Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Stocurile si productia in curs de executie. Notiuni generale

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta, dupa caz, bunurile materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia in care au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate.



In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: starea fizica, destinatia, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri:

a) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in starea initiala sau transformata;

b)      materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materiale pentru ambalat, piesele de schimb,

c)      semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

d)      produsele sub forma semifabricatelor (produse in curs de fabricatie), produselor finite (produse care au parcurs intregul proces de fabricatie) si produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile si deseuri);

e)      animale care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

f)        productia in curs de fabricatie reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;

g)      marfurile, respectiv bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea vanzarii;

h) ambalajele (cu exceptia ambalajelor de natura obiectelor de inventar si mijloacelor fixe) de transport refolosibile care insotesc bunurile in procesul circulatiei lor (recuperabile facturate consemnate distinct care circula prin restituire sau incluse in pretul marfii si care se pot valorifica sau nu dupa utilizare).

In contabilitatea din tara noastra, in sfera stocurilor se includ si materialele de natura obiectelor de inventar. Acestea sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele, matritele si alte obiecte asimilate).

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3 - a din Planul de conturi general, denumita "Conturi de stocuri si productie in curs de executie". Acestea sunt conturi de bilant sau inventar, ele furnizeaza informatii privind situatia si miscarea stocurilor si comenzilor in curs de executie. Soldul lor debitor este preluat in activul bilantului.

Pretul de inregistrare din conturi, corespunzator valorii contabile de intrare a stocurilor si productiei in curs de executie, este egal cu costul de achizitie pentru bunurile procurate din afara si costul de productie pentru bunurile obtinute din productia proprie.

Conturile de stocuri si productia in curs de executie au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionarea de la furnizori, aportate de catre asociati, realizate din productia proprie si din alte surse. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfarsitul exercitiului financiar. Continutul si functia contabila a conturilor de stocuri se diferentiaza in raport de metoda inventarului permanent sau intermitent, folosita pentru evidenta miscarii stocurilor.

La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale de natura stocurilor se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila, astfel:

a) materiile prime, materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, marfurile, ambalajele si alte bunuri cumparate cu titlu oneros, la costul de achizitie; Marfurile pot fi evaluate la intrare si la pretul de vanzare.

b)      productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, ambalajele si alte bunuri produse de catre unitatea patrimoniala, la costul de productie;

c)      animalele si pasarile, la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz;

d)      stocurile intrate ca aport in natura pentru capitalul social se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii;

e)      stocurile de marfuri pot fi evaluate la intrare si iesire si la pretul de vanzare, inclusiv sau exclusiv TVA.

f)        stocurile intrate cu titlu neoneros gratuit se evalueaza la valoarea justa;

g)      in acest context, valoarea justa inseamna suma pentru care un activ poate fi schimbat, de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv. In aceste cazuri, valoarea de aport si respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie

costul de achizitie, este egal cu pretul de cumparare plus toate cheltuielile necesare pentru punerea bunului in stare de utilizare sau intrare in gestiune.

reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor, nu fac parte din costul de achizitie.

costul de productie cuprinde costul de achizitie plus cheltuielile directe de productie, plus cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational, ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv. Nu se include in costul de productie costul subactivitatii. De regula, cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, nu se includ in costurile de productie, se reflecta direct in rezultatul exercitiului financiar.

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normale admise, cheltuieli generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final, precum si costurile de desfacere, nu trebuie incluse in costul stocurilor, fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei cand s-au produs.

Costul stocurilor care nu sunt fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte, trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale. Bunurile fungibile sunt cele care nu se pot distinge, in mod substantial unele de altele.

La intrare - se poate folosi si metoda costului standard, cand intervine si diferenta de pret fata de costul de achizitie sau metoda pretului cu amanuntul in comertul cu amanuntul. Pentru deprecierea stocurilor, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.

Intrarea stocurilor se inregistreaza in functie de metodele inventarului permanent sau intermitent. Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric. Stocurile, alaturi de creante, investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci, fac parte din categoria activelor circulante.

Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. in acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:

- este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;

- este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

- este reprezentat de numerar a caror utilizare nu este restrictionata;

Ciclul de exploatare reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in numerar sau sub forma unui echivalent de numerar - prin echivalent de numerar se inteleg de exemplu investitiile financiare pe termen scurt. La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza prin aplicarea 'Costului mediu ponderat' (C.M.P.), metodei primei intrari-primei iesiri (F.I.F.O.) sau a metodei ultimei intrari-primei iesiri (L.I.F.O.)

Observatie: Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se explice motivul schimbarii si efectele asupra rezultatului.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2984
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved