal:

446 „Alte impozite, taxe si = 5121 „ Conturi la banci in lei”    18,87 varsaminte efectuate”

OBS. Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarea autoturismului, inregistrarea si omologarea acestuia se face ca si in exemplul de mai sus deoarece sunt facturare de persoane juridice rezidente.

Inregistrare redeventa facturata de societate de leasing nereidenta, situatie in care cursul valutar este nefavorabil locatarului:

= 404 „Furnizori de imobilizari” 967,17

167 „ Alte imprumuturi si    627

datorii asimilate”

666 „Cheltuieli cu dobanzile” 305,16

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”    17,92

665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”    17,09

Inregistrarea TVA-ului cu autofactura:

4426 „TVA de plata” = 4427 „TVA de recuperat” 183,76

38) Inregistrarea impozitului pe venitul nerezidentilor.

*Nota: Cota aplicata este de 15% si se aplica la valoarea dobanzii, 305,16 x 15%= 45,77

404 „Furnizori de imobilizari” = 446 „Alte impozite, taxe si 45,77

varsaminte asimilate”

39)Virarea impozitului la bugetul de stat:

446 „Alte impozite, taxe si = 5121 „ Conturi la banci in lei”    45,77

varsaminte efectuate”

Plata redeventei catre societatea de leasing nerezidenta:

*Nota: Finantatorului ii revine valoarea redeventei mai putin impozitul pe venitul nerezidentilor aplicat dobanzii, adica 967,17 RON- 45,77 = 921,4

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei”    921,4

Conform O.M.F.P. 1752/2005 si IAS 21 datoriile si creantele exprimate in valuta trebuie actualizate cu ajutorul contului de diferente de curs valutar. Daca presupun ca la 31 decembrie ex. N datoria in valuta este de 1006,6 € la cursul de 3.6854 RON/EURO iar in prezent cursul este de 3,7500 RON/EURO locatarul va inregistra o cheltuiala de curs valutar. 1006,6 x (3,7500-3,6854) = 65,02 . Inregistrarea contabila se va face in felul urmator:

665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”= 167 „ Alte imprumuturi si 65,02

datorii asimilate”

Daca presupun ca la 31 decembrie ex. N datoria in valuta este de 1006,6 € la cursul de 3.6854 RON/EURO iar in prezent cursul este de 3,5500 RON/EURO locatarul va inregistra un venit de curs valutar. 1006,6 x (3,6854 – 3,5500) = 136,3 RON. Inregistrarea contabila se va face in felul urmator:

167 „ Alte imprumuturi si = 765 „ Venituri din diferente de curs valutar” 136,3

datorii asimilate”

Inregistrare valoare reziduala la sfarsitul contractului, in situatia in care locatarul isi exercita dreptul de optiune:

*Nota:

valoare reziduala 1021 EURO

ultima actualizare de curs 1 € = 3,5500;

cursul euro in prezent 1€ = 3,6854,

diferenta de curs nefavorabila 1021 x (3,6854 – 3,3300) = 136,3

societatea de leasing avand sediul in Romania. Locatarul este platitor de TVA.

% = 404 „Furnizori de imobilizari” 4475,75

167 „ Alte imprumuturi si    3624,55

datorii asimilate”

665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” 136,3

4426 „ TVA de plata”    714,9

44) Plata valoare reziduala

404 „Furnizori de imobilizari” = 5121 „ Conturi la banci in lei”    4475,75

Se inregistreaza scaderea valorii reziduale, la cursul de 3,6972, din contul extrabilantier:

*Nota: Cursul la care se calculeaza este acelasi la care s-a inregistrat la inceput, adica la 3,6972

1021 EURO x 3, 6972 = 3774,8

C 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 3774,8

Daca utilizatorul (locatarul) nu isi exercita dreptul de optiune, adica achizitionarea bunului la sfarsitul contractului si restituie autoturismul, inregistrarea contabila se va face in modul urmator:

*Nota:

Valoarea de intrare a bunului : 46.326,76

Valoarea amortizata cumulata : 35750,50

Valoarea ramasa de amortizat : 6951,71

Valoarea reziduala : 3624,55

% = 2133 „Mijloace de transport” 46326,76

2813 „Amortizarea instalatiilor,    35750,50

mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”   

6583 „Cheltuieli privind activele 6951,71

cedate si alte operatii de capital”

167 „ Alte imprumuturi si    3624,55

datorii asimilate”

CAP 5. CONCLUZII SI RECOMANDÃRI

Mediul de afaceri constituie conditiile economice, financiare, legislative, politice, sociale in care se deruleaza o initiativa economica. Decizia de a investi in afaceri depinde si de atractivitatea mediului de afaceri. Acesta poate fi prietenos, favorabil realizarii investitiilor, sau ostil. O trasatura foarte importanta a mediului de afaceri romanesc il constituie mentalitatile sociale.

Finantarile prin sistem de leasing formeaza in economia romaneasca un adevarat ajutor pentru agentii economici. Pentru acestia investitiile reprezinta o cerinta esentiala in dezvoltarea activitatii lor asa ca leasingul, privit ca mod de finantare va cunoaste o crestere constanta.

Nu intamplator, boom-ul economic din Statele Unite, si mai tarziu din Europa de Vest s-a datorat in mare masura incurajarii leasingului. Stimulentele, mai ales de natura fiscala, acordate atat firmelor de leasing cat si celor care au apelat la acest mod de finantare, au determinat efervescenta fenomenului, astazi vorbindu-se de o adevarata industrie a leasingului. Trebuie bine inteles faptul ca de facilitatile de orice natura acordate leasingului va beneficia in cele din urma utilizatorul. Acesta poate sa plateasca dreptul de folosinta si, in cele din urma, sa achizitioneze un bun investitional pe masura ce bunul produce. Ratele pot fi astfel dimensionate si scadentate incat sa permita plata ratelor si chiar obtinerea unui profit fara a supune utilizatorul la sarcini impovaratoare.

Romania este abia la inceput in ceea ce priveste gradul de cunoastere al leasingului, insa piata leasingului din Romania este una dintre cele mai dinamice din lume, dinamica reflectata atat prin cresterea numarului de societati de leasing, cat si a volumului acestor operatiuni. De aceea propun analiza evolutiei pietei de leasing din tarile cu economie dezvoltata unde se poate observa ca factorii de baza care asigura o ascensiune continua a acestor servicii sunt uzura accelerata, fizica si morala, a activelor precum si sustinerea din partea statului pe plan fiscal si nu numai. Uzura accelerata este conceputa ca o metoda de diminuare a bazei impozabile in activitatea intreprinderii, de fapt, este profitabila pentru stat prin recuperarea rapida a valorii activelor si stimularea procesului investitional in activitatea de productie si servicii.

Lesingul prezinta insa si anumite barieri, cum ar fi: caracterul contradictoriu al cadrului normativ si legislativ ale leasingului, costul inalt al tranzactiilor de leasing, ca urmare a aplicarii TVA si taxelor vamale, subdezvoltarea infrastructurii de asigurari a activitatii de leasing, aplicarea reglementarilor „dupa ureche” de anumite persoane , lipsa de informare a potentialilor clienti despre leasing (aici includ preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing, in care dreptul de proprietate trece de la finantator la utilizator doar la finalizarea contractului cand efectueaza se plata integrala a obligatiilor), puterea de cumparare redusa a populatiei. Recomand implicarea mai acerba a statului in special prin incercarea de derulare a unor parteneriate public- private in domeniul leasingului. Daca acest model al functiona riscul investitiei ar urma sa fie impartit intre cele doua sectoare, public si privat, iar leasingul ar putea deveni o solutie viabila la finantarea sectorului de stat si probabil la cresterea increderii persoanelor fizice si juridice in acest sistem de finantare.

Fluctuatiile care apar in domeniul leasingului se datoreaza in mare masura fluctuatiilor ratei de schimb, presiunii ratei dobanzii si modificarilor aparute in domeniul taxelor de leasing si a regimurilor de contabilizare aplicate.

Leasingul financiar este o operatiune de finantare alternativa    creditului bancar. Insa procedurile de obtinere a unui leasing sunt mai accesibile decat in cazul aplicarii pentru un credit. De asemenea leasingul dispune de avantajul eliminarii birocratiei necesare acordarii unui credit precum si garantarea finantarii doar cu bunul ce face obiectul contractului de leasing. Esalonarea TVA-ului lunar este de asemenea un punct forte.

Cum piata leasingului din Romania este in plina dezvoltare este recomandat o aliniere la standardele UE pentru asigurarea unei uniformizari si securizari a reglementarilor fiscale, contabile sau juridice. Leasingul financiar este o operatiune de creditare ce trebuie reglementata, autorizata si supravegheata prin adoptarea unui cadru normativ specific elaborat in concordanta cu realitatile si perspectivele pietei. In ultima perioada se observa implicarea BNR-ului in supravegherea pietei de leasing. Acest lucru este benefic pentru locatarii de leasing datorita scaderii riscului de faliment al finantatorului si nu numai. In trecut multe companii si-au asumat riscuri foarte mari utilizand un capital ridicol de mic, fara a beneficia de reglementari legale. In prezent insa reglementarile impun Institutiilor Financiare Nebancare, implicit si celor de leasing, un capital minim de 200.000.

Actiunile si masurire de sustinere a leasingului in Romania au un caracter declarativ, de aceea este bine ca pentru elaborarea si implementarea lor sa se dezvolte programe prin care sa se sustina nu numai societatile care recurg la acest mod de finantare, ci si societatile de leasing care de asemenea au nevoie de sprijin din partea statului, si nu numai, pentru a le facilita derularea afacerilor. In concluzie recomand luarea in calcul interesele tuturor participantilor pe piata de leasing.

Este bine ca o companie sa-si stabileasca tinte foarte clare. Daca le atinge, isi stabileste altele, mai ambitioase. Daca nu le atinge, trebuie sa analizeze de ce nu le-a atins, care au fost cauzele si ce trebuie sa faca ca sa reuseasca. Orice crestere a activelor financiare duce automat la o crestere a celorlalte active si deci, implicit la cresterea rezultatelor financiare viitoare. De aceea trebuie sustinute incercarile intreprinderilor de a se finananta prin capitaluri straine care determina reinvestirea veniturilor obtinute, ducand la dezvoltarea intregii economii nationale.

Cu toate avantajele specifice leasingului trebuie intreprinse masuri de instruire, in special a micilor intreprinzatori, care fie confunda acest mod de finantare cu creditele bancare sau cu alte tipuri de imprumuturi straine, sau pur si simplu sunt sceptici datorita transferului dreptului de folosinta si nu de proprietate al bunului pe parcursul derularii contractului. Trebuie accentuata perceptia conform careia nu dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe genereaza profit, ci utilizarea cu randament maxim a acestora. Societatile comerciale care constientizeaza intr-adevar importanta tranzactiilor de leasing ca mod de finantare a investitiilor au numi de castigat.

BIBLIOGRAFIE

  1. Achim Monica Violeta, Leasing- O afacere de succes, Editura Economica, 2005, Cluj Napoca
  2. Constantinescu Coca Cornel (2006) Leasing financiar. Realitate si perspectiva, Editura Economica, Cluj Napoca
  3. D.Clocotici, Gh. Gheorghiu, (1998) Operatiunile de leasing. Editura Lumina Lex, Bucuresti
  4. D.Clolotici, (2007) Contractul si operatiunile de leasing, Editura Lumina Lex, Bucuresti
  5. Hoanta Nicolae, (1996), Finantele firmei, Editura Continent
  6. Matis D.& Pop A. (2007), Contabilitate financiara, Editura Alma Mater, Cluj Napoca
  7. Matis D. (2003), Contabilitatea operatiunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva
  8. Odobescu Valentin, (2000) Drept comercial - indrumar pentru oamenii de afaceri, Editura Timpul,    Iasi
  9. Peyrard, Josette, (1996) , Analyse financiere, Ed. Vuibert, Paris
  10. D.Voiculescu, M. (1986) Caras, Leasing, Editura. Enciclopedica
  11. Pop Fanuta, Analiza financiara, Suport de curs
  12. O.M.F.P. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene
  13. IAS 17 “ Contracte de leasing”
  14. IAS 21 „Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”
  15. Legea nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51 din 1997 privind operatiunile de leasing
  16. Legea 571 din 2003 privind Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
  17. Dictionar leasing auto, https://www.romexterra-leasing.ro/dictionar.html
  18. Ghid leasing, www.finantare.ro
  19. Leasing operational sau financiar (2005) https://www.leasing.ro/portal/index.php/sfaturi%7Cview?id=23
  20. Operatiuni de leasing, https://facultate.regielive.ro/proiecte/finante/operatiuni_de_leasing-13452.html

Tabelul 1. Lista cu tarifele pracicate de societatile de taxi din Baia Mare

Compania

Tarif /km

Pornire

Stationare

Tip tarif

USI TAXI

De zi

USI TAXI

De noapte

MARATAXI

De zi

MARATAXI

De noapte

STOTAX

De zi

STOTAX

De noapte

GALANT

De zi

GALANT

De noapte

SIROMEX

De zi

SIROMEX

De noapte

TAXIRO

De zi

TAXIRO

De noapte

Tabel 2. Situatia societatii comerciale pentru anii 2005, 2006, 2007

Bilant decembrie 2005 Bilant decembrie2006

Active Pasive Active Pasive

Bilant decembrie 2007

Active    Pasive

 




D.Voiculescu, M. Caras, Leasing, Editura. Enciclopedica, 1986

D.Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operatiunile de leasing. Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998

Legea numarul 99 din 26 mai 1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in M.O. 236 din 27 mai 1999

Legea nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51 din 1997 privind operatiunile de leasing

Ana Maria Bercu, Violeta Pal – Drept comercial, contractul de leasing

Legea nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51 din 1997 privind operatiunile de leasing

In luna iunie 2008 pretul benzinei variaza intre 4,09 Ronlitru si 4, 69Ronlitru; motorina 4,44 Ronlitru si 4,73 Ronlitru, GPL este de doar 2,25 Ron litru

IAS 21 „Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”

Conform Legii 571 din 2003 privind Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, nerezidentii care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a plati impozit si sunt denumiti contribuabili. Impozitul stabilit se aplica asupra veniturilor brute impozabile obtinute din Romania.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4922
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site