Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Cererea si venitul - Functia de cerere in raport de venit

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Cererea si venitul

A doua 'lege' de evolutie a cererii sau consumului unui bun evidentiaza comportamentul acesteia in functie de celalalt factor important sub influenta caruia se gaseste: venitul. Cererea pentru un bun 'normal' este o functie crescatoare de venitul consumatorului.




1. Functia de cerere in raport de venit

Functia cererii fata de venit exprima corelatia existenta intre cantitatea ceruta dintr‑un anumit bun si variatia venitului de care dispun consumatorii.

1.1. Construirea curbei cererii functie de venit

Pentru a trasa curba cererii in functie de venit vom proceda in aceeasi maniera ca la construirea curbei cererii in functie de pret (paragraful 4.1.1.1). De aceasta data insa variatia venitului in conditiile mentinerii neschimbate a preturilor determina deplasarea dreptei bugetare paralel cu ea insasi, deoarece panta ei ramane constanta. Pe masura ce creste venitul, de la V0, la V1, V2, V3, V4, dreapta bugetara se deplaseaza spre dreapta si in sus, obtinandu‑se astfel mai multe puncte de echilibru al consumatorului, E0, E1, E2, E3, E4 s.a.m.d. (vezi fig. 4.8., partea a)). Pe graficul alaturat (fig. 4.8. partea b)) se raporteaza pe ordonata cantitatile cerute din bunul X in punctele de echilibru, iar pe abscisa cantitatile corespunzatoare din bunul Y se inlocuiesc cu nivelurile crescande ale venitului, V0, V1, V2, V3, V4. Se obtin astfel punctele A, B, C, D, E, pe care, unindu‑le, trasam curba cererii in functie de venit, care descrie evolutia cererii bunului X in functie de evolutia venitului consumatorului. O asemenea curba se mai numeste 'curba lui Engel', dupa numele statisticianului german Ernest Engel (1821‑1896), care a studiat efectele variatiei venitului asupra consumului, evidentiind anumite regularitati denumite ulterior 'legile lui Engel', pe care le vom prezenta in continuare.

1.2. 'Legile lui Engel'

Configuratia curbelor cererii in functie de venit (vezi fig. 4.9.) depind de efectul pozitiv sau negativ al variatiei venitului asupra consumului si de intensitatea acestui venit. Astfel, daca efectul variatiei venitului este pozitiv (adica la o crestere a venitului creste si consumul), curba este crescatoare (curbele C2 si C3); daca efectul venitului este negativ (adica la o crestere a venitului scade consumul), curba este descrescatoare (curba C1).

In functie de intensitatea efectului venitului asupra consumului, variatia venitului poate determina o variatie mai puternica a consumului si atunci curba cererii va avea o panta mai accentuata (vezi curba C3); daca modificarea venitului intr‑o anumita proportie determina o variatie a consumului intr‑o proportie mai mica, panta curbei va fi mai usoara (curba C2). In fine, daca variatia venitului provoaca o modificare a consumului in aceeasi proportie, panta curbei este egala cu unitatea, iar curba insasi devine bisectoarea primului cadran ('curba' C4).

Acestor tipuri de curbe ale cererii in functie de venit li se pot asocia anumite categorii de bunuri sau servicii, asa cum a rezultat din studiile empirice efectuate de Engel:

a) Bunuri 'inferioare' (corespunzatoare curbei C1), pentru care efectul venitului este negativ. In cazul acestora, pe masura ce se amelioreaza nivelul de trai prin cresterea venitului, individul isi diminueaza consumul lor, inlocuindu‑le cu bunuri de mai buna calitate (se reduce consumul de paine neagra inlocuind‑o cu paine alba, se diminueaza consumul de margarina pe seama cresterii folosirii untului etc., bunurile substituite fiind considerate 'inferioare')

b) Bunurile 'normale' (corespunzatoare curbelor C2 si C4), pentru care efectul variatiei venitului este pozitiv, consumul acestora crescand intr‑o proportie mai mica sau egala cu proportia cresterii venitului. Engel estima ca, pe masura cresterii venitului, ponderea cheltuielilor cu alimentele scade in bugetul familiei (desi consumul acestora sporeste si se imbunatateste calitativ), in timp ce ponderea cheltuielilor cu imbracamintea si locuinta ramane constanta. (Deci curba C2 ar corespunde cererii de alimente, iar curba C4 cererii de imbracaminte si locuinta).

c) Bunurile 'superioare' (corespunzatoare curbei C3), pentru care efectul variatiei venitului este pozitiv, consumul acestora crescand intr‑o proportie mai mare decat sporul relativ al venitului. Ca urmare, ponderea cheltuielilor cu procurarea acestor bunuri sporeste in totalul bugetului familiei. In aceasta categorie se pot include cea mai mare parte a celorlalte bunuri, care nu raspund celor trei nevoi primare: alimentatie, imbracaminte, locuinta).

Desigur, aceasta clasificare, realizata pe baza studiilor statistice, nu este universal valabila. Ea evolueaza in timp si spatiu, in functie de epocile si tarile studiate.

2. Elasticitatea venit a cererii

Ca si la elasticitatea ‑ pret, elasticitatea venit a cererii exprima gradul de sensibilitate a cererii pentru un bun, dar, de aceasta data, la variatiile survenite in marimea venitului. Ea se determina ca raport intre variatia relativa a cantitatii cerute si variatia relativa a venitului:

(4.14)

sau, ca modificare a cererii provocata de o variatie infinit de mica a venitului, cu ajutorul derivatei, atunci cand cunoastem functia matematica a cererii:

(4.15)

Calculand coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit, putem obtine urmatoarele valori:

a) EV<0: bunul X este un bun 'inferior';

b) 0<Ev1: bunul X este un bun 'normal';

c) Ev>1: bunul X este un bun 'superior'.

Revenind la ecuatia completa a cererii (4.5.) atunci cand V este 400 u.m., iar X = 50 bucati, elasticitatea venit a cererii se calculeaza astfel:

X in acest caz este un bun 'superior'.

4.3. Importanta practica a teoriei cererii

Teoria cererii, asa cum a fost prezentata in acest capitol, nu este un simplu exercitiu intelectual. Studiile empirice ale comportamentului cererii pentru diferite produse si categorii de produse au condus la acumularea unui mare volum de informatii despre elasticitatile cererii care pot servi unei fundamentari riguroase, stiintifice a strategiilor agentilor economici producatori la scara microeconomica, dar si a unor masuri de politica economica la scara macroeconomica.

In tarile cu economie de piata dezvoltate, unde cercetarea stiintifica din domeniul economiei se fundamenteaza pe serioase studii empirice, o atentie deosebita s‑a acordat sectorului agricol. Numeroase centre de cercetari agricole au continuat investigatiile de pionierat ale profesorului american Henry Schultz (1893‑1938) si ale laureatului britanic al premiului Nobel pentru economie Richard Stone. Rezultatele acestor cercetari indica in general existenta unor elasticitati ‑ pret si venit scazute pentru produsele alimentare, asa cum rezulta din tabelul de mai jos:

Tabelul  Elasticitatile ‑ pret si venit ale cererii

pentru unele alimente din Marea Britanie

Nr.

crt

Denumirea produsului

Elasticitatea ‑ pret

Elasticitatea ‑venit

Carne cu os

Branza



Mazare congelata

Cereale

Sucuri de fructe

Sunca cu slanina

Legume verzi proaspete

Alte legume proaspete

Cartofi proaspeti

Paine

Sursa: Ministerul Agriculturii, alimentatiei si pisciculturii, Consumul de hrana al menajelor, 1992, London:HMSO, preluat dupa Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal, Ar Introduction to Positive Economics, eights edition, Oxford University Press, 1995, New York, p.101.



