Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


STUDIU PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL LA S.C.ADESGO S.A.

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Norme privind bilantul contabil in sistemul international
ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII PE BAZA INDICATORILOR BILANTIERI
Situatiile financiare in conformitate cu Standardele Internationalede Contabilitate IAS1
STUDIU PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL LA S.C.ADESGO S.A.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE




STUDIU PRIVIND ELABORAREA SI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL LA S.C.ADESGO S.A.

CUPRINSUL LUCRARII DE DIPLOMA

1.Necesitatea intocmirii bilantului contabil

2.Prezentarea S.C. ADESGO S.A.

3.Elaborarea bilantului contabil

3.1.Lucrari pregatitoare de inchidere a exercitiului financiar

3.2.Componentele bilantului contabil

3.2.1.Bilantul propriu-zis

3.2.2.Contul de profit si pierdere

3.2.3.Anexa

3.2.4.Raportul de gestiune

4.Analiza situatiei financiar-patrimoniale

4.1.Analiza structurii patrimoniale

4.2.Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniala

4.3.Analiza rentabilitatii

4.4.Analiza riscului

4.5.Analiza dinamica prin metoda fluxurilor

1.NECESITATEA INTOCMIRII BILANTULUI CONTABIL

1.1. CONSIDERENTE TEORETICE GENERALE

Cunoasterea activitatii defasurate in cadrul unei intreprinderi se realizeaza pe baza informatiilor furnizate de contabilitate.Contabilitatea este cea care culege,sintetizeaza si prezinta informatiile privind activitatea si rezultatele dintr-o intreprindere si cea care le face utile diferitilor participanti la relatiile de piata.Intreprinderea moderna se caracterizeaza prin deschidere atat in interior , cat si in exterior,avand multiple legaturi de natura economica, financiara,sociala,in evolutia sa fireasca.Contabilitatea reflecta toate operatiile ,activitatile eonomico-financiare desfasurate intr-o intreprindere, ”materia” sa fiind patrimoniul intreprinderii, Intreprinderea ,generic numita entitate patrimoniala,are un patrimoniu propriu strict individualizat intr-o strutura unitara reflectata prin bilant.

Notiunea de patrimoniu poate fi abordata din punct de vedere juridic,economic,dar cel mai adesea din punct de vedere economico-juridic dupa care patrimoniul este ansamblul bunurilor,al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat,evaluate in bani,apartinind unei persoane fizice (ce defasoara acte de comert) sau juridice, numita titular de patrimoniu.

Nevoia de cunoastere a patrimoniului se manifesta atat din interiorul intreprinderii (conducere , salariati) , cat si din exterior (organe fiscale, stat).Cerintele informationale ale utilizatorilor sunt satisfacute prin intermediul bilantului contabil.Bilantul reprezinta instrumentul principal prin care se realizeaza sintetizarea si generalizarea periodica a datelor si informatiilor din contabilitate de catre toate entitatile patrimoniale.

In bilant se cuprind bunurile ce apartin subiectului de patrimoniu (in activul bilantier) si datoriile aferente (in pasivul bilantier).Bilantul reprezinta un model de informare ,dar si de gestiune a valorilor materiale si resurselor banesti .In plan informational,bilantul dezvaluie si pune in evidenta raporturile cauzale dintre bunurile materiale si banii,ca obiecte de drepturi si obligatii si drepturile si obligatiile titularilor de patrimoniu in legatura cu aceste valori.El arata informatii de reflectare si control asupra relatiilor cantitative de echilibru valoric privind starea si miscarea patrimoniului.Bilantul,ca model de gestiune,serveste la punerea in miscare a mecanismelor proprii subiectului de drept , orientate spre asigurarea reproductiei patrimoniului .Prin bilant se fundamenteaza deciziile privind alocarea ,finantarea ,utilizarea si reproducerea resurselor.Totodata, prin bilant se organizeaza controlul asupra realizarii deciziilor,se asuma drepturi si obligatii,se stabilesc raspunderi si cointeresari cu privire la gestionarea si cresterea patrimoniului.Bilantul in plan juridic e folosit ca instrument de cunoastere si respectare a normelor legale privitoare la conservarea ,administrarea,dreptul de dispozitie asupra patrimoniului.

Discutat dintr-o perspectiva micro si macroeconomica se poate aprecia ca prin bilant se asigura informatii de reflectare si control necesare stapanirii procesului de reproducere a patrimoniului economiei nationale.Bilantul e un important furnizor de date pentru stabilirea la nivel macroeconomic a patrimoniului national , a executiei bugetare,a intocmirii balantei financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale precum si pentru sistemul conturilor nationale.

Calitatea bilantului de model de gestiune a patrimoniului se manifesta in functiile sale de reflectare si generalizare,de control si analiza, de asigurare a eehilibrului economico-financiar.

Functia de reflectare si generalizare a bilantului consta in aceea ca,el reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari cu caracter rezultativ prin care se consolideaza si se reprezinta informatii referitoare la alocarea si finantarea,productia si reproductia patrimoniului.Determinativul de “generalizare” marcheaza faptul ca prin alti indicatori se da expresie trasaturilor comune ale elementelor patrimoniului.

Functia de control si analiza se manifesta in procesul de urmarire si interpretare a modului de realizare a obiectivelor programate ,determinarea abaterilor de la indicatorii eonomico-finaniari prevazuti,stabilirea masurilor de luat pentru ridicarea eficientei activitatilor din intreprindre.

Functia de asigurare a echilibrului economico-finaniar e data de faptul ca bilantul e folosit in cunoasterea ,dirijarea si stapanirea relatiilor bilantiere dintre active si pasive ,cheltuieli si venituri.Acest echilibru e reflectat,controlat,reglat, atat din punct de vedere dimensional-pe tot patrimoniul-cat si structural-pe parti componente ale sale.

Functia de decontare a patrimoniului se realizeaza la sfarsitul perioadei de gestiune,de regula la 31 decembrie .Astfel,bilantul e folosit ca instrument de justificare a recuperarii cheltuililor din venituri sau finantarii lor din resursele destinate in acest scop.

Prin forma valorica de exprimare a indicatorilor ,bilantul asigura informatia sintetica si analitica privitoare la situatia financiar-patrimoniala , eficienta economica a utilizarii resurelor aflate in gestiune.

Structurile patrimoniale de baza si generale proprii bilantului sunt cele de “activ” si “pasiv”,bilantul fiind un model de sintetizare in expresie baneasca la un moment dat a relatiei de echilibru dintre activul si pasivul patrimoniului,privit in totalitatea si structuralitatea sa , functia sa de baza fiind aceea de stabilire a situatiei patrimoniului pe baza relatiei fundamentale: activ-obligatii=patrimoniu net.Mai apoi ,continutul si functia sa au fost largite si cu cea de evaluare a rezultatului financiar ca element component al situatiei patrimoniale.

Bilantul, ca model de calcul si descriere a situatiei patrimoniului reprezinta acceptia cea mai des intalnita in literatura de specialitate .Bilantul capata noi valente in conditiile dezvoltarii managementului in intreprindere,fiind analizat ca un model de reprezentare a situatiei ,miscarii si transformarii patrimoniului.Pentru a raspunde acestei cerinte ,bilantul a fost conceput si structurat ca un set de modele , o formatie bilantiera.In normele europene si standardele internationale privind contabilitatea,formatia bilantiera figureaza sub diferite denumiri : situatie financiara,documnte contabile de sinteza,conturi anualeAdoptarea in Romania a termenului de “bilant contabil” reprezinta o conventie.in spatele careia se afla o motivatie:desi formatia bilantiera cuprinde,alaturi de bilantul propriu-zis si alte situatii financiare, s-a avut in vedere ca , dintre toate componentele formatiei bilantiere ,cea care caraterizeaza patrimoniul in totalitatea sa e modelul propriu bilantului,acesta avind rangul de model de baza.In raport cu bilantul propriu-zis ,celelalte parti sunt segmente care emerg din bilant ,dezvoltind pe primul plan indicatorii eonomico-financiari consolidati in modelul de baza.Orice cont sau situatie asociata bilantului are un caracter complementar si convergent fata de acesta, o denumire si o structura proprie in raport de latura patrimoniului reprezentata sau de cerintele informationale formulate cu privire la gestiunea patrimoniului.

In calitatea sa de model al patrimoniului,bilantul consolideaza si da expresie sintetica informatiilor referitoare la formele functionale de investire a resurselor in activitatea unui titular de patrimoniu si la modul de formare a lor in cadrul relatiilor cu mediul economico-social.El caracterizeaza cifric si in etalon banesc relatia de echilibru dintre bunurile economice gestionate de catre un titular de patrimoniu si sursele de procurare a acestor bunuri.De asemenea,bilantul evidentiaza si rezultatele financiare ca urmare a cosumarii si revenirii resurselor investite.

Arcul informational al bilantului se intinde intre functia de calcul al situatiei patrimoniale si cea de calcul al rezultatelor finale,intre functia de evidenta si cea de control,intre informatia postoperativa si cea previzionala,intre indicii in marimi absolute si cei in marimi relative.

Fundamentat ca un model global si structural ,bilantul trebuie sa asigure o descriere sintetica a patrimoniului,pornind de la caracteristiile sale ca un tot unitar catre cele ale partilor sale,cat si o reprezentare morfologica plecind de la componenete catre o viziune globala.Bilantul trebuie sa reprezinte un sistem de contabilitate ,implicit de indicatori economico-financiari care sa reflecte situatia financiar-patrimoniala si rezultatele obtinute.Fiecare indicator economico-financiar trebuie sa aiba un continut real si unitar bine conturat,care sa-i permita sa redea intreaga sa valoare informationala.

Analizat ca model bazat pe calculul eonomic gestionar ,bilantul trebuie sa delimitze si evidentieze relatia dintre activ si pasiv ,cheltuili si venituri prin prisma eforturilor facute in mod direct de un singur patrimoniu.Bilantul e o creatie a interesului gestionar privind o administrare a patrimoniului.

Bilantul contabil trebuie sa comunice utilizatirilor o informare satisfacatoare ,adica o informare suficienta si semnificativa pentru intelegerea conturilor.Informatiile din bilant trebiue sa fi suficient de detaliate ,in vederea prezentarii tuturor aspctelor care pot influenta judecatile utilizatorului si suficient de condensate,tinindu-se seama de costul intocmirii si utilizarii..

Situatiile financiare trebuie sa prezinte toate operatiile a caror importanta pote sa afecteze judecatile si deciziile utilizatorilor externi.

Contabilul nu trebuie sa uite ca sarcina sa esentiala este sa furnizeze utilizatorilor documente de sinteza neinselatoare,care sa nu-i conduca la interprtetari false si,deci, la decizii eronate.Un contabil trebuie sa ofere o descrire clara,precisa,completa a operatiilor,evenimentelor si situatiilor.

Prin trecerea la noul sistem de contabilitate adaptat cerintelor economiei de piata in Romania,documentele de sinteza au capatat o importanta deosebita in calitatea lor de instrument de informare a tertilor si de dezvoltare a analizelor financiare necesare conducerii intreprindrii,acestea realizind obiectul de baza al contabilitatii,respctiv de a reda o imagine fidela asupra situatiei patrimoniului,rezultatelor si situatiei finanicare.

Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si Legii contabilitatii nr 82/1991 toti agentii economici sunt obligati sa intocmeasca bilantul contabil,document oficial de sinteza al entitatii respective.

Legea contabilitatii nr. 82/1991 reglementeaza regimul legal al bilantului contabil in cadrul capitolului 4,care prevede la articolul 27 ca “Bilantul contabil se intocmeste obligatoriu anual , precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii.Pentru regii autonome si societati comerciale in care statul detine cel putin 20% din capitalul social,precum si pentru alte persoane juridice.Minsterul Finantelor poate stabili intocmirea si depunerea bilantului contabil si la alte perioade decat anual”,potrivit normelor metodologie emise de Ministerul Finantelor.

In sisetemul de contabilitate din Romania s-au conceput si adoptat doua modele de bilant contabil: : sistmul de baza si sistemul simplificat.Delimitarea intre cele doua sisteme se face in functie de numarul mediu salariati,cifra de afaceri,total activ.Bilantul contabil in sistmul de baza cuprinde:bilant,contul de profit si pierdere ,anexe si raportul de gestiune.Bilantul contabil in forma simplificata se compune din : bilant,contul de profit si pierdere , anexe si raportul de gestiune.

Bilantul contabil , potrivit legii 82/91 e supus verificarii de catre cenzori ,contabili autorizati si experti contabili in conditii stabilite de Ministerul Finantelor,supus aprobarii AGA si apoi publicarii.Bilantul contabil anual se pastreaza timp de 50 de ani.Un exemplar al bilantului contabil se depune pana cel tarziu 15 aprilie anul urmator la Directia generala judeteana a finantelor publice,respectiv a municipiului Bucuresti.

Timpul in contabilitate e impartit in perioade succesive ,de durata egala, numita exercitii , la sfarsitul carora se evalueaza situatia financiara a intreprinderii (patrimoniul sau) si se determina rezultatul activitatilor.Exercitiul contabil are,in general, o durata de 12 luni, el coincide , de regula , cu anul calendaristic , documentele contabile de sinteza intocmindu-se periodic la sfarsitul fiecarui exercitiu;din acest motiv aceste documente de sinteza se mai numesc si conturi anuale.

Pentru prezentarea oficiala a conturilor sintetice o durata a exercitiului inferioara sau superioara unui an e exceptionala si trebuie decisa de Adunarea Generala Extraordinara . In Franta ,majoritatea societatilor face sa coincida exercitiul lor financiar cu anul civil , dar aceasta masura nu e obligatorie: in SUA de exemplu aceasta concordanta e rara.

In Romania ,exercitiul contabil incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie , in mod obligatoriu ,cu exceptia primului an de activitate cand incepe la data infiintarii ,respectiv inmatricularii la Registrul Comertului .

Daca bilantul contabil in marea majoritate a tarilor europene se intocmeste anual,acest lucru nu e valabil si pentru Romania deoarece aici se elaboreaza si situatii de sinteza contabila semestriale , incepand din anul 1997, inainte intocmindu-se situatii de raportare contabile trimestriale.

Un alt aspect.specific contabilitatii din Romania e acela ca ,pentru fiecare exercitiu financiar incheiat , normalizatorii romani elaboreaza “Precizari privind masuri referitoare la intocmirea bilanturilor contabile ale agentilor economici”.Aceasta masura se justifica pentru o economie de tranzitie si pentru perioada de asimilare a noului sistem de contabilitate.Totusi ,prin aceste precizari nu trebuie derogat de la principiul permanentei metodelor de evaluare si calcul economic.Desigur ,derogari se pot face, insa cu respectarea prevederii privind mentionarea si calculul efectelor asupra patrimoniului si rezultatelor,iar schimbarea de metoda sa nu devina fluctuanta.Ori , aceasta cerinta nu se respecta prin prevederile mentionate.Mai mult,se produc abateri de la principiile si normele contabilitatii general acceptate.

Potrivit articolului 22 Legea contabilitatii 82/91 si punctului 120 din Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii , pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiilor economice,se intocmesc lunar balante de verificare de catre toti agentii economici , indiferent de forma de organizare si tip proprietate.

Regiil autonome si societatile comeriale care au in subordine subunitati sau filiale vor verifica si centraliza balantele de verificare al acestora , intocmind raporturi trimestriale , centralizate la nivelul regiei sau societatii.

Pentru intocmirea si prezentarea completului bilant , Ministerul Finantelor prin Colegiul Consultativ al Contabilitatii , elaboreaza modele de situatii privind bilantul si celelalte componente pentru regii autonome,societati comerciale , institutii publice.Pentru societati bancare , modelele si normle metodologice se elaboreaza de Banca Nationala a Romaniei cu avizul Ministerului Finantelor.

1.2. BILANTUL CONTABIL SI LEGATURA ACESTUIA CU PRINCIPIILE CONTABILE GENERAL ACCEPTATE

La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile:

1) posturile de bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniului stabilita pe baza inventarului; 2) compensarile intre costurile din bilant ,respectiv intre venituri si cheltuielile din contul de rezultate ; 3)respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului; 4)respectarea principiilor contabilitatii .In acest fel se asigura o imagine fidela,clara,completa a patrimoniului.

Asigurarea imaginii fidele a patrimoniului se realizeaza cu ajutorul informatiilor contabile din documentele de sinteza ,care trebuie sa intruneasca o serie de cerinte calitative :.1)inteligibilitatea (intelegerea usoara de catre utilizator); 2)relevanta (influentarea deciziilor economice ale utilizatorilor ,adica informatia contabila trebuie sa aiba valoare confirmatoare si predictiva); 3) credibilitate - informatia sa fie libera de eroare sau deformare in conditiile prioritatii fondului asupra formei, neutralitatii, prudentei, integralittii ; 4) comparabilitate- putinta de a se face comparatii in timp si inter-intreprinderi.

In Legea Contabilitatii 82/1991 e formulat obiectivul -scop conform caruia bilantul contabil trebuie sa dea o imagine fidela ,clara si completa patrimoniului a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.Termnul de “completa”, desi considerat implicit contabilitatii ca sistem informational,a fost explicit formulat pentru a marca conditiile ca informatia contabila sa fie completa pentru a permite luarea de decizii in totala cunostinta de cauza si la fiecare nivel (in spiritul principiului divulgarii integrale a informatiei).

Pentru atingrea obietivelor fundamentale,situatia financira trebuie elaborata in baza unor principii,conventii contabile.: 1)principiul prudentei-prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente,susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale intreprinderii .Nu se admit supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor si subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. 2)principiul permanentei metodelor-conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea , inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor ,asigurind comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.In cazul bine motivat ,al schimbarii metodelor,acestea vor fi comentate si justificate in anexa la bilant si in raportul de gestiune. 3)principiul continuitatii activitatii-presupune ca intreprinderea isi continua activitatea in mod normal intr-un viitor previzibil , fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.E necesar sa se determine daca anumiti factori existenti pana la inchiderea exercitiului financiar si /sau aparuti in perioada posterioara inchiderii exercitiului nu conduc la conluzia ca intreprinderea a considerat eronat ca activitatea va putea fi continuata; 4) principiul independentei exercitiilor-presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii intreprinderii pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. In cadrul acestei perioade si dupa incheierea exercitiului financiar pana la elaborarea conturilor anuale (perioada denumita a evenimentului posterior incheierii exercitiului financiar ) toate cheltuielile si datoriile, veniturile si creantele,cheltuieli in raport cu veniturile,pierderile si profitul ,aferente exercitiului financiar respectiv,trebuie inregistrate ca atare in cadrul exercitiului in cauza. Privitor la inregistrarea erorilor aferente exercitiilor anterioare,se poate spune ca eventualele erori constatate in contabilitate ,dupa aprobarea si depunerea bilantului contabil,vor fi corectate in anul in care acestea s-au constatat,bilanturile exercitiilor anterioare nemaiputind fi modificate; 5) principiul intangibilitatii bilantului de deschidere-exercitiul financiar trebuie sa coincida cu bilantul incheiat al exercitiului anterior .Aceasta formulare a principiului are mai degraba o conotatie fiscala.Formularea contabila este : bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda bilantuluui incheiat al exercitiului precedent (formulare prevazuta de articolul 31 din sectiunea 7 a div 4).Principiul presupune interzicerea imputarii efectelor schimbarilor de metode sau ale corectarilor de erori asupra capitalurilor proprii cu care o intreprindere isi incepe un nou exercitiu ,adica interzicerea imputarii directe aupra capitalurilor proprii : a veniturilor sau a cheltuielilor aferente exercitiului precedent care, din eroare sau omisiune , nu au facut obiectul unei inregistrari contabile(aceste venituri si cheltuieli vor fi inregistrate in numele exercitiului curent,afectind deci structura contului de rezultate aferent acestui exercitiu),a incidentelor schimbarii de metode contabile la deschiderea exercitiului: imputarea cheltuielilor direct in capitalurile proprii ,ocolindu-se contul de rezultate e contrara prevederilor Directivei a patra ,conform careia cheltuielile sunt inscrise mai intai,in debitul contului de rezultate .Pe langa aspectul pur tehnic al corespondentei (identitatii) intre situatia patrimoniului la inceputul exercitiului curent si cea existenta la sfarsitul exercitiului precedent,aspect ce faciliteaza verificarea integritatii patrimoniului,respectarea principiului e solicitata si de corecta informare a utilizatorilor externi de informatie ; efectele schimbarii de metode si ale corectarii de erori trebuie sa fie transparente in documentele sinteza ale anului incheiat; 6)principiul necompensarii - presupune necompensari intre posturile de activ si, respctiv ,de pasiv ale bilantului sau intre posturile de cheltuieli si , respectiv , de venituri ale contului de profit si pierdere.

Respectindu-se aceste principii contabile se asigura ,prin bilantul contabil, o imagine fidela ,clara si completa a patrimoniului,imaginea fidela fiind tocmai rezultatul aplicarii acestor principii contabile aparute din observarea mediului economic,politic,social in care se realizeaza contabilitatea financiara a intreprinderii si din necesitatile informationale ale utilizatorilor de situatii financiare.

Sintetizind, bilantul contbil poate fi definit prin urmatoarele fraze : este cel mai reprezentativ instrument de inregitrare si control folosit de contabilitate pentru realizarea chintesentei acesteia , foarte util in analiza situatiei financiare si caracterizarea activitatii economice a intreprinderii,mijloc de informare asupra modului cum sunt reproduse mijloacle intreprinderii intr-o anumita perioada de gestiune,atat in totalitata lor,cat si pe diferite stadii ale circuitului economic,cu indicarea beneficiului sau pierderii realizate; un document contabil alcatuit pe baza datelor evidentei contabile ,asa cum rezulta ele din inregistrarile contabile; instrument specific contabilitatii cu ajutorul caruia se prezinta in mod centralizat si grupate sistemetic datele contabile privind situatia valorica a mijloaclor economice,sursele de formare a acestora ,a rezultatelor activitatii economico-financiare , la un moment dat , la toate verigile economiei nationale-intreprinderi , institutii bugetare , pe subramuri , ramuri si ansamblul eonomiei nationale.

2.PREZENTAREA S.C. ADESGO S.A.

2.1 SCURT ISTORIC

Societatea comerciala ADESGO SA a luat fiinta in urma cu 71 ani in 1926 in Bucuresti,ca producatoare de ciorapi din bumbac si matase pentru femei.

Activitatea a inceput cu 16 masini COTTON de finete 42 si 45 gage su cu 180 de angajati iar capacitatea de productie era de 1,4 milioane perechi ciorapi pe an.

Intre anii 1936-1940 fabrica se dezvolta prin construirea a doua corpuri de cladiri noi si prin aducerea a 40 masini COTTON pentru ciorapi impreuna cu utilaje auxiliare .In aceeasi perioada ia fiinta sectia ‘Lenjerie’ prin aducerea a 4 masini MARATTY si 3 masini INTERLOK precum si masini de confectionat.

In 1938 fabrica ADESGO producea pe an 3 milioane perechi ciorapi fini pentru femei si sosete barbati.In perioada 1944-1954 se inregistrza o noua dezvoltare prin achizitionarea a 6 masini de tricotat Kettensthul.In 1953 se produce pentru prima data in tara ciorapi din fire sintetice pentru fmei (nylon)

In perioada 1960-1961 se realizeaza o noua dezvoltare prin achizitionarea a 252 masini circulare pentru tricotat ciorapi si astfel s-au produs pentru prima data in tara ciorpi fara cusatura din fire sintetice pentru femei.Punerea in functiune a acestei capacitati de producie a condus la dublarea capacitatii de ciorapi.Tot in aceasta perioada se dezvolta si sectorul de tricotaje prin inzestrarea cu masini rapide de tricotat datorita carora productia de imbracaminte a crescut de 4 ori.

O noua dezvoltare a sectorului de ciorapi se realizeaza in anul 1967 prin punerea in functiune a noii masini cu randament sporit care au condus la cresterea cu 80% a capacitatii de productie.

In 1989-1990 au avut loc substantiale schimbari in administratie si organizarea intreprinderii,aceasta fiind inceputul campaniei care a pus in valoare creativitatea,munca si entuziasmul personalului intreprinderii.

ADESGO , timp de 71 de ani , a fost in cautare identitatii ,conducerea facind intense eforturi de cucerire si mentinere a unui sector larg de piata,pentru adaptarea produselor in corondanta cu cererea clientilor ,iar aparitia dresurilor LYCRA a facut posibila atingerea acestor scopuri.

Un mare eveniment in evolutia intreprinderii ADESGO a fost transformarea sa in societete pe actiuni 100% proprietate privata.Aceasta a avut un impact in statutul,organizarea si in intreaga activitate a intreprinderii.

2.2 PREZENTARE GENERALA SI OBIECT DE ACTIVITATE

S.C. ADESGO S.A. cu sediul in Calea Serban Voda Nr. 220,Sector 4,Bucuresti este o persoana juridica romana avind forma juridica de societate pe actiuni cu capital integral privat.

Capitalul social al SC ADESGO SA este de 18.551.944.000 lei fiind impartit in 38.000 actiuni nominative in valoare de 488.209 lei.Actionarii ADESGO S.A. sunt:1.ADESGO-P.A.S.-ASOCIATIA ACTIONARILOR SALARIATI detin 40% din capitalul social ;2.JARO-INTERNATIONAL SA care detine 44% din capitalul social ;3.AGROIND SA -FOCSANI are 6% in capitalul social ; 4.FPP II MOLDOVA cu 10%.

Obiectul de activitate al societatii il constituie activitatea de productie ,comercializare si servicii in tara si in strainatate: producerea de ciorapi ,dresuri,tricotaje,confectii,blanuri sintetice si din lana 100%,lucrari de cercetare si proiectare, comercializrea bunurilor si serviciilor realizate, activitate de import-export,desfacerea prin reteaua proprie de magazine a bunurilor de larg consum specifice industriei usoare, chimice , marochinarie , electronice , cosmetice , jucarii , prestari servicii in domeniul farmaceutic, in domeniul alimentatiei publice , activitati specifice de promovare a produselor textile , confectii , tricotaje prin propria casa de moda.

Firele poliamidice reprezinta materia de baza pentru intreaga productie de ciorapi sosete si ciorapi pantalon.Se intrebuinteaza o mare varietate de fire poliamidice:fire de la 10-70 DEN mono sau multifilamentate , texturate sau netexturate.

Finetea firelor se exprima in denier (DEN) sau decitex (DTEX) si este invers proportionala cu cifra care o reprezinta.

De asemenea ADESGO produce blana sintetica tricotata si confectii din tricot si tesaturi.Astfel productia ADESGO consta in 87% ciorapi si dresuri,10% blana sintetica tricotata si 3% confectii din tricot si tesaturi.

2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICA

Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor , al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea ,astfel constituite incat sa asigure premisele organizatorice necesare realizarii obiectivelor prestabilite.

In ansamblul ei ,structura organizatorica prezinta doua mari parti si anume: structura de conducre sau functionala si structura de productie sau operationala.

Structura de conducere reuneste ansamblul persoanelor , compartimentelor si relatiilor oganizatorice astfel constituite si plasate incat sa asigure conducerea economica , tehnica si de personal necesare desfasurarii procesului managerial si a procesului de executie.

Structura de productie este alcatuita din ansamblul persoanelor,compartimentelor si relatiilor organizatorice contsituite in vederea realizarii directe a obiectivelor de activitate ale intreprinderii.

Activitatea de productie a dresurilor si ciorapilor se desfasoara pe 3 schimburi cu 8 ore/schimb,pe sectii si ateliere ,iar activitatea de blana si confectii tricotaje pe 2 schimburi,fiind organizata pe ateliere.Numarul total al personalului de 1157 din care 1007 muncitori ( 77% ).Fata de 1996,in 1997 a scazut u 11,27%,media de varsta fiind de 38 ani.

Operatiile tehnologice ale procesului de realizare a ciorapilor si ciorapilor pantaloni sunt : receptia materiei prime , aclimatizarea firelor , tricotarea , controlul si intoarcerea tuburilor , prefixarea , coaserea ,finisarea ,controlul,sortarea pe calitati,plierea si ambalarea.

In activitatea de producere ciorapi functioneaza doua sectii de tricotare a tuburilor, o sectie de confectionare a dresurilor si ciorapilor,o sectie de vopsitorie si una de sortat-ambalat.In sectia de tricotare se realizeaza operatii de tricotare,intoarcerea tuburilor,prefixare. In sectia de confectii se realizeaza croirea si coaserea dresurilor, in sectia de vopsitorie se realizeaza finisarea, iar in sectia de sortat-amblat se fac operatiile : control,sortare,pliere,ambalare.

In activitatea de productie blana functioneaza o singura sectie de tricotat finisat.Operatiile tehnologice sunt : receptia materiei prime , tricotarea , cantarit-controlat-separat , periat , finisat , latexat-fixat , controlat-rolat-metrat-cantarit-ambalat.

Operatiile tehnologice de realizare a confectiilor si tricotajelor sunt receptia materiei prime,croirea,confectionarea,control-ansamblat.

Componentele structurii organizatorice sunt : postul , functia , compartimentul , relatiile organizationale , ponderea ierarhia si nivelul ierarhic.

S.C. ADESGO S.A are o structura organizatorica de tip functional fiind compusa atat din compartimente operationale cat si functionale.Conducatorul este specializat intr-un anumit domeniu ,beneficiind de asistenta compartimentelor functionale; executantii primesc ordine de la conducatorii compartimentelor functionale din care fac parte.

2.3.1 STRUCTURA MANAGERIALA

Adunare Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura strategia economica si comerciala a societatii.

Adunarile generale pot fi ordinare avand loc o data pe an pentru examinarea si aprobarea bilantului si a contului de profit si pierderi pe anul precedent pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului pentru anul urmator si pot fi extraordinare avand loc la cererea actionarilor.

Societatea este administrata de catre un consiliu de administratie format din 7 membri reprezentanti ai actionarilor si directorul general ,numiti de Adunarea Generala a Actionarilor.

Presedintele indeplineste si functia de director general,in care calitate asigura condurea curenta a societatii,aducerea la indeplinire a hotararilor Adunarii Generale a Actionarilor si Consiliul de Administratie.

Functia de director general al ADESGO este detinuta de un economist in a carui subordonare directa sunt : 1.Directorul Departamentului Tehnic; 2.Directorul Departamentului Economic; 3.Directorul Departamentului Comercial ; 4.Directorul Departamentului Calitate; 5.Directorul Centrului de Profit Blanuri; 6.Directorul Centrului de Profit Confectii-Tricotaje.

De asemenea in relatie cu directorul general se afla comparimentele: juridic,.protectia muncii,.personal salarizare,.oficiul de calcul,.protocol-administratie-secretariat-paza si P.S.I.,control financiar intern,.activitati anexe.

PIATA FIRMEI

Piata firmei vizeaza comercializarea produselor fabricate in conditiile impuse de mecanismele economiei de piata,de eficienta si libera concurenta.Principalii concurenti pe piata interna sunt :MONDEX SIBIU,firme importatoare,alti mici producatori.Avantajele SC ADESCO SA fata de concurenti se concretizeaza in existenta unor productii mari si a posibilitatilor de crestere , amplasarea in Bucureti , experienta indelungata,diversele posibilitati de ambalare.Dezavantajele : probleme financiare , neexistenta unei retele de distributie suficiente,invadarea pietei cu importuri,existenta unor utilaje vechi.

Principalii furnizori :

FURNIZORI

MATERIA PRIMA

-interni

FIBREX SAVINESTI

fire poliamidice

MOLDOSIN VASLUI

fire poliamidice

VAROLEX VASLUI

fire poliamidice

TEXTILA GRIVITA-BUCURESTI

fibre lana

-externi

VIDACHIM

fire poliamidice

PRIMEX EMILIANA ( ITALIA)

fire poliamidice

INDICATORI

UM

1996

1997

Productia fizica

-ciorapi

mii bucati

-blana

mii bucati

-confectii-tricotaje

mii bucati

Capacitatea de productie

-ciorapi

mii bucati

-blana

mii bucati

-confectii-tricotaje

mii bucati

Gradul de folosire a capacitatii de productie( %)

-ciorapi

-blana

-confectii-tricotaje

3. ELABORAREA BILANTULUI CONTABIL

3.1. LUCRARILE PREGATITOARE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

Intocmirea bilantului contabil cu intreaga sa formatie de documente de sinteza reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea constituirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniala si rezultatele obtinute.Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari,dintre care unele cu caracter preliminar,iar altele referitoare la redactarea sau completarea bilantului propriu-zis.

Astfel,lucrarile pregatitoare sunt :1)verificarea inregistrarilor din conturi a tuturor operatiilor economio-financiare efectuate in timpul anului sau in perioada pentru care se intocmeste bilantul;2)intocmirea primei balante de verificare inaintea inventarierii; 3)inventarierea generala; 4)verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturi si realitatea la inventar, si stabilirea diferentelor de inventar; 5)inregistrarea in conturi a diferentelor contabile si efectuarea de regularizari : amortizari,provizioane pentru deprecieri,pentru riscuri si cheltuieli; diferente de conversie,de curs valutar,delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor; 6)stabilirea balantei de verificare dupa inventariere; 7)stabilirea rezultatelor financiare finale ale exercitiului, intocmirea contului de profit si pierdere si distribuirea profitului sau fiantarea pierderii; 8)redactarea propriu-zisa a bilantului contabil.

3.1.1. VERIFICAREA INREGISTRARII IN CONTURI A TUTUROR OPERATIILOR ECONOMICE

O prima problema care se urmareste e aceea a intocmirii documentelor justificative pentru toate operatiile economice care au avut loc pana la finele perioadei respective (un an).Dupa aceea se verifica ca aceste documente justificative sa fie prelucrate in evidenta cronologica si sistematica . Pe baza celor de mai sus se poate trece la intocmirea balantei de verificare.

Toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in contabilitate,adica sa fi asigurata o integralitate a informatiei contabile.Termenul de “operatie” cuprinde toate drepturile si activele intreprinderii,cat si toate obligatiile si pasivele sale,si de o maniera generala,orice eveniment sau decizie care antreneaza o modificare in patrimoniu .

Totodata,trebuie sa existe realitatea operatiilor,care presupune ca toate elementele materiale din scripte sa corespunda cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de activ, de paiv ,de venituri,de cheltuieli reflecta valori reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinerea in cauza; altfel spus, toate informatiile prezentate prin conturile anuale ar trebui sa poata fi justificate si verificate.

Corecta inregistrare in conturi a operatiilor economice presupune ca acestea ar trebui : 1)sa fie contabilizate in perioada corespunzatore,urmarindu-se deci respectarea independentei exercitiilor; operam, deci,cu criteriul perioadei concrete; 2) sa fie corect evaluate,adica sumele sa fie bine determinate,aritmetic exacte,urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabilitatii,precum si a metodelor de evaluare;deci, criteriul corectei evaluari; 3)sa fue inregistrate in conturi corespunzatoare ,conform planului contabil;deci, criteriul directei imputari; 4)sa fie corect totalizate,centralizate astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare;deci, criteriul corectei prezentari in conturile anuale .

3.1.2. STABILIREA BALANTEI DE VERIFICARE INAINTE DE INVENTARIERE

Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmesc balante de verificare inaintea inventarierii patrimoniului.Balanta pregateste datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic,balanta de verificare inainte de inventariere putand fi numita si un inventar contabil.

Controlul exactitatii inregistrarilor in contabilitate se face pe baza relatiilor dintre debitul si creditul conturilor pentru inregistrarile analitice si sintetice.Dintre aceste relatii ,cea mai relevanta relatie care ofera informatii de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative, e aceea ca totalul rulajului debitor/creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul-jurnal.Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale, calculate in balanta;de aceea balanta este inventarul contabil.Balanta e considerata si un instrument de verificare a continutului soldurilor conturilor contabile,in sensul ca acestea sa reflecte operatii economice si financiare reale consemnate in documentele justificative si inregistrate in concordanta cu normele metodologice de utilizare a conturilor.

3.1.3 INVENTARIREA SI EVALUAREA

Inventarierea exprima un ansamblu de operatii tehnico-organizatorice,avind drept scop constatarea existentei elementelor de activ si pasiv,atat din punct de vedere fizic,cat si valoric.Ea reprezinta lucrarea preliminara de stabilire a situatiei reale a patrimoniului.Termenul “real” se refera atat la constatarea marimii faptice (cantitativa) a elemantelor patrimoniului,cat si la evaluarea lor la niveul valorii actuale .

Nu se poate realiza bilantul fara sa se alcatuiasca in prealabil inventarierea..Numai printr-un bilant cu date reale,intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie cu variatii ale preturilor si ale puterii de cumparare.

De regula,data efectuarii inventarului coincide cu data incheierii bilantului.In situatia in care datele cantitative si valorice constatate la inventariere au fost stabilite la o data anterioara datei intocmirii bilantului ,trebuie aduse la zi pentru a corespunde cu exactitate datei de 31 dcembrie a anului raportat.

Inventarierea e subordonata urmatoarelor obiective: 1)stabilirea situatiei reale a patrimoniului intreprinderii si cuprindrea tuturor elementelor patrimoniului contabilizate in exercitiul fiscal aferent; 2)stabilirea bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu,apartinind altor persoane fizice/juridice; 3)intocmirea bilantului la sfarsitul exercitiului fiscal care sa redea imaginea fidela,clara,completa a patrimoniului.

Sintetizarea operatiilor care intra in componenta inventarului e rezultatul inmanunchierii urmatoarelor componente ale contabilitatii in partida dubla: 1) constatarea realitatii tuturor elemntelor patrimoniului de activ si pasiv care,in principiu, cel putin din punct de vedere cantitativ,ar trebui sa corespunda cu aceleasi date din conturi si achivalent cu soldul lor actual; 2)stabilirea diferentelor cantitative (+,-) si corectarea (ajustarea) datelor contabile sintetice si analitice,pentru a fi concordanta intre realitate si contabilitate; 3)in bilant (si in contabilitate) se inscriu doar valorile proprietate a intreprinderii,indiferent daca acestea se gasesc sau nu amplasate fizic in intreprindere; 4)bunurile si valorile obtinute cu orice titlu dar apartinind altor persoane fizice/juridice se inventariaza si se inscriu in posturi corespunzatoar naturii lor,in afara bilantului; 5 )numai un bilant care are la baza inventarierea intregului patrimoniu si exprimarea lui in etalon valoric poate constitui o baza de apreciere a imaginii fidele a patrimoniului,a situatiei financiare si a rezultatelor .

Inventarierea poate fi integrala si partiala.Inventarierea integrala e obligatorie la inceputul activitatii,cel putin o data pe an (de regula,la sfarsitul anului) sau la fuzionare,divizare sau incetarea activitatii.

Exista si cazuri speciale de inventarire generala prevazute expres de reglementarile juridice (Ordin 2388/95) :la variatia preturilor ,la cererea organelor de control ,cu prilejul efectuarii controlului sau a altor organe legale,ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere,ori de cat ori intervine o predare-primire de gestiune,cu prilejul reorganizarii gestiunilor ,ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cauze de forta majora sau alte cazuri prevazute de lege.

Inventarierea anuala obligatorie,efectuata in conformitate cu legea contabilitatii 82/91 si Ordin 2388/95 poate fi inlocuita cu inventarierile ocazionale (prevazute de articolul 3,alineat a-f) ,in conditiile aprobarii acesteia de administrator; aceasta inlocuire se face numai daca a avut loc inventarierea intregului patrimoniu.

Inventarierile de gestiune pe parcursul anului trebuie trecute in registru inventar cu valorile lor,la toate stocurile faptice inventariate si incrise in listele de inventar speciale,actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data de 31 dcembrie a anului raportat.

Relatia proprie inventarului,prin care se determina situatia reala a patrimoniului este : Situatia neta a patrimoniului = Activ inventariat - Datorii inventariate.In ceea ce priveste evaluarea bunurilor inventariat,aceasta se face la valoarea actuala (valoarea de inventar), ce se exprima in functie de pretul pietei,utilitatea bunului,starea si amplasarea sa.

Pentru stabilirea valorii de inventar se foloesc metodele : valorii actualizate,valorii de realizare,valorii de intreprindere,valorii curente,valorii de inlocuire.

Metoda valorii actualizate a incasarilor nete viitoare (metoda capitalizarii) aduce la zi o valoare disponibila in viitor , avind formula : C= c(1+r) ,unde C =valoarea curenta a elementului patrimonial la data inventarierii c = valoarea contabila de inregistrare ; r =rata de actualizare egala cu rata dobanzii sau rata medie a rentabilitatii ; n =perioada in ani intre momentul prezent si sfarsitul vietii bunului.

Metoda valorii de realizare nete sau de iesire consta in determinarea curenta a valorii pe care ar primi-o intreprinderea daca ar vinde azi respectivul bun.

Metoda valorii de inlocuire arata costul pe care intreprinderea e dispusa sa-l suporte in vederea obtinerii unui bun similar celui detinut , avand pretul din momentul actual.

Metoda valorii de intreprindere e o combinatie a valorii de inlocuire,valorii actualizate si valorii de realizare.

Metoda valorii curente estimeaza bunuri prin aplicarea indicelui de pret specific asupra valorii contabile sau in functie de preturile curente .

EVALUAREA LA INVENTAR A ELEMENTELOR PATRIMONIALE

Imobilizarile,necorporale si financiare au valoarea egala cu valoarea ramasa actualizata la inchiderea exercitiului financiar,valoarea de inventar reprezentind diferenta dintre valoare contabila de intrare si amortizarea cumulata .

Pentru imobilizarile corporale la care se constata degradare fizica,valoarea de inventar egala cu valoarea contabila de intrare*(1-u) ,unde u =gradul de uzura exprimat in procente,

dc dc

u = ------ *100 = ---------- *100

de dc + dr , unde dc =durata de serviciu normala

consumata de la data punerii in functiune a mijlocului fix si pana la 31 decembrie ,in ani ; de =durata de serviciu estimata de evaluator pentru functionarea mijlocului fix respectiv ; dr =durata de serviciu ramasa.

Titlurile financiare si de plasament se evalueaza la valoarea bursiera din 31 decembrie , pentru cele cotate la bursa ,iar pentru cele necotate, la valoarea lor probabila de vanzare.

Stocurile pentru materii prime si materialele cumparate se evalueaza la inventar pe baza costului de achizitie a ultimului lot intrat.

Stocurile fabricate pentru vanzare se evalueaza la costul de productie al perioadei cand s-a produs intrarea.

Stocurile de productie neterminata,semifabricatele se evalueaza la cost de productie.

Marfurile se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari.

Creantele si datoriile,inclusiv TVA deductibila si TVA colectata se evalueaza la inventar la valoarea nominala.Pentru creantele si datoriile incerte si in litigiu,valoarea de inventar se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat-platit,analizindu-se individual.

Valuta,creantele si datoriile in devize se evalueaza la cumul de referinta al BNR la 31 decembrie.Disponibilitatea in lei nu se actualizeaza.

Toate bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere.Asa cum apare in Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii,pentru bunurile depreciate , inutilizabile, deteriorate,fara desfacere,greu vandabile,comenzi in curs abandonate,sistate,creante si datorii incerte si in litigiu se fac liste separate.

Recapitularea elementelor patrimoniului se consemneaza in Registru-inventar.

3.1.4. OPERATII PRIVIND REGULARIZAREA PLUSURILOR SI MINUSURILOR LA INVENTARIERE

Odata stabilite rezultatele inventarului,plusurile si minusurile de inventar ,se trece la inregistrarea si decontarea lor gestionara.Aceasta inseamna regularizarea rezultatului inventarului.

In principiu, plusurile se inregistreza ca intrari in patrimoniu,iar minusurile se imputa.Daca lipsurile nu sunt din vina cuiva,atunci se decanteaza asupra cheltuielilor sau veniturilor.Se pot face compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile,cand exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar-se pot acorda si scazaminte.

Astfel, in cadrul societatii SC ADESGO SA, in magazia 10, gestiunea rulmenti,in lista de inventar de la data de 31 decembrie 1997 figura un plus de inventar de 10 bucati rulmenti tip 305E, pretul fiind 115.000 lei/bucata,restul bunurilor inventariate din magazia 10 neinregistrind diferente cantitative.Contabilizarea plusului de inventar este :

1.150.000 lei 301 = 601 1.150.000 lei

materiale cheltuieli cu materialele

consumabile consumabile

In magazia nr 11, gestiunea 3, in lista de inventar de la 31 decembrie 1997 s-a constatat un minus la inventar de 100 bucati produs selectoare 2543-2460, cod 17134-O, pret/bucata 18.000 lei care a fost imputat gestionarului respctiv la valoarea de inlocuire :

1.800.000 lei 301 = 601 1.800.000 lei si

materiale cheltuieli cu materialele

consumabile consumabile

2440000 lei 461 = %

debitori diversi 758 2000000 lei

alte venituri din exploatare

4427 440.000 lei(22%)

TVA colectata

Rezultatele inventarierii sunt inscrise in Procesul-verbal de inventariere in care se inscriu : perioada de gestiune inventariata, persoanele care au efectuat inventarul, plusurile si minusurile constatate,compensarile efectuate,bunurile depreciate, alte elemente.

3 .1. 5 . OPERATII PRIVIND CALCULUL AMORTIZARILOR

In principiu,amortizarea imobilizarilor se calculeaza si inregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe.La inchiderea exercitiului, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului,e normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat.Daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea ramasa de amortizat, diferenta se regularizeaza astfel : inregistrarea unei amortizari exceptionale cand e o depreciere ireversibila sau constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, cand e depreciere reversibila.

In intreprinderea ADESGO SA s-a inregistrat o amortizare exceptionala de 300.000 lei aferenta unui utilaj de productie

300.000 lei 687cheltuieli exceptionale = 281amortizari privind 300.000lei

privind amortizarile si provizioanele imobilizarile corporale

OPERATII PRIVIND PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIERI

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului e mai mica decat valoarea contabila de intrare.Aceasta micsorare de valoare e reversibila,deci se regularizeaza la inchiderea conturilor : 1)cand deprecierea calculata la inventar (valoare contabila - valoare de inventar) e superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar:

68 cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele =29,39,49,59provizioane pentru deprecieri;

2)cand deprecierea constatata la inventar e inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta corespunzatoare:29,39,49,59=78 venituri din provizioane privind exploatarea .Metoda de mai sus e denumita metoda generala sau reluarii provizioanelor, mai existind si metoda anularii provizioanelor.

In cadrul depozitului de produse finite ,la stocul de ciorapi Lycra s-a constatat o depreciere de 100.000 lei ca urmare a unor conditii de depozitare necorespunzatoare,inregistrarea corespunzatoare fiind :

6814 cheltuieli de exploatare privind provizioane ptr. deprecierea activelor circulante = 394 provizioane ptr. deprecierea produselor 100.000 lei .

1.6. BALANTA DE VERIFICARE DUPA INVENTAR

Dupa efectuarea inventarului si contabilizarea regularizarilor de inventar se intocmeste o noua balanta a conturilor.Functia acesteia se manifesta pentru pregatirea informatiei necesare determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului.

3. 1.7. STABILIREA REZULTATULUI EXERCITIULUI,DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT,DISTRIBUIREA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Rezultatul brut al exercitiului calculat pe baza relatiei fundamentale venit - cheltuieli, din punct de vedere contabil se stabileste prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.Relatiile dintre conturi sunt: inchiderea conturilor de cheltuieli,pentru soldurile debitoare :

30.669.256 mii lei 121 = %

profit si pierdere 60-65 cheltuieli 27170856 mii lei

de exploatare

66 cheltuieli financiar 1593288 mii lei

67 cheluieli exceptionale 575416 mii lei

68 cheltuieli cu 1329696 mii lei

provizioane si amortizari

-Inchiderea conturilor de venituri pentru soldurile creditoare:

% = 121 333662832 mii lei

32259832 mii lei 70-75venituri din exploatare profit si

pierdere

592312 mii lei 76 venituri financiare

500180 mii lei 77venituri exceptionale

10508 mii lei 78 venituri din amortizari

Conform Ordonantei guvernului nr 70/1994 privind impozitul pe profit,profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal.

In urma inchiderii contului de venituri si cheltuieli se obtine un venit contabil de 2693576 mii lei,diferit de profitul fiscal .Relatia dintre cele doua marimi :

rezultatul fiscal (profit) = rezultatul (profit ) contabil + +cheltuielile nedeductibile - cheltuieli deductibile.

Asupra rezultatului fiscal e aplicata cota de impozit de 38% si se obtine impozitul pe profit de 1173544 mii lei , generind inregistrarea :

1173544 mii lei 691 cheltuiala cu = 441 impozit 1173544 mii lei

impozitul pe profit pe profit

1173544 mii lei 121 = 691 cheltuiala cu 1173544 mii lei

profit si pierdere impozitul pe profit

Situatia in contul de profit si pierdere arata ca profitul net al exercitiului e de 1520032 mii lei.Dupa calculul rezultatului bilantier se inregistreaza operatiile de distribuire a profitului,acestea facindu-se conform Ordonantei guvernului nr 70/1994 si hotararii Adunarii Generale a Actionarilor; astfel se constituie fondul de participare a salariatilor la profit :

88528 mii lei 129 = 112 88528 mi lei

repartizarea profitului fondul de participare

la profit

88528 mii lei 112 fondul de = 4281 alte datorii 88528 mii lei

participare la profit in legatura cu personalul

- se constituie surse proprii de finantare :

103859 mii lei 129 repartizarea = 118 alte 1038592 mii lei profitului fonduri

- se inregistreaza dividende de plata actionarilor :

392912 mii lei 129 repartizarea = 457dividende 392912 mii lei.

profitului de plata

3. 1.8 . REDACTAREA BILANTULUII CONTANBIL

Completarea bilantului,a contului de rezultate si a anexelor la bilant reprezinta prin continutul lor ,in cea mai mare parte, operatii de prelucrare si transcriere a datelor din formatia bilantiera precedenta si din bilante de verificare.Prin structura lor, operatiile de prelucrare a datelor,privind exercitiul curent,constau din selectarea ,gruparea si insumarea soldurilor din balanta de verificare.

Aceste operatii necesita cunoasterea posturilor din bilantul contabil si din contul de rezultate care corespund conturilor din balanta.Anexa nu e redactata in limbajul contabil propriu-zis dar aceasta nu impiedica detalierea cifrelor din bilant si contul de rezultate.

Michel Capron, referindu-se la elaborarea documentelor de sinteza, sustine ca acestea sunt rezultatul unei munci care se descompune in trei mari faze : colectarea datelor, inregistrarea in conturi si formalizarea datelor in conturile de sinteza.

Potrivit Legii Contabilitatii nr 82/1991, bilantul contabil ,in formatie completa, intocmit in sistem de baza sau simplificat,e compus din :bilant contabil de profit si pierderi, anexa la bilant, raport de gestiune.

3.2. COMPONENTELE BILANTULUI CONTABIL

3.2.1 . BILANTUL PROPRIU-ZIS

Bilantul exprima existentul patrimonial la inchiderea exercitiului financiar, care e, de regula, 31 decembrie.E o fotografie a patrimoniului la un momnt dat, prin el prezentindu-se activul si pasivul intreprinnderii avind la baza principiul dublei reprezentari ,a mijloacelor si a fondurilor.

Sub aspect conceptual ,bilantul apare sub forma egalitatii : Utilizari = Resurse.

PRINCIPALELE FUNCTII ALE BILANTULUI

Din punct de vedere financiar, bilantul e analizat ca o descriere a resurselor investite (pasiv) si alocarea acestora , permitind astfel un inceput de interpretare a situatiei financiare a unei intreprinderi. Interpretarea financiara permite punerea in evidenta a finantarilor de care a beneficiat un titular de patrimoniu (aporturi de capital,imprumuturi bancare, etc.) ,cat si nevoile de finantat.Pentru aceasta se procedeaza la compararea: 1) resursele stabile (permanente, pe termen lung) cu utilizarile stabile,rezultand marimea fondului de rulment ;astfel se pune in evidenta functia de investitii; 2) resurse pe termen scurt cu activele investite pe termen scurt (active circulante) in afara trezoreriei, rezultind nevoia de fond de rulment NFR (e vorba de functia de exploatare) .

Fondul de rulment e destinat finantarii nevoii de fond de rulment . Prin compararea celor doi indicatori rezulta trezoreria neta ,indicator ce poate fi pozitiv/negativ indicind un excedent /deficit de trezorerie, din acesta decurgand functia de ajustare financiara.

Ecuatia financiara a bilantului,fond de rulment - nevoie in fond de rulment = trezoreria neta, rezultat al interpretarii financiare a bilantului, arata faptul ca echilibrul financiar al intreprinderii ,respectiv relatia de egalitate valorica stabilita intre utilizarea resurselor si originea lor, e legata de deciziile luate de intreprindere pe termen scurt,termen mediu (ce urmaresc gestiunea stocurilor,politica de credit comercial,relatiile cu furnizorii) ,cat si pe termen lung ( investitii si mijloacele de finantare durabile).

MODUL DE PREZENTARE A BILANTULUI

In practica exista doua forme de scheme de bilant: 1) tablou cu doua parti-partea dreapta numita “activ” si cea stanga = “pasiv”, numita si schema orizontala de bilant; 2) model sub forma schemei verticale/schema bilantului vertical.

Bilantul sub forma schemei orizontale pune in evidenta egalitatea existenta intre resurse si utilizari si e cea mai raspandita :

BILANTUL SUB FORMA SCHEMEI ORIZONTALE

ACTIV

PASIV

A Capital subscris nevarsat

A Capitaluri proprii (1-6)

B Cheltuieli de instalare

1 capital subscris

2 prime de emisiune

3 rezerve din reevaluare

4 rezerve

5 rezultate reportate

6 rezultatul exercitiului

C Activ imobilizat (1-3)

B Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1 imobilizari necorporale

2 imobilizari corporale

3 imobilizari financiare

C Datorii

D Activ circulant (1-4)

D Conturi de regularizare

1 stocuri

2 creante

3 valori mobiliare

4 disponibil la banci,disponibil in cont de cecuri postale,in cecuri,in casa

E Beneficiul exercitiului

E Conturi de regularizare

F Pierderea exercitiului

TOTAL ACTIV (A-F)

TOTAL PASIV (A-E)

BILANTUL SUB FORMA SCHEMEI VERTICALE:

A

capital subscris nevarsat

B

cheltuieli de instalare

C

activ imobilizat(1-3)

1.imobilizari necorporale

2.imobilizari corporale

3.imobilizari financiare

D

activ circulant(1-4)

1.stocuri

2.creante

3.valori mobiliare

4.disponibil in banci,in cont,in cecuri postale,cecuri si in casa

E

conturi de regularizare

F

datorii cu durata de rambursare sub un an

G

activ circulant net(D+E+F-K)

H

activ total net(A+B+C+G)

1.datorii cu durata de rambursare peste un an

J

provizioane ptr. riscuri si cheltuieli

K

conturi de regularizare

L

capitaluri proprii(1-6)

1.capital subscris

2.prime de emisiune

3.rezerve din reevaluare

4.rezerve

5rezultate reportate

6.rezultatul exercitiului

Schema bilantului vertical ordoneaza structurile patrimoniului in active,datorii, capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete ,finalitatea fiind tocmai prezentarea situatiei nete a patrimoniului.

Directiva a patra europeana recomanda tarilor comunitare adoptarea uneia din cele doua scheme sau ambele.In Franta , Germania , Belgia , Grecia se utilizeaza schema orizontala de bilant.In Marea Britanie , Irlanda , Danemarca , Luxemburg se pot utiliza fie o schema , fie cealalta.

In practica, majoritatea intreprinderilor au adoptat schema orizontala de bilant (exceptie Marea Britanie,Irlanda) .Tot ca o practica curenta este si cea a prezentarii cifrelor de bilant atat pentru exercitiul considerat cat si pentru cel anterior, prin existenta de coloane distincte, fiind facilitate comparatiile in timp.

Exista si cazuri (Germania) cand bilantul contine coloane suplimentare ce indica cresteri/diminuari ale perioadei pentru acele structuri patrimoniale ce au influenta pe termen mediu asupra vietii intreprindrrii .

Posturile din bilant provin din agregarea soldurilor conturilor sintetice, iar schemele de bilant pot fi mai mult/putin dezvoltate in functie de marimea societatii.Ordonarea posturilor se face, de regula, in functie de lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului.In tarile Europei continentale ordonarea posturilor de activ se face in ordinea inversa a lichiditatilor, de la cele mai putin lichide la disponibilitatile banesti cu lichiditate absoluta, iar posturile de pasiv sunt ordonate de la cele mai putin exigibile la cele imediat exigibile,adica de la capital la datorii curente.

In SUA schema bilantului e orizontala cu coloane atat pentru marimea posturilor bilantiere ale perioadei avute in vedere, cat si pentru perioada precedenta.Ordonarea posturilor in activ se face pe principiul lichiditatii descrescande (de la lichiditatile /disponibilitatile banesti la activul insolubil) , iar in pasiv ordonarea se face pe principiul exigibilitatii descrecatoare (de la datorii curente la elemente de situatie neta).

MODUL DE PREZENTARE A BILANTULUI IN ROMANIA

In Romania agentii economici trebuie sa intocmeasa bilantul sub forma tabloului cu doua parti (schema orizontala de bilant).Datele de bilant sunt prezentate atat referitoare la data avuta in considerare (exercitiul incheiat),cat si la momentul anterior (exercitiul precedent) .Fiecare parte a bilantului e structurata in cate 4 mase patrimoniale (grupe) compuse din posturi bilantiere.

Posturile de bilant sunt formate din soldurile conturilor sintetice de gradul 1 si de gradul 2 pentru bilantul intocmit in sistemul de baza si din soldul grupelor de conturi (imbolizate cu 2 cifre) si al conturilor sintetice de gradul 1 pentru bilantul intocmit in sistem simplificat.

Atat activul cat si pasivul suporta un dublu criteriu de ordonare: 1) criteriul major -pentru active,natura eonomica a lor,pentru pasive,natura juridica; 2)criteriul minor-pentru active,lichiditatea (crescatoare) acstora,iar pentru pasive exigibilitatea lor (crescatoare).

BILANTUL SC ADESGO SA ESTE

ACTIV

nr.

inceputul anului

sfarsitul anului

imobilizari necorporale

imobilizari corporale

imobilizari financiare

active imobilizate(1-3)

stocuri

alte active circulante

active circulante-total(5-6)

conturi de regularizare si asimilate

prime privind rambursarea obligatiunilor

total activ(4+7+8+9)

PASIV

capital social

rezultatul exercitiului

alte capitaluri proprii

capitaluri proprii -total(11-13)

provizioane pentru riscuri si cheltuieli

datorii

conturi de regularizare si asimilate

total pasi(14-17)

Rubricile bilantiere de activ in sistemul de baza sunt :

1)active imobilizate- desemneaza acele bunuri si valori destinate sa fie utilizate o perioada indelungata ( mai mare de 1 an) in activitatea unei intreprinderi.Acestea isi mentin valoarea de intrebuintare o perioada mare, nefiind consumate la prima utilizare.

In activul bilantier ,posturile sunt inscrise la valoarea neta contabila obtinuta din valoarea intrarilor in patrimoniu (valoarea contabila )

din care s-au scazut amortismentele , provizioanele aferente.

Activele imobilizate imbraca trei forme de existenta :

A. imobilizari necorporale ( intangibile) ; acestea includ : n cheltuieli de constituire , mai corect spus cheltuieli de stabiliment sau de organizare

Cheltuielile de constituire cuprind taxele, alte cheltuieli de inscriere si de inmatriculare la infiintarea societatii comerciale, cheltuieli de prospectare a pietii, de publicitate . Acestea se recupereaza prin amortizare pe cel mult 5 ani ,fiind considerate elemente de activ fictiv

n cheltuieli de cercetare dezvoltare - reprezinta cheltuieli efectuate cu ocazia unor lucrari de cercetare care sa aiba garantia obtinerii efectelor scontate ;se amortizeaza in cel mult 5 ani;

n alte imobilizari necorporale - cuprind concesiuni, brevete, licente, marci, alte drepturi si valori similare, fond comercial, programe informatice.Acestea se constituie fie prin achizitii , ca aport in natura , fie create de intreprinderi.

n imobilizari necorporale in curs - reprezinta valoarea neta a imobilizarilor corporale in curs de executie

B. imobilizari corporale ( fizice)

n terenuri - cuprind atat terenurile propriu-zise ,cat si amenajarea de terenuri ; nu se amortizeaza

n cladiri si constructii speciale - cuprind valoarea neta contabila a cladirilor, adica valoarea contabila de intrare diminuata cu eventualele amortizari si provizioane

n masini si utilaje - sunt evaluate la valoarea neta contabila

n alte imobilizari corporale : aparate si instalatii de masura , control si reglare , animale de munca , plantatii , unelte.

n imobilizari corporale in curs -valoarea neta contabila a imobilizarilor in curs executate in regie , aduse ca aport la capital sau facturate de furnizori



C. imobilizari financiare

n titluri de participare - sunt actiuni , alte titluri de valoare aflate in capitalul altor intreprinderi, asigurand detinatorului exercitarea unui control sau unei influente notabile si realizarea de profit pe seama emitentului ; se considera ca detinerea a cel putin 20 % din capitalul unei societati pe actiuni asigura o influenta suficienta , pe cand 50 % din capital asigura controlul absolut al emitentului ; se evidentiaza la valoarea neta contabila

n alte titluri imobilizate titluri detinute in cederea realizarii unor venituri financiare , fara a putea interveni in gestiunea intreprinderii emitente

n creante imobilizate - pot fi creante legate de participatii , imprumuturi acordate pe termen lung ,alte creante imobilizate;

2) active circulante - reprezinta ansamblul activelor detinute pe o perioada mai mica de 1 an , neavand un caracter durabil

a) stocuri si comenzi in curs de executie - reprezinta bunurile curente pe care intreprinderea le foloseste in mod continuu ; natura bunurilor stocate e definita printr-o nomenclatura moderna si trebuie sa se armonizeze cu o nomenclatura maroeconomica.Astfel

n stocuri de materii prime si materiale,obiecte de inventar, stocuri aflate la terti

n productie in curs de executie ( nu a parcurs toate fazele de prelucrare sau produse nereceptionate din punct de vedere tehnic, calitativ) si stocuri de produse ( semifabricate, produse finite, reziduuri)

n animale - nu intra animalele de munca , ce reprezinta mijloace fixe;

n marfuri

b) alte active circulante :

n avansuri acordate furnizorilor

n clienti si conturi asimilate;clientii reprezinta creante fata de terti generate de vanzarea pe credit a bunurilor si serviciilor, fiind exclusiv legate de activitatea comerciala sau de productie a intreprinderii ;

n alte creante - sunt creante generate de relatiile intreprinderii cu personalul, cu asigurarile sociale, cu bugetul de stat, alte organisme

n decontari cu asociatii privind capitalul- sunt creante rezultate din sumele pe care actionarii le datoreaza intreprinderii ca urmare a subscrierii de actiuni

n titluri de plasament sunt valori negociabile pe termen scurt , achizitionate in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt; la inflatie e preferabila investirea in aceste titluri

n conturi la banci casa si acreditive sunt elemente cu un grad mare de lichiditate

3) conturi de regularizare si asimilate - datorita particularitatilor nu se incadreaza nici in categoria activelor imobilizate, nici la activele circulante; intra :

n cheltuielile constatate in avans - sunt cheltuieli platite cu anticipatie aferente exercitiului urmator,spunandu-se ca exercitiul curent detine o creanta asupra exercitiului urmator

n diferente de conversie - activ ,sunt pierderi latente din creante sau din datorii exprimate in moneda straina , fiind active fictive

4) prime privind rambursarea obligatiunilor - reprezinta diferenta intre pretul de rambursare si pretul de emisiune al obligatiunilor emise, avand caracterul unor cheltuieli financiare activate si fiind amortizate pe toata durata imprumutului . Prezenta lor se datoreaza necesitatii de echilibrare a activului cu pasivul , deoarece , in urma emisiunii , activul creste prin majorarea disponibilitatilor (la nivelul pretului de emisiune) in timp ce pasivul creste prin majorarea datoriilor ( la nivelul pretului de rambursare).

PASIVUL BILANTULUI are urmatoarea structura patrimoniala :

1) capitalurile proprii - sunt partea cea mai stabila din pasivul bilantier ;cuprind

a) capitaluri sociale - reprezentate de actiuni ,egale ca valoare pentru societatile pe actiuni si societatile in comantita pe actiuni , si de parti sociale,pentru societatile in nume colectiv, in comandita simpla si societati cu raspundere limitata;capitalul social cuprinde subscrierea efectiva la capital,partea reprezentand capitalul subscris si varsat e mentionata in mod distinct in pasivul bilantier

b) prime legate de capital - cuprind prime de emisiune , prime de fuziune si prime de aport la capital

c) diferente din reevaluare - contrapartida de evaluare a valorii balantiere , in sensul cresterii fata de valoarea contabila anterioara a elementelor de activ; reevaluarea trebuie facuta asupra ansamblului mobilizarilor financiare si corporale,nu izolat ;

d) rezerve - sunt beneficii ale anilor precedenti capitalizate in mod durabil de intreprindere, luand forma de rezerve legale, statutare si alte rezerve.

In Romania, conform Legii 31 / 1990 , se prevede ca din beneficiile societatii se va prelua in fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva pana ce acesta va atinge cel putin 20% din capitalul social.

e) rezultatul reportat este rezultatul / partea din rezultat a carui repartizare a fost amanata de AGA

f) rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli putand fi favorabil -profit,rezultat creditor al exercitiului sau nefavorabil -pierdere,rezultat debitor al exercitiului

g) fondurile sunt surse bine delimitate si cu scop precis

h) subventiile pentru investitii - reprezinta resursele alocate de la bugetul statului sau din alte surse, pentru finantara unor investitii realizate pe termen lung,cat si resurse formate ca urmare a primirii de imobilizari sub forma de donatii sau cu titlu gratuit sau constatate in plus la inventar;

i) provizioane reglementate - se includ provizioanele constituite pentru acoperirae majorarilor de preturi aferente stocurilor si pentru acoperirea diferentelor intre amortismentele degresive mai mari si amortismentele economice mai mici .

Ultimele doua rubrici ale capitalurilor proprii (subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate) sunt structuri cu implicatii fiscale, ele ascunzand pentru o parte a valorii lor un impozit viitor asupra beneficiului.Totodata, aceste doua nu intra in calculul situatiei nete a patrimoniului , care reprezinta capitalurile proprii,mai putin provizioanele reglementata si subventiile pentru investitii.

2) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli - sunt destinate acoperirii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimentele trecute sau in curs de desfasurare le fac probabile, astfel de evenimente privind cazuri precise, dar realizarea lor fiind nesigura.Pot fi numite dsi “ datorii potentiale “ a caror cauza e nascuta in cursul exercitiului.Cazurile cele mai tipice sunt provizioanele pentru litigii; de asemenea, cazuri frecvente sunt cele referitoare la provizioanele pentru cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii.

3) datoriile - exprima resurse straine,apartinand intreprinderii pe o perioada mai mult sau mai putin indelungata,regasite sub forma de imprumuturi si datorii asimilate,furnizori si conturi asimilate,avansuri primite de la clienti si alte datorii.De remarcat e faptul ca structurile bilantiere nu se clasifica dupa scadenta lor - consider ca ar trebui facuta o delimitare dupa scadenta chiar in cadrul bilantului propriu-zis,dar o situatie a anexei clasifica datoriile dupa scadenta in : datorii angajate in limita unui an, datorii angajate pe o perioada de 1-5 ani si datorii mai mari de 5 ani.

n imprumuturi si datorii asimilate - grupeaza mai multe categorii de imprumuturi : imprumuturi din misiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung si termen mediu,datorii legate de participatii,alte imprumuturi si datorii asimilate , cat si dobanzi datorate , aferente acestor imprumuturi

n furnizori si conturi asimilate - regrupeaza furnizorii din exploatare,efectele de plata aferente activitatii de exploatare si alte conturi; operatiile care afecteaza contul furnizor sunt legate exclusiv de cumparaea de bunuri si servicii pe credit

n avansuri primite de la clienti - sume datorate clientilor pentru avansurile sau aconturile incasate de la acestia.

n alte datorii - sunt datorii fata de personal,fata de asigurari si protectia sociala,fata de bugetul de stat si alte organe publice etc.

4) conturi de regularizare si asimilate - se refera la venituri inregistrate in avans si diferente de conversie pasiv

n veniturile inregistrate in avans - reprezinta incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate , a unor lucrari sau prestatii neefectuate si care nu afecteaza veniturile exercutiului; se spune ca exercitiul curent are ” o datorie “ fata de exercitiul urmator

n diferente de conversie pasiv - sunt profituri latente din conversie, diferente favorabile de curs valutar intre data de intrare a creantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului; prezenta lor in pasiv are un caracter juristprudential, pentru o corecta informare a tertilor

Bilantul propriu-zis reda in rezumat starea activului si pasivului patrimonial ce corespunde operatiunilor deja realizate,dar pentru o mai buna apreiere, o serie de operatii neefectuate,pot influenta situatia financiara.Acest lucru este evidentiat de angajamentele in afara bilantului si alte elemente nepatrimoniale.Astfel,intalnim angajamente acordate si angajamente primite,care reprezinta creante si,respectiv datorii potentiale si,deci,susceptibile de a modifica marimea si continutul patrimoniului (giruri,cautiuni,garantii,alte angajamnte acordate / primite).

Alaturi de aceste angajamente,pot influenta asupra patrimoniului si alte elemente in afara bilantului : mijloace fixe luate cu chirie,valori materiale primite in pastrare sau custodie,debitori scosi din activi si urmariti in continuare,efecte scontate neajunse la scadenta.

Evidenta contabila,pentru aceste structuri extrapatrimoniale,se realizeaza prin inregistrarea in partida simpla cu ajutorul conturilor de ordine si evidenta sau a conturilor in afara bilantului.

EVALUAREA LA BILANT

Siguranta unui bilant real din punct de vedere valoric e asigurata numai daca indicatorii bilantieri au ca suport realitatea faptica si exprimarea valorica se face in concordanta cu legislatia in vigoare.

Evaluarea la bilant se face la valoarea neta contabila.Valoarea neta contabila e diferenta intre valoarea neta de intrare si amortizarile si provizioanele pentru deprecieri.Evaluarea la bilant presupune compararea valorii contabile de intrare cu valoarea de inventar si retinerea celei mai mici valori in cazul activelor si a celei mai mari valori in cazul pasivelor . Pentru elementele de activ ,diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, activele mentinandu-se la valoarea de intrare.Diferentele in minus, insa, se inregistreaza prin amortizari si provizioane.Pentru elementele de pasiv diferentele in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza, insa diferentele in plus se inregistreaza prin constituirea de provizioane pentru cresterile reversibile privind valoarea pasivelor, valoarea acestor elemente mentinindu-se la valoarea lor de intrare.

Asupra situatiilor financiare in perioade de inflatie se produce “ o eroare de desincronizare “ : costurile sunt exprimate in unitati monetare anterioare celor in care sunt exprimate veniturile corespondente.Dintre elementele patrimoniale cele mai afectate sunt imobilizarile corporale (in ceea ce priveste amortizarea si vanzarea lor ) si stocurile.Astfel, o parte rationala din costul de achizitie al mijloacelor fixe se transfera sistematic in contul de rezultate pe parcursul exercitiilor in care acestea furnizeaza servicii.In conditiile variatiei preturilor, eroarea de desincronizare e accentuta pentru ca amortizarea calculate pe baza costului istoric nu reflecta sacrificiul real de active fixe.

O refacere a imaginii fidele a bilantului ar fi introducerea contabilitatii de inflatie.Dar pana la aceasta, cel putin, ar trebui inscrise in bilant sau in anexe valorile curente ale elementelor patrimoniale intr-o coloana distincta a bilantului.

3.2.2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE- DELIMITARI SI

FUNDAMENTARI TEORETICE PRIVIND REZULTATUL INTREPRINDERII -

Unul din obiectivele situatiilor financiare este acela de a oferi informatii despre rezultatele intreprinderii , in special profitabilitatea ei.Profitul e mereu utilizat ca masura a rezultatelor,iar elementele direct legate de masurarea profitului sunt veniturile si cheltuielile.Definitia generala, cea mai utilizata pentru rezultat , este cea privind diferenta intre venitul total si costul total.Aceasta diferenta poate fi pozitiva,reprezentand profit ,beneficiu sau poate fi negativa,reprezentand pierderea.

Venit - Cheltuieli = Rezultat

In definirea rezultatului prin prisma relatiei venit total-cost total se porneste de la faptul ca orice activitate e simultan consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.Consumul resurselor reprezinta cheltuieli,pe cand produsul obtinut e delimitat prin structura de venituri.Dar consumul de resurse si rezultatul creat determina modificari in masa patrimoniala.Astfel, venitul total reprezinta raporturi patrimoniale privind constatarea,obtinerea si vanzarea rezultatelor.Sursa reala a rezultatelor e productia si vanzarea de bunuri,servicii,etc.Costul total delimiteaza toate cheltuielile proprii raporturilor patrimoniale cu privire la angajarea si consumarea de resurse in cadrul activitatii producatoare de venituri.De aceea , costul total e definit prin asocierea si corespondenta cu structura de venit total.

Venitul -,,sursa de imbogatire “, antreneaza o crestere a capacitatii de finantare a capitalului ,a situatiei nete a intreprinderii; in schimb,cheltuielile duc la o scadere a situatiei nete;ele sunt niste ,,surse de saracire”.

,,Cadrul pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare “ elaborat de Comitetul pentru standarde internationale (IASC) , da urmatoarea definitie pentru venituri si cheltuieli :

- veniturile sunt cresteri de beneficii economice sub forma intrarilor sau cresterilor de active sau a reducerilor de pasive , care conduc la cresterea capitalului propriu , altfel decat prin contributii ale participantilor la capitalul propriu.

- cheltuielile sunt diminuari ale beneficiului economic pentru un exercitiu financiar si apar sub forma iesirilor sau scaderilor de activ sau a cresterilor de pasiv ; ele conduc la diminuarea capitalului propriu altfel decat prin distribuirea de sume paricipantilor la capitalul propriu.

Definitiile veniturilor si cheltuielilor arata apartenenta acestora la situatia neta.In concordanta cu aceasta,rezultatul se defineste ca fiind variatia situatiei nete a patrimoniului in cursul unui exercitiu financiar.

Daca valoarea situatiei nete a crescut in raport cu cea a situatiei nete initiale , intreprinderea a realizat un profit in perioada de crestere, in afara de cazul in care s-au primit noi aporturi de capital,caz in care se efectueaza o corectie prin diminuarea echivalenta a cresterii situatiei nete.

