Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Alimentatia publica - serviciul principal in industria turismului

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



ALIMENTATIA PUBLICA - SERVICIUL PRINCIPAL IN INDUSTRIA TURISMULUI



Alimentatia publica se individualizeaza ca o componenta distincta a economiei , orientata spre satisfacerea nevoilor de consum in special de hrana ale populatiei , avand rol important in viata economica si sociala.

Considerata din punct de vedere economic si social , drept un studiu avansat de pregatire a hranei pentru populatie, alimentatia publica este influentata in evolutia sa, de nivelul de dezvoltare economica , de conditiile de viata si munca ale oamenilor , de structura geografica , profilul ocupational si mentalitatea locuitorilor.

Obiectivul principal al alimentatiei il constituie satisfacerea cerintelor populatiei cu o hrana de buna calitate , in sortimente cat mai variate si in conditii mai avantajoase decat in gospodaria casnica.

O contributie importanta la dezvolatrea sa in dinamica si structura ii revine fenomenului turistic.

In aceste conditii , alimentatia publica determina nemijlocit calitatea prestatiei turistice de ansamblu , influentand continutul si atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.

. Particularitatile alimentatiei ca parte integrata a prestatiei turistice

Mutatiile de viata economica si sociala in mod particular , ascensinea deosebita a fenomenului turistic , au condus la dezvoltarea serviciilor de alimentatie publica in general si a celor destinate turistilor in special , la cresterea rolului acestui sector de activitate in realizarea unei alimetatii stiintifice , sanatoase si in satisfacerea nevoilor de hrana si distractiei ale turistilor.

Interesul tot mai mare fata de servirea mesei in afara gospodariei este determinat de avantajele pe care serviciile de alimentatie le ofera : comoditate ( economia de timp si efortul in legatura cu procurarea produselor ) , varietatea sortimentelor , calitatea superioara a preparatelor realizate de profesionisti cu mijloace tehnice moderne , economicitatea si , asociat acesteia , accesibilitatea ( nivelul preturilor si diversitatea acestora ) , atmosfera creata ( de recreere ,distractie

Evolutia in timp a serviciilor de alimetatie s-a datorat unor factori specifici vietii contemporane : cresterea gradului de urbanizare , accentuarea mobilitatii populatiei, modificari in structura obiceiurilor de consum , cresterea timpului liber si intensificarea calatoriilor turistice.

Activitatea de alimentatie , realizata ca activitate de sine statatoare sau componenta a serviciului turistic , are pe langa multiplele implicatii sociale si raspunderi cu privire la satisfacerea nevoii de hrana a consumatorului ( turist sau resident ) , corelarea satisfatiei subiective cu necesarul fiziologic de substante nutritive dar mai ales asigurarea inlocuitatii tuturor preparatelor comercializate , indiferent ca sunt produse proprii sau preluate de la alte sectoare.

Pentru industria turismului , rolul predominat ii revine alimentatiei situata in amplasamentele comerciale , precum si in acele spatii de odihna sau agrement , celelalte segmente prezentand o importanta mai redusa , deoarece turistul apeleaza mai mult ocazional la alimentatia din institutiile publice sau cluburi private .

In aceste conditii , alimentatia poate contribui atat la cresterea calitatii vietii oamenilor , cat si la inbunatatirea calitatii produsului turistic , cu efecte pozitive asupra dimensiunilor circulatiei turistice.

In timpul calatoriei lor , turistii apeleaza la restaurante si unitatii de alimentatie de toate tipurile si categoriile.Restaurantele opereaza , in turism , atat ca unitati de sine statatoare , cat si ca spatii concesionate sau in proprietatea hotelurilor , motelurilor , zonelor de agrement sau alte locuri.Unele lanturi hoteliere au recunoscut puterea atractiva a restaurantelor de marca si au procedat la dezvoltarea propriilor restaurante existand mai ales unele servicii de alimentatie cum sunt : organizarea de mese festive , extinderea servirii mesei in camere dar si dezvoltarea unor cafenele.

Consumatorii individuali ( calatori in tranzit sau in formele de turism pe cont propriu , consumatori localnici isi pot comanda produselor culinare dupa „ a la carte “ , consultand lista meniului a restaurantului respectiv , in cazul de turism organizat si semiorganizat , serviciile de alimentatie sunt prestate pe baza unor meniuri dinainte convenite cu agentul de turism ( meniuri fixes sau variante de meniuri la alegere ).In astfel de situatii serviciile de alimentatie devin componenta a pachetului de servicii , incorporate in serviciul turistic.

In general serviciile de alimentatie sunte prezente in toate formele de vacanta , dar in special in formula „ inclusiv tour “ . Ele reprezinta circa 30% din cheltuielile de vacanta.

Pentru multi turisti gastronomia reprezinta un element de baza in selectia destinatiilor turstilor. Ca urmare , produsul avand drept principala motivatie gastronomia a devenit o raritate , generand o forma de vacanta cunoscuta sub denumirea de “ vacanta gastronomica

Astfel sunt renumite circuitele gastronomice din Franta ( “ circuitul branzei “ , “ circuitul vinului “ , “ circuitul sampaniei “ ) sau din Italia , care satisfac gusturile si pretentiile culinare ale celor mai rafinati gurmanzi.

Se poate afirma ca intre serviciile de alimentatie publica si oferta turistica exista legaturi profunde de interconditionare si dezvoltare sincrona.

Din punct de vedere al continutului , serviciile de alimentatie sunt la fel , indiferent de destinatar si presupune urmatoarele procese

Productia

Comercializarea

Servirea

Activitatea de productie este comparabila cu cea din sfera industriei alimentare si asigura realizarea preparatelor culinare si de cofetarie prin transformarea unor matrii prime de origine vegetala si animala al caror consum , cel mai adesea , nu este posibil fara o prelucrare prealabila de tip industrial.Diferenta este data de scara la care se desfasoara si de faptul ca preparatele sunt realizate de cele mai multe ori pe baza comenzii exprese a turistilor.Gama sortimentala e determinata de tipul unitatii si de posibilitatile tehnice de realizare , de existenta personalului calificat.

Activitatea de comercializare reprezinta continoarea firesca a celei de productie .Prin intermediul ei se asigura vanzarea , desfacerea catre consumator a preparatelor obtinute in compartimentul de produtie dar si a altor produse , astfel incat sa se realizeze satisfacerea unei game cat mai largi de trebuinte ale consumatorului.Presupune un act de schimb cu transferul dreptului de proprietate si efectuarea unei plati.

Activitatea de servire este strans legata de procesul de comercializare a produselor specifice ( preparate culinare, de cofetarie , bauturi )si are ca obiectiv crearea conditiilor si a facilitatilor pentru consumul imediat si pe loc al acestora.. Concret este vorba de asigurarea confortului necesar servirii mesei , a unei ambiante placute precum si oferirea unor prestatii specifice , menite sa raspunda cerintelor particulare ale diferitelor categorii de clienti ( organizarea de mese festive , banchete seri distractive , realizarea unor meniuri , room service ) .

Cele trei procese se afla intr-o relatie de interpendenta si se deruleaza intr-o succesiune bine determinata.

Datorita continutului activitatii de alimentatie ,a carateristicilor sale , acesta indeplineste si in activitatea turistica mai multe fuctii.

Functia de nutritie ( hrana ) care , potrivit unor studii internationale , detine locul principal cu aproximativ 60 % din totalul cererilor.Este destinata satisfacerii unor nevoi fizilologice , fundamentale a consumatorului , motiv pentru care ea joaca in alegerea profilului unitatilor.Serviciul trebuie sa fie rapid la un pret scazut , de aceea tipurile de unitati frecventate sunt restaurantele tip fast – food , bistroul.

