Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Analiza si valorificarea resurselor turistice din orasul Sibiu

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Analiza si valorificarea resurselor turistice din orasul Sibiu

Patrimoniul turistic al unui teritoriu reprezinta totalitatea elementelor de atractivitate turistica din acel teritoriu, care pot actiona in ansamblu sau independent, pentru dezvoltarea activitatii turistice, ca ramura economica. In general, se admite ca patrimoniul turistic ramane la stadiul de potential sau resursa, atat timp cat el nu este pus in valoare de amenajarea turistica. Tocmai de aceea potentialul turistic al unui teritoriu trebuie bine cunoscut, ca oferta turistica, pentru a fi pus in valoare.



1. Resursele turistice naturale si valorificarea acestora in context durabil

Relieful de pe teritoriul municipiului Sibiu aferent Depresiunii Sibiului este caracterizat prin trasaturi morfometrice (hipsometrie, fragmentare, pante, expozitie) si morfologice (procese geomorfologice actuale, dinamica versantlor si albiilor) care tradeaza pe de o parte influenta geologica (prin litologie, structura), iar pe de alta parte conditiile actuale ale modelarii (climat, regim hidrologic de scurgere, grad de acoperire cu vegetatie, interventia antropica asupra formelor de relief).

Dealurile submontane ale Cisnadioarei, bine impadurite, se desfasoara la sud de Valea Sevisului si sunt rezultatul fragmentarii unui piemont. Prezinta caracterele unei regiuni deluroase, cu altitudini de 500 - 600 m si cu vai puternic adancite, rezultand o energie de relief de circa 100 - 150 m. Altitudinea scade de la sud-vest spre nord-est, acestea dominand sesul aluvial al Sevisului cu care vine in contact direct si Piemontul Cibinului de la nord de aceasta.

Piemontul Cibinului se desfasoara la nord de Valea Sevisului si coboara altitudinal pana la 500 si chiar 470 m, avand caracterul unei suprafete slab inclinate cu extensiune mare (latime de 0,5 - 2 km) care face racordul cu terasa superioara a Cibinului.

Terasele Cibinului in numar de trei au o dezvoltare maxima si pot fi urmarite cu usurinta pe partea dreapta a raului si mai putin pe stanga. Lunca Cibinului si sesul aluvial al afluentilor acestuia constituie treapta cea mai joasa din punct de vedere altitudinal

Podisul Hartibaciului este reprezentat pe teritoriul administrativ al Municipiului Sibiu printr-un abrupt de eroziune (front de cuesta) care margineste depresiunea Sibiului la est.

Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza Sibiu intre vetrele de cultura si civilizatie romaneasca si in zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare.

In imediata apropiere sunt Muntii Fagarasului si statiunea Paltinis, zone si locuri cu un potential turistic deosebit si cu oferte de cazare la standarde ridicate. Fiind oras din Marginimea Sibiului, zona de deal si munte, cu puternica traditie oierit, turismul montan s-a dezvoltat deja din secolul al XIX-lea, in Sibiu existand azi unul dintre cele mai puternice centre de Salvamont din Romania.
Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, municipiul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, celor interesati de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de traditii locale.

Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale municipiului.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, este necesar sa propunem o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism, analiza impactului social - economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice, care ca va avea efecte de mediu absolut benefice.

1.1. Biodiversitatea - spatiile verzi

Obiectivele turistice in Sibiu includ si parcurile si zonele de agreement.În municipiul Sibiu, protectia, conservarea si dezvoltarea spatiilor verzi constituie o problema de interes public major. Protectia, conservarea si dezvoltarea spatiilor verzi este parte integranta din activitatile generale de dezvoltare durabila a municipiului Sibiu, asigurand integrarea cerintelor de conservare a naturiii si a diversitatii biologice, implementarea la nivel local a obiectivelor strategiei nationale si ale planului national de actiune pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, precum si a obiectivelor conventiilor, acordurilor si programelor si programelor internationale ce privesc ingrijirea biotopurilor, spatiilor verzi si a monumentelor naturii.

Cadrul biogeografic al orasului Sibiu este deosebit de complex, din punct de vedere al biodiversitatii, deoarece dispune de o mare diversitate de habitate si specii salbatice, inestimabile prin unicitatea lor.

Acestea contribuie in mod activ la definirea potentialului atractiv al orasului, astfel: vegetatia constituie un component de baza al mediului ambiant, cu rol de fundal al desfasurarii diverselor activitati turistice, indeplinind o functie estetica si peisagistica, de recreere si reconfortare.

Tabel 1.1 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Suprafata(ha)

Populatie

Zona verde/cap locuitor (mp)

Zone de agrement si parcuri

Spatii verzi

Total

Sursa: https://www.arpm7c.ro/documents/mediu2004/mediul_urban.pdf

Printre cele mai importante parcuri si zone de agrement se numara: Parcul Sub Arini, Gradina Zoologica, Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Localitatea fiind situata in Depresiunea Cibinului, s-a extins in parte pe terasa inferioara – pe partea dreapta a Raului Cibin, cunoscuta sub numele de Terasa Sibiului – constituind Orasul de Sus si in stanga pe Lunca Sibiului, ce constituie Orasul de Jos. Sibiul beneficiaza de un cadru natural deosebit, cu o serie de zone verzi in suprafata totala de 225,24 ha, dupa cum urmeaza:

*          parcuri mai mari de 5 ha

Parc Sub Arini – 19, 58 ha

Padurea Dumbrava – 41, 15 ha

Padurea Han Dumbrava – 12, 51 ha

*          zone verzi mai mici de 5 ha

zone verzi stradale – 9 ha

zone verzi dintre blocuri – 108 ha

alte zone – 35 ha

Parcul Sub Arini. Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania fiind infiintat in 1856. În prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30 exotice si 38 autohtone.Unele sunt originale din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, America Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul rosu american, Mahonul, Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus Radicans – Japonia, ienupar de Virginia, etc. Cei mai batrani arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani. De o deosebita valoare stiintifica si decorativa sunt speciile exotice, atat cele din Extremul Orient (ginkgo - arborele vietii, magnolia), cat si cele din America de Nord (molid intepator, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar rosu si stejar de balta, nuc negru, arbore de lalea, roscov de Canada, artar american si artar de zahar, gladice, catalpa). În acest decor isi gasesc adapostul aproximativ 95 specii de pasari.

