Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


BANII. ESENTA, GENEZA SI FUNCTIILE LOR

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



BANII. ESENTA, GENEZA SI FUNCTIILE LOR

Concepte de baza

  • Troc
  • Bani
  • Economie baneasca (monetara)
  • Moneda propriu-zisa
  • Banii de hartie
  • Bancnotele
  • Moneda divizionara
  • Moneda de cont (scripturala)
  • Moneda electronica
  • Functiile economice ale banilor


Teme de discutie

Geneza banilor si etapele evolutiei lor istorice in spatiul economic romanesc

Functiile monedei in economiile contemporane

Rolul banilor in economiile aflate in tranzitie

Teste grila

Puterea de cumparare a monedelor contemporane se materializeaza in:

a) posibilitatea schimbarii in mod liber cu alte valute

b) cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi cumparate cu o unitate baneasca

c) cantitatea de aur pe care o reprezinta

d) viteza de circulatie a monedei

Vorbim de economie baneasca sau monetara daca:

a) majoritatea bunurilor economice imbraca forma de marfa si sunt exprimate in bani

b) prin bani se masoara, se comensureaza si se exprima activitatile economice si rezultatele in cea mai mare parte a lor

c) toate bunurile economice sunt exprimate in bani

d) predomina moneda scripturala

In sensul strict, banii pot fi definiti:

a) ca o marfa ce indeplineste rolul de echivalent general (masura a valorii si mijloc de circulatie)

b) ca denumire generica a tuturor formelor de echivalent si a semnelor valorii

c) ca o marfa ce indeplineste functia de masura a valorii

d) ca o marfa ce indeplineste functia de conservare a valorii

In sensul larg, banii pot fi definiti :

a) ca o marfa ce indeplineste functia de masura a valorii

b) ca denumire generica a tuturor formelor de echivalent si a semnelor valorii, simbol al avutiei care confera proprietarului dreptul asupra unei parti din averea (avutia) tarii emitente

c) ca o marfa ce indeplineste rolul de echivalent general (masura a valorii si mijloc de circulatie)

d) ca o marfa ce indeplineste functia de mijloc de comunicare-informare economica

Bancnotele:

a) sunt semne ale valorii, emise de bancile centrale (de emisiune) care inlocuiesc in procesul circulatiei banii cu valoare deplina cu reprezentanti ai lor

b) au fost garantate cu stocul de metal pretios (aur) al bancilor de emisiune

c) au fost la inceput liber si pe deplin convertibile

d) sunt liber si deplin convertibile

Banii de hartie:

a) semnifica valoarea bunurilor ce pot fi obtinute cu ajutorul lor

b) sunt emisi de stat fara drept de convertibilitate, avand curs fortat, impus pe cale extraeconomica

c) sunt semne ale valorii, emise de bancile centrale (de emisiune) care inlocuiesc in procesul circulatiei banii cu valoare deplina cu reprezentanti ai lor

d) sunt liber si deplin convertibili

Banii nu functioneaza ca mijloc de plata atunci cand:

a) se plateste impozitul

b) se plateste taxa auto

c) se plateste chiria

d) se plateste marfa cumparata

Cand o persoana isi constituie un depozit la termen, banii indeplinesc functia de:

a) masurare a rezultatelor activitatii economice

b) mijloc de rezerva

c) mijloc de schimb

d) mijloc de plata

Cand se evalueaza o firma, in vederea privatizarii, banii indeplinesc functia de:

a) mijloc de schimb

b) mijloc de plata

c) masura a activitatii economice

d) mijloc de rezerva

Text de comentat

"Moneda de hartie conventionala este emisa si pusa in circulatie de catre stat sau de catre o institutie financiara anumita, din ordinul si pe socoteala statului si fara nici o obligatie din partea acestuia, in ceea ce priveste chipul si conditiile de rambursare. O astfel de moneda de hartie, pur conventionala, se mai numeste si hartie moneda. Ea poate fi asimilata cu un titlu de credit al statului, nepurtator de dobanda, dar avand putere legala de plata in mod nelimitat, fiind acceptata in mod general, pentru orice plata inlauntrul granitelor acestui stat. Statele au recurs la metoda emisiunii de hartie moneda, in momente critice de tulburari sociale, de conflicte armate sau de complexa dezorganizare a finantelor publice, fiind obligate a suporta anumite cheltuieli importante si neasteptate si, neavand alte surse grabnice si indestulatoare la indemana, au trebuit sa recurga la astfel de mijloace." (Victor Slavescu, Curs de economie politica, editia a II-a, 1947,

Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale, Bucuresti, p.291)

Recomandari bibliografice

Aurel Negucioiu (coordonator), Gheorghe Ditu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. I, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 265-287

Alexandru Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, p. 150-155

Paul Samuelson, Wliliam Nordhaus, Economie, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 574-576

Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica I, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001, p. 32-35

Dumitru Ciucur, Ilie Gravila, Constantin Popescu, Economie, manual universitar, Editia a doua, Editura economica, 2001, p. 130-136

V. Cornescu, Gheorghe Cretoiu, I. Bucur, Economie, Editura Actami, Bucuresti, 2001, p. 283-284



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1198
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved