PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A INFRACTIUNII DE LUARE DE MITA

1. Aspecte de drept penal si procesul penal

Luarea de mita este de este fapta functionarului care direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.[1]

Varianta agravanta exista daca infractiunea de luare de mita descrisa mai sus este savarsita de un functionar cu atributii de control.[2]

A doua varianta agravanta exista in ipoteza in care luarea de mita este savarsita de agenti de constatare, de organele de urmarire sau de judecator cu prilejul instrumentarii faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni prevazute de Legea nr.42/1991.

Obiectul juridic special consta in relatiile sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibila fara a asigura exercitarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de serviciu incredintate lor si fara a combate faptele de venalitate prin care se aduce atingerea bunului mers al autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane juridice si se lezeaza implicit interesele legale ale persoanelor particulare. In acelasi mod definesc si alti autori obiectul juridic special al infractiunii de luare de mita, subliniind ca acesta il constituie relatiile sociale legate de cinstea, corectitudinea si probitatea functionarilor carora li se aduce atingerea de catre functionarii dinauntrul organului de stat ori institutiei publice sau altei persoane juridice in care isi desfasoara activitatea

Privitor la obiectul material al infractiunii de luare de mita in mod similar pentru celelalte infractiuni de coruptie exista divergente. Unii dintre autori sustin ca obiectul material il constituie "banii sau alte foloase" date functionarului sau primite de el. Potrivit unei alte pareri - predominante in literatura juridica - infractiunile de coruptie nu, au de regula, obiect material.

Personal impartasesc opinia potrivit careia infractiunile de coruptie nu au obiect material nici chiar in mod exceptional. Criticile aduse opiniei potrivit careia obiect material al infractiunii de luare de mita ar fi banii ori alte foloase constau in faptul ca se confunda obiectul material al infractiunii de luare de mita cu obiectul mitei, cele doua notiuni fiind total diferite. Ar mai fi de observat ca exemplele date de unii autori, spre a justifica afirmatia lor ca, desi de regula, luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta nu au obiect material, pot exista totusi si unele cazuri de exceptie - nu sunt edificatoare in acest sens. S-a sustinut ca atunci cand functionarul a efectuat actul pentru a carui indeplinire a primit mita, daca acest act priveste un obiect material, acesta devine obiectul material al infractiunii de luare de mita (de exemplu, coletul pentru a carui remitere cu prioritate factorul postal a pretins si a primit mita) . Acest punct de vedere nu este intemeiat deoarece nu actele facute de functionar in favoarea mituitorului sunt actiunile tipice ale luarii de mita - pentru a se putea afirma ca bunurile asupra carora poarta materialitatea actiunilor lor o constituie obiectul material infractiunii - ci faptele de pretindere, primire a acestora sau de acceptare ori nerespingere a promisiunii. Sau numai daca aceste fapte ar purta asupra unui bun -operand fizic asupra lui, expunandu-l unui pericol sau vatamandu-l, bunul respectiv ar putea prezenta obiectul material al infractiunii de luare mita. Explicatia este asemanatoare si in cazul potrivit caruia " atunci cand folosul cuvenit consta in prestarea unei munci - de exemplu, repararea unui imobil, efectuarea unei lucrari la instalatiile electrice, zugravirea unor incaperi -, obiectul asupra caruia se efectueaza munca devine obiect material al infractiunii . Astfel actiunea tipica - de pretindere - savarsita de subiectul activ al infractiunii nu s-a exercitat asupra imobilului, instalatiei electrice, incaperii etc., ci s-a referit la prestatia reparatorului, electricianului, zugravului, care nu poate constitui obiectul material al infractiunii de luare de mita, cu atat mai mult cu cat nici nu are o existenta materiala.

Infractiunea de luare de mita este o infractiune cu subiect activ nemijlocit calificat, acesta fiind un functionar in sensul art. 147 Cod penal[11].

In practica judiciara s-a retinut ca au calitatea de functionari si deci pot fi subiecti activi ai infractiunii de luare de mita, printre altii :

cadrul didactic care primeste o suma de bani pentru a favoriza un candidat le examen[12].

revizorul contabil care se intelege cu gestionarul ca sa nu inregistreze plusurile urmand sa imparta intre ei banii rezultati ; revizorul va raspunde pe langa complicitate la delapidare si pentru luare de mita[13].

expertul insarcinat de instanta, care primeste un folos pentru a intocmi un raport favorabil uneia dintre parti[14].

functionarul de la serviciul administrativ care primeste sume de bani pentru a favoriza o persoana la intocmirea listei de locuinte .

ofiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare in legatura cu o infractiune descoperita[16].

seful biroului de personal care primeste bani in scopul incadrarii unor muncitori[17].

contabilul sef care accepta promisiunea unei sume de bani ca sa nu-l denunte pe casier pentru sustragerile de bani din gestiune[18].

functionarul care primeste cu imprumut diferite sume de bani pentru a face un act contrar indatoririlor sale de serviciu .

Unele controverse au avut loc in practica judiciara si in doctrina penala asupra chestiunii daca avocatul poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita. Prin decizia nr. 569 din 16 mai 1990, instanta suprema a hotarat ca avocatul pledant nu poate fi asimilat cu un "alt salariat" si in consecinta nu poate fi subiect al infractiunii de mita. Persoanele care indeplinesc functii de conducere in aparatul administrativ al baroului de avocati sunt asimilate " altor salariati", fiind functionari si deci putand avea calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita.

In ceea ce priveste calitatea de medic ca subiect activ al infractiunii de luare de mita, Curtea Suprema de Justitie in complet de 7 judecatori a hotarat prin Decizia nr. 78 din 24 mai 1993 ca medicul care a indeplinit functia de medic sef de sectie intr-o institutie sanitara de stat - in speta Spitalul Municipal de Obstetrica si Ginecologie Brasov - are in raport cu prevederile legale calitatea de functionar si deci poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita.

De subliniat ca subiectul activ-autorul infractiunii de luare de mita trebuie sa aiba calitatea de functionar in momentul savarsirii actiunii tipice (pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii, nerespingerea promisiunii).

Infractiunea de luare de mita poate fi comisa in oricare din formele participatiei penale. Coautorii trebuie sa aiba calitatea de functionari, fiecare contribuind nemijlocit simultan sau succesiv la savarsirea infractiunii. Este de remarcat faptul ca pentru investigatori si complici nu este necesara calitatea de functionar. Altfel spus, infractiunea de luare de mita este imputabila complicilor si instigatorilor, indiferent de calitatea acestora. Legat de acest aspect, literatura de specialitate , a evidentiat faptul ca in acest caz nu se pune problema rasfrangerii circumstantelor personale de functionar asupra celorlalti participanti, ci este vorba de incadrarea contributiei lor la consumarea activitatii infractionale in dispozitia legala ce prevede-erga omnes-fapta comisa de subiectul nemijlocit al luarii de mita. In contextul mentionat trebuie facuta precizarea ca in sistemul actual al legii penale romane mituitorul nu este considerat participant la infractiunea de luare de mita, el fiind autor al infractiunii de dare de mita .