Fuctia de convivialitate , apreciata de circa 15 % din consumatori , se aproprie prin continutul , motivatie si caracteristicile clientelei , de cea de Ioisir indeplinirea lor este conditionata de ambianta unitatilor , varietatea bucatariei , calitatea preparatelor culinare , calitatea si diversificarea serviciilor suplimentare.Masa se ia cu familia sau cu prietenii si constituie o atractie in sine .Clientela cauta o ambianta deosebita si un meniu cu suficiente variante la alegere.Timpul nu mai prezinta importanta , iar nivelul criteriului pret variaza de la caz la caz.

Functia de afaceri , cu o pondere relativ moderata , se refera la crearea cadrului propice unor intalniri sau negocieri , precum si la organizarea festivitatilor ocazionale de diverse evenimente.Restrictiile de timp sunt mai putin importante iar pretul este relativ ridicat.



Paralel cu dezvoltarea turismului , cu diversificarea formelor sale si sporirea exigentelor clientelei specifice putem vorbi de o imbogatire a continutului activitatii de alimentatie , o diversificare a prestatiilor cu caracter complementar , diferentiate structural in fuctie de beneficiari , menite sa sporesca gradul de satisfactie al consumatorului sa asigure o mai mare apropriere a servicilor de alimentatie de exigentele clientelei.

In relatie cu activitatea turistica , serviciile de alimentatie prezinta o serie de particularitati si anume

Serviciile de alimetatie trebuie sa fie prezente in toate momentele principale ale derularii vacantei in locul de imbarcare , in mijloacele de transport , la locul de destinatie , in punctele de agrement ) ; se creeaza astfel conditiile indeplinirii fuctiei primordiale , aceea de a asigura hrana turistilor aflati temporar in afara resedintei permanente.Acesta cerinta are o semnificatie deosebita , alimetatiei fiind principala cale de satisfacere a nevoilor fiziologice de hrana ale turistilor.

Serviciile de alimetatie , prin continutul si modalitatea de organizare trebuie sa se adapteze cerintelor turistilor autohtoni si straini, in cazul turismului international trebuie sa fie oferite preparate ale unei bucatarii internationale cat si specifice zonei pe care o viziteaza turisti.

Serviciile de alimentatie trebuie sa asigure o diversificare structurala a produselor si serviciilor pentru a raspunde trebuintelor clientilor.

In vacante de tratament , regimul alimentar nu trebuie sa afecteze rezultatele tratamentului medical.

Arta culinara poate constitui principalul motiv de realizare a unor vacante adresandu-se unor segmente mari de consumatori , de la cunoscatori si experti la simpli amatori sau de la gurmanzi la oameni obisnuiti.

Bucataria franceza este unul din motivele pentru care numarul anual de turisti care viziteaza Franta depaseste numarul populatiei rezidente.

Dezvoltarea turismului , asociata cu soporirea exigentelor turistilor , pe de o parte , si cresterea interesului consumatorilor rezidenti fata de serviciile de alimentatie pe de alta parte , au generat multiple preocupari pentru modernizarea si perfectionarea activitatii si adaptarea la noile cerinte.

Tipurile de unitati de alimentatie

Restaurantul este o unitate de alimentatia foarte raspandita , in care se ofera consumatorulu o gama larga de preparate culinare , de cofetarie – patiserie , bauturi alcoolice si nealcoolice.

Cuvantul “ restaurant “ a aparut in secolul XVI si a desemnat mai intai un aliment care stisface ( potoleste ) foamea si in special o “ fiertura bogata si consistenta capabila sa refaca fortele.De la acest sens , care a supravietuit pana in seclul XIX , s-a trecut la cel de “local specializat “ in vanzare alimentelor care refac organismul.