Parcul Astra. Parcul este situat in inima orasului, delimitat de strazile Mitropoliei, George Baritiu, Ioan Lupas si Piata Unirii. În partea stanga a parcului se afla Policlinica de copii. Urmatoarea cladire este Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905, adapostea o sala de conferinte, biblioteca, prima sala de teatru romanesc si Muzeul de etnografie si pictura romaneasca. În prezent ea gazduieste Biblioteca Astra, cea mai importanta biblioteca a orasului. Intrarea in cladire se face pe poarta strajuita de doi atlanti. Fosta sala de teatru este actuala sala de lectura si impresioneaza prin atmosfera victoriana si decoratiile interioare bogate.Corpul B al Bibliotecii ASTRA a fost ridicat in partea de nord a parcului, la intersectia cu strada Mitropoliei, fiind inaugurat in 2007. Langa palat este fosta Scoala normala de fete, azi Scoala ajutatoare de hipoacuzici.
Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Se intinde pe 960 hectare si este situat la 4 km de centrul orasului in directia sud-vest de-a lungul soselei care merge spre Rasinari. Este traversat de paraul Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua in Gradina Zoologica.

Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, in care, pe langa stejar, vegeteaza foarte bine carpenul, ciresul paduret, ulmul, jugastrul si teiul. Sporadic apar gorunul, frasinul, artarul si scorusul. Dintre arbusti cresc aici lemnul cainelui, paducelul, porumbarul, sangerul, macesul, salba moale, crusinul, calinul, verigariul. In zona lacului cu barci exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. În stratul ierbos al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care mai rare sunt: opaita, brandusa, lacramita, iarba albastra, salata iepurelui.

În Padurea Dumbrava traiesc capriori, veverite, arici, mistreti, soareci, parsi, vulpi si urmatoarele pasari: pitigoiul mare, mierla, presura, ciocanitoarea mare, gaita, turtureaua, bufnita, pupaza, cucul, cinteza, sticletele, vrabii, corb si un numar foarte mare de specii de insecte si alte nevertebrate terestre.Padurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni inca din secolul al XVIII-lea, astazi fiind renumita prin Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA care se afla aici.

Sunt trei lacuri amenajate, unul in muzeu, altul la Gradina Zoologica, care ofera plimbari de agrement cu barca sau hidrobicicleta. Paralel cu soseaua se afla linia de tramvai care leaga Sibiul de Rasinari. La limita padurii, in partea de sud, se gaseste „Monumentul eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale” si Cimitirul Municipal, deschis in 1907.

Gradina Zoologica. In 1929 s-a deschis in padurea Dumbrava prima Gradina Zoologica din Romania de catre Intreprinderea de electricitate la initiativa inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a gasit niste vulpi pe cand efectua lucrari de reparatii la barajul de la Sadu.
Dup
a infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale si pasari, cum ar fi o pisica salbatica, o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociatia 'Soimii', un vultur, un cerb carpatin donat de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc. In 1930 a fost donat primul urs.

In prezent Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 15 ha adaposteste 177 de animale si pasari din 47 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreti, lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din Romania), fazani, papagali, pauni, porumbei. De mentionat stejarul de la intrarea in gradina, batran de peste 600 de ani. Odata ce s-au finalizat noile amenajari pentru spatiile destinate animalelor, numarul de vizitatori a inceput sa creasca de la 80.000 in anul 2007, la 123.000 in anul 2008 si peste 170.000 in anul 2009.

Alte parcuri care mai sunt de mentionat: Parcul Tineretului, Parc - Teatru National Radu Stanca, Parc Alba Iulia, monument Parc Hermann Oberth.

De asemenea, in imprejurimile Sibiului exista rezervatii si monumente ale naturii, cum ar fi Parcul Natural Cindrel, Parcul Natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras, Rezervatia Naturala Iezerele Cindrelului, Rezervatia Naturala Suvara Sasilor, Rezervatia Faunistica Arpasel, Lacul si Golul Alpin Balea, Rezervatia Naturala Lacul fara Fund, Calcarele eocene de la Turnu Rosu, Dealul Zakel; monumente ale naturii Calcarele cretacice de la Cisnadioara, Vulcanii noroiosi de la Hasag, Canionul de la Mihaileni, Masa Jidovului, La Grumazi si Pintenii din Coasta Jinei.

1. Amenajarea turistica a spatiilor verzi in orasul Sibiu

Amenajarea teritoriului are o existenta veche, ca si viata in societate, devenind o necesitate o data cu dezvoltarea localitatilor si inmultirea functiilor indeplinite de acestea. Obiectivul de activitate al amenajarii se extinde in prezent si asupra zonelor turistice, deoarece amenajarea acestora reprezinta una din componentele importante ale organizarii teritoriului

Primele informatii despre existenta unor gradini decorative in Sibiu dateaza din Evul Mediu. Cea mai celebra a apartinut lui Albert Huet, care, in 1607, o lasa mostenire orasului, ca loc de recreere pentru sibieni. Ea se afla la sud de poarta Cisnadiei si o vedem schitata pe un plan al Sibiului realizat de Visconti in 1699.

Multimea spatiilor decorative, a „braului de gradini”, determina pe vizitatorii straini sa asemene Sibiul, la mijlocul secolului al XVII-lea, cu un „oras persan de flori”. În 1726 orasul avea angajat un gradinar münchenez, iar in 1773 gradinarii sibieni incat solicita infiintarea unei bresle proprii. Sunt celebre gradinile si parcurile baronului Samuel von Brukenthal (de pe actuala strada Constantin Noica), a lui Martin Hochmeister, a bastionului Soldisch, din curtea actualului Spital Judetean de Neuropsihatrie, Promenada (de-a lungul centurii a III-a de aparare a orasului) si altele. La inceputul secolului XIX era renumita pentru frumusetea ei gradina comerciantului Popp de pe actualul bulevard al Victoriei care a fost duminica un loc de plimbare si recreere pentru cetatenii Sibiului (in 1854 ajunge in proprietatea lui Andrei Saguna). În 1856 se hotaraste infiintarea parcului Sub Arini. Lucrarile incep chiar in anul urmator si sunt finalizate de catre Societatea de infrumusetare a orasului (infiintata in 1879), cea care va realiza si parcurile Astra, cel din Piata Garii, Piata Cluj, Piata Schiller si altele.