Dac valoarea noii situatii nete s-a diminuat in raport cu cea de la inceputul exercitiului, intreprinderea a suferit o pierdere egala cu aceasta diferenta.

Din informatiile anterioare se degaja relatiile urmatoare

1)rezultatul = situatia neta la - situatia neta la + / - aport la capital

exercitiului N inchidere ex N deschidere ex N propriu ex N

2) rezultatul ex N = venituri realizate - cheltuilile ex N corespondente veniturilor realizate

Cele doua relatii dezvaluie factorii care trebuie retinuti in analiza - diagnostic si previzionala a rezultatului contabil : situatia neta a patrimoniului > datoriile ,

situatia neta a patrimoniului in exercitiul N > situatia neta a patrimoniului in exercitiul N-1

venituri > cheltuieli.

Prin combinarea ecuatiilor de mai sus rezulta :

cresterea / scaderea situatiei nete = rezultatul net = venituri - cheltuieli

(bilant ) ( bilant + cont de rezultate ) ( cont de rezultate )

Prin reunirea structurilor patrimoniale activ + cheltuieli = pasiv + venituri , se dezvaluie o alta ecuatie a rezultatului : activ - pasiv = venituri - cheltuieli..Potrivit acestei relatii ,rezultatul evidentiat distinct de capitaluri proprii, iar relatia de echilibru este : activ = pasiv +/- rezultat ,iar in cazul divulgarilor capitalului propriu activ = situatia neta a patrimoniului +/- rezultat + datorii .

LEGATURA BILANT - CONT DE PROFIT SI PIERDERE

Situatiile financiare care consolideaza si comunica informatii prinind rezultatul sub forma de profit sau pierdere sunt bilantul si contul de profit si pierdere.Bilantul constata rezultatul in calitatea sa de variatie a bogatiei intreprinderii,determinata de activitatea sa in timpul unui exercitiu financiar.Contul de rezultate descrie si explica rezultatul prin structurile de venituri si cheltuieli; legaturile intre cele doua situatii financiare sunt evidentiate in “Cadrul pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare” ,elaborat de IASC ; “ informatiile despre pozitia financiara sunt , in primul rand , oferite de bilant.Informatii despre rezultat sunt oferite,in primul rand, de contul de rezultate.

Partile componnte ale situatiei financiare se interrelationeaza,deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceleiasi operatiuni sau alte evenimente.Desi fiecare situatie ofera informatii diferite e posibil ca niciuna sa nu serveasca unui singur scop sau sa ofere toate informatiile necesare pentru necesitatile specifice utilizatorilor.De exemplu, contul de rezultate ofera o imagine incompleta a rezultatului daca nu e folosit impreuna cu bilantul.

Pentru a calcula si comunica informatia prin prisma raporturilor dimensionale si structurale dintre venituri si cheltuieli, contul de rezultate inregistreaza si prezinta o recapitulare clasificata si ordonata a tranzactiilor cheltuitoare de resurse si producatoare de venituri, conducand la determinarea si explicarea rezultatului exercitiului,ceea ce bilantul nu o poate face. Acesta recapitulatie poate fi completata sau simplificata,iar criteriul de clasificare nu poate fi decat cel al naturii si al destinatiei cheltuielilor si veniturilor.Cele doua criterii stau la baza celor doua modele de expunere a rezultatului.

MODELE GLOBALE ALE CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

In contabilitatea generala,la nivel international nu exista o schema universala de prezentare a contului de profit si pierdere.O armonizare pana la normalizare se realizeaza prin Directiva a patra a CEE ,care propune patru scheme, in esenta doua ,dupa natura si dupa destinatie.Multiplicarea pana la cifra de patru depinde de modul de asezare a elementelor in cadrul fiecarei scheme,sub forma de cont (bilaterala / schema orizontala) sau lista (diferenta / schema verticala).

Prezentarea contului sub forma de” lista” ofera avantajul , in cazul schemei dupa natura , de a delimita partea de rezultat aferenta activitatii curente de rezultatul aferent activitatii exceptionale,delimitare necesara pentru faptul ca rezultatul curent e un factor important in aprecierea activitatii unei intreprinderi.

Schema lista a contului de profit si pierdere conform Directivei a patra a C.E.E.

1. marimea neta a cifrei de afaceri

2. variatia stocului de produse finite si lucrari in curs

3. lucrari efectuate de intreprindere pentru sine si capitalizate

4. alte venituri din exploatare

5. a) cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

b) alte cheltuieli externe

6. cheltuieli de personal

7. a) corectari de valoare privind cheltuielile de constituire,imobilizarile corporale si necorporale

b) corectari de valoare privind elementele de activ circulant

8. alte cheltuieli de exploatare

9. venituri care provin din participatii si venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat,cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate

10. alte dobanzi si venituri asimilate

11. corectari de valoare privind imobilizari financiare si valorile mobiliare

12. dobanzi si cheltuieli asimilate

13. impozit asupra rezultatului care provine din activitatea curenta

14. rezultatul care provine din activitatea curenta dupa impozitare [(rd 1-4) - (rd 5-8) + (rd 9-10) - (rd 11-12) - rd 13]

15. venituri exceptionale

16. cheltuieli exceptionale

17. rezultatul exceptional (rd 15 - rd 16)

18. impozitul asupra rezultatului exceptional

19. alte impozite

20. rezultatul exercitiului (rd 14 + rd 17 - rd 18 - rd 19)

Schema sub forma de cont sau tabelara a contului de profit si pierdere

A.Cheltuieli

B. Venituri

1 reducerea stocului de produse finite si lucrari in curs

2 a) cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

b) alte cheltuieli externe

3 cheltuieli de personal

4 a) corectari de valoare privind cheltuielile de constituire,mobilizarile corporale si necorporale

b) corectari de valoare privind elementele de activ circulant

5 alte cheltuieli de exploatare

6 corectari de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare

7 dobanzi si alte cheltuieli asimilate

8 impozitul asupra rezultatului care provine din activitatea curenta

9 rezultatul care provine din activitatea curenta dupa impozitare (profit)

10 cheltuieli exceptionale

11 impozit asupra rezultatului exceptional

12 alte impozite

13 rezultatul exercitiului (profit A9-A12 -B9)

1 marimea neta a cifrei de afaceri

2 cresterea de stocuri de produse finite si lucrari in curs

3 lucrari efectuate de intreprindere pentru sine si capitalizate

4 alte venituri din exploatare

5 venituri care provin din participatii si din alte valori mobiliare si din creante ale activului imobilizat,cu mentionarea separata a celor ce provin de la asociati

6 alte dobanzi si venituri asimilate

7 rezultatul care provine din activitatea curenta dupa impozitare (profit : B1-A6 - A1-8)

8 venituri exceptionale

9 rezultatul exercitiului (pierdere : B7-8 - A10-12)

Schema sub forma de lista sau diferenta a contului si

pierdere dupa functiunile intreprinderii

1.vanzarile nete

2. costul de productie aferent afacerilor

3. profit - pierdere (1 -2)

4. costul de distributie (inclusiv amortizarile si provizioanele)

5.cheltuieli generale de administratie (inclusiv amortizarile si provizioanele)

6. alte venituri din exploatare

7. venituri financiare

8. cheltuieli financiare

9. impozitul asupra profitului curent al exercitiului

10. profitul sau pierderea neta din activitatea curenta

11. venituri exceptionale

12. cheltuieli exceptionale

13. rezultatul exceptional

14. impozit asupra rezultatului exceptional

15. alte impozite

16. rezultatul exercitiului

Schema dupa functiile intreprinerii a contului de rezultate sub forma tabelara

A Cheltuieli

B.venituri

A 1.costurile de productie ale prestatiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri (inclusiv amortizarile si provizioanele )

2. costul de distribuire,inclusiv corectarile de valoare

3.cheltuieli generale de administratie (inclusiv corectarile de valoare)

4. corectari de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare

5. dobanzi si cheltuieli asimilate   

6. impozit asupra rezultatului care provine din activitatea ordinara

n rezultatul are provine din activitatea curenta dupa impozitare (profit)

7 cheltuieli exceptionale

8 impozit asupra rezultatului exceptional

9 alte impozite

B rezultatul exercitiului (profit)

B 1. vanzari nete

2. alte venituri din exploatare

3. venituri care provin din participatii

4. venituri care provin din alte valori mobiliare si din creante imobilizate

5. alte dobanzi si venituri asimilate

n rezultatul care provine din activitatea curenta dupa impozitare (pierdere)

6. venituri exceptionale

B rezultatul exeritiului (pirdere)

Schema dupa functiuni a contului de rezultate e o prezentare subiectiva, insasi delimitarea finctiunilor intreprinderii e subiectiva , greu de realizat.Aceasta schema prezinta interes,in specal,pentru investitorii de capital pentru a se decide daca sa cumpere , pastreze , vanda; are inconveniente in analiza economico-financiara.In schimb,schema dupa natura economica a veniturilor si a cheltuielilor , e considerata o prezentare obiectiva.Aceasta schema prezinta o serie de facilitati si comparabilitati intre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea nationala , ajutand , prin Tabloul soldurilor intermediare de gestiune, la calculul produsului intern, a venitului national si a altor indiatori macroeconomici.

SCHEMA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN ROMANIA

In Romania, contul de profit si pierdere, ca componant al documentelor contabile de sinteza, se intocmeste obligatoriu de catre toate unitatile patrimoniale,fie in sistem de baza,fie in sistem simplificat.Acesta are la baza clasificarea pe naturi a veniturilor si cheltuielilor , forma de prezentare e “lista”(schema verticala) , informatiile fiind prezentate atat referitoare la exercitiul financiar incheiat ,cat si precedent , avand avantajul ca dezvaluie rezultatul dupa fiecate nivel de activitate.

Conceptul dualist privind modelarea si contabilizarea cheltuielilor si veniturilor impune un calcul al rezultatului global realizat prin contabilitatea financiara si un calcul al rezultatelor analitice , infaptuit prin contabiltatea de gestiune in care cheltuielile si veniturile (in Romania numai cheltuielile) sunt grupate dupa functia sau destinatia lor pe feluri de produse , lucrari , servicii.

Toate operatiile legate de activitatea principala sau de exploatare , care reprezinta insusi obiectul de activitate al intreprinderii , sunt operatiuni curenta , adica au un caracter ordinar , obisnuit , repetitiv , permitand determinarea rezultatului curent , considerat rezultat “curent” deoarece nu include rezultatul exceptional sau in afara exploatarii.Notiunea de activitate curenta nu se suprapune cu notiunea de activitate de exploatare.Aceasta e o componenta esentiala , alaturi de activitatile accesorii, ce au un anumit grad de permanenta.Deci ,” repetitivitatea “ e primordiala pentru a face distinctia dintre operatiile curente si operatiile exceptionale,ce au un caracter nerepetitiv , accidental .Criteriul repetitivitatii unei operatii e esential in delimitarea ei ca operatie curenta sau exceptionala , dar nu suficient (vezi provizioanele reglementate : desi repetitive , apartin cheltuielilor exceptionale).

Un statut aparte il au operatiile financiare , care includ atat operatii obisnuite , cat si operatii exceptioanale.Operatiile exceptionale ce au un caracter financiar sunt considerate financiare , deoarece natura financiara a unei operatii primeaza asupra caracterului ei exceptional.Operatiile financiare , prin rezultatul financiar, concura alaturi de operatiile din exploatare - ce dau rezultatul din exploatare , la constituirea operatiilor curente - ce dau rezultatul curent.

Pentru SC ADEGO SA schema contului de profit si pierdere este urmatoarea:

Contul de profit si pierdere al S.C. ADSGO S.A . - mii lei -

nr crt

Indicatori

Vanzari de marfuri

Productia vanduta

Cifra de afaceri (1+2)

Productia stocata

-a sold debitor

-b sold creditor

Productie imobilizata

Productia exercitiului (2+4a-4b+5)

Subventii de exploatare

Alte venituri din exploatare

Venituri din provizioane privind exploatare

Venituri din exploatare total

(3+4a-4b+5+7+8+9)

Costul marfurilor vandute

Cheltuieli materiale

Lucrari si servicii executate de terti

Impozite,taxe si varsaminte asimilate

Cheltuieli cu personalul

Alte cheltuieli de exploatare

Amortizari si provizioane

Cheltieli pentru exploatare total (11+12+13+14+15+16+17)

a Rezultatul din exploatare - profit (10 - 18)

b pierdere (18 - 10)

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

Rezultat financiar

profit (20 - 21)

pierdere (21 - 20)

Rezultatul curent al exercitilui

profit (10+20-18-22)

pierdere (18+22-10-20)

Venituri exceptionale

Cheltuieli exceptionale

Rzultatul exceptional

profit (24-25)

pierdere(25-24)

Venituri totale (10+20+24)

Cheltuieli totale (18+21+25)

Rezultatul brut al exercitiului

profit (27-28)

pierdere (28-27)

Impozit pe profit

Rezultatul exritiului

profit (10+20+24-18-21-25-27)

pierdere (18+21+25+27-10-20-24)

Sintetizand , contul de profit si pierderi poate fi redat astfel :

Niveluri

Cheltuieli

Venituri

Exploatare

Cheltuieli de exploatare

Venituri din exploatare

Financiar

Cheltuieli financiare

Venituri financiare

Exceptional

Cheltuieli exceptionale

Venituri exceptionale

Global

Impozitul pe profit

-------

n venituri si cheltuieli din exploatare - veniturile provin din vanzari de marfuri , productia vanduta , productia stocata , productia imobilizata (productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata = productia exercitiului ), subventii de exploatare , alte venituri din exploatare , venituri din provizioane privind exploatarea.Suma tuturor categoriilor de venituri intra in corespondenta cu categoriile de cheltuieli , reprezentate de : costul marfurilor vandute (= pret de cumparare + taxe nedeductibile + cheltuieli accesorii) , materii prime si materiale consumabile , energie si apa , alte cheltuieli materiale (costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate , cheltuieli cu baracamente si amenajari provizorii , cheltuieli cu alte materiale nestocate), lucrari si servicii executate de terti (chirii , comisioane , onorarii , cheltuieli de protocol , reclama , publicitate) ,cheltuieli cu impozite , taxe si varsaminte asimilate , suportate de intreprindere (impozit pe cladiri , taxa pentru folosirea terenurilor , taxe asupra mijloacelor de transport ) , salarii cu personalul , asigurari si protectia sociala , alte cheltuieli de exploatare , amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor , a mijloacelor circulante.

n venituri si cheltuieli financiare ; veniturile rezulta din titluri , creante imobilizate (dividende , dobanzi) , titluri de plasament (venitul net rezultat din vanzarea titlurilor) , diferente favorabile de curs valutar , rezultate din lichidarea creantelor si datoriillor in valuta , alte venituri financiare (debitori diversi , sconturi obtinute de la furnizori) , provizioane constituite in legatura cu activitatea financiara.Corespunzator lor , avem cheltuieli legate de creante imobilizate , titluri de plasament (diferenta nefavorabila dintre pretul de cesiune si valoarea contabila a acestora) , diferente nefavorabile de curs valutar , rezultate din lichidarea creantelor si datoriilor in valuta aferente disponibilitatilor bancare in devize , disponibilitati in devize existente in casa , in conturile de acreditive , alte cheltuieli financiare , amortizari si provizioane

n venituri si cheltuieli exceptionale - acestea se refera fie la operatii de gestiune , fie la operatii de capital , fie la amortizari si provizioane ; veniturile includ venituri din operatii de gestiune (donatii primite , venituri din drepturi de personal neridicate dupa prescrierea acestora , penalitati , despagubiri primite , lipsuri constatate la inventar si imputate persoanelor vinovate) si din operatii de capital (pretul de vanzare a activelor cedate , cote -parti din subventiile pentru investitii , virate la venituri ) si venituri exceptionale din provizioane .Cheltuielile exceptionale sunt determinate de : operatii de gestiune (pierderi din calamitati ,din debite prescrise , din debitori insolvabili si scosi din evidenta , amenzi , penalitati , despagubiri , donatii , subventii acordate ) , operatii de capital (valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale / necorporale vandute , alte cheltuieli) , amortizari si provizioane.

Separat , se evidentiaza cheltuiala cu impozitul pe profit , ea aparand ca o cheltuiala generata de participarea agentului microeconomic la remunerarea statului.

3.2.3 ANEXA

Anexa reprezinta un set de situatii financiare ce cuprind informatii complementare si explicative in raport de bilant si contul de profit si pierdere , precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile.Aceasta raspunde insuficientelor de informatii , adesea prea globale , furnizate de bilant si de contul de profit si pierdere , aducand astfel clarificari privind politicile intreprinderii in materie de investitii , de finantare , de fiscalitate , de evaluare a patrimoniului , contribuind la obtinerea imaginii fidele a conturilor anuale.

Conform Directivei a patra europeana , anexa trebuie sa contina “ explicatiile necesare unei intelegeri mai bune a celorlalte elemente de sinteza si completeaza , in limita necesitatilor sau prezinta , sub o alta forma , informatiile pe care acestea le contin.

Anexa nu trebuie inteleasa ca un document de sinteza accesoriu , din contra ea vine cu un aport de fond la realizarea imaginii fidele.Imaginea fidela e indisociabila de anexa , deoarece numai bilantul si contul de profit si pierderi , chiar daca respecta principiile sinceritatii si regularitatii , nu pot da o imagine clara , completa.

Anexa indeplinste doua roluri - rol explicativ : pentru o mai buna intelegere a bilantului si a contului de profit si pierdere comenteaza informatiile din acestea ; instrument complementar bilantului si contului de profit si pierdere , indicand regulile de evaluare folosite , miscarile de imobilizari , provizioanele.

Anexa consacra conceptul de “importanta semnificativa”, deoarece numai informatiile semnificative sunt cerute . E semnificativa : orice informatie a carei importanta poate afecta evaluarea si decizia , orice informatie care , daca nu e comunicata , ar fi susceptibila de a influenta judecata societarilor , orice informatie pertinenta si utila care nu apare clar in bilant si contul de rezultate.

ANEXA IN ROMANIA :

- Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr 82/1991 stipuleaza la punctul 139 ca “anexa are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si in contul de profit si pierdere si contine informatii cu privire la situatia patrimoniala , financiara , rezultatele aferente exercitiului incheiat , cum sunt : activele imobilizate , stocurile si productia in curs , creantele si datoriile , provizioanele , determinarea rezultatului fiscal , repartizarea rezultatului fiscal , informatii suplimentare cu privire la metodele de evaluare aplicate diferitelor posturi din bilant si contul de profit si pierderi , mentionarea si justificarea cazurilor de modificare a acestora , precum si metodele utilizate pentru calculul amortismentelor si provizioanelor , mentionarea motivelor pentru care unele posturi din bilant , din contul de profit si pierderi nu sunt comparabile de la un exercitiu la altul , alte informatii pe care unitatea patrimoniala le considera semnificative cu privire la aprecierea modului de intocmire a bilantului contabil pentru exercitiul inchis”.