In zilele noastre “ restauratia “ evalueaza in doua directii , pe de o parte ea tinde sa raspunda fuctiei sale de refacere , hranind un numar din ce in ce mai mare de oameni care iau masa in afara casei iar pe de o parte , o restaurare de inalta tinuta continua sa ofere unei clientele pretentioase un decor deosebit , vinuri celebre , produse rare si tot ce este mai rafinat in arta culinara.

In tara noastra , incepand cu anul 1991 , au fost emise o serie de acte normative ceare stabilesc criterile de clasificare a unitatilor cu activitate de alimentatie pentru turism .Cele in vigoare la ora actuala sunt Hotartrea Guvernului Nr.60/ 6 octombrie 1997 si Ordinul Ministerului Turismului Nr. 61/27 aprilie 1999 pentru abordarea Normelor metodologice si a criterilor privind clasificarea pe stele si pe categorii a structurilor de primire turistica.

Conform acestor criterii , spatiile din incinta unitatiilor cu activitate hoteliera se clasifica o data cu acestea dupa criterii specifice si trebuie sa existe o corelatie stransa intre confortul acestor doua activitati.

In conformitate cu normele amintite , in Romania pot fuctiona anumite tipuri de structuri de alimentatie pentru turism , clasificate in patru categorii ( de la categoria lux la categoria a treia ) si se imparte in mai multe subtipuri , distinse prin caracteristicile lor fuctional – commercial.

Tabelul nr . 1

Cat. Unitatii de alimentatie

Cat. Unitatii de cazare

Lux

5 si    4 stele

Categoria I

3 si 2 stele

Categoria II si III

1 stea

Sursa : Norme Metodologice privind clasificarea pe stele si categorii a stucturilor pe primire.

Pentru buna desfasurare a serviciilor de alimentatie publica fuctioneaza urmatoarele categorii de unitati :

Unitati pentru servirea consumatorilor ( de desfacere ) ;

Unitati de productie

Unitati pentru depozitare , pastrarea si conservarea materilor prime si marfurilor.

1. Unitati pentru servirea consumatorilor de desfacere )

Unitatile pentru servirea consumatorilor reprezinta localurile formate din una sau mai multe incaperi , dotate cu utilaje , instalatii , mobilier si obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categorie de incadrare prin care se desfac preparate si marfuri nepreparate specifice localului respectiv.



In ceea ce priveste gruparea unitatilor pentru servirea consumatorilor ( de desfacere ) acesta se realizeaza in principal dupa doua criterii

A.    Dupa regimul de preturi practicat , exista

a)      Unitati cu regim special la preturi

b)      UnitatI cu regim de preturi de categoria a I –a ;

c)      Unitati cu regim de preturi de categoria a II –a;

d)     Unitati cu regim de preturi de categoria a III-a ;

e)      Unitati neclasificat

Acesta clasificare se face tinand seama de mai multe elemente , cum sunt : amplasarea , dimensionarea , gradul de confort , forma de servire , conditiile de distractie , tinuta personalului.

B.     Dupa sortimentele si produsele pe care le desfac :

a) Unitati cu carater recreativ ;

b) Unitati culinare ;

c) Unitati de cofetarie , patiserie , etc.

d) Alte unitati

2. Unitati cu caracter recreativ

Unitatile cu caracter recreativ includ localurile de alimentatie publica ( fie incluse in cadrul hotelurilor , fie separat ) prin care se asigura in principal o servire corescpunzatoare a clientelei in conditii de receere.Din grupa unitatilor de alimentatie publica recreativ – distractive fac parte :

1. Restraurantul - este localul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire , punand la dispozitie cilentilor o gama diversificata de preparate culinare , produse de cofetarie – patiserie , cafea , fructe , bauturi alcoolice si nealcolice, produse din tutun.