In ceea ce priveste structura si continutul juridic al infractiunii, acestea au ca parti componente atat o situatie premisa cat si un continut constitutiv al faptei. Situatia premisa, indispensabila in structura infractiunii de luare de mita, consta unui serviciu - ce functioneaza la o unitate publica dintre cele prevazute la art.145 Cod penal, sau la o alta persoana juridica - competent sa efectueze acte de genul celor ce privesc savarsirea unei asemenea fapte. Numai in cadrul unui asemenea serviciu isi poate exercita atributiile functionarul care comite luarea de mita. Cu alte cuvinte luarea de mita nu poate fi conceputa fara aceasta situatie permisa ce se rasfrange asupra calitatii faptuitorului, conferindu-i anumite indatoriri de serviciu.

La randul sau, continutul constitutiv al infractiunii cuprinde ceea ce in mod obiectiv si subiectiv trebuie sa realizeze faptuitorul pentru punerea in aplicare a rezolutiei infractionale. Astfel, elementul material poate fi realizat fie printr-o actiune comisiva - pretinderea, primirea, acceptarea de bani ori alte foloase - , fie printr-o actiune omisiva constand in nerespingerea promisiunilor unor astfel de foloase, actiunile faptuitorului - indiferent de forma de realizare - avand drept scop, dupa caz, indeplinirea, neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, ori in vederea savarsirii unui act contrar acestor indatoriri.

"A primi " inseamna a lua in primire un obiect, care se inmaneaza, se daruieste ori a incasa o suma de bani. Primirea se poate realiza direct intre mituitor si mituit ori indirect prin intermediul altor persoane sau prin alte mijloace ( tren, posta, etc.).

Actiunea de "acceptare" reprezinta acordul explicit al faptuitorului la oferta de mituire. Acceptarea poate fi expresa sau tacita, dar in acest din urma caz ea rezulta din anumite manifestari care releva neindoielnic acceptarea.

A "pretinde ceva " inseamna a cere ceva in mod staruitor, a formula o anumita pretentie. Pretinderea ca modalitate de realizare a elementului material nu implica neaparat satisfacerea pretentiei formulate de faptuitor.

"Nerespingerea promisiunii" de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin de catre functionar inseamna a accepta implicit (tacit) promisiunea de mituire. Nerespingerea unei promisiuni nu poate fi conceputa fara actul corelativ al formularii unei promisiuni de catre o alta persoana.

Sub aspectul elementului material trebuie retinut ca in situatia in care functionarul accepta promisiunile facute sau nu le respinge, doar denunta deandata celor in drept promisiunile ce i s-au facut, o atare stare de fapt duce la inexistenta infractiunii. Tot in lumina celor precizate pentru existenta elementului material nu prezinta nici o relevanta daca pretinderea banilor sau altor foloase ori intelegerea in legatura cu primirea acestora a fost sau nu urmata de executare si nici daca acestea au fost primite direct ori printr-un intermediar[24]. Privit din alt unghi de vedere, elementul material al infractiunii poate consta, alternativ, fie din efectuarea unui act ilicit -atunci cand este vorba de indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale faptuitorului -, fie din efectuarea unor acte ilicite, respectiv neindeplinirea ori intarzierea in indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in caz contrar acestor indatoriri.

Pe de alta parte, actiune sau inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii este conditionata de urmatoarele cerinte esentiale:

a)          pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase;

Prin "bani" se intelege atat monedele metalice sau de hartie - romanesti sau straine, cat si titlurile de credit public, cec-uri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor - emise de o institutie bancara sau de alte institutii de credit componente, precum si orice alte titluri sau valori asemanatoare . Prin analogie cu dispozitiile legale ce incrimineaza falsificarea banilor sau altor valori opinam ca in cazul de mita elementul material este indeplinit daca exista o moneda de orice fel sau titlu de credit sau de plata care se poate face, public, proba valorii pecuniare pe care o exprima .

La randul ei notiunea de "alte foloase" desemneaza orice fel de avantaje patrimoniale, fiind lipsit de relevanta forma sub care se prezinta .

b)         - banii si celelalte foloase pretinse, primite sau promise sa fie necuvenite;

Astfel spus, acestea trebuie sa aiba un caracter de plata sau rasplata in vederea efectuarii, neefectuarii, intarzierii indeplinirii etc. a unui act precis determinat, adica sa reprezinte un contraechivalent a conduitei lipsite de probitate a functionarului corupt.

c)          - actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al luarii de mita trebuie sa se situeze in timp anterior indeplinirii, neindeplinirii, intarzierii in indeplinirea actului determinant privitor la indatoririle de serviciu ori contrar acestor indatoriri.

In caz contrar, nu exista infractiune de luare de mita si eventual cea de primire de foloase necuvenite .

Dar, pentru existenta infractiunii, deci pentru intregirea elementului material este necesar ca aceasta sa fie alaturat urmarii imediate. In cazul luarii de mita, primirea, pretinderea, nerespingerea sau acceptarea banilor sau a altor foloase necuvenite au ca urmare imediata crearea unei starii de pericol ce aduce atingerea bunului mers al activitatii unei unitati publice sau persoane juridice private, mai exact al serviciului ce functioneaza in cadrul acestora concretizat in actiunea lipsita de probitatea functionarului. In aceeasi ordine de idei, pentru existenta infractiunii este absolut obligatorie stabilirea legaturii de cauzabilitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea imediata produsa. In sfarsit, sub aspectul laturilor constitutive ale infractiunii trebuie precizat ca luarea de mita nu poate fi savarsita decat cu vinovatie si anume cu intentia directa .

2. Aspecte procesuale

Pericolul social este ridicat si mai ales, frecventa infractiunilor de coruptie au stat la baza unei prime modificari[30] a continutului articolelor din Codul penal care reglementeaza luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta prin aceste modificari urmarindu-se in principal, marirea pedepselor.

Pentru ca dreptul penal material sa-si atinga scopul, s-a apreciat ca este necesar sa se instituie si o procedura speciala pentru urmarirea si judecarea acestor fapte. In acest sens prin Legea nr.83/21 iulie 1992 s-a reglementat procedura urgenta de urmarire si judecare a infractiunilor de coruptie mentionate mai sus .

Potrivit acestei legi speciale , procedura de urgenta se realizeaza prin doua modalitati. Cand aceste infractiuni sunt flagrante se urmaresc potrivit procedurii speciale de urmarire a unor infractiuni flagrante, singura conditie necesara a fi indeplinita pentru ca aceasta procedura speciala sa fie aplicabila priveste constatarea ca infractiunea de coruptie concret savarsita sa fie flagranta, nefiind necesara indeplinirea cumulativa a conditiilor ca infractiunea sa fie flagranta, pedeapsa prevazuta de lege sa fie mai mare de 3 luni si cel mult 5 ani si sa fie savarsita in municipii, orase, mijloace de transport in comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari, precum si in orice loc aglomerat. Desi ultimele modificari ale legii penale au REDUS aplicabilitatea procedurii speciale de urmarire a unor infractiuni flagrante deoarece s-au marit mult pedepsele in timp ce conditiile prevazute de art.466 Cod de prevedere penala au ramas neschimbate , acest lucru nu afecteaza aplicabilitatea procedurii prevazute de Legea 83/1992 tocmai datorita faptului ca nu se cer indeplinite conditiile art.466 Cod procedura penala.

Daca infractiunile de coruptie nu sunt flagrante, urmarirea se desfasoara potrivit procedurii obisnuite, dar cu o anumita operativitate, respectiv in termen de 10 zile de la data savarsirii organului de urmarire penala, cu posibilitatea unor prelungiri prevazute de lege .