Informatia financiara din anexa trebuie sa fie la indemana unui numar mare de utilizatori , deci informatiile nu trebuie sa fie abundente , excesiv de tehnice ; ele trebuie sa redea toate datele semnificative ce au importamta relativa pentru intreprindere / terti.Anexa trebuie sa contina informatii clare , dar succinte , limitate la aspectele importante ale vietii intreprinderii.

3.2.4 RAPORTUL DE GESTIUNE (RAPORT DE ANALIZA LA BILANT)

E documentul bilantier folosit penru interpretarea analitica a situatiei patrimoniale , a evolutiei situatiei financiare si a rezultatelor , fiind intocmit la sfarsitul fiecarui exercitiu de Consiliul de administratie.Directiva a patra europeana precizeaza ca raportul de gestiune trebuie sa contina cel putin un expozeu fidel privind evolutia afacerilor si situatia societatii , precum si indicatii referitoare la evenimentele importante survenite dupa inchiderea exercitiului , evolutia previzibila a societatii , activitatile de cercetare-dezvoltare , indicatii privind achizitionarea de actiuni proprii .

Sigura reglementare privitoare la raportul de gestiune este Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii , dar si aceasta e facuta intr-un mod lapidar.Raportul de gestiune trebuie sa contina informatii relevante , necuprinse in bilant si in contul de profit si pierdere , care aduc o mai buna intelegere a situatiei financiare a firmei.

CAPITOLUL 4

4. ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR-

PATRIMONIALE A S.C. ADESGO S.A.

Intr-un sistem economic concurential,obiectivul fundamntal al intreprinderii este maximizarea valorii sale patrimoniale.Aceasta implica desfasurarea activitatii economice in conditii de rentabilitate si totodata mentinerea echilibrului sau financiar.Analiza financiara pe baza bilantului are ca obiectiv formularea unei judecati de valoare privind echilibrul , sanatatea financiara a intreprinderii Adesgo SA.

O serie de aspecte privind volumul si structura activului si pasivului , asigurarea surselor de finantare a activitatii , se analizeaza prin bilantul contabil.Analistii considera , insa , ca o analiza financiara pertinenta necesita un asa-zis “bilant suport al analizei” , procedandu-se la o regrupare si restructurare a posturilor din bilant , contul de profit si pierderi , anexa.

In varianta de abordari conceptuale ale “bilantului suport al analizei” se disting 2 teorii fundamentale : teoria bilantului patrimonial si teoria bilantului functional..

Abordarea patrimoniala e o abordare externa , utila pentru actionari si creditori.In acest caz posturile bilantului sunt luate la valoarea neta.Bilantul patrimonial e folosit in analiza cu o structura proprie , in care activele si pasivele sunt evidentiate dupa durata lor.Astfel , se obtine :

ACTIV

PASIV

Active imobilizate (durata mai mare de 1 an)

Capitalul permanent(durata mai mare de 1 an)

Active circulante( durata mai mica de 1 an)

Datorii pe termen scurt (mai mic de 1 an)

Elaborarea bilantului patrimonial are drept criteriu pentru activ gradul de lichiditate al diferitelor elemente , iar pentru pasive , gradul de exigibilitate al elementelor de paisv.

4.1. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A

S.C. ADESGO S.A.

Pentru caractrizarea generala a structurii patrimoniale a societatii studiate se analizeaza elemntele bilantiere de activ si pasiv , inscrise la valori nete , calculandu-se marimile absolute si relative de structura , facandu-se apel la un ansamblu de rate de structura.

Structura patrimoniala a SC ADESGO SA pentru anii 1996 si 1997 se prezinta prin bilantul patrimonial de mai jos : - mii lei -

ACTIV

 

Suma

suma

1.imobilizari necorporale

2.imobilizari corporale

3.imobilizari financiare

4.active imobilizate 1+2+3

5.stocuri

6.creante clienti

7.alte creante

8.titluri de plasament

9.disponibilitati si asimilate

10.active circulante 5+6+7+8

11.Total activ 4+10

 

PASIV

suma

suma

1.capital social

2.rezerve

3.alte fonduri

4.rezultatul exercitiului

5.provizioane pentru riscuri si cheltuieli

6.capitaluri proprii

7.datorii financiare

8.capital permanent 6+7 = 8

9.furnizori

10.credite pe termen scurt

11.alte datorii

12.total datorii 7+9+10+11 = 12

Total pasiv 6+12

Se remarca structurarea elementelor de activ in ordinea lichiditatii crescatoare , iar a celor de pasiv in ordinea exigibilitatii descrescatoare.Astfel, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se considera ca facand parte din capitalurile permanente ale societatii , respectiv din capitalurile proprii ale ei.

Din datele prezentate rezulta ca , in valoare absoluta , totalul bilantului in 1997 a inregistrat o crestere cu 4.494.512 mii lei , respectiv cu 16,4% , comparativ cu 1996.Cu toate acestea , in active , totalul imobilizarilor a inregistrat o scadere semnificativa , respectiv cu 9,6% , diminuandu-se si ponderea acestuia in totalul activ de la 68,9% , cat era in 1996 , la 56,9% , in 1997.

In schimb , activele circulante au crescut mult in 1997, ponderea fata de 1996 , in totalul bilantier , majorandu-se cu 12% ; crestera procentuala a activelor circulante in 1997 comparativ cu 1996 a fost de 61,48% , toate elementele componenete ale totalului de active circulante inregistrand cresteri.

In pasiv , capitalurile proprii , desi cresc in valoare absoluta , ca pondere se inregistreaza o scadere a lor de la 76,4% in 1996 la 66,09% in 1997, aceasta scadere datorandu-se cresterii destul de mari a totalului pasivului in 1997.Logic , daca capitalurile proprii , ca pondere au scazut , totalul datoriilor in bilant a crescut in aceeasi proportie ca la capitalurile proprii , respectiv cu 10,3% ; cresterea datoriilor este rezultatul exclusiv al majorarilor datoriilor pe termen scurt in 1997 fata de 1996 , datoriile financiare pe termen lung fiind 0 : in 1997 se ramburseaza de catre SC Adesgo SA toate datoriile pe termen lung existente la sfarsitul exercitiului financiar 1996 , care se ridicau la 2.246.877 mii lei. Analiza corelata a structurii activelor si pasivelor conduce la evidentierea decalajului dintre capitalurile permanente si activele imobilizate in cei 2 ani :

Ponderea in totalul bilantului

1996

1997

capitaluri permanente

84,63

66,09

active imobilizate

68,9

56,9

decalaj in %

respectiv a decalajului dintre ponderea in bilant a activelor si cea a resurselor ciclice:

Ponderea in bilant

1996

1997

active circulante

43,12

datorii pe termen scurt

33,9

decalaj in %

+ 9,2

Din analiza acestor decalaje rezulta ca situatia financiara a SC Adesgo SA este una solida , decalajele exprimate in procente situandu-se la valori ridicate.

In analiza financiar-patrimoniala se folosesc ratele de structura urmatoare :

A. RATELE DE STRUCTURA A ACTIVULUI

1.Rata activelor imobilizate Ri :

Active imobilizate 18896536

Ri(96) = ----- ----- ------------ *100 = ------------- *100 = 68,9 %

Activ total 27419960

18151000

Ri(97) = ----- ----- ---- * 100 = 56,9 %.

31914472

Scaderea acestei rate se datoreaza diminuarii ponderii imobilizarilor corporale in total activ, celelalte posturi de imobilizari crescand.

1.1 Rata imobilizarilor corporale Ric

Imobilizari corporale

Ric = ----- ----- ----- ----- ------- * 100

Activ total

18874200

Ric(96) = ----- ----- --------- * 100 = 68,83 %

27419960

18101056

Ric(97) = ----- ----- ---- * 100 = 56,72 %

31914472

1.2 Rata imobilizarilor financiare Rif

Imobilizari financiare

Rif = ----- ----- ----- ----- ------- * 100

Activ total

22336

Rif(0) = ------------- * 100 = 0,081 %

27419960

39848

Rif(1) = ----- ----- ------ * 100 = 0,12 %

3194472

Aceasta rata a inregistrat o usoara crestere,dezvaluind faptul ca legaturile si relatiile financiare cu alte unitati , pe care SC Adesgo le-a stabilit in 1997, au crescut , s-au intensificat in raport cu 1996.



2. Rata activelor circulante Rac

Active circulante

Rac = ----- ----- ------------ *100

Total activ

8523424

Rac(96) = ----- ----- ------- * 100 = 31,11 %

27419960

13763472

Rac(97) = ----- ----- -------- *100 = 43,12 %

31914472

Spre deosebire de imobilizari, activele circulante au inregistrat o crestere procentuala cu 12,02% in 1997 fata de 1996.

In cadrul acestei rate , pentru procesul de decizie operational, se calculeaza ratele analitice :

2.1 rata stocurilor Rs

Stocuri

Rs = ----- ----- ------- *100

Total activ

5876048

Rs(96) = ----- ----- ----- * 100 = 21,43 %

27419960

8739176

Rs(97) = ----- ----- ---- * 100 = 27,38 %

31914472

Aceast rata a crescut in 1997 u 5,95%, cresterea absoluta a stocurilor fiind de 2.863.128 mii lei.

2.2 rata creantelor comerciale Rc

Creante clienti

Rc = ----- ----- ----------- *100

Activ total

1966200

Rc(96) = ----- ----- ------ * 100 = 7,17 %

27419960

2948856

Rc(97) = ----- ----- ----- * 100 = 9,24 %

31914472

2.3 rata disponibilitatilor banesti si a plasamentelor Rd,p

Disponibilitati + Titluri de plasament

Rd,p = -------- ----- ------ ----- ----- --------- * 100

Activ total

333048 + 4056

Rd,p(96) = ----- ----- ----- ----- ------ * 100 = 1,23 %

27419960

939688 +101160

Rd,p(97) = ----- ----- ----- ----- ------ *100 = 3,26 %

31914472

Se constata o crestere a acestei rate ca urmare a inregistrarii in bilant pentru anul 1997 a sumei de 447256 mii lei cu contul de acreditare , la inceputul anului soldul contului fiind 0.

Pe langa aceste rate de sructura propriu-zisa a activului , in analiza financiara se folosesc si anumite rate derivate , cele mai semnificative fiind : ratele de rotatie a activelor , care prezinta avantajul introducerii unei abordari dinamice in investigarea patrimoniala:

a) rata de rotatie a activelor corporale Rr :

Cifra de afaceri (productia exercitiului)

Rr = -------- ----- ------ ----- ----- -------

Imobilizari corporale

23130048

Rr(96) = ----- ----- ---------- = 1,225 rotatii/an

18874200

30420936

Rr(97) = ----- ----- ------- = 1,6806 rotatii/an

18101056

Cresterea ratei de rotatie e un fenomen pozitiv pentru SC ADESGO SA , aceasta datorandu-se atat cresterii cifrei de afaceri , cat si scaderii valorii imobilizarilor corporale.

b) rata de rotatie a activelor circulante : se calculeaza sub forma ratei de rotatie a stocurilor de marfuri Rmf

Stoc mediu de marfuri

Rmf = -------- ----- ------ ----- ----- ------ * 360

Cost de achizitie al marfurilor vandute

74152

Rmf(96) = ------------- * 360 zile = 74,04 zile/1 rotatie

360552

78524

Rmf(97) = ----- ----- ----- * 360 zile = 38,76 zile/1 rotatie

729256

Se constata o scadere importanta a acestei rate , respectiv cu 35,28 zile/rotatie , lucru imbucurator pentru SC ADESGO SA.

n rata de rotatie a creantelor comerciale Rc

Clienti

Rc = ----- ----- ----- ----- ---- * 360 zile

CA (inclusiv TVA)

1966200

Rc(96) = ----- ----- ----- * 360 = 24,84 zile/1 rotatie

28218658

2948856

Rc(97) = ----- ----- ----- * 360 = 28,6 zile/1 rotatie

37113541

Se constata o scadere a vitezei de rotatie a creantelor , ceea ce e un fapt mai putin bun.

c) rata de rotatie a activului total

CA

R = ----- ----- ---- * 360

Activ total

23130048

R(96) = ----- ----- ------- * 360 = 0,8435 rotatii/an

27419960

30420936

R(97) = ----- ----- ------ * 360 = 0,9532 rotatii/an

31914472

Pentru aceasta rata se constata o imbunatatire a situatiei datorita cresterii in marime a acesteia ca urmare a cresterii CA intr-un ritm mai sustinut decat cresterea activelor intreprinderii.

B. RATE DE STRUCTURA A PASIVULUI

Ratele de structura a pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii , aratand stabilitatea si autonomia financiara a ei.

n rata stabilitatii financiare Rsf - reflecta legatura dintre caitalul permanent si patrimoniul total

Capital permanent

Rsf = ----- ----- ----- ----- ----- * 100

Pasiv total

23204741

Rsf(96) = ----- ----- -------- * 100 = 84,62%

27419960

21091856

Rs(97) = ----- ----- --------- * 100 = 66,08%

31914472

Se observa o scadere apreciabila a acestei rate in 1997 fata de 1996 , situatia ramanand stabila .

n rata autonomiei financiare globale Rafg - reflecta ponderea capitalului propriu in total pasiv

Capital propriu

Rafg = ----- ----- ------------ * 100

Total pasiv

20957864

Rafg(96) = ----- ----- ----- * 100 = 76,43%

27419960

210691856

Rafg(97) = ----- ----- ------- * 100 = 66,01%

31914472

Desi capitalul propriu a crescut in cifre absolute , in 1997 se inregistreaza o scadere cu 10,42% a Rafg fata de 1996 , intreprinderea ADESGO , oricum , mentinand la un nivel ridicat gradul de autonomie financiara.

n rata autonomiei financiare la termen Raft - face o apreciere mai exacta decat precedenta prin implicarea structurii capitalului permanent

Capital propriu

Raft = ----- ----- ----- ----- ---- * 100

Capital permanent

20957864

Raft(96) = ----- ----- ----- * 100 = 90,31%

23204741

21091856

Raft(97) = ----- ----- ---- * 100 = 100 %

21091856

Se constata atingrea nivelului maxim al acestei rate in 1997 datorita inexistentei datoriilor pe termen lung.Se apreciaza ca asigurarea autonomiei se face daca rata are cel putin 50% , deci la SC ADESGO SA autonomia e asigurata.

n rata de indatorare globala - masoara ponderea obligatiilor in patrimoniu

Datorii totale

Rig = ----- ----- -------- * 100

Pasiv total

6462096

Rig(96) = ----- ----- ------ * 100 = 23,56%

27419960

10822616

Rig(97) = ----- ----- ---- * 100 = 33,91%

31914472

Din analiza acestei rate se constata o crestere a indatorarii societatii ca urmare a resterii datoriilor pe termen scurt , respectiv o scadere a autonomiei sale globale ;cresterea ratei rezulta din variatia datoriilor totale , ce cresc cu 4282288 mii lei si din variatia totalului bilantier , care a inregistrat o crestere mai mica decat cresterea datoriilor.

n rata de indatorare la termen

Datorii pe termen lung

Rit = ----- ----- --------- ----- ----- * 100

Capital permanent

2246877

Rit(96) = ----- ----- ------ * 100 = 9,6%

23204741

0

Rit(970 = ----- ----- -------- * 100 = 0 %

21091856

Se constata faptul ca in 1996 acesta rata are o valoare foarte mica , existand mari posibilitati de indatorare pentru ADESGO.In 1997 se inregistreaza valoarea zero pentru acesta rata datorita inexistentei datoriilor pe termen lung .

Ca si pentru activ , si pentru pasiv se pot calcula rate derivate, importanta fiind durata de rotatie a datoriilor , si , in special, a creditului furnizori :

Furnizori

Rcf(zile) = -------- ----- ------ ----- ----- -------- * 360

Consumuri provenite de la terti (+ TVA)

1042821

Rcf(96) = ----- ----- ----- * 360 = 18,97 zile/1 rotatie

16223448

3613752

Rcf(97) = ----- ----- ------- * 360 = 51,17 zile/1 rotatie

20640000

Comparativ cu 1996 , in 1997 se constata o crestere a numarului de zile/1 rotatie ,ceea ce inseamna o scadere a vitezei de rotatie a datoriilor , fapt pozituiv pentru SC ADESGO SA.

4.2. ANALIZA FUNCTIONALA A SITUATIEI FINANCIAR -PATRIMONIALE A SC ADESGO SA

Analiza financiara pe baza bilantului patrimonial e un demers static care nu permite evidentierea legaturilor semnificative dintre resurse si alocarea lor.Analiza functionala raspunde exigentelor unei analize dinamice , bazata pe continuitatea activitatii.

Bilantul functional presupune clasarea posturilor in functie de apartenenta la ciclul de investitii , de finantare , de trezorerie.Ciclul de investitii cuprinde deciziile de achizitie a imobilizarilor.Ciclul de exploatare cuprinde un flux fizic de produse , marfuri , etc. si unul financiar.Ciclul financiar cuprinde ansamblul operatiilor dintre intreprindere si proprietarii de capital. Bilantul functional presupune luarea in considerare a activelor la valoarea lor bruta.Reconstituirea ciclurilor functionale se face astfel :

u ciclu de investitii-finantare -mii lei-

ACTIV

PASIV

active imobilizate

capital permanent

amortizari si provizioane

total active aciclice

total resurse aciclice

u ciclu de exploatare

ACTIV

1996

1997

PASIV

1996

1997

stocuri si productie in curs de executie

5876048

datorii furnizori datorii fiscale alte datorii

1257028 520407

creante privind exploatarea

total resurse ciclice in afara exploatarii

total active ciclice in afara exploatarii

total resurse ciclice in exploatare

u elemente in afara exploatarii

ACTIV

1996

1997

PASIV

creante in afara exploatarii    titluri de plasament

16350

datorii in afara exploatariiarii

total active ciclice in afara exploatarii

20406

total resurse ciclice in afara exploatarii

u trezorerie

ACTIV

PASIV

disponibilitati

credite de trezorerie

total trezorerie

trezorerie

BILANT FUNCTIONAL AL SC ADESGO SA -mii lei -

ACTIV

PASIV

active aciclice stabile

resurse aciclice stabile

active ciclice

-din exploatare

-din afara exploatarii

resurse ciclice

-din exploatare

-din afara exploatarii

trezorerie de activ

trezorerie de pasiv

total activ

total pasiv

Analiza functionala conduce la efectuarea unor regrupari ale elementelor patrimoniale,bazindu-se pe calculul unor indicatori semnificativi: fond de rulment , necesar in fond de rulment , trezoreria neta.