La Parcul Sub Arini, Inginerul Seifried a fost insarcinat cu elaborarea proiectului si conducerea lucrarilor. in 1857-1858 sunt trasate cele doua alei principale de-a lungul fostului canal de pe str. Scoala de Înot si al paraului Sevis. Concomitent au inceput actiunile de plantare cu diverse specii de arbori. În 1859 este construit digul iar un an mai tarziu podul peste paraul Trinbach. În 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).

Din 1881 parcul s-a aflat in grija Societatii pentru infrumusetarea orasului care a continuat actiunea de plantare de copaci. În 1883 este construita sera iar prima fantana arteziana s-a realizat in 1894. În 1898 a fost construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militara care concerta aici in fiecare duminica, iar in 1904 s-a introdus iluminatul electric. În 1927 pe latura sudica a parcului s-a dat in folosinta stadionul municipal cunoscut la inceput sub numele de Stadionul de educatie fizica. În 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga.
În 1979 se trece la asfaltarea principalelor alei, in locul vechiului Pavilion de muzica este construita o estrada noua si este reamenajata fantana arteziana. În aceiasi perioada s-au amenajat si terenurile de joaca pentru copii.

Parcul Astra Ideea infiintarii unui parc in urma demolarii zidurilor cetatii de pe aceasta parte dateaza din 1869 si se materializeaza in 1879, odata cu intemeierea Societatii pentru infrumusetarea orasului, parcul fiind prima realizare de seama a acesteia. Parcul gazduieste 9 busturi ale celor mai importante personalitati romanesti grupate in jurul Asociatiei ASTRA: Gheorghe Baritiu, Badea Cartan, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazar, Andrei Muresanu, Andrei Saguna, Ioan Slavici si Emanuil Gojdu. Bustul lui Baritiu, cea mai impunatoare realizare, situat exact in fata intrarii in Palatul ASTRA, a fost realizat de Oskar Späthe in 1912 si adus in parc in 1924.
Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu Medrea. Latura de est a parcului include o serie de cladiri din secolul XIX.. Cladirile de la nr. 1 si 3 dateaza de la inceputul secolului XX si sunt realizate in stil Art Deco.

In Parcul Natural Dumbrava Sibiului sunt trei lacuri amenajate, unul in muzeu, altul la Gradina Zoologica, care ofera plimbari de agrement cu barca sau hidrobicicleta.

1.3. Clima si rolul factorilor specifici activitatilor turistice

Clima este o resursa ce poate contribui la dezvoltarea turismului sau, din contra , poate deveni un factor limitativ al activitatilor turistice din aria de destinatie. Topoclimatul reflecta conditiile locale, de aceea mai este cunoscut si sub numele de climat local. Mai mult decat in alte domenii, in turism, prezenta unor conditii climatice normale, optime, favorizeaza activitatile de recreere, de odihna, de tratament, etc., deci desfasurarea circulatiei turistice.

Orasul Sibiu se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate zonei depresionare si a muntilor care il inconjoara la sud si sud-vest. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Sibiul este amplasat intr-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de directia vantului la sol, influentata atat de factorii de relief, cat si de zona construita. Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmatoarele:



*     Temperatura medie multianuala: 8,8 ºC

*     Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C

*     Temperatura minima absoluta: -31ºC

*     Nebulozitatea – media anuala: 6,2

*     Cantitatea medie anuala a precipitatiilor: 662 mm cu valori minime in februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de inghet de circa 120 pe an

*     Umiditatea relativa a aerului atmosferic – valoarea medie multianuala este de 75%. Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita in 1949) si -34,4 ° (la Sibiu in 1888).

Zona Transilvaniei, din care face parte si Sibiul, este supusa iarna unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zapada si ger. Vanturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vantul care bate dinspre s se numeste local „Muresan”. Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul Mare (Mancatorul de zapada) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant fohnic, este cald, topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole.

Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda.

În urma masuratorilor efectuate de Statia Meteo Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor.

Vara predomina vanturile oceanice umede din vestul Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceanic, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. Uneori mai bate vara si Austrul dinspre sud-vest. Un alt vant predominant bate dinspre nord-est, insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, localitatea se afla in zona padurilor de stejar si gorun care urca de la portile orasului si pana pe dealurile si versantii muntilor din apropiere.

1.4. Reteaua hidrografica si obiectivele legate de ea

Reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic al Cibinului si are un caracter convergent spre partea estica a intravilanului, fiind colectata pe teritoriul Municipiului Sibiu chiar de raul Cibin, care prin caracteristicile sale de culoar morfologic, biogeografic si ecologic constituie o adevarata ”axa verde” a orasului.

Dispunerea radiar convergenta si caracteristicile hidrografice si hidrologice sunt rezultatul conditiilor de relief in stransa legatura cu conditiile climatice. Municipiul Sibiu este strabatut de o retea hidrografica principala cu debit permanent chiar in perioadele secetoase. Cibinul primeste in intravilan doi afluenti de dreapta, paraul Trinkbach si Valea Sapunului, cu care conflueaza aval de Gusterita, si doi afluenti de stanga, Rozbavul si Paraul Farmandoala, confluentele fiind situate intre cartierele Terezian si Gusterita.

Lacurile sunt reduse ca numar, inegal distribuite in cadrul teritoriului administrativ al municipiului Sibiu si fac parte din categoria lacurilor artificiale (create pe cale antropica). Lacul lui Binder este situat in partea de nord-vest a orasului, in cartierul tiglari. Denumirea lacului si a cartierului sugereaza si geneza antropica a acestui lac.

Lacul are o suprafata de circa 7 ha, un perimetru de 1,6 km si 10 m adancime maxima si s-a format prin acumularea apelor meteorice si a apelor din panza freatica a sesului aluvial de la nord de Sibiu in excavatiile antropice de exploatare a argilei realizate la inceputul secolului al XX-lea pentru fabricarea caramidei si tiglei. Fabrica a fost aplasata pe locul actualului lac si a apartinut unui negustor sas pe nume Binder, fiind inchisa in perioada interbelica.

A doua categorie, o constituie lacurile de acumulare amenajate prin bararea cursului Vaii Aurii (Trinkbach) din Muzeul Civilizatiei Populare (16 ha), Gradina zoologica si din amonte de Cabanei Valea Aurie. Aceste lacuri au o functie principala de regularizare a debitelor si atenuare a viiturilor precum si o functie de agrement.