1,1, Restaurantul clasic – este localul public cu profilul gastronomic in care se serveste un larg sortiment de preparate culinare ( gustari calde si reci , preparate lichide , calde , mancaruri , miniaturi , salate , dulciuri de bucatarie ) , produse de cofetarie, patiserie , inghetata , fructe , bauturi nealcoolice si alcoolice , produse de tutun , etc.Pentru crearea unei atmosfere animate – distractive poate dispune de formatia muzicala artistica.Organizeza servicii suplimentare : buchete, receptii , etc.

1.2. Restaurantul specializat – serveste un sortiment specific de preparate culinare si bauturi care se afla permanent in lista de meniu , in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale ( pescaresc , vanatoresc , rotiserie , zahana , dietetic , lactovegetarian , familial , pensiune , etc. ) care formeaza obiectul specializarii.

1.2.1. Restaurantul pescaresc – este o unitate gastronomica ce se caracterizeaza prin desfacere , in principal , a unui sortiment variat de preparate culinare din peste.Este decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit si de prelucrare a pestelui.

1.2.2. Restaurantul vanatoresc – este o unitate gastronomica specializata in producerea si servirea de preparate culinare de vanat ( iepure , caprioara , porc, mistret, urs, rate salbatice ,etc. ) , este organizat si fuctioneaza pe principi similare restaurantului clasic , avand insa prin amenajare , dotare si prezentarea personalului , elemente specifice , particulare preocuparilor vanatoresti.

1.2.3. Rotiseria – este un restaurant de mica capacitate ( 20 – 50 de locuri la mese) , in care consumatori sunt serviti cu produse din carne la frigare – rotisor ( pui , muschi de vaca si porc, specialitati din carne , etc.) , chebab cu garnitura , unele gustari reci ( pe baza de oua , branza , legume ) , salate , deserturi precum si baturi racoritoare , cafea , vin in special vin rosu servit in carafe ), un sortiment redus de bauturi alcoolice fine.Spatiul de productie se afla chiar in interiorul salii de consumatie si este dotat cu rotisor sau frigarui si cu vitrina frigorifica in care se afla expuse specialitatile din carne ce urmeaza a fi pregatite in fata consumatorilor.

1.2.4. Restaurantul zahana – este unitatea gastonomica in care se servesc , la comanda in tot timpul zilei , specialitati din carne de porc , vaca , miel si subproduse din carne neproportionata ( ficat , inima , rinichi, splina , maduvioara , etc.) , mici , carnati , etc. , pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platouri prezentate de osptari la masa clientului.Unitatea mai poate servi: ciorba de burta , ciorba de ciocanele , tuslama, tochitura , salate combinate de sezon , muraturi , dulciuri de bucatarie , bauturi alcoolice ( aperitive si vinuri

1.2.5. Restaurantul dietetic – este o unitate gastonomica , care ofera consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice ( pregatite sub indrumarea unui cadru medical dietetician si bauturi nealcoolice.

1.2.6. Restaurantul lactovegetarian – este o unitate gastronomica in care se desfac in exclusivitate sortimente si preparate culinare pe baza de lapte si produse lactate , oua , paste , faina , orez, salate din legume , precum si dulciuri de bucatarie , lactate poaspete , produse de patiserie , inghetata si bauturi nealcoolice calde si reci.

1.2.7. Restaurantul familial sau pensiunea – este unitatea cu profil gastronomic care ofera , in mai multe variante , meniuri complete la pret accesibil.Preparatele si specialitatile solicitate in afara meniurilor se servesc conform preturilor stabilite in lista de meniu.Poate functiona si pe baza de abonament.Bauturile sunt limitate la sortimentele de racoritoare si ape minerale.De regula , asemenea unitati se organizeaza in statiuni turistice sau pensiuni.

1.3. Restaurantul cu specific – este o unitate cu alimentatie pentru recreere si divertisment , care prin dotare , profilul , tinuta vestimentara a lucratorilor , meniurile recreative si structura sortimentala , trebuie sa reprezinte obiceiurile gastronomice locale , nationale si traditionale ori specifice diferitelor zone.