Fondul de rulment net global (FRNG) reprezinta acea parte a resurselor stabile alocate pentru finantarea activelor ciclice , calculandu-se dupa formula : FRNG = Resurse stabile - Active stabile

FRNG(96) = 24166745 mii lei - 19858540 mii lei = 4308205 mii lei

FRNG(97) = 22037268 mii lei - 19088468 mii lei = 2948800 mii lei

Comparativ cu anul 1996 in 1997 se constata o scadere a fondului de rulment net global cu 1359405 mii lei ca , urmare a diminuarii valorii resurslor stabile cu o marime net superioara scaderii activelor aciclice.Pentru SC Adesgo SA , care este o intreprindere cu termene de productie normale , se considera ca fondul de rulment din 1997 inregistreaza o valoare normala , avand in vedere faptul ca un fond de rulment corespunzator , normal , trebuie sa se situeze in jurul a 20% din activul circulant.Astfel , calculam ponderea fondului de rulment in activele circulante in cei doi ani.

FRNG 4308205

Active circulante 8190376

FRNG 2948800

Active circulante 12831728

Se constata o rata mare pentru 1996 , in 1997 situandu-se la un nivel “normal”.Marimea FRNG al SC Adesgo SA arata o capacitate ridicata de plata a societatii.Necesarul in fond de rulment NFR reprezinta suma necesara finantarii decalajului in timp intre fluxurile reale si cele de trezorerie legate de activitatea de exploatare.

NFR = Nevoi de finantare generate de operatiuni ciclice - Resurse generate de operatuni ciclice

NFR are doua componenete : necesar de rulment pentru exploatare (NFRE) si NFR din afara exploatarii (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE = (Active ciclice de exploatare - resurse ciclice din exploatare) + (Active ciclice in afara exploatarii - resurse ciclice in afara exploatarii)

NFR(96) = NFRE(96) + NFRAE(96) = ( 8169970 - 2820256 ) + ( 20406 - 1394963 ) = 3975157 mii lei

NFR(97) = NFRE(97) +NFRAE(97) = ( 12271896 - 8852302 ) + (559852 - 1970314 ) = 2009132 mii lei

Pe baza NFR-ului se calculeaza o rata importanta si anume rata de acoperire a NFR prin :

FR

r = --------

NFR

r(96) = ------------- = 1,08

3975157

2948800

r(97) = ------------- =1,46

2009132

Aceasta rata reda imaginea derularii ciclului de exploatare.Fiind pozitiva in ambii ani , mai mare decat 1 , ea arata ca fondul de rulment a finantat integral NFR si trezoreria de activ / trezoreria neta.

Trezoreria neta (TN) se obtine cunoscand primii doi indicatori : FR si NFR.Formula e :

TN = FR - NFR

TN(96) = FR(96) - NFR(96) = 4308295 - 3975157 = 333048 mii lei

TN(97)= FR(97) -NFR(97) = 2948800 - 2009132 = 939668 mii lei

Se constata o crestere importanta a TN in 1997, respectiv de 2,82 ori.

Pe baza celor trei indicatori fundamentali ai analizei bilantului functional : fond de rulment , nevoia de fond de rulment si trezoreria neta , calculati la SC Adesgo SA pentru anii 1996 si 1997, se verifica ecuatia fundamntala a bilantului functional :

FRNG = NFR + TN sau FRNG = NFRE + NFRAE +TN

Pentru 1996 : FRNG(96) = NFRE(96) + NFRAE(96) + TN(96) , adica 4308205 mii = 5349714 mii + (- 1374557 ) mii + 333048 mii

Pentru 1997 : FRNG(97) = NFRE(97) + NFRAE(97) + TN(97) , adica 2948800 mii = 3419594 mii + (-1410462) mii + 939 688 mii

Se observa ca in ambii ani NFRE are valori pozitive, cunoscand o scadere in 1997 fata de 1996 cu 1930120 mii lei , in timp ce NFRAE inregistreaza valori negative atat pentru 1996 , cat si pentru 1997, datorita existentei unor resurse ciclice in afara exploatarii (utilizari mai mici decat resurse ).

Global , NFR = NFRE + NFRAE pentru 1996 s-a situat la nivelul de 3975157 mii lei , iar pentru 1997 la 2009132 mii lei . Aceasta a fost acoperita din resursele degajate de activitatea de investitii , unde a aparut un surplus monetar de 4308205 mii lei in 1996 si , respectiv , 2948800 mii lei in 1997, o parte a acestui surplus fiind afectata activitatii de trezorerie prin existenta disponibilitatilor.

Avand FRNG > NFR , deci TN > 0 , rezulta ca echilibrul financiar e respectat.Deci , fondul de rulment e suficient de mare , nu numai pentru finantarea NFR , ci si pentru asigurarea unei trezorerii pozitive , concretizata in detinerea de disponibilitati.Fondul de rulment , necesarul in fond de rulment si relatiile de trezorerie furnizeaza indicatii simple si rapide asupra structurii patrimoniale si a problemelor puse de finantarea investitiilor si a exploatarii.

4.3.ANALIZA RENTABILITATII

Notiunea de rentabilitate este legata de cea de profit , reprezentand un indicator de referinta in orientarea deciziilor.

In efectuarea acestei analize se pleaca de la informatiile privind rezultatele intreprinderii din contul de profit si pierdere.

Contul de profit si pierdere , care grupeza veniturile si cheltuielile pe tipuri de activitati : de exploatare , financiara , exceptionala , permite calcularea a trei indicatori partiali ai rentabilitatii : rezultatul exploatarii, rezultatul financiar , rezultatul exceptional , dar si determinarea indicatorului global de rentabilitate : rezultatul exercitiului inainte si dupa impozitare.

O sursa suplimentara de informatii o constituie “ tabloul soldurilor intermediare de getiune”.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE AL SC ADESGO SA

-MII LEI-

NR

CRT

INDICATORI

EXERCITIU FINANCIAR

 

 

Venituri totale din care :

A.

venituri din exploatare

B.

venituri financiare

C.

venituri exceptionale

Cheltuieli aferente veniturilor totale din care

A.

cheltuieli pentru exploatare

B.

cheltuieli financiare

C.

cheltuieli exceptionale

Rezultatul exploatarii

Rezultatul curent

Rezultatul exceptional

Rezultatul inaintea impozitarii

Impozit pe profit

Rezultatul exercitiului

Din datele prezentate rezulta ca in anul 1997 SC ADESGO SA a realizat un profit brut superior celui din 1996 cu 615.048 mii lei, procentul fiind o crestere cu 29,59 %.

Desi in 1997 rezultatul exceptional a fost negativ -81096 mii lei si rezultatul financiar tot negativ -1023080 mii lei, cresterea rezultatului din exploatare a facut ca , in final, rezultatul net al exercitiului sa fie de 1.520.032 mii lei, crescand cu 29,3% fata de 1996.

Rezultatul exploatarii in 1996, situat la 29.133.280 mii lei s-a transformat in 1997 la o valoare de 3.797.752 mii lei, crescand cu 30,3%.

Rezultatul financiar, atat in 1996 , cat si 1997 a fost negativ datorita depasirii veniturilor financiare de catre cheltuielile financiare cu 843.752 mii lei si, respetiv, 1.023.080 mii lei.

Daca in 1996 rezultatul exceptional era profit pentru firma, in 1997 s-au inregistrat pierderi din operatiile exceptionale.

Pentru o cunoastere mai profunda a rentabilitatii SC ADESGO SA se fac analize factoriale ale rezultatului.Astfel, legatura dintre rezultatul exploatarii si factorul uman este sugerata de relatia :

CA RE

RE = Np * ------ * ----- = Np*W*Re

Np CA

Np = numar de personal

CA = cifra de afaceri

CA

----- = W- productivitatea muncii

Np

RE

----- = Re -rezultatul exploatarii la 1 leu CA

CA

Sistemul factorial care explica modificarea rezultatului exploatarii este :

- Np

DRE - W

- Re

Modificarea RE se explica prin urmatoarele influente :

1. influenta modificarii numarului de personal asupra modificarii rezultatului din exploatare

CA0 RE0 CA0 RE0

Np1 * -------- * ------ - Np0 * -------- * -------- =

Np0 CA0 Np0 CA0

23130048 2913328

= 1180*-------------*------------ mii lei - 2913328 mii lei = - 48555,6 mii

1200 23130048

2. influenta modificarii productivitatii muncii asupra RE :

CA1 RE0 CA0 RE0

Np1 * -------- * --------- - Np1 * -------- * --------- =

Np1 CA0 Np0 CA0

30420936 2913328 23130048 291332

3. influenta modificarii Re :

CA1 RE1 CA1 RE0

Np1 * --------- * -------- - Np1 * -------- * -------- =

Np1 CA1 Np1 CA0

=3797752 mii lei - 1180 *----- ----- ---- *----- ----- ----- = -33892,6 mii lei

1180 23130048

DRE = 3.797.752 mii lei - 2.913.328 mii lei = 884.424 mii lei

Verificarea calculelor se face pe baza relatiei : influenta modificarii numarului de personal + influenta modificarii W + influenta modificarii Re , sa fie egala cu modificarea rezultatului exploatarii :

- 48555,6 + 966872,2 - 33892,6 = 884.424

Din analiza factoriala rezulta ca scaderea numarului de personal de la 1200 ( in 1996 ) la 1180 ( in 1997) a dus la micsorare a rezultatului din exploatare cu 48.555,6 mii lei ; de asemenea, rezultatul din exploatare la 1 leu CA a contribuit la scaderea rezultatului din exploatare cu 33.892,6 mii lei , acesti doi factori influentand negativ RE.

In schimb, productivitatea muncii, inregistrand o crestere semnificativa, a fost cea care a anulat efectele negative ale celorlalti doi factori, astfel incat rezultatul din exploatare sa fie pozitiv.

Rezultatul contabil definit prin contul de castig si pierdere nu explica etapele formarii sale.Pntru analiza rezultatlor pe diferite ale formarii lor, se apeleaza la tabloul soldurilor intermediare de gestiune

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

SC ADESGO SA

EXPLICATIE

EXPLICATIE

vanzari marfuri

cost mf.

vandute

Marja comerciala

productia vanduta

productia stocata

productia imobiliz.

total

productia exercitiu

prod. ex.

marja com

total

consum de la terti

val adaug

val adaug

subv expl

total

ipz,taxe

ch pers

total

EBE

EBE

ven prov

alte ven

total

am proviz

alte chelt

total



rezultat exploat

rez expl

ven fin

total

chelt fin

total

rezultat

curent

ven excep

ch excep

rez excep

rez crt

rex excep

total

impozit pe profit

total

rezultat

exercitiu

1. Excedentul brut din exploatare , primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de rentabilitate a inregistrat o crestere importanta cu 1.631.896 mii lei.Excedentul brut din exploatare, fiind surplusul monetar din exploatare, constituie baza de calcul pentru capacitatea de autofinantare.Excedentul brut de exploatare ( EBE ) se calculeaza dupa formula :

EBE = Valoarea adaugata + Subventiile de exploatare - ( Impozite si taxe + Cheltuieli cu personalul ).

EBE(0) = 8.261.224 + 0 - 466.432 - 4.530.752 = 3.264.040 mii lei

EBE(1) = 10.697.280 - 166.304 - 5.635.040 = 4.895.936 mii lei

Analiza excedentului brut din exploatare ( BE) se face pe baza urmatoarelor rate de repartitie :

Indicator

Formula de calcul

Rata marjei brute a exploatarii

EBE

R1 = -------

CA

3.264.040

0,14

= 23.130.048

4.895.936

------------ = 0,16

30.420.936

Rata amortizarii

Amortizare

R2 = -------------

EBE

958.016

------------ = 0,29

933.480

----------- = 0,19

4.895.936

Rata rentabilitatii economice

EBE

R3 = ----- ----- ------

Capital permanent

3.264.040

------------- = 0,14

23.204.741

4.895.936

------------ = 0,23

21.091.856

Din analiza acestor rate se desprind urmatoarele concluzii : rata marjei brute a exploatarii R1 a inregistrat o usoara crestere datorita maririi mai rapide a EBE in raport cu variatia cifrei de afaceri ; rata amortizarii R2 a inregistrat o scadere de 1,52 ori ,de la 0,29 la 0,19 ,datorata , pe de o parte, scaderii valorii amortizarii in 1997 fata de 1996 ( scadere rezultata ca urmare a unor iesiri mari de imobilizari din patrimoniu ), iar pe de alta parte , cresterii importante ( in marime absoluta / relativa) a EBE ; rata rentabilitatii economice R3 a crescut cu 0,09 ca urmare a cresterii EBE cu 49,9% si a scaderii capitalului permanenet cu 9,1%.

Rezultatul brut din exploatare ( EBE) masoara contributia globala pe care exploatarea o aduce autofinantarii intreprinderii.Cresterea EBE nu indica numai o marime a performantelor economice ale SC ADEGO SA, dar si o eficienta sporita a politicii sale financiare.

B Rezultatul din exploatare (RE) ,spre deosebire de EBE , tine cont de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor.

RE = EBE + venituri din provizioane privind exploatarea + Alte venituri din exploatare - cheltuieli cu amortizarea si provizioane pentru exploatare - Alte cheltuieli pentru exploatare

RE (96) = 3.264.040 + 0 - 487240 - 25.568 = 2913328 mii lei

RE(97) = 4.895.936 + 0 - 1.291.224 - 256 = 3.797.752 mii lei

Asa cum se observa, RE a inregistrat o crestere semnificativa in 1997 fata de 1996 pe baza marimii EBE.

RE se poate calcula si ca diferenta intre veniturile din exploatare si cheltuielile din exploatare :

RE(96) = 25.007.320 - 22.093.992 = 2.913.328 mii lei

RE(97) = 32.259.832 - 28.462.080 = 3.797.752 mii lei

C. Rezultatul curent RC e rezultatul obtinut din operatiile normale, fiind profit pentru ambii ani, crescand cu 705.096 mii lei , desi rezultatul financiar e pierdere.

RC = RE + venituri financiare - cheltuieli financiare

RC(96) = 2.913.328 + 658.768 - 1.502.520 = 2.069.576 mii lei

RC(97) = 3.797.752 + 592.312 - 1.615.392 = 2.774.672 mii lei

D. Rezultatul exceptional Rexc nu se mai calculeaza in cascada, spre deosebire de celelalte SIG.

Rexc = Venit exceptional - Cheltuieli exceptionale

Rexc(96) = 60.696 - 51.744 = 8952 mii lei Rexc(97) = 510.688 - 591.784 = - 81.096 mii lei

Se observa ca elementele exceptionale au influentat negativ rezultatul global al SC ADESGO SA in 1997.

E. Rezultatul net al exercitiului (Rnet) e sinteza Re cu Rexc diminuat cu impozitul pe profit :

Rnet = RC + Rexc - Impozit pe profit Rnet(96) = 2.069.576 + 8952 - 903.272 = 1.175.256 mii lei

Rnet(97) = 2.774.672 + (- 81..096) - 1.173.544 = 1.520.032 mii lei

Se constata o crestere mare cu 29,3% in 1997 fata de 1996.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE- CONTINUT, ROL IN ANALIZA

Rezultatul contabil nu caracterizeaza potentialul de lichiditati al intreprinderii , ingloband atat venituri si cheltuieli monetare , cat si calculate.Pentru cunoasterea fluxului net monetar se utilizeaza notiunea de cash-flow / capacitate de autofinantare.Acest flux se poat calcula prin metoda substractiva sau aditiva.

Metoda substractiva ( metoda diferentelor)

- CAF - - mii lei

EBE ( excedent / deficit brut din exploatare )

+ alte venituri din exploatare

- alte cheltuieli aferente exploatarii

+ venituri financiare ( cu exceptia veniturilor din provizioane )

- cheltuieli financiare ( cu exceptia cheltuielilor privind amortizarile si provizioanele )

+ venituri exceptionale (cu exceptia veniturilor din vanzarea de active,subventiilor pentru investitii virate la rezultat,veniturilor exceptionale din provizioane)

- cheltuieli exceptionale (cu exceptia valorii nete contabile a activelor cedate, cheltuielilor exceptionale privind amortizarea si provizioanele )

- impozitul pe profit

= capacitatea de autofinantare (CAF)

Se constata faptul ca atat in 1996, cat si in 1997,valoarea EBE depaseste pe cea a CAF ; aceasta situatie se justifica prin cresterea importanta a cheltuielilor financiare.

Pentru verificarea calculului CAF prin metoda substractiva se utilizeaza si metoda aditiva.

Metoda aditiva - CAF

Rezultatul exercitiului

+ amortixari si provizioane

- pentru exploatare

- financiare

- exceptionale

- venituri din provizioane

- din exploatare

- financiare

- exceptionale

+ Valoarea neta contabila a activelor cedate

- venituri din vanzarea de active

- subventii pentru investitii virate la venituri

= CAF

In 1997 se constata existenta unui CAF de 2.866.532 mii lei, inregistrand o crestere cu 80,25% fata de 1996, ceea ce e foarte mult, constituind un aspect pozitiv.O contributie importanta la cresterea CAF au avut-o cheltuielile cu amortizarile si provizioanele pentru exploatare , care au ajuns in 1997 la 1.291.224 mii lei , fata de 487.240 mii lei cat erau in 1996.

In acelasi mod , al cresterii CAF, a contribuit si rezultatul exercitiului , rentabilitatea SC Adesgo crescand.

CAF nu reprezinta decat o autofinantare potentiala.Bogatia creata in mod real se apreciaza dupa deducerea remunerarii actionarilor :

Autofinantarea exercitiului 1997 = CAF - Dividende distribuite

Autofinantarea(97) = 2.866.532 mii lei - 392.912 mii lei = 2.473.620 mii lei Pe baza autofinantarii se calculeaza rata autofinantarii imobilizarilor corporale :

Autofinantare 2.473620 mii lei

R = ----- ----- ----- ----- ------ = ----- ----- ------------ = 0,14

Imobilizari corporale 18101056 mii lei

Marimea acestei rate arata o independenta financiara a SC ADESGO SA , consolidand si capacitatea ei de indatorare.

ANALIZA RENTABILITATII PRIN METODA RATELOR

1. Rata rentabilitatii comerciale:

Rezultatul din exploatare

Rc = ----- ----- --------- ----- -------- * 100

CA SAU

Rezultatul aferent CA

Rc = ----- ----- --------- ----- ----- * 100

CA

Dupa a doua formula obtinem :

67368

Rc0 = ----- ----- ------ * 100 = 0,29 %

23130048

75256

Rc1 = ----- ----- ----- * 100 = 0,25 %

30420936

Se constata o scadere a acestei rate datorita cresterii intr-un ritm mai rapid a cifrei de afaceri fata de rezultatul aferent CA

2. rata rentabilitatii economice Re

Rezultatul din exploatare

Re = ----- ----- --------- ----- -------- * 100

Activ total SAU

Rezultatul din exploatare

Re = ----- ----- --------- ----- -------- * 100

Capitalul permanent

2913328

Rc0 = ------------ * 100 = 12,55 %

23204741

3797752

Rc1 = ------------- * 100 = 18,01 %

21091856

Se constata o crestere notabila a Re pe seama maririi rezultatului din exploatare in 1997 fata de 1996, dar si a diminuarii capitalurilor permanente.