In schimb judecata se efectueaza potrivit procedurii speciale instituite pentru cazul unor infractiuni flagrante daca infractiunile de coruptie savarsite sunt sau nu sunt flagrante, cu precizarea ca acestor proceduri speciale se completeaza cu prevederile Legii nr.83/1992 .

Si legea nr.78/2000 statueaza faptul ca infractiunile de coruptie, infractiunile asmilate infractiunilor de coruptie sau infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie, daca sunt flagrante se urmaresc si se judeca potrivit dispozitiilor art.465 si art.467-479 din C.Pr.Pen., iar in cazul in care acestea nu sunt flagrante, urmarirea penala si judecata se efectueaza in conformitate cu procedura de drept comun(art.21 din L.nr.78/2000).

Trebuie precizat ca actiunea penala se pune in miscare din oficiu iar asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este obligatorie pe tot parcursul procesului penal.

Potrivit dispozitiilor legale , urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procurorul de la parchetul de pe langa instanta ce judeca in prima instanta cauza , adica tribunalul .

In conformitate cu normele legii procesual penale, situatia persoanei mituite este independent de situatia persoanei mituitorului. Prin urmare achitarea mituitorului nu duce la inlaturarea raspunderii penale pentru cel mituit si invers, cu exceptia cazului in care s-a pronuntat din cauza inexistentei faptei deduse judecatii .

3. Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea infractiunii de luare de mita

Sesizate despre savarsire acestei infractiuni, organele de urmarire penala, trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme:

Calitatea persoanei care a pretins, a primit, acceptat ori nu a respins promisiunea ce i s-a facut.

Activitatea ilicita a faptuitorului.

Scopul activitatii infractionale.

Banii si foloasele ce au constituit obiectul activitatii ilicite.

Existenta concursului de infractiuni si posibilitatea extinderii cercetarilor pentru alte fapte si faptuitori.

Masurile ce se impun pentru anularea efectivelor actelor incheiate in conditiile luarii de mita.

1.Calitatea persoanei care a pretins, a primit, a acceptat ori nu a respins promisiunea ce i s-a facut

Subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita poate fi numai un functionar . Legislatia noastra penala defineste notiunile de "functionar public" si de functionar. Astfel "functionarul public" este orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei activitati dintre cele la care se refera art.145 Cod penal, adica in serviciul unei unitati publice. La randul sau un "functionar" este atat persoana ce intra in categoria functionarilor publici, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in art.145 Cod penal .

Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in primul rand - daca este indeplinita cerinta legala privitoare la calificarea pe care trebuie sa o aiba autorul infractiunii. Aceasi problema se pune si in cazul in care luarea de mita a fost savarsita in coautorat, fiecare din autorii ce au contribuit nemijlocit - simultan sau succesiv - la savarsirea faptei trebuie sa aiba calitatea de functionar. Conditia privind calificarea autorului nu este necesara in scopul persoanelor care au participat la comiterea faptei in calitate de complici sau instigatori, fapta fiindu-le imputabila chiar daca nu au calitatea de functionar.

Trebuie precizat ca atunci cand luarea de mita este savarsita in coautorat investigarea trebuie sa clarifice si in ce modalitate au conlucrat faptuitorii pentru realizarea rezolutiei infractionale - de exemplu o comisie de examene, complet de judecata, colectiv insarcinat cu anumite calitati de control etc. - precum si contributia fiecaruia la consumarea activitatii ilicite.

Persoana care a pretins, a primit, a acceptat ori nu a respins promisiunea ce i s-a facut poate sa fie si un functionar cu atributii de control . Sarcina organelor de urmarire penala este de a stabili daca faptuitorul are o astfel de calitate, care ii confera acestuia calitatea de subiect al infractiunii de luare mita in forma agravanta nevazuta de art.254 Cod penal.

Calitatea de persoana cu atributii de control se determina in mod concret pentru fiecare caz in parte, in functie de natura atributiilor de serviciu ale faptuitorului . Au aceasta calitate paznicii, gardienii publici, organele garzii financiare, functionarii din Directia generala a controlului financiar de stat din ministerul finantelor si unitati subordonate precum si orice alti functionari care conform dispozitiilor legale au atributii de control .In practica s-a retinut infractiunea de luare de mita prevazuta de art. 254 al. 2 Cod penal in sarcina unei persoane care indeplinind functia de inspector comercial si avand atributia de a efectua controale in legatura cu respectarea legislatiei in vigoare in materie de comert, a cerut si a primit unele foloase materiale de la patronul unui magazin, pentru a nu lua masuri de sanctionare contraventionala in urma unor nereguli".

Mentionam ca prin Legea nr.42/1991 care a modificat si completat Legea nr.12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite, s-a prevazut, in art.5 ca infractiunile de luare de mita, trafic de influenta si primirea de foloase necuvenite comise de agentii constatatori, organele de urmarire penala sau de judecata a faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni prevazute de prezenta lege se pedepsesc in conformitate cu dispozitiile art.254, 256, 257 din Codul penal, minimul si maximul pedepselor majorandu-se cu cate doi ani. Deci calitatea de faptuitor al infractiunii de luare mita o pot avea si persoanele amintite anterior in situatiile concrete, mentionate. Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca negasind situatia reglementata de art.5 din Legea 42/1991 pentru a face incadrarea juridica corecta a faptei, intrucat functionarii cu atributii de control savarsesc infractiunea de luare de mita prevazute de art.254 al. 2 Cod penal cu exceptia celor chemati sa constate contraventiile si infractiunile prevazute de Legea nr.42/1991 precum pentru care se vor aplica dispozitiile speciale ale art.5 al Legii nr.42/1991.

Alte situatii practice:

Inculpatul in calitatea sa de ofiter de politie - luand cunostinta despre savarsirea unei fapte penale sau contraventionale si surprinzand pe unul dintre participanti - avea obligatia legala de a interveni chiar in afara competentei teritoriale a organului din care facea parte, pentru a efectua - in baza art. 213 din Codul de procedura penala - actele de cercetare ce nu sufereau amanare si a conserva probele descoperite. In consecinta, fapta sa - de a fi pretins si primit bani si alte foloase necuvenite, in scopul de a nu-si indeplini aceste indatoriri de serviciu - prezinta toate elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita.

Constituie infractiune de luare de mita si fapta controlorului C.F.R. care in timpul exercitarii functiei sale, a primit si retinut pentru sine, sume de bani de la calatorii gasiti in tren fara legitimatii de calatorie, spre a nu incheia actele constatatoare ale contraventiilor savarsite .

Infractiunea de luare de mita a savarsit-o si lucratorul unei statii PECO care a primit sume de bani pentru a vinde cantitati de petrol mai mari decat cele care puteau fi cumparate[49].

Este subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita si expertul care primind de la o instanta judecatoreasca insarcinarea de a efectua o expertiza in una din cauzele de competenta acelei instante, primeste un folos material de la una din parti, pentru a intocmi raportul de expertiza in favoarea acesteia .

Profesorul care fiind membru al comisiei de bacalaureat, a primit sume de bani pentru a asigura reusita unui candidat la acest examen, a savarsit infractiunea de luare de mita[51].

Numai daca inculpatul, in calitatea sa de secretar al comisiei constitutiva la nivelul conducerii intreprinderii avea vreo atributie de serviciu in legatura cu repartizarea locuintelor, fapta de a cere unor angajati diferite sume de bani pentru a le repartiza locuinte, constituie infractiunea de luare de mita; daca nu avea astfel de atributie in ipoteza ca banii s-au cerut in scopul sus mentionat, fapta nu poate fi calificata decat inselaciune.