Obiectivele antropice din spatiul turistic al Sibiului

Municipiul Sibiu este un oras cu valoroase atractii turistice antropice. Poate fi considerat intr-adevar capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic. Operele unor artisti celebri precum Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock, se mai pot vedea si astazi vizitand diverse locuri in oras.

Orasul Vechi Sibiu, important ansamblu de arhitectura medievala in contextul central-est european, este de fapt cea mai de seama rezervatie de arhitectura nationala, atat in ceea ce priveste intinderea(aproape 80 ha), volumul construit, cat, mai ales, in privinta bogatiei si complexitatii rezolvarilor urbanistice si a elementelor arhitecturale pastrate.

Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse. Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inestimabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

Sibiul se prezinta turistilor cu zece muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice.

*     Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania, dar unul din cele mai importante din aceasta parte a Europei

*     Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa

*     Muzeul Istoriei

*     Muzeul de Istorie Naturala

*     Muzeul de Istorie a farmaciei

*     Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder

*     Casa Artelor - Muzeul de Etnografie Saseasca 'Emil Sigerus'

*     Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

*      Muzeul de locomotive cu abur

*     Muzeul Bisericii Evanghelice CA

De asemenea, Centrul Istoric este un obiectiv turistic important care cuprinde numeroase alte obiective, cum ar fi:

*     Piata Mare este centrul orasului sibiu de peste 500 de ani

*     Piata Mica

*     Piata Huet, formata pe traseul primei incinte de fortificatii, fiind dominata de Biserica Evanghelica

*     Turnurile de aparare - Cetatea Sibiului dispunea in 1751 de 39 de turnuri de aparare unele dintre ele inca se mai pot vedea pe strazi,

*     Zidurile cetatii - la sfarsitul secolului XV Sibiul era cea mai puternica cetate din aceasta parte a Europei

*     Monumentele istorice din orasul vechi cu cladirile istorice, monumentele istorice de arta arhitecturala (statui, busturi, fantani, poduri), biserici istorice din orasul vechi

Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati. Pe aceste meleaguri pot fi vizitate biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde exista cea mai mare colectie de icoane pe sticla din Europa, Muzeul Satesc Rasinari, ce cuprinde piese uzuale din ceramica, mobilier pictat, obiecte gospodaresti si mestesugaresti, Muzeul din Gales, cu o impresionanta colectie de costume populare si Muzeul Parohiei Ortodoxe din Saliste, ce cuprinde obiecte si carti vechi de cult), case memoriale si constructii traditionale taranesti.

Bisericile fortificate sunt o caracteristica a zonei Sibiului, acestea datand din secolele XII - XVI, prezente in cea mai mare parte a satelor si targurilor colonizate de populatia germana si cunoscuta sub genericul de sasi (saxones). Cele mai multe biserici fortificate se gasesc in zona Sibiului si in localitatile din jurul Mediasului. Spre deosebire de cetatile din vestul Europei, bisericile - cetati din sud-estul Transilvaniei nu erau locuite permanent. Ele aveau functii sacrale, de adapostire a populatiei si de aparare in caz de primejdie. Bisericile fortificate de la Biertan, Viscri, Saschiz, Prejmer, Valea Viilor, Calnic si Darjiu au fost declarate monumente de patrimoniu fiind acum incluse pe lista UNESCO.

1. Obiective turistice religioase

Turistii atrasi de lacasurile bisericesti si de vechile trasaturi arhitectonice etalate de majoritatea edificiilor religioase, au la dispozitie un numar imens de edificii bisericesti : biserici fortificate, biserici si manastiri.

Catedrala Mitropolitana 'Sf. Treime'. Dorinta zidirii unei catedrale ortodoxe a apartinut mitropolitului Andrei Saguna inca din 1857 an in care primeste acceptul conducerii de la Viena de a ridica o catedrala pentru romanii ortodocsi transilvaneni.

Constructia bisericii catedrale este caracterizata printr-un vast portal romanic, flancat de doua masive turnuri rectangulare cu o inaltime de 45 metri, ce creeaza contrapondere la impozanta nava bizantina, inspirata in mod evident din arhitectura bazilicii constantinopolitane Sfanta Sofia. Diametrul cupolei este de 15 m, iar inaltimea in interior este de 34,70 m, greutatea acesteia fiind sustinuta de patru pandantivi puternici acoperiti in exterior de cele patru turnulete octogonale.

Pictura bisericii ca si a iconostasului a fost realizata de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, judetul Sibiu. La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu alaturi de un ales sobor de preoti si diaconi. La sfintire a fost prezent si profesorul Nicolae Iorga. In decursul vremii, Catedrala din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita, in vremea noastra, cu o frumoasa pictura neobizantina executata de Iosif Keber si Anastasie Demian.

Biserica Evanghelica este una dintre cele mai impresionante cladiri din Sibiu. A fost ridicata in secolul XIV pe locul unde exista o veche biserica inca din secolul 1 Cladirea este dominata de turnul pe sapte nivele cu cele patru turnulete pe colturi, semn ca orasul avea dreptul de condamnare la moarte. Cu inaltimea de 73,34 m, turnul este cel mai inalt din Transilvania. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o orga in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in 1585. Noua orga a fost construita de catre firma Wilhelm Sauer (Frankfurt / Oder) si montata in biserica sibiana in anul 1915. Inventarul mobil al Bisericii Evanghelice de la Sibiu, unul dintre cele mai impresionante lacasuri de cult gotice din Romania, este deosebit de valoros. Chiar daca o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiti mesteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate in biserica. In cor, in axul bisericii se afla una din cele mai frumoase cristelnite de bronz existente in tara noastra. Are forma unui potir cu talpa, picior, nod si bazin, fiind decorat cu o serie de inscriptii gotice. De asemenea, pe suprafata sa, sunt realizate 228 de plachete in relief, multe din ele reprezentari figurative de influenta bizantina.

Cristelnita dateaza din anul 1438 fiind opera mesterului Leonhardus. Se presupune ca a fost turnata din bronzul tunurilor turcesti capturate de catre sibieni in 1437. Incepand cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit si ca loc de inmormantare pentru primari, comiti sau alte personalitati sibiene. In anul 1796 se interzic inhumarile in biserica, dar cu toate acestea, se va mai face o exceptie in anul 1803, cand trupul neinsufletit al baronului Samuel von Brukenthal va fi depus in cripta amenajata langa amvon. Pietrele funerare care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii in anul 1853 si incastrate in zidurile ferulei, obtinandu-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unica in Romania.

Biserica Catolica. Biserica a fost construita de iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez pe locul cladirii unde a functionat o farmacie. A fost sfintita in 13 septembrie 1733 de catre episcopul Transilvaniei Gregor von Sorger. Cladirea a fost restaurata in anii 1971-1975, iar pictura in anii 1977 - 1978. Turnul, care este detasat de nava, a fost terminat in 1738 si are patru nivele inalte si o cupola.

La nivelul strazii, turnul prezinta un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica. Ceasul din turn cu cadrane spre cele doua piete, dateaza din 1838.

In capatul opus turnului, coama acoperisului este prevazuta cu un turnulet lanterna.
Exteriorul monumentului este destul de sobru, celor sapte ferestre de la primul nivel (spre Piata Mica exista doar sase axe) fiindu-le suprapuse altele, mai mici, dreptunghiulare, avand ancadramente de piatra cu ecuson central. In flancurile fatadei spre Piata Mare se afla doua usi de forma dreptunghiulara, incoronate cu cate un segment de cerc profilat: prima faciliteaza accesul in biserica, urmatoarea in casa parohiala. Dintre elementele valoroase din interior mentionam:

Ø     fresca reprezentand Maria cu pruncul ce decoreaza altarul principal, opera pictorului Anton Steinwald (1777);

Ø     altarele laterale, plasate in spatii compartimentate prin coloane dorice dublate, care dateaza din perioada constructiei bisericii . In forma sa originala se pastreaza altarul Sfantului Iosif;

Ø     monumentul funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traum de Abensberg (1677-1747) comandant militar al Transilvaniei intre 1744-47. Lucrare in relief inalt si rondo-bosso din bronz al sculptorului Anton Schuchbauer din Cluj (1719 - 1789). Reprezinta un cartus dreptunghiular ce contine inscriptia comemorativa, deasupra caruia pe o coloana este plasat medalionul cu portretul defunctului, precum si blazonul familiei sale. De o parte si alta apar reprezentari alegorice ale Victoriei, Credintei, Sperantei si Milei;

Ø     confensionalele in stil baroc care dateaza din secolul XVIII - vitraliile ferestrelor executate in 1901 la Budapesta.



Biserica Ursuline. Prima cladirea ridicata pe acest loc in 1474 a fost o manastire dominicana care a functionat pana in 1543, cand, cu ocazia reformei religioase ce a determinat trecerea unei mari parti a populatiei sasesti la religia lutherana, lacasul de cult a intrat in posesia lutheranilor. Mai tarziu biserica este predata maicilor ursuline (mentionate in Sibiu din anul 1718), care o reconstruiesc cu incepere din 1728.

Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarca poarta principala, geamurile si stilpii de protectie.Biserica are un portal gotic incheiat in arc frant, deasupra acestuia intr-o nisa cu doua coloane se afla sculptura policroma a Sf. Ursula. Interiorul bisericii, construit initial in stil gotic, a fost transformat de maici in stil baroc. In 1948 cladirea a fost nationalizata, iar din 1992 in ea oficiaza slujbele Biserica greco-catolica.

In biserica sunt trei altare de origine recenta. Pe altarul principal este o pictura in ulei care reprezinta coroana Maicii Domnului, altarul lateral stinga este impodobit cu o pictura in ulei care reprezinta aparitia Sfintei Mucenice Ursula in fata Sfintei Angela Merici, fondatoarea ordinului Ursulinelor. O deosebita importanta se acorda inscriptiei de deasupra arcului de triumf care reaminteste de binefacatoarea bisericii, imparateasa Maria Tereza.

Biserica Franciscana. Biserica gotica sprijinita de contraforturi, cladirea intitiala a apartinut secolul XV. In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna deasupra laturii nordice. Initial biserica a apartinut ordinului clarisselor, intrand in posesia Franciscanilor in 1716. In interior mai retine atentia, in nordul corului, monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatra.

Partea centrala consta dintr-o inscriptie comemorativa, iar cea inferioara, un sarcofag, este decorata cu alegoria Victoriei. Biserica a fost restaurata ultima oara in anul 197 Alipita bisericii este cladirea care adapostea fosta manastire.

Biserica din groapa “Buna Vestire”. Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia dupa ce biserica a fost distrusa de cutremurul din 26 oct. 180 Este o biserica mica de tip sala cu un turn vestic in 3 nivele. Interiorul bogat pictat a fost realizat dupa 1960 de catre Nicolae Brana. Pe balustrada tribunei se gasesc portretele in ulei ale celor trei ctitori: Hagi Constantin Popp, Stana Petru Luca si Pauna Constantin Popp.

In cimitirul situat langa biserica isi dorm somnul de veci pe langa ctitorii bisericii, personalitati de seama ale spiritualitatii romanesti din secolul XIX: Vasile Moga (1774 - 1845) - primul episcop ortodox roman al Transilvaniei, mitropolitul Miron Romanul (1874-1898), Ion Metianu, episcop al Aradului intre 1875 si 1898 si mitropolit din 1898 pana la 1916, Moise Fulea (1863), director al Scolilor nationale romanesti din Ardeal, etc.

Biserica dintre Brazi. Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf. Petru si Pavel. Biserica mai este cunoscuta si sub numele de 'Biserica dintre brazi'. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica. Apare ca o biserica sala care sustine o cupola pe tambur de forma ovala. Atat fatada cat si interiorul poarta elemente baroce cum ar fi coloana masive, pilastrii si motivul scoicii.

In micul cimitir din jurul bisericii se gasesc numeroase monumente funerare declarate monumente istorice: Ghe. Baritiu (1812-1893). Monumentul funerar constand dintr-un obelisc de marmura neagra a fost ridicat de familie in 1900 si apartine mesterului I. Roubischeck. Al. Papiu Ilarian (1828-1877) istoric si filolog, membru al Academiei Romane. Monumentul a fost ridicat in 1880 de sculptorul Carol Cauner. Bustul de marmura alba este plasat pe o coloana canelata de 1,27 m. David Urs, baron de Marginime (1816 - 1897), ofiter roman de graniceri, participant la Revolutia de la 1848. Monumentul este realizat din piatra alba. Ioan Ratiu (1828 - 1902), avocat si om politic. Monumentul este un obelisc din marmura neagra inalt de 3 metri. Iosif Sterca Sulutiu (1827 - 1911), om politic si presedintele Bancii Albina. Monumentul este un obelisc de marmura neagra inalt de 2,8 m, realizat de I. Roubischeck.