3. rata resurselor consumate Rrc :

Rezultatul exercitiului

Rrc = ----- ----- --------- ----- ----- * 100

Total cheltuieli

1175256

Rrc0 = ------------ * 100 = 4,97 %

23648256

1520032

Rrc1 = ------------- * 100 = 4,96 %

30669256

Se constata mentinerea la acelasi nivel a acestei rate, rezultatul exercitiilor si totalul cheltuielilor evoluand in acelasi fel, mentinandu-se proportia detinuta de rezultatul exercitiului in cheltuielile totale ale perioadei.

4. rata rentabilitatii financiare Rf

Rezultatul exercitiului

Rf = ----- ----- --------- ----- ---- * 100

Capitalul propriu

1175256

Rf0 = ------------- * 100 = 5,61 %

20953808

1520032

Rf1 = ------------ * 100 = 7,21 %

21069752

Se observa o crestere semnificativa a acestei rate in 1997 fata de 1996, fapt pozitiv pentru SC ADESGO SA, Rf fiind principalul indicator privind performantele intreprinerii .

In vederea unei analiza aprofundate a acestei rate se foloseste modelul :

Rezultatul exercitiului Re CA rezultatul exeritiului

Rf = ----- ----- ----- ----- ----- * 100 = ----- ----- ------ * ----- ----- ----------- * 100

Capital propriu Cpr capital propriu CA ,unde :

rezultatul exercitiului

----- ----- ----------- * 100 = rata rentabilitatii comerciale

CA

CA

----- ----- --------- = rata de rotatie a capitalului propriu

capital propriu

CA rezultatul exercitiului

Factorii de influenta sunt : ----- ----- ------ si ----- ----- ----- ----- ----

capital propriu CA

Determinarea influentelor exercitate de cei doi factori asupra Rf :

a) influenta modificarii ratei de rotatie a capitalului propriu asupra modificarii Rf :

CA1 Re0 CA0 Re0

--------- * -------- * 100 - --------- * -------- * 100 =

Cpr1 CA0 Cpr0 CA0

30420936 1175256

21069752 23130048

b) influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale asupra modificarii Rf :

CA1 Re1 CA1 Re0

Cpr1 CA1 Cpr1 CA0

Modificarea Rf : Rf1 - Rf0 = 7,21 % - 5.61 % = 1,6 % este egala cu suma celor doua influente : 1,73 % + ( - 0,13 %) = 1,6 % .

Concluziile ce se desprind sunt urmatoarele : modificarea ratei de rotatie a capitalului propriu in sensul cresterii vitezei de rotatie a acestuia a condus la o situatie favorabila , respectiv cresterea rentabilitatii financiare cu 1,73 %.Aceasta crestere a Rf a fost temperata , micsorata de influenta negativa exercitata de scaderea ratei rentabilitatii comerciale , influenta de unica intensitate , astfel incat , pe ansamblu s-a inregistrat o crestere a Rf cu 1,6 % in 1997 comparativ cu 1996.

In vederea cresterii ratelor de rentabilitate se impun o serie de masuri care sa conduca la naximizarea rezultatelor intreprinderii , a efectelor in conditiile unor costuri , eforturi minime in domeniile : organizarea interna , gestiunea stocurilor , calitatea produselor si serviciilor , folosirea intensiva a imobilzarilor corporale.

4. 4. ANALIZA RISCULUI

Analiza rentabilitatii constituie un aspect esential al diagnosticului financiar.Dar concluziile sale sunt adesea incomplete daca nu se ia in considerare si celalalt aspect al analizei financiare - riscul.

Riscul semnifica variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului.Exista o interdependenta intre rentabilitate si risc ; agentii economici nu-si asuma un risc decat in functie de rentabilitatea pe care ei o asteapta.

In sistemul analizei financiar-patrimoniale , analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a actiona in conditii de risc minim ocupa un loc central.Echilibrul financiar e un imperativ permanent pentru SC ADESGO SA , dar si unul absolut , adica nu poat fi omis sub nici o motivatie .

Analiza financiar-patrimoniala e , in esenta , o analiza statica in care sunt prioritare valoarea si solvabilitatea intreprinderii.Instrumentele la care se recurge sunt : fondul de rulment si metoda ratelor.

Notiunea de fond de rulment , rezultata prin punerea in corespondenta a lichiditatilor activelor cu exigibilitatea pasivelor , permite aprecierea riscului de faliment.

DETERMINAREA FONDULUI DE RULMENT PATRIMONIAL

NR CRT

INDICATORI

Activ imobilizat

Activ circulant, din care :

- stocuri

- creante si titluri de plasare

- disponibilitati

TOTAL ACTIV

Capital propriu

Datorii pe termen lung

Capital permanent

Datorii pe termen scurt

TOTAL PASIV

Fond de rulment patrimonial ( 6 -1 sau 2 - 7 )

Se constata existenta unui fond de rulment patrimonial destul de mare , in 1997 inregistrand o scadere cu 31,7% fata de 1996.Oricum , SC ADESGO SA dispune de o capacitate de plata ridicata , insa aprecierea corespunzatoare a semnificatiei fondului de rulment pentru echilibrul financiar necesita luarea in considerare a duratei medii de rotatie a activelor si pasivelor.Astfel , durata medie de realizare a activelor circulante ( gradul de lichiditate a activelor) Drac este :

Active circulante 11.143.448 zile

Drac = ----- ----- --------- * 360 = ----- ----- ----- * 360 = 13,19 --------

CA 30420936 1 rotatie

Durata medie de rambursare a datoriilor pe termen scurt :

Datorii pe termen scurt 7518917,5 zile

Drd = ----- ----- ----- ----- ----- * 360 = ----- ----- ---- * 360 = 88,9 -----------

CA 30420936 1 rotatie

Analizand situatia obtinuta , rezulta ca gradul de lichiditate a activelor e mai mic decat gradul de exigibilitate a pasivelor, ceea ce nu este favorabil pentru SC ADESGO SA.In astfel de situatii , pentru mentinerea echilibrului financiar , trebuie sa existe un fond de rulment pozitiv si de o valoare ridicata.Valoarea de 2.940.856 mii lei , inregistrata de fondul de rulment in 1997, este suficienta pentru firma in asigurarea echilibrului financiar.

Prin urmare , analiza fondului de rulment permite aprecieri cu privire la echilibrul financiar , in masura in care se cunosc trei elemente : valoarea fondului de rulment , gradul de lichiditate a activelor, gradul de exigibilitate a pasivelor.Se poate conchide ca fondul de rulment are putere cognitiva limitata si nu e un criteriu exclusiv de fundamentare a concluziilor privind echilibrul financiar.

ANALIZA STATICA A RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA RATELOR

In aceasta analiza se utilizeaza :

A. rate de solvabilitate : realizeaza o raportare a activelor la datoriile exigibile : 1.rata solvabilitatii generale Rsg :

Activ circulant

Rsg = ----- ----- --------- ----- ------

Datorii pe termen scurt

8.523.424 mii lei

Rsg(96) = ----- ----- ------------- = 2,022

4.215.219 mii lei

13.763.472

Rsg(97) = ----- ----- ------ = 1,27

10.822.616

Se constata o scadere a Rsg cu 37,2 % , in ambii ani datoriile pe termen scurt fiind acoperite in intregime de activele circulante , adica exista un FR pozitiv .

Valorile supraunitare inregistrate in 1996 si , respectiv in 1997 indica existenta unor active circulante mai mari decat datoriile pe termen scurt si , prin urmare , utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea exploatarii.

Rata solvabilitatii generale e echivalenta cu rata FR (Rfr) :

Capital permanent

Rfr = ----- ----- ----- ----- ------

Activ imobilizat

23.204.741

Rfr0 = ----- ----- ------- = 1,22

18.896.536

21.091.856

Rfr1 = ----- ----- --------- = 1,16

18.151.000

Se obtin valori supraunitare care indica faptul ca la acoperirea activelor circulante concurau , pe langa datoriile pe termen scurt , si capitalurile permanente.Scaderea inregistrata indica o scadere a fondului de rulment al SC ADESGO SA .

Aceasta rata e insuficienta pentru aprecierea cu precizie a solvabilitatii pe termen scurt.

2. rata solvabilitatii partiale Rsp

Active circulante - stocuri

Rsp = -------- ----- ------ --

Datorii pe termen scurt

8.523.424 - 5.876.048

Rsp(96) = ----- ----- --------- ----- ------ = 0,62

4.215.219

13.763.472 - 8.739.176

Rsp(97) = -------- ----- ------ = 0,46

10.822.616

Se constata , ca si in cazul Rsg , o scadere a acestei rate.Nu e edificatoare in desprinderea unor concluzii operationale , trebuie interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creantelor.Oricum , scaderea in 1997 a Rsp ajungand la 0,46 nu reprezinta un factor pozitiv pentru SC ADESGO SA , pentru ca diminueaza capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati .

3. rata solvabilitatii imediate Rsi

Plasamente + Disponibilitati

Rsi = -------- ----- ------ ----

Obligatii pe termen scurt

337104

Rsi(96) = ----- ----- ---- = 0,08

4215219

Rsi(97) = ----- ----- ------ = 0,1

108822616

Se inregistreaza valori mici ale acestei rate ; in teoria economica se apreciaza ca Rsi ar trebui sa fie mai mare ca 0,3.

Oricum , constatam o imbunatatire a lichiditatilor, respectiv a solvabilitatii SC ADESGO SA in anul 1997 fata de anul 1996.

Sintetic, ratele de solvabilitate sunt prezentate in tabelul urmator :

INDICATORI

1. rata solvabilitatii generale

2. rata fondului de rulment

3. rata solvabilitatii partiale

4. rata solvabilitatii imediate

A. rate de structura financiara de pasiv :

1. rata autonimiei financiare Raf

Datorii pe termen lung 2.246.877

Raf(96) = ----- ----- --------- ----- ------- = ----- ----- ------- = 0,11

Capitaluri proprii 20.957.864

0

Raf(97) = ------------- = 0

21.091.856

In 1996 se inregistreaza o Raf de 0,11 , considerata buna , pentru ca in 1997 aceasta sa fie 0 , ca urmare a inexistentei datoriilor pe termen lung , deci o deplina autonomie financiara a SC ADESGO SA.

2. rata de indatorare la termen Rit

Datorii pe termen lung

Rit = ----- ----- --------- ----- -----

Capital propriu

Se constata aceeasi formula ca si pentru Raf .

3. rata de indatorare pe termen scurt

Datorii pe termen scurt

Rits = ----- ----- --------- ----- -------

Creante clienti

4.215.219

Rits(96) = ----- ----- ----- = 2,14

1.966.200

10.822.616

Rits(97) = ----- ----- ------ = 3,66

2.948.856

In 1997 se inregistreaza o crestere semnificativa a acestei rate fata de anul precedent ca urmare a maririi de 2,56 ori a datoriilor pe termen scurt.

4. rata cheltuielilor financiare Rcf

Cheltuieli financiare 1.502.520

Rcf(96) = ----- ----- ----- ----- ------ = ----- ----- ------- = 0,065

Cifra de afaceri 23.130.048

1.615.392

Rcf(97) = ----- ----- ----- = 0,053

30.420.936

Se obtin rate destul de mari pentru ambii ani datorita unor valori ridicate inregistrate de cheltuielile financiare , ce au cunoscut o crestere mai lenta in perioada 1996 - 1997 in comparatie cu cresterea cifrei de afaceri.

Analiza riscului de faliment prin metoda ratelor e insuficienta pentru a lua o decizie cat mai buna.Aceasta trebuie completata cu analiza gradului ( duratei ) de realizare a activelor , respectiv pasivelor.

4.5. ANALIZA DINAMICA PRIN METODA FLUXURILOR

Analiza patrimoniala a SC Adesgo SA este completata de o analiza functionala bazata pe notiunea de stocuri si fluxuri de utilizari si resurse.Analiza functionala e o analiza dinamica atunci cand se bazeza pe analiza fluxurilor de active ( utilizari ) si resurse.

Bilantul , ca document contabil de sinteza , nu asigura utilizatorilor decat informatii contabile si financiare privind situatia SC Adesgo SA la sfarsitul exeritiului financiar , fara o intelegere a evolutiei structurii patrimoniale , fara sa permita o analiza dinamica a finantarii intreprinderii si a echilibrului sau financiar.Instrumentul prin care se asigura cunoasterea mai in profunzime a situatiei financiar-patrimoniale a intreprinderii este tabloul de finantare.

Tabloul de finantare e strans legat de celelalte doua documente de sinteza , bilantul si contul de profit si pierdere prin faptul ca : bilantul permite determinarea variatiei elementelor patrimoniale , contul de rezultate sintetizeaza fluxurile perioadei , iar tabloul de finantare cuprinde fluxurile de utilizari si de resurse ale perioadei.

Teoria si practica internationala considera tabloul de finantare “un tablou al resurselor , al alocarilor de resurse , care explica variatia patrimoniului intreprinderii in decursul unei perioade “.

Pentru elaborarea tabloului de utilizari si resurse avem urmatoarele informatii suplimentare : SC ADEGO SA nu a beneficiat de subventii in perioada analizata ; in anul 1997 au fost rambursate creditele pe termen lung in valoare de 2.246.877 mii lei , in 1997 valoarea acestora fiind 0 ; dividendele distribuite in 1997 , aferente anului 1996 , au fost de 975.379 mii lei .

Tabloul de finantare are 2 parti.Prima parte a tabloului masoara variatia fondului de rulment si a utilizarilor stabile.

- mii lei -

UTILIZARI

SUMA

RESURSE

Distribuirea de dividende in cursul anului

Achizitie de imobilizari

Rambursari de datorii financiare (pe TL)

Capacitatea de autofinantare

sau reduceri de active imobilizate

Total utilizari stabile

Total resurse stabile

Variatia fondului de rulment

Partea a doua a tabloului analizeaza utilizarea variatiei fondului de rulment , punand in evidenta variatia necesarului de fond de rulment si a trezoreriei.

- mii lei -

VARIATIA FONDULUI DE RULMENT

NECESAR DE (1) RESURSE

RESURSE (2)

SOLD

(2)-(1)

A. Variatiile de exploatare

1.variatia activelor din exploatare

- stocuri

- creante

2. variatia datoriilor din exploatare

- furnizori

- datorii fiscale

- alte datorii

TOTAL

Variatia neta a exploatarii (2) - (1)

B. Variatiile in afara exploatarii

- variatia altor debitori si a titlurilor de plasament

- variatia altor creditori

TOTAL

Variatia neta in afara exploatarii

TOTAL A + B

Variatia necesar / excedent net de fond de rulment

C. Variatiile trezoreriei

- variatia disponibilitatilor

- variatia creditelor curente

TOTAL

---

Variatia neta a trezoreriei

Variatia FR

Variatia NFR

Relatia FR = NFR + TN e verificata :

887472 mii lei = 606640 mii lei + 280832 mii lei

In elaborarea tabloului de utilizari si resurse s-au avut in vedere si calculele facute la analiza pe baza bilantului functional si cele privind calculele CAFde la analiza rentabilitatii.

Din analiza tabloului de utilizari si de resurse reiese faptul ca variatia fondului de rulment a determinat scaderea acestuia in anul 1997 cu 1359405 mii lei , aceasta reprezentand o utilizare.

Din activitatea de exploatare s-a obtinut o variatie neta pozitiva de 1930120 mii lei , respectiv a fost degajata o resursa.Tot o resursa a rezultat si din variatia neta in afara exploatarii.

Trezoreria neta a inregistrat o crestere de 606640 mii lei , respectiv s-au marit disponibilitatile detinute in patrimoniul SC ADESGO SA, aceasta degajand o utilizare.

Conluzionand , nevoile generate de activitatea de investitii si activitatea de trezorerie isi gasesc resursele in activitatea de exploatare.

BIBLIOGRAFIE

1.Oprea Calin,Mihai Ristea,Ilie Vaduva,Horia Neamtu - Bazele contabilitatii E.D.P. ,Bucuresti ,1997   

2.Mihai Ristea - Bilantul in gestiunea patrimoniului , Ed. Academiei Romaniei, Bucuresti , 1980

3.Mihai Ristea - Noul sistem contabil din Romania , Ed. Cartimex, Bucuresti, 1994

4.Mihai Ristea,Corina Cucu,Corina Lazarescu - Contabilitatea intreprinderii (vol 1) ,Ed. Margaritar,Bucuresti,1997

5.Mihai Ristea,Vasile Raileanu,Oana Stoian,Lavinia Olimid,Ileana Misulescu - Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii,Ed. Tribuna economica, Bucuresti,1995

6.Niculae Feleaga,Ion Ionascu - Contabilitate financiara (vol 1),Ed. Economica,Bucuresti,1993

7.Niculae Feleaga si colectiv - Contabilitate aprofundata,Ed. Economica, Bucuresti,1996

8.Niculae Feleaga - Imblanzirea junglei contabilitatii,Ed. Economica, Bucuresti,1996

9.Bernard Colasse - Contabilitate generala,Ed. Moldova,1995

10.Valerian Voica - Contabilitatea financiara a agentilor economici,Ed. Expertconsult,Bucuresti,1996

11.Octavian Bojian - Bazele contabilitatii,Ed. Adonai,Bucuresti,1995

12.Dumitru Margulescu - Analiza economico-financiara a intreprinderii, Ed. Tribuna economica,Bucuresti,1994

13.Maria Niculescu - Diagnostic global strategic , Ed. Economica , Bucuresti,1997

14.C. Stanescu,A. Isfanescu,A. Baicusi - Analiza economico-financiara ,Ed. Economica,Bucuresti,1996

15.Emil Nisulescu - Analiza bilantului si a contului de rezultat,Ed. Tribuna economica,Bucuresti,1997

O Ministerul Finantelor - Sistemul contabil al agentilor economici,Ed. Economica,Bucuresti,1994

O Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit

O Ministerul Finantelor - Norme metodologice privind intocmirea,verificarea si centralizarea bilanturilor contabile ale agentilor economici pe anul 1997

O Precizari privind masurile referitoare la inchiderea exercitiului financiar contabil pe anul 1996 la agentii economici (aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 40/ian. 97)

O Precizari privind unele masuri referitoare la inchiderea exercitiului financiar contabil pe 1997,aprobate prin O.M.F. 2242/dec. 97

O O.M.F. nr. 2242/dec. 97 pentru aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la inchiderea exercitiului financiar contabil pe anul 1997 la agentii economici

O Colectiile revistelor de specialitate : Tribuna economica; Finante,Credit si Contabilitate; Eonomistul; Adevarul economic(1996-1998).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2675
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site