2. Activitatea ilicita a faptuitorului

Lamurirea activitatii ilicite constituie sarcina principala a investigarii, aceasta impreuna cu calitatea faptuitorului - constituind conditia de baza pentru existenta infractiunii, cu alte cuvinte, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca in ce a constat actiunea faptuitorului, respectiv intr-o fapta comisiva - pretindere, primire - ori intr-una omisiva, de genul acceptarii sau respingerii promisiunii de bani sau alte foloase.

A primi inseamna a lua in posesie un obiect, care se inmaneaza, se daruieste ori a incasa o suma de bani. A pretinde ceva inseamna a cere cuiva in mod staruit, a formula o anumita pretentie. Pretinderea nu implica neaparat satisfacerea pretentiei formulate de faptuitor. Acceptarea reprezinta acordul explicit al faptuitorului la oferta de mituire. Nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase ce nu I se cuvin de catre functionar inseamna a accepta implicit (tacit) promisiunea de mituire. Este de remarcat ca legiuitorul a pus pe acelasi plan nerespingerea promisiunii cu acceptarea acesteia, considerand ca nerespingerea echivaleaza cu o acceptare tacita, functionarul fiind obligat sa refuze sau sa denunte persoanele care desfasoara, o activitate de corupere.

Tot sub aspectul activitatii ilicite, cercetarea trebuie sa clarifice daca pretinderea sau primirea banilor ori altor foloase s-a facut in mod direct ori indirect, adica printr-un intermediar sau mai multi . Literatura de specialitate apreciaza ca sunt intrunite elementele constitutive ale luarii de mita si in cazul in care folosul necuvenit a constat intr-un dar facut sotiei functionarului si acesta aflandu-se despre el si scopul in care a fost dat nu l-a restituit. Desi sub aspectul existentei infractiunii nu prezinta nici un fel de relevanta, modul in care s-au realizat actiunile comisive sau omisive, acest lucru trebuie precis determinat pentru stabilirea intregii participatii penale, persoanele putand sa fie dupa caz instigator sau complice.

In sensul art. 254 Cod penal, functionarul este autor al infractiunii de luare de mita, fie ca realizeaza personal activitatea specifica laturii obiective a infractiunii, fie ca o realizeaza prin intermediar, indirect. Nu va exista insa o luare de mita daca cererea de bani sau alte foloase, facuta prin intermediar, nu a ajuns la cunostinta persoanei careia ii era adresata, ci s-a oprit la intermediar, care nu a transmis-o acelei persoane. Desi prin activitatea sa, intermediarul infaptuieste chiar actiunea constitutiva - pretinde, primeste etc. -a infractiunii de luare de mita, totusi aceasta activitate fiind prin vointa legii fapta autorului, nu poate fi caracterizata, in ceea ce priveste pe intermediar, decat ca act de ajutor, deci de complicitate. Iata si un exemplu din practica fostului Tribunal Suprem : la rugamintea unui coleg de munca, inculpatul a intervenit pe langa seful biroului administrativ din cadrul intreprinderii la care lucrau toti trei, pentru ca acesta sa inlesneasca dintai ocuparea unei camere in caminul de nefamilisti; cel solicitat - condamnat in cauza pentru luare de mita a fost de acord, dar a pretins, prin intermediul inculpatului, o suma de bani, care I-a fost remisa tot prin intermediul acestuia. Intrucat a intermediat, prin aceasta inculpatul a inlesnit primirea de catre functionar a unei sume de bani pentru a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu iar in fapta sa intruneste elementele complicitatii. La infractiunea de luare de mita ( nu trafic de influenta). Daca intermediarul a conceput infractiunea de luare de mita si l-a determinat pe functionar sa o savarseasca prin intermediul sau, el va cumula si calitatea de instigator, urmand sa raspunda insa numai pentru instigare intrucat aceasta absoarbe complicitatea . In cazul in care mita ajunge la mituitor prin intermediari, care actioneaza succesiv, intermediarii au calitatea de complici la infractiunea de luare de mita.

De asemenea, organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca in ce a constat actul cu privire la care s-a luat mita si daca ace4sta intra in atributiile de serviciu ale functionarului in cauza. Prin urmare trebuie sa se stabileasca daca pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii de bani ori alte foloase s-au facut cu privire la un act determinant si daca s-au concretizat printr-o activitate licita sau ilicita .

In cazul in care autorul infractiunii de luare de mita l-a constrans pe mituitor sa-I promita, sa-I ofere sau sa-I dea bani ori alte foloase necuvenite, pentru conturarea intregului tablou al activitatii ilicite, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca in concret in ce s-a materializat constrangerea invocata. Spre exemplu constrangerea ar putea consta intr-o amenintare cu desfacerea contractului de munca si trecerea in somaj, in refuzul incadrarii intr-o anumita functie, netrecerea pe statele de premieri.

Existenta infractiunii de luare de mita nu este subordonata vreunei conditii privind locul si timpul savarsirii. Dar sub aspectul elementului material, pentru dovedirea existentei infractiunii, organele de urmarire penala trebuie sa dovedeasca faptul ca activitatea faptuitorului - pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii - a avut loc la un moment anterior indeplinirii, neindeplinirii, intarzierii in indeplinirea actului determinat privitor la indatoririle de serviciu ori indeplinirii unui act contrar acestor indatoriri.

Legat de activitatea ilicita a faptuitorului, atat literatura de specialitate cat si practica judiciara au statuat ca infractiune de luare de mita se consuma in momentul in care se realizeaza intelegerea dintre persoana care ofera si cea care primeste mita ; ea se consuma si prin simpla acceptare a promisiunii facute functionarului sau prin nerespingerea     unei atari promisiuni, predarea efectiva a banilor sau altor foloase putand sa aiba loc si ulterior sau chiar sa nu se realizeze.

Daca ulterior intelegerii de a se da anumite sume de bani ca mita, pentru ca cel mituit sa indeplineasca, succesiv, mai multe acte privitoare la functia sa, mituitorul a platit mai multe sume de bani promise la diferite intervale de timp, pe masura efectuarii acelor acte, nu se poate vorbi de o infractiune continuata de luare de mita .

De asemenea constituie infractiunea de luare de mita fapta functionarului de a primii bani sau alte foloase care nu I se cuvin, chiar daca nu indeplineste actul - legal sau ilegal - la care s-a obligat, fiind ca acest act sa intre in sfera atributiilor sale de serviciu.

Cand actul nu intra in acest cadru, insa functionarul a facut sa creada, pe cel care i-a oferit folosul necuvenit, ca are abilitatea legala de-al efectua, fapta constituie inselaciune .

Primirea de catre un functionar a unei sume de bani, in timpul indeplinirii unui act privitor la functia sa, pentru a executa cu deosebita grija acel act, constituie infractiunea de luare de mita, legea a creat un regim de sanctiune[59] numai pentru situatii in care primirea folosului necuvenit a avut loc dupa efectuarea actului ce intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului .

Fapta inculpatului, contabil sef, de a accepta promisiunea casierului de a-I da sume de bani, pentru a nu se aduce la cunostinta conducerii unitatii ca acesta a sustras bani din casa, constituie infractiunea de luare de mita, pentru consumarea acestei infractiuni fiind suficienta acceptarea de catre functionar a promisiunii facute chiar daca suma de bani ni I-a mai fost data ulterior sau I-a fost data intr-un ultim moment cand pierduse calitatea de functionar, prin pensionare sau in orice alt mod .