Se observa ca majoritatea alimentelor au o elasticitate ‑ venit foarte scazuta, in timp ce elasticitatea ‑ pret este mai ridicata. Semnul negativ al elasticitatilor ‑ pret indica faptul ca se confirma actiunea primei legi a cererii: cererea pentru aceste bunuri este descrescatoare fata de propriul lor pret. La nivelul veniturilor de care dispune consumatorul britanic, sunca si slanina, cartofii si painea fac parte din categoria bunurilor 'inferioare', asa cum o indica semnul negativ al elasticitatii cererii lor fata de venit.

Cercetarile s‑au extins si asupra bunurilor nealimentare, pentru a cuprinde intreaga gama de produse pentru care se cheltuiesc veniturile. In acest sens, atentia s‑a indreptat spre bunurile de consum de lunga folosinta, ca automobilele, frigiderele, masinile de spalat, radiourile, televizoarele, locuintele, care au o pondere mare in cererea globala, variatia masiva a vanzarilor lor de la un an la altul putand avea asupra economiei efecte majore.

Studierea elasticitatii pret incrucisate prezinta de asemenea interes practic indeosebi pentru identificarea situatiilor de monopol de pe piata, impotriva carora, intr‑o serie de state dezvoltate sunt adoptate masuri de limitare prin politica concurentei. Daca, de exemplu, o companie preia controlul asupra producerii unui bun, pentru care coeficientul de elasticitate este ridicat, inseamna ca bunul respectiv are pe piata un inlocuitor sau substitut care nu permite manifestarea unui monopol real. Dimpotriva, daca elasticitatea incrucisata este scazuta, subunitara sau tinzand chiar spre zero in raport cu pretul oricarui alt bun, exista un indiciu indubitabil ca firma care ofera produsul respectiv detine o pozitie de monopol.

Desigur, asa cum se arat si mai sus, cererea pietei mai este influentata si de o multitudine de alti factori social‑economici si politici: numarul membrilor de familie, mediul rural sau urban in care locuiesc, traditiile locale, religia, tipul angajarii, starea sanatatii, anticiparile privind evolutia venitului sau a inflatiei etc. Influenta acestora este mai dificil de cuantificat si nu este abordata in teoria traditionala a cererii. Cu atat mai mult cu cat se considera ca sub 30% ar fi contributia tuturor acestora la variatiile cererii, restul fiind pus pe seama variabilelor traditionale ‑ preturile si venitul.

Concepte de baza

Curba cererii in functie de pret

Efectul de substitutie (de pret pur

Efectul venit

Paradoxul lui Giffen

Elasticitatea ‑ pret a cererii

Elasticitatea-pret incrucisata a cererii

Bunuri independente

Bunuri substituibile

Bunuri complementare

Curba cererii in functie de venit

'Legile' lui Engel

Bunuri 'inferioare'

Bunuri 'normale'

Bunuri 'superioare'

Elasticitatea venit a cererii

Probleme de discutat

Cum putem interpreta ecuatia unei functii liniare a cererii?

Ce inseamna o ecuatie completa a cererii?

Ce reprezinta efectul de substitutie si cum se poate exprima grafic?

Ce reprezinta efectul venit si cum se poate exprima grafic?

Cum se poate delimita efectul total al modificarii pretului in efect de substitutie si efect ‑ venit?

In ce consta 'paradoxul lui Giffen'?

Ce reprezinta cererea pietei si cum poate fi determinata curba sa?

Ce inseamna elasticitatea cererii fata de pret si cum se poate determina?

Ce este elasticitatea-pret incrucisata a cererii si cum pot fi grupate bunurile din acest punct de vedere?

Care sunt cele doua legi ale cererii?

La ce se refera 'legile' lui Engel?

Ce este elasticitatea ‑ venit a cererii si cum se poate determina?



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1511
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site