Biserica Reformata (Calvina). Biserica, construita intre 1783-1786, se prezinta ca un monument sobru, remarcandu-se prin fatada ingusta in stil baroc. Interiorul sobru, impus de canoanele cultului calvin, ne ofera imaginea unei biserici-sala cu absida. In partea de vest a bisericii, se poate remarca orga, amplasata pe o tribuna sustinuta de doi stalpi masivi.

Biserica Sf. Johannis. Intregul complex de cladiri a fost construit intre 1881-1883, ca orfelinat al comunitatii evanghelice C.A. In 1883, la aniversarea a 400 de ani de la nasterea lui Martin Luther a fost construita biserica in stil neogotic. Intre 1911-1912, aceasta a fost daramata din cauza pericolului de prabusire, construindu-se una noua alaturi de o locuinta pentru preot. Concomitent constructiile au continuat si pe strada Bastionului. Biserica are forma de cruce, in partea de nord se gaseste turnul octogonal al clopotnitei si cele patru turnuri dispuse pe colturi. Edificiul pastreaza si astazi aspectul arhitectural de la inceputul secolului XX.

Biserica Sf. Elisabeta. Biserica cu hramul 'Sf. Elisabeta' a fost construita intre anii 1767-1771. A fost ridicata impreuna cu Orfelinatul Terezian din ordinul direct al imparatesei Maria Tereza. Stilul bisericii este baroc tarziu-stil iezuit, fara ornamentatii, cu altarul central tip castel si doua altare laterale, amvonul este in stil baroc contemporan. Altarele din interior au fost aduse din Viena si prezinta scenele 'Maria calcand pe sarpe', 'Sf. Tereza de Aquila' si 'Sf. Francisc de Assisi'. Biserica are o fatada in stil baroc portalul fiind flancat de doua nise care se incheie cu motivul scoicii baroce. In partea superioara se ridica un mic turnulet metalic.

Biserica Sf. Luca. Dateaza din 1791 fiind biserica de cartier a maierenilor. Biserica este construita in stil romanic, in forma de nava. Deasupra pronaosului se afla cafasul pe intreaga suprafata. În partea de vest, se ridica un turn pe trei nivele si clopotnita.Biserica este zidita din caramida si este acoperita cu tigla faiantata. Sfantul altar, spatios, este incheiat cu un zid semicircular, luminos, cu trei ferestre mari.Initial, biserica a fost pictata partial, iconostasul si cafasul. Din vechea pictura se mai pastreaza doar pictura pe cafas, in tehnica fresco.

Biserica Azilului. Este o biserica hala construita integral din caramida; in acest loc a functionat si primul spital din Sibiu, atestat documentar in anul 129 Nava bisericii azilului apare sub aspectul unei sali de spital medieval, aici au existat camere care comunicau cu nava la nivelul parterului si cu spatiile de la etaj.

Capela Crucii. Pe locul actualei capele era o manastire dominicana ridicata in prima jumatate a secolului al XIII-lea.In luna aprilie a anului 1241, hoardele mongole asediaza Sibiul si incendiaza manastirea. In scurt timp, aceasta este recladita. Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cind artistul austriac Petrus Lantregen a sculptat dintr-un singur bloc de piatra monumentul 'Isus pe Cruce intre Maria si Ioan'. Crucea inalta de 7,30 metri va fi asezata deasupra altarului bisericii dominicane.In urma navalirii turcilor din anul 1432, manastirea si biserica Dominicana sufera mari stricaciuni, fapt pentru care in anul 1474 ordinul se muta in interiorul zidurilor cetatii.

Asediul Sibiului de catre maghiari din 1659 determinind autoritatile sibiene din acea vreme sa demoleze biserica pentru a nu fi folosita ca punct de atac, iar crucea va fi ingropata in moloz si noroi timp de 24 de ani. Capela a fost inaugurata la 1755. In interiorul capelei se gaseste Sfanta Cruce. Pe partea laterala dreapta a crucii se poate citi inscriptia 'Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich' ('Aceasta lucrare a facut-o Petros Lantregen din Austria'). Pe partea stanga a crucii se gaseste inscriptia 'Anno domini milesimo CCCCXVII' ('Anul Domnului 1417').

Sinagoga. A fost construita in anul 1898, este formata dintr-un singur corp de cladire de plan dreptunghiular. Fatada este neogotica dar in partea superioara a acesteia apare o friza de triforii de gen neoromanica. Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave incalecate de tribune cu arcade in forma de triforii, iar tavanul este casetat, oarecum in spirit neorenascentist. Chivotul plasat in partea rasariteana a edificiului este in forma de absida semicirculara. Cladirea monumentala are o mare valoare arhitectonica.

Obiective turistice cultural-istorice

Municipiul Sibiu reprezinta una dintre principalele destinatii turistice ale judetului datorita numeroaselor obiective turistice cultural-istorice care au determinat si declararea sa drept „Capitala Culturala Europeana” in anul 2007.

Piata Mare Aici este centrul istoric al Sibiului, prima data mentionat in 1411 ca piata de cereale. Exista din anul 1366 odata cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificatii a orasului. Începand din sec. 16, Piata Mare a devenit centrul cetatii. Timp de sute de ani a fost denumita Der Grosse Ring sau Grosser Platz, intre razboaie s-a numit Piata Regele Ferdinand, comunistii au denumit-o Piata Republicii iar din 1990 s-a revenit la denumirea originala. Latura nordica a fost formata in prima faza, din constructia, in 1466, a cladirii Breslei Croitorilor si a altor constructii civile, pentru ca intre anii 1726-1733 sa se ridice edificiile bisericii iezuite si a seminarului acesteia (azi casa parohiala).

Pe latura vestica, pe locul a doua case s-a construit Palatul Brukenthal. În sfarsit, in primii ani ai secolului XX a fost ridicata cladirea Bancii de Credit Funciar, prin constructia careia s-a format si actuala strada Samuel von Brukenthal. In cursul evului mediu, in piata se desfasurau cele mai importante evenimente legate de viata cotidiana a orasului, cum ar fi adunarile publice si executiile. Aici este mentionata in 1538 existenta unei fantani, in anul 1550 se aseaza stalpul infamiei in partea de est a pietei, avand deasupra statuia lui Roland. In fata casei Haller (nr. 10) se ridica cladirea garzii. Toate casele din piata aveau acoperis cu coama paralela cu fatada.

Între 1724 si 1757, in aceasta piata a fost amplasata o “cusca pentru nebuni”, in care erau expusi in timpul zilei cei care tulburau noaptea linistea publica. Din 1734 Piata Mare a fost dominata de statuia lui Sf. Nepomuk, ridicata de comandantul orasului, generalul Wallis. În 1874, Piata Mare a fost pavata cu dale de granit. Dupa razboi statuia lui Sf. Nepomuk a fost mutata intr-o curte iar fantana cu grilaj metalic a fost demolata in 1948. Dupa 1948, partea centrala a pietei a fost transformata intr-un parc, toate piesele ce mobilau piata fiind dezasamblate. Abia in 1984 s-a desfiintat parcul implantat in mod nefericit in piata centrala a unui oras de factura medievala, in 1986 ridicandu-se statuia carturarului Gheorghe Lazar realizata de sculptorul Radu Aftenie.

De mentionat ‘ochii orasului’ cum sunt cunoscute ferestrele din acoperisuri care aici se pot observa cel mai bine. Steagurile de vant erau nelipsite de pe acoperisurile caselor si indicau fie anul constructiei, fie semnul breslei.Piata are lungimea maxima de 142 m iar latimea de 93 m. In 2005 piata a intrat intr-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazar a fost demolata fiind inlocuita in 2006 de una la scara mai mica realizata de acelasi sculptor, a fost reamenajata fantana cu grilaj de fier, iar piata a fost pavata cu dale de granit si piatra. Toate cladirile din Piata Mare sunt declarate monumente istorice.

Piata Mica. Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos. Latura nordica si estica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara. Cladirile din partea stanga a strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet. Cladirile din Piata Mica dateaza din secolele XIV – XVI si, cu o singura exceptie, nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu. Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sustinute de portanti.

În aceste spatii erau etalate marfurile. Cladirile din Piata Mica adaposteau ateliere mestesugaresti. Cladirile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoscute sub denumirea de „ochii sibiului'. Toate cladirile din Piata Mica sunt declarate monumente istorice.

Piata Huet. Piata s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisa dateaza de la sfarsitul secolului al XII-lea, existenta prepoziturii in anul 1191 fiind un termen “ante quem” pentru datarea actualei suprafete a pietei. Cladirile au fost ridicate pe traseul primelor ziduri in momentul in care fortificatia si-a pierdut rolul practic, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV-lea, odata cu intarirea completa a “Orasului de sus”. În 1415 este mentionata aici existenta capelei cimiteriale cu hramul Sf. Iacob, dreptul de patronat fiind concesionat de catre papa unuia din vicejuzii Sibiului pe nume Iacob.

De asemenea, in imediata apropiere a capelei se afla Turnul preotilor, alaturi de care, se ridica o casa, a lui Thomas Gulden, donata de proprietar orasului drept sediu al primariei. Constructiile din jurul Catedralei evanghelice constituie valoroase vestigii de cultura, fiind databile in secolele XV-XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohiala, Turnul Scarilor sau Liceul Brukenthal.Toate cladirile din Piata Huet sunt declarate monumente istorice.

Turnurile de aparare in numar de 9, apartin celor patru incinte ale orasului, respectiv Incinta I (1191-1224), Incinta a II a (1224-1241), Incinta a IIIa (1357-1366) si Incinta a IVa (secolul XV).

Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului Sibiu. Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta, situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, mentionata in documente la 1324 (Piata Mica nr. 31, azi refacuta). Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de constructii, fiind suprainaltat si chiar inglobat unui grup de cladiri. Din constructia initiala s-a pastrat, probabil, doar nucleul ridicat pana la inaltimea primului etaj. Datarea probabila a turnului corespunde edificarii celei de a II-a incinte fortificate, adica perioadei cuprinse intre 1224 si 1241.

În forma initiala acesta nu depasea mai mult de patru niveluri. În santul de aparare al acestei incinte, in urma unui sondaj arheologic, a fost descoperita o moneda din perioada de domnie a lui Andrei al II-lea (1205 - 1235).

Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586 - 1588, dupa ce in 17 februarie 1585 s-au prabusit etajele superioare, surprinzand-l printre daramaturi pe pictorul Johann David in timp ce zugravea bolta. Dupa ce a fost reparat de mai multe ori in secolul al XVIII-lea, turnul a suportat interventii radicale in partea superioara. În forma sa actuala, turnul se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avand fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze. La parter are o ampla trecere boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr.2 si a fost deschis in 1930.

Pe peretele sudic al turnului sunt incastrate reprezentarile in relief de piatra a doi lei care se presupune ca fac parte din structura originala a turnului datand din secolul XIII. Accesul in interior este posibil printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi. Turnul a avut diverse intrebuintari, de la depozit de cereale la punct de observatie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte naturale la mijlocul secolului XVIII. Între 1962 si 1998, turnul a adapostit o sectie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale.

Turnul Scarilor este singurul dintre cele 3 porti de acces in prima incinta de fortificatii care s-a pastrat si dateaza din secolul XIII fiind cea mai veche constructie pastrata din Sibiu. Forma actuala dateaza din 154 Turnul se prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur etaj, avand la primul nivel o trecere boltita prin care se ajunge la scarile care fac legatura dintre 'Orasul de sus' si 'Orasul de jos' in directia strazii Turnului, iar in lateral o trecere arcuita spre COLTUL ISPASIRII (BUSSWINKEL) de sub zidul curb ce delimiteaza gradina casei parohiale.

Turnul Archebuzierilor a fost construit pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire.Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri.
Turnul are forma unei prisme octogonale cu partea superioara iesita in afara, sprijinita pe console in ale caror arce de legatura sunt plasate guri de aruncare.

Gurile de tragere, la primul nivel, sunt in forma de gaura de cheie. Materialul de constructie este piatra (pana la inaltimea de 1 m.), iar de aici in sus caramida.