3. Scopul activitatii infractionale

Intrucat legea conditioneaza existenta infractiunii de luare de mita de urmarirea unui anumit scop, organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca faptuitorul a actionat sau nu cu intentie calificata in acest scop.

Este de mentionat in legatura cu "scopul" indicat in cuprinsul art.254 Cod penal, ca prin existenta infractiunii este suficient ca infaptuitorul sa fi actionat in vederea finalitatii respective, fiind indiferent daca acel scop s-a realizat sau nu. Scopul caracteristic laturii subiective nu este cel de a obtine un folos material, ci acela de a face, a nu face etc. un act privitor la indatoririle de serviciu. Obtinerea unor foloase ilicite reprezinta mobilul care il determina pe autor sa comita luarea de mita.

In acest sens s-a pronuntat si instanta noastra suprema[62] care avand de solutionat recursul unui inculpat condamnat pentru luare de mita, a decis ca fapta acestuia este un abuz in serviciu. Intr-adevar motiveaza Tribunalul Suprem - fapta inculpatului, sef al unei sectii de tamplarie, de a fi pretins si primit, fara drept diferite avantaje materiale de la muncitorii aflati in subordinea sa, sub pretext ca, datorita deplasarilor ce trebuie sa le efectueze pentru procurarea materialelor, nu a fost in masura sa realizeze personal decat o productie mai redusa, constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor ti nu infractiune de luare de mita, deoarece, in situatia aratata nu se poate retine ca foloasele au fost date, asa cum prevede art.254 Cod penal, in scopul indeplinirii, neindeplinirii sau intarzierii indeplinirii de catre un functionar a unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, ci numai ca acesta, indeplinindu-si abuziv atributiile de serviciu, in scopul unor foloase ce nu i se cuveneau, a adus atingerea intereselor legale ale unui muncitor aflat in subordinea sa.

Prin urmare, cercetarea trebuie sa lamureasca pentru ce s-a pretins, primit, acceptat sau nu s-au respins promisiunile de bani ori alte foloase necuvenite. Aceste actiuni trebuie sa aiba o finalitate precisa, respectiv indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act - aratat explicit - de competenta functionarului corupt sau dupa caz, indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia.

Referitor la scopul activitatii ilicite a faptuitorului, practica judiciara ofera numeroase si variate exemple:

a)          - cazuri de luare de mita in scopul indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu: un primar a primit anumite avantaje in scopul de a oficia mai repede o casatorie ; un angajat al unei intreprinderi comerciale a pretins si primit o suma de bani pentru a vinde masini de aragaz unor cumparatori ; un inspector - sef de personal - a pretins si primit foloase materiale pentru a interveni actele preliminare in vederea incadrarii in munca a unor persoane

b)         - cazuri de luare de mita in scopul neindeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu: un organ de cercetare penala a primit bani pentru a intocmi actele necesare referitoare la identificarea autorilor unui furt[66]; o persoana delegata de o unitate pentru a-I apara interesele a primit bani spre a nu se prezenta la proces ; un controlor de bilete C.F.R. a primit sume de bani, pentru a nu incheia acte de contraventie unor calatori fara bilet ; un contabil sef a acceptat promisiunea casierului de a-I da o suma de bani, pentru a nu aduce la cunostinta conducerii unitatii faptul ca sustrasese o suma de bani din casa

c)          - cazuri de luare de mita in scopul intarzierii indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu : un functionar insarcinat cu executarea unui mandat de arestare a primit daruri de la cel urmarit, in scopul de a nu executa imediat, ci dupa o perioada de timp, acel mandat[70].

d)         - cazuri de luare de mita in scopul indeplinirii unui act contrar indatoririlor de serviciu : un functionar vamal a primit o suma de bani in vederea intocmirii unui act fals, act ce intra in atributiile sale de serviciu ; un paznic a pretins si primit un material pentru a permite sustragerea de catre alte persoane a unor bunuri aflate in paza sa . De asemenea cand s-a predat o suma de bani pentru care functionarul, in cadrul atributiilor sale de serviciu, sa falsifice un inscris oficial, acesta savarseste - pe langa infractiunea de fals - si infractiunea de luare de mita. Imprejurarea ca sumele de bani primite de inculpat au fost solicitate de acesta cu titlu de imprumut este irelevanta sub aspectul existentei infractiunii de luare de mita. Din moment ce imprumutul a fost solicitat de functionar pentru a face contrar indatoririlor sale de serviciu toate elementele infractiunii de luare de mita - inclusiv intentia calificata - sunt, realizate.

Banii si foloasele ce au constituit obiectul activitatii ilicite

Clasificarea acestei probleme prezinta importanta din mai multe considerente.

In primul rand aceasta tine de insasi existenta infractiunii, mai exact de indeplinirea uneia din cerintele esentiale si anume ca banii sau alte foloase necuvenite sa constituie obiectul pretinderii, primirii, acceptarii sau nerespingerii promisiunii. Daca in privinta notiunii de "bani" nu se ridica probleme deosebite, prin aceasta intelegandu-se monedele de hartie sau metal, romanesti sau straine, emise de o institutie bancara, cu putere circulatorie , in schimb, nu intotdeauna sunt delimitate corect valorile asimilate acestei notiuni. In opinia noastra - conforma, de altfel, cu opinia exprimata in majoritatea lucrarilor de specialitate sunt asimilate actiunii de "bani" sunt si valori ce pot face public dovada valorii pecuniare pe care o reprezinta. Este vorba de titlurile de credit public, cecurile, titlurile de orice fel care servesc efectuarii platilor - emise de institutiile de credit competente - precum si orice alte titluri sau valori asemanatoare. La randul ei, expresia de " alte foloase" desemneaza orice fel de avantaje de ordin patrimonial. Aria avantajelor de ordin patrimonial este foarte diversa, astfel putand constituii obiectul mitei, de exemplu, folosinta gratuita a unei locuinte, prestarea unor servicii in mod gratuit - repararea unui imobil - precum si alte "servicii" facute functionarului cum ar fi: amanarea platii unei datorii, acordarea de permisii, imprumuturi, comisioane, bunuri. Pot fi avantaje de ordin nepatrimonial spre exemplu, acordarea unui titlu sau a unui grad, ori a altor distinctii onorifice . In aceeasi ordine de idei, trebuie aratat ca legea nu cere determinarea foloaselor ce constituie obiectul mitei. Dar asa cum s-a precizat pentru existenta infractiunii este necesara se stabileasca faptul ca banii sau foloasele au fost date sau promise pentru ca functionarul sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa intarzie efectuarea unui anumit act, ori dupa caz, sa efectueze un anumit act, contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia.

Trebuie sa precizam de asemenea ca foloasele ce constituie obiectul mitei pot fi bunuri mobile sau imobile . Din expresia "bani sau alte foloase", folosita in art.254 al.1 Cod penal pentru a desemna obiectul mitei si din expresia "bani, valori sau orice alte bunuri" folosite in art.254 al.2 Cod penal, pentru a desemna obiectul confiscarii speciale rezulta vreo circumstantiere de natura a exclude imobilele din sfera bunurilor ce pot fi date si luate ca mita.

Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca problemele concrete ivite in cauza, daca valoarea folosului material primit de functionar este foarte redusa. Astfel, oricare ar fi valoarea darului, acesta constituie un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a functionarului, si se va infractiunea de luare de mita. Pentru a nu se retine infractiunea de luare de mita trebuie sa nu existe un raport direct si explicit intre darurile primite ,care au o valoare redusa si un anumit act din sfera atributiilor ce revin functionarului. Tinand cont de aceasta ultima conditie, conchidem ca nu constituie infractiunea de luare de mita primirea de mici daruri ocazional - de exemplu cadouri de Anul nou -, precum nici primirea de mici daruri care exprima -din partea celor care ofera ori promit - manifestarea unui sentiment de recunostinta ori de respect profesional, iar nu o retributie.

Organele de urmarire penala trebuie sa stabileasca caracterul de retributie al mitei. Organele de urmarire vor stabili daca banii foloasele sunt necuvenite, adica daca reprezinta un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a functionarului. Literatura de specialitate evidentiaza ca banii sau celelalte foloase pretinse, primite, acceptate ori nerespinse sa fie legal nedatorate, adica sa fie facute ca retributie, plata, rasplata.

Daca se dovedeste aspectul obiectiv al retributiei -adica existenta unei relatii intre darul pretins, primit sau promis si actul de serviciu pe care functionarul urmeaza a-l efectua, a nu-l efectua sau a-l indeplini cu intarziere - si aspectul subiectiv al retributiei - adica interesul personal si vointa de a retribui, din partea celui care da, precum si vointa si constiinta de a accepta o plata din partea celui care primeste - lipsa de proportie dintre valoarea darului si importanta actului de serviciu nu constituie un impediment in caracterizarea faptei de luare de mita. De altfel, faptul ca Tribunalul Suprem a considerat ilegala o solutie a instantei de fond care achitase pe inculpat pentru infractiunea de luare de mita, motivand ca exista o disproportie intre actul cerul inculpatului - darea unei solutii favorabile in proces - si plata ilicita a acestui act.(suma modica pe care inculpatul a primit-o de la cel in cauza) Tribunalul Suprem arata ca art.254 Cod penal nu are existenta unei proportii intre valoarea actului pretins de la functionar si suma de bani sau folosul ilicit obtinut de catre acesta . Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca nu cumva fapta de luare de mita nu are caracter penal, atunci cand este lipsita in mod vadit de importanta, in sensul art. 18 Cod penal. Dar in acest caz, organele de urmarire penala trebuie sa tina seama nu numai de valoarea redusa a obiectului mitei, ci si de celelalte criterii privind mijloacele si modul de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile in care fapta a fost comisa, urmarea produsa sau care ar fi putut produce, precum si persoana si conduita faptuitorului .

De asemenea, trebuie retinut ca banii sau alte foloase sunt considerate necuvenite nu numai in cazul in care pentru indeplinirea unui act care este gratuit se pretinde sau se primeste o retributie ci si atunci cand se pretinde ori primeste peste ceea ce este datorat in mod legal ori, in raport si de situatie se accepta ori nu se refuza o promisiune care depaseste ceea ce este legalmente datorat.

Lamurirea problemei banilor sau a foloaselor prezinta importanta si din alt punct de vedere. Potrivit legii[77], "banii, valorile sau orice alte bunuri" care au facut obiectul luarii de mita se confisca. Organele de urmarire penala trebuie sa stie exact situatiile in care se confisca bunuri, care bunuri si in ce conditii, pentru a se evita aparitia unor situatii care sa contravina legii.

Trebuie subliniat ca obiectul confiscarii speciale ca masura de siguranta consta in "bani, valori sau orice alte bunuri" deci pot fi confiscate numai avantajele patrimoniale si poate dispune restabilirea situatiei anterioare Confiscarea speciala opereaza atat asupra bunurilor mobile cat si asupra bunurilor imobile.

In cazul in care bunurile confiscarii nu se mai gasesc la inculpat - cel care a luat mita - ele vor fi luate de la persoanele ce le detin in momentul pronuntarii hotararii de condamnare. Situatia reglementata de art.254 al.3 Cod penal referitoare la faptul ca doar bunurile, banii alte valori care au facut obiectul mitei nu se gasesc condamnatul este obligat si la plata echivalentului lor in bani, are in vedere nu cazul in care bunurile nu mai sunt detinute de inculpat, ci situatia in care identificarea si preluarea lor nu mai sunt posibile in mod efectiv , fie pentru ca detinatorul nu este cunoscut, fie pentru ca bunurile au fost distruse ori consumate, fie pentru ca intre timp bunul a fost dobandit legal de un tert de buna credinta si ca atare, preluarea nu mai este posibila datorita unui impediment de ordin juridic. Cand insa lucrurile au fost restituite de functionar celui care I le-a dat, ele vor fi confiscate de la detinatorul actual - a autor al infractiunii de dare de mita - iar daca dupa restituire, bunul a fost instrainat sau a fost consumat de acesta, obligatia de a plati echivalentul ii revine lui, iar nu inculpatului. Daca persoana care a dat bunul a fost constrans la aceasta prin mijloace de catre functionarul corupt sau daca ea nu denunta fapta autoritatilor mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat, bunul se va restitui acelei persoane , iar daca I-a fost restituit intre timp de inculpat, nu se va mai confisca.

Daca banii sau bunurile supuse confiscarii provin din sustrageri din patrimoniul unor unitati publice, pentru care inculpatul a fost trimis in judecata alaturi de autorul luarii de mita, suma sau bunurile nu se confisca, ci trebuie restituite unitatii pagubite.

Daca infractiunea de luare de mita a fost comisa in participatie, instanta de judecata trebuie sa dispuna confiscarea numai a beneficiului realizat personal, deci a acelor bunuri care au revenit fiecarui participant in parte sau plata echivalentului in bani al acestora in masura in care bunurile nu se mai gasesc.

Daca faptuitorul a pretins bani, valori sau alte bunuri, dar pretentia sa nu a fost urmata de acceptarea sau desi acceptata, ulterior mituitorul nu a mai primit nimic nu se va putea proceda la confiscare, aceasta fiind lipsita de obiect. De asemenea obligarea la plata nu mai poate avea ca obiect echivalentul valoric al bunurilor oferite, dar care nu s-au remis efectiv, nici al foloaselor promise, in cazul in care promisiunea nu a fost adusa la indeplinire.

In literatura juridica este dominanta ideea ca lucrurile care au luat locul altor lucruri initial dobandite prin infractiune trebuie confiscate ele insele ca "lucruri dobandite prin infractiune", deoarece "bani sau lucrurile substituite sunt tot atat de fara drept si ilicit detinute ca si lucrurile sau banii carora li s-au substituit" . In practica judiciara intr-o cauza in care obiectul mitei l-a constituit o suma de 95.000 lei, s-a dispus confiscarea atat a automobilului cumparat cu o parte din acei bani, cat si a unei sume de 22.000 lei, reprezentand diferenta dintre cuantumul sumei primite ca mita si valoarea automobilului cumparat.

In practica s-a mai hotarat ca in cazul in care un anumit lucru - care nu se mai gaseste - intra de doua ori in sfera de incidenta a confiscarii speciale, suma ce trebuie platita ca echivalent va fi egala cu valoarea lui, luata in considerare o singura data.

Existenta concursului de infractiuni si posibilitatea extinderii cercetarilor pentru alte fapte si faptuitori

Aceasta este o problema care trebuie sa stea tot timpul in atentia organelor de urmarire penala.

Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu infractiunea de delapidare . Astfel, in practica s-a decis ca faptele unui revizor contabil de-a nu inregistra plusurile contabile in gestiunea unui coinculpat si de a imparti ulterior cu el banii, echivalent plusului in gestiune - toate acestea in baza unei intelegeri prealabile - constituie complicitate la delapidare in concurs real cu infractiunea de luare de mita.

Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu infractiunea de furt. Astfel, faptele unui paznic al unei unitati de stat de a primi o suma de bani pentru a permite altei persoane sa sustraga bunuri din cele pe care le avea in paza si de a participa, apoi in mod nemijlocit, la savarsirea sustragerii constituie infractiunile de luare de mita si furt .

Nu de putine ori atunci cand banii sau foloasele s-au dat pentru ca functionarul sa indeplineasca un act contrar indatoririlor sale de serviciu - fapta se savarseste in concurs cu infractiunile de fals - fie material, fie intelectual - si uz de fals. Astfel, faptele unui medic de a fi eliberat certificate de concediu medical, fara a-I fi examinat pe salariatii beneficiari, in schimbul unor foloase materiale, constituie pe langa infractiunea de luare de mita si infractiunea de fals intelectual [85].

De asemenea infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in concurs cu alte infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Pentru fiecare caz in parte, organele de urmarire penala trebuie sa depuna toate diligentele in vederea stabilirii tuturor faptelor concurente alegand tactica de cercetare adecvata si metodologia specifica infractiunii respective .

In mod similar nu se pune problema si in cazul savarsirii luarii de mita in participatie, cercetarii revenindu-i sarcina sa lamureasca contributia fiecaruia la consumarea actului infractional, implicit, calitatea procesuala, fie de coautor, fie de instigator sau complice .

5. Masuri ce se impun pentru anularea efectelor incheiate in conditiile luarii de mita

Dupa cum s-a precizat , actiunea ori inactiunea care constituie elementul material al infractiunii poate privii - alternativ - fie efectuarea unui act ilicit , fie a unui act ilicit , in aceasta ultima categorie intrand neindeplinirea, intarzierea in indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului, ori indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Pornind de la aceasta, organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca ce efecte juridice au produs actele intocmite de faptuitor, atat fata de mituitor cat si fata de terte persoane, paguba pricinuita si unde se localizeaza aceasta etc. si sa intreprinda demersurile necesare, organele competente, pentru anularea actelor in cauza. Pe de alta parte, restabilirea situatiei anterioare se impune si in cazul in care obiectul luarii de mita a constat dintr-un avantaj nepatrimonial .

6. Activitatile care se intreprind pentru administrarea probelor

Printre acestea se inscriu:

constatarea infractiunii flagrante

ascultarea mituitorului in cazul in care acesta a fost constrans ori a denuntat fapta organelor de urmarire penala;

identificarea si ascultarea martorilor;

efectuarea perchezitiilor;

verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri;

dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor;

ascultarea invinuitului sau inculpatului;

alte activitati ce se intreprind - in raport cu specificul cauzei

Constatarea infractiunii flagrante

In conformitate cu prevederile legii procesual penale[88], competenta de solutionare apartine procurorului. Totusi potrivit acelorasi prevederi , orice organ de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de urmarire penala ce nu sufera amanare, chiar acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui, urmand ca ulterior lucrarile efectuate sa fie inaintate - de urgenta - procurorului, impreuna cu probele si mijloacele de proba administrate. Pe de alta parte , procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala, aceste dispozitii fiind obligatorii pentru organul de cercetare penala . Daca asa stau lucrurile din punct de vedere al legii procesual penale si practica judiciara confirma ca majoritatea sesizarilor privind infractiunea de luare de mita sunt adresate organelor de cercetare penala a politiei.

Primind o astfel de sesizare, organele de cercetare penala trebuie sa desfasoare o serie de activitati pregatitoare. Pentru a se conforma intru totul prevederilor legale care statueaza ca "organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze deandata pe procuror despre infractiunile de care au luat cunostinta" , organul de cercetare penala il va instiinta pe procuror despre sesizarea primita, conditiile, locul, timpul cand urmeaza inmanat folosul necuvenit, scopul acestuia, persoana mituitorului si a celui mituit s.a. In continuare, tinand cont de dispozitiile procurorului, organul de cercetare penala va proceda - dupa caz -, fie la inaintarea actului de sesizare, fie la pregatirea activitatii de prindere in flagrant, fie la participarea, alaturi de procuror la aceasta activitate. Dintre situatiile mentionate ne vom opri numai la cea in care organul de cercetare penala al politiei organizeaza si desfasoara prinderea in flagrant, fara participarea altor organe.

Fara a intra in detalii precizam ca pregatirea unei asemenea activitati presupune o pregatire temeinica, orice eroare putand duce la ratarea actiunii. Astfel, organul de cercetare penala trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati de pregatire:

cunoasterea unor date atat cu privire la cel care da mita, cat si cu privire la cel care ia mita, interesand - in primul rand - daca cel de al doilea are calitatea de functionar, locul de munca, atributiile de serviciu, etc.

motivul darii - luarii de mita, actul cu privire la care s-au pretins, primit, acceptat, sau nu s-au respins banii ori foloasele necuvenite si , in principal daca s-a intocmit deja un act contrar indatoririlor de serviciu ale functionarului corupt;

locul si conditiile in care urmeaza sa se faca predarea -primirea banilor ori folosului necuvenit si particularitatile locului respectiv sub aspectul amplasarii, intrarilor si iesirilor, a prezentei altor persoane, s.a.;

stabilirea momentului interventiei, acesta situandu-se imediat dupa ce functionarul a intrat in posesia banilor sau foloaselor ce nu I se cuvin; in felul acesta se realizeaza atat prinderea acelui care a dat mita cat si a celui care a primit-o[92].

constituirea echipei ca urmeaza sa actioneze, instruirea membrilor componenti si stabilirea modalitatii de legatura.

Deplasarea la locul unde urmeaza sa fie inmanati bani sau folosul necuvenit cu asigurarea unei depline conspirativitati a actiunii.

Desfasurarea si materializarea infractiunii flagrante nu ridica probleme deosebite, ea desfasurandu-se conform regulilor de tactica criminalistica cunoscute, valabile in cazul constatarii in flagrant a oricarei fapte de natura penala: stabilirea martorilor asistenti, identificarea martorilor oculari, stabilirea activitati ilicite desfasurate in momentul constatarii, prezentarea calitatii, identificarea faptuitorilor - mituitor si mituit - efectuarea perchezitiilor corporale - si dupa caz, asupra bagajelor si mijloacelor de transport -, luarea masurilor cu privire la infractor si la sumele de bani ori bunurile ce au constituit obiectul darii - luarii de mita etc. .

Situatia de mai sus priveste cazurile cand constatarea infractiunii flagrante vizeaza prinderea atat a functionarului necinstit cat si a celui care a dat mita. Dar, acest lucru se intampla extrem de rar in practica organelor judiciare. Majoritatea covarsitoare a cazurilor sesizarea organelor judiciare se face prin denuntul celui caruia I s-au pretins de catre functionar bani ori foloase, ori prin extinderea cercetarilor in cauzele aflate in lucru. In primul caz, dupa primirea denuntului si ascultarea detaliata a denuntatorului, organul de cercetare penala procedeaza la intocmirea unui proces verbal - cu seria fiecarei bancnote - ce urmeaza sa fie inmanate functionarului care a pretins mita, ori, dupa caz, caracteristicile individuale ale obiectivului ce va constitui folosul necuvenit. Procesul verbal trebuie sa contina urmatoarele :

PROCES-VERBAL

Anul....., luna....., ziua...., ora..., in......,

..........., si ............. .

gradul, nulele si prenumele gradul numele si prenumele

din ......., str. ......., nr . ..., judet(sectorul)...