1.3.1. Restaurantul cu specific – local care pune in valoare bucataria specifica unor zone geografice dn tara sau a unor tipuri traditionale de unitati ( crame , colibe , suri, etc. ) .Sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva utilizandu-se ulcioare , carafe , cani , etc. , iar anumite preparate sau gustari reci sunt oferite pe suporturi din lemn lustruite sau in vesela din faianta ori ceramica cu incrustatii colorate populare – locale.Efectul original al acestor unitati este realizat prin imbinarea cadrului natural sau arhitectulural al sistemului constructiv, al finisajului inspirat dupa modelul popular, al elementelor de decor , al mobilierului si obiectelor de inventar de conceptie deosebita , de gama sortimentala a mancarurilor pregatite si prezentarea personalului.La construirea unitatilor se utilizeaza material prelucrat , specifice regimurilor respective , cum sunt: piatra , bolovani de rau , lemn sau prelucrat , trestie, stuf , rachita.Ospatarii au uniforme confectionate in concordanta cu specificul unitatii ( costume de daci, de romani , de haiduci , ciobanesti , etc.



1.3.3. Restaurantul cu specificul national – pune in valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( chinezesc , italienesc, arabesc, mexican ,etc.) , servind o gama diversificata de preparate culinare , bauturi alcoolice si nealcoolice specifice.Ambianta interioara si exterioara a saloanelor, programul musical , uniformele personalului de servire si celelalte sunt specifice tarii respective.

1.4. Braseria – asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor in principal cu preparate reci , miniature , un sortiment restrans de mancaruri , specialitati de cofetarie – patiserie , bauturi nealcoolice calde si reci , bauturi alcoolice de calitate superioara un bogat sortiment de bere.

1.5. Beraria – este o unitate specifica pentru desfacerea berii de mai multe sortimente , in recipienti specifici tap , halba , cana ) de diferite capacitati si a unor produse si preparate care asociaza in consumul de berea ( cremvursti cu hrean , mititei , carnati , ciftelute , foitaj , covrigi, migdale , alune , etc. ), precum si branzeturi , gustari calde si reci, miniaturi ( din oua , legume specialitati de zahana (1-2 preparate ) , bauturi alcoolice ( coniac, rom , un sortiment restrans de vinuri ) si bauturi nealcoolice.

1.6. Gradina de vara – este o unitate amenajata in aer liber , dotata cu mobilier “ specific de gradina si decorat in mod adecvat.Serveste un sortiment diversificat de preparate culinare , gratar , salate , dulciuri de bucatarie si cofetarie – patiserie , un larg sortiment de bauturi alcoolice ( vinuri selectionate de regiune , imbuteliate si neimbuteliate , bauturi spirtoase , etc. si nealcoolice , cafea , fructe, produse din tutun.

2. Barul – unitate de alimetatie cu program de zi sau nopate , in care se serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama restransa de produse culinare.Cadrul ambietal este completat cu program artistic , auditii muzicale , video , TV.

2.1. Barul de noapte – este o unitate cu caracter distractive, cu un orar de noapte care prezinta un program variat de divertisment de music-hall si dans pentru consumatori si ofera o gama variata de bauturi alcoolice fine, bauturi de bar ( cocktailuri) , bauturi nealcoolice , specialitati de cofetarie si inghetata , roast – beef, fripturi reci, fructe si salate de fructe , cafea.De obicei sunt realizate in stil amfiteatru , pentru a se putea viziona programul artistic musical de la toate locurile de mese.Este dotat cu instalatii de amplificare a sunetului.

2.2. Barul de zi – este o unitate care fuctioneaza , de regula , in cadrul hotelurilor si restaurantelor sau ca unitate independenta.Ofera consumatorilor o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice , simple sau in amestec si gustari in sortiment restrans , specialitati de cofetarie si inghetata , produse din tutun si posibilitati de distractie ( musica discreta , televizor, jocuri mecanice).In salonul de servire se afla tejgheaua – bar cu scaune inalte si un numar restrans de mese cu dimensiuni mici cu scaune fotoli respective.

2.3. Cafe – bar cafenea – este o unitate care imbina activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa , ofera consumatorilor si gustari ( calde si reci), minuturi, produse de cofetarie – patiserie , inghetata , bauturi nealcoolice calde ( cafea filtru , svart, cafea cu lapte , ciocolata calda , ceai ) , bauturi alcoolice fine ( lichioruri, coniac , vermut , etc. ).

2.4. Disco – bar ( discoteca – videoteca ) – este unitatea cu profil de divertisment pentru tineret , activitatea commerciala fiind axata pe desfacerea de gustari , produse de cofetarie - patiserie , inghetata si amestecuri de bauturi alcoolice si nealcoolice.Divertismentul este realizat prin intermediul muzicii de auditie si de dans , inregistrata si difuzata prin instalatii speciale si prin “ dick-jockey” , care asigura desfasurarea intregii activitati.Videoteca este special amenajata cu instalatii electronice de redare si vizualizare a videoprogramelor si a filmelor.

2.5. Bufetul – bar – ofera un sortiment restrans de preparate calde si reci ( gustari , sandviciuri,minuturi,mancaruri , produse de patiserie ) pregatite in bucatarie proprie sau aduse din afara , bauturi nealcoolice calde si reci , bauturi alcoolice ( aperitive , bere, vinuri ).

Unitatile de tip Fast - Food

3.1. Restaurantul autoservire – este o unitate cu desfacere rapida in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu preparate culinare calde si reci ( gustari , produse lactate, bauturi nealcoolice , supe, ciorbe, preparate din peste, antreuri, preparate de baza , salate , deserturi , fructe si bauturi alcoolice si sucuri la sticla asezate in lini de autoservire cu flux dirijat si plata dupa alegerea produselor.

3.2. Bufetul tip expres – unitate cu desfacere rapida , in care fluxul consumatorilor nu este dirijat , servirea se face de catre vanzator , iar plata se face anticipat .Unitatea este dotata cu mese tip “ expres “.

3.3. Pizzerie – unitate specializata in desfacerea sortimentelor de pizza.Se mai pot desface gustari , minuturi , salate , produse de patiserie , racoritoare , bere, vin la pahar sau bauturi slab alcoolizate.

3.4. Snack – bar - unitate caracterizata prin existenta unei tejghele – bar pentru consumatori , serviti direct cu sortimente pregatite total sau partial in fata lor.Ofera tot timpul zilei o gama diversificata de preparate culinare ( cremvursti , pui , fripturi, sandvisuri, carnaciori , unele preparate cu specific ) , precum si bauturi nealcoolice calde si reci si bauturi alcoolice in sortimente reduse.

4. Cofetaria – unitatea specializata pentru desfacerea unui sortiment larg de

prajituri, torturi , fursecuri , cozonac , inghetata , bomboane , bauturi nealcoolice calde si reci si unele bauturi alcoolice fine ( coniac , lichioruri ).

5. Patiserie - unitatea specializata in desafacere pentru consum pe loc sau la domiciliu a productiei propricii specifice , in stare calda (placinta, sturdel, pateuri, covrigi, branzoaice , gogosi , cornuri , etc.).Sortimentul de bauturi include bere la sticla , bauturi nealcoolice calde, racoritoare , vin la pahar , diferite sortimente de produse lactate ( iaurt ,lapte batut, etc.) .Se pot organiza si cu profil de “ placintarie “ , “ covrigarie “, “ gogoserie “ sau “ patibar”.

Unitatile de alimentatie pot fi abordate atat in calitate de componenta prealabila a produsului hotelier , cat si in cazul unitatilor de alimentatie independenta , neintegrat intr-un hotel ca expresie a concurentei pentru sectorul serviciilor de alimentatie din hotel.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1508
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site