..........., din care rezulta ca i s-a pretins drept mita........., de catre ........, functionar (salariat) in cadrul ........... in scopul.........., banii urmand a fi inmanati pe data de ...... orele......, in ....... .

Astazi, data de mai sus, in prezenta numitului........

si a martorilor asistenti ..................... am procedat la verificarea si mentionarea seriilor fiecareia din bancnotele ce compun suma de ....... ...lei, dupa cum urmeaza

Verificarea si inscrierea seriilor s-a facut la ..........Sediul organului de politie activitatea desfasurandu-se intre orele ...........

Martorii asistenti si denuntatorul nu au de facut obiectii, nici cu privire la modul cum s-a desfasurat activitatea si nici cu privire la exactitatea celor consemnate in procesul -verbal.

Pentru care am incheiat prezentul proces - verbal, intr-un singur[94]exemplar.

Organ de cercetare penala Martori asistenti Denuntator

1....... 1...... 2........ 2....... 2......

In literatura de specialitate se considera necesitatea aplicarii -cu ocazia inscrierii seriilor de bancnote a capcanelor criminalistice , ulterior acesteia fiind supuse constatarii tehnico-stiintifice, in felul acesta facandu-se proba indubitabila a luarii mitei. Nu negam valoarea probatorie a unei astfel de metode mai ales cand se mentioneaza printr-un raport de constatare tehnico-stiintific. In schimb ne exprimam serioase rezerve fata de acest procedeu, din urmatorul considerent : banii astfel marcati, urmeaza sa fie scosi din circuitul de credite si plati. Ori, in conditiile actuale nici o banca - fie de stat, fie cu capital privat - nu ar accepta acest lucru - respectiv sa-si diminueze patrimoniul cu suma respectiva, plus dobanzile aferente.

Verificarea si ridicarea de obiecte si inscrisuri

Verificarea si ridicarea de inscrisuri se impune - in primul rand - pentru a stabili daca cel in cauza are calitatea de functionar, deci daca poate fi, potrivit legii autor al infractiunii de luare de mita. In al doilea rand activitatea vizeaza stabilirea indatoririlor de serviciu si implicit, daca actul privitor la care s-a pretins, primit, acceptat ori nu s-a respins promisiune de bani sau alte foloase era de competenta autorului. Totodata prin aceasta activitate se urmareste verificarea si ridicarea actului intocmit de functionarul corupt, mai ales cand aceasta s-a efectuat contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia. Dupa cum de mare importanta pentru probarea activitatii infractionale sunt inscrisuri depuse de cel care a dat ori caruia I s-a pretins mita : cereri, memorii, raspunsurile primite la cerere si memoriile anterioare etc. De asemenea din registrele de evidenta aflate in unitatea unde isi desfasoara activitatea functionarul corupt poate fi extrase diverse date utile cum ar fi : data inregistrarii si numarul de inregistrare, functionarul caruia I s-a repartizat lucrarea, data solutionarii si solutia propusa, contestatiile propuse etc.

In cazul in care exista date ca autorul detine anumite inscrisuri si - la cererea organelor de urmarire penala - refuza sa le predea se va proceda la ridicarea silita, respectandu-se intocmai regulile privitoare la efectuarea acestei activitati .

3.Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si expertizelor

Specifice acestui gen de infractiuni sunt constatarile tehnico-stiintifice sau expertizele grafice, grafoscopice si examenul tehnic al documentelor. Obiectul constatarii tehnico stiintifice ori expertize grafice poate fi orice inscris emanat de la faptuitor, inclusiv actul intocmit de functionar in conditiile luarii de mita sarcina acestora fiind identificarea scriptorului[97].

In cazul in care in urma pretinderii, primirii, acceptarii ori nerespingerea banilor sau altor foloase, functionarul ori salariatul a intocmit un act fals, in sarcina examenului tehnic al documentelor sta lamurirea urmatoarei problematici :

- daca actul in litigiu este autentic sau nu;

modalitatile in care s-a facut alterarea sau contrafacerea;

continutul inscrisului inainte de inlaturarea textului initial si procedeele folosite pentru inlaturare ;

daca stampila aplicata pe actul in litigiu este sau nu autentica;

daca fotografia de pe actul respectiv este sau nu cea originala care demonstreaza aceasta .

Ascultarea invinuitului sau inculpatului

Tinand cont de modalitatile normative si faptice de comitere a infractiunii precum si de imprejurarile concrete ce au precedat, insotit si succedat luarea de mita, ascultarea invinuitului sau a inculpatului trebuie sa duca la urmatoarelor aspecte:

functia pe care o indeplineste si atributiile de serviciu corespunzatoare acestei functii;

imprejurarile in care l-a cunoscut pe mituitor;

actul solicitat de cel care a dat mita;

daca actul respectiv intra sau nu in atributiile sale de serviciu, ori era contrar acestor indatoriri;

cine a avut initiativa darii banilor sau foloaselor;

in ce au constat sumele de bani si natura foloaselor pretinse, primite acceptate sau nerespinse;

ce actiuni concrete a intreprins, respectiv daca a indeplinit, nu a indeplinit, a intarziat efectuarea actului, ori a efectuat un act contrar atributiilor de serviciu;

destinatia banilor ori foloaselor necuvenite primite;

consecintele juridice ale activitatii infractionale desfasurate;

alti participanti la savarsirea infractiunii si rolul fiecaruia in consumarea faptei, implicit, cota parte ce a revenit acestuia din banii si foloasele primite;

in ce a constat constrangerea exercitata impotriva celui ce a dat banii ori foloase si motivele care l-au determinat sa procedeze in acest mod;

alte persoane care mai cunosc despre fapta si imprejurarile comiterii ei;

daca a mai savarsit alte fapte similare, cand, persoanele implicate, etc.;

probele pe care le solicita in apararea sa;

5.Alte activitati ce se intreprind, in raport cu specificul cauzei

In functie de modalitatile faptice de comitere si imprejurarile concrete ale cauzei pot fi efectuate si alte activitati de urmarire penala. Astfel, pot fi efectuate prezentari pentru recunoasterea persoanelor din grup, in special in cazul existentei participatiei penale.

Alteori, pentru eliminarea contrazicerilor esentiale intre declaratiile persoanelor ascultate se vor proceda la efectuarea confruntarii.

In aceeasi ordine de idei se inscrie si solicitarea - prin adresa -a indatoririlor de serviciu ale functionarului autor al luarii de mita, precum si a caracterizarii privind modul in care cel in cauza s-a achitat de sarcinile profesionale, conduita la locul de munca, daca a fost sanctionat sau nu disciplinar etc.

De asemenea trebuie desfasurate activitati pentru identificarea persoanelor care au cunostinta despre savarsirea faptei si imprejurarile comiterii ei. Aceste persoane vor fi ascultate in calitate de martori urmarindu-se obtinerea unor date despre faptuitor, mituitor, conditiile concrete ale savarsirii infractiunii.

Martorii vor fi de cele mai multe ori mediati, adica au auzit despre comiterea acestor fapte, neasistand nemijlocit la consumarea infractiunii.

Aceste activitati se vor desfasura respectandu-se regulile tactice cunoscute .