Turnul Olarilor a fost construit in secolul XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu.
Partea superioara, iesita in afara, se sprijina pe o insiruire de console cu guri de aruncare.

De jur imprejur sunt amplasate cate cinci lacasuri de tragere pentru archebuze. Sub streasina: metereze in forma de trepte.

Turnul Dulgherilor este un turn de flancare alipit incintei a III-a de fortificatii. La baza are un plan circular. De la nivelul cornisei, turnul primeste forma unei prisme octogonale incheiata in portiunea superioara printr-o parte iesita in exterior sustinuta de console cu guri de pacura intre arce. A fost restaurat in 1967 si 2007.Un zid de legatura intre acest turn si Turnul Olarilor este o reconstructie recenta a vechiului zid din incinta a III-a de fortificatii care exista aici.

Turnul de poarta - turnul de aparare lipit de cladirea vechii primarii (Casa Altemberger), a fost ridicat in secolul XIV. Este unul dintre cele mai bine pastrate turnuri din a treia incinta de fortificatii. Are un plan dreptunghiular cu un gang de trecere boltit.

Turnul Gros (Sala Thalia) este o constructie masiva de plan semicircular, cu ziduri de caramida (la baza din piatra) si o platforma pe care erau amplasate tunurile. Turnul are o forma de U iesind cu circa 25 m in afara zidului exterior. Avea mai multe niveluri defensive fiind o adevarata masina de razboi. Turnul a fost ctitorit de Marcus Pempfflinger in jurul anului 1540. Primul teatru din Sibiu a functionat in acest turn din 1778. Recent a fost renovat complet si actualmente gazduieste sediu Filarmonicii de Stat Sibiu (Sala Thalia).

Turnul Pielarilor, turnul apartinator incintei a IV-a, construit in 1457, este unul din cele doua turnuri pastrate din Orasul de Jos. Are patru nivele, din care ultimul, iesit in consola, dotat cu cate trei guri de pacura, deasupra carora se afla cate un gol de tragere patrat, cu partea superioara in arc de cerc, pentru piese de artilerie usoare. Acoperisul piramidal, cu opt laturi, are pante relativ joase. Turnul a fost avariat si refacut in mai multe randuri. În 31 martie 1566 a explodat datorita pulberii depozitate aici, ca si in 7 septembrie 1570 cand a avut loc un alt incendiu catastrofal. În 28 august 1638 turnul a explodat pentru a treia oara datorita unui fulger. Realizat pe o baza octogonala cu laturi de cca. 3 m lungime, turnul era in folosirea breslei pielarilor.

Turnul Pulberariei aflat in curtea grupului Scolar Independenta, strada Ocnei nr. 33, turnul a fost ridicat la mijlocul secolului XVI in cadrul centurii a IV-a de aparare. Turnul facea parte din cel mai puternic complex fortificat al orasului, care apara Poarta Ocnei. Este un turn masiv, cu plan circular, construit in acest mod pentru a putea rezista tirului artileriei de asediu. Asa cum ii arata si numele, era folosit pentru depozitarea prafului de pusca.

Zidurile Cetatii care sunt un alt obiectiv cu valoare istorica si culturala a orasului Sibiu. Zidurile de aparare: zidul exterior de aparare, zidul de pe latura estica a manastirii Ursulinelor, Curtina: P-ta Huet 2, zidul de pe strada Cetatii, Curtina str. Bastionului 2-8, Curtina strada Centumvirilor.

Pasajul Scarilor fara indoiala unul dintre cele mai romantice locuri din Sibiu, Pasajul Scarilor face legatura dintre Orasul de Sus si Orasul de Jos. Construit in secolul XIII pastreaza aspectul original. La intersectia strazii Turnului cu str. Alexandru Odobescu se gasesc case vechi datand din secolul XVII. Cladirea de pe latura sudica a Pasajului adaposteste restaurantul 'Butoiul de Aur', cel mai vechi local din Romania care exista in aceiasi incinta. Legenda spune ca insusi Mihai Viteazul dupa batalia de la Selimbar ar fi servit masa aici. Pasajul are doua arce butante cu rol de contraforturi. La capatul superior, pasajul se continua pe langa un zid de fortificatie paralel cu strada Al Odobescu.

Bastionul Haller - 1552-1553. Constructia in forma de pica este initiata de generalul austriac Castaldo in timpul primariatului lui Petrus Haller. Arhitect a fost Alessandro Clippa si mesteri Peter Nürnberger si Georg Waal. Bastionul este construit din caramida si umplut cu pamant, avand zidurile in lungime totala de 223 metri si inaltimea maxima a zidului de 9 metri. Pentru o mai buna aparare, zidurile erau prevazute la cca 1 metru de limita superioara cu distantiere, realizate din piatra, pentru a impiedica instalarea scarilor de asediu. Se pastreaza deschiderile cazematelor pentru tunuri, atat spre Turnul Gros (doua) cat si spre str. Manejului (trei). In 1771 pe bastion se construieste scoala de calarie (manejul), iar in primul deceniu din secolul XX se ridica edificiul actual al Spitalului de neurologie.

Bastionul Solditsch - ridicat intre 1622-1627 ca fortificatie de aparare a orasului de sus, este cronologic ultimul dintre bastioanele orasului. In partea superioara are un brau pronuntat care avea rolul de a impiedica sprijinirea scarilor de asalt. Bastionul este, ca dimensiuni, redus, fata de bastionul Haller. Este in forma de jumatate de trefla cu laturile drepte orientate spre Aleea Filosofilor. Pe latura exterioara a bastionului este atasata cea mai frumoasa stema a orasului pe o placa de marmura alba. Zidul bastionului mai pastreaza si azi patru ghiulele incastrate in el. Gradina cu ruine amenajata, conform gustului epocii, de catre baronul Michael Brukenthal (1785), nepotul guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, avea si un parau ce strabatea una din cazematele de mult dezafectate ale bastionului.

Bisericile istorice din Orasul vechi - Biserica Azilului, Biserica Evanghelica, Biserica Franciscana, Biserica Catolica, Catedrala Ortodoxa, Biserica Reformata, Biserica Ursuline, Biserica Sf. Johannis si Sinagoga, sunt obiective turistice de mare importanta pentru turistii obisnuiti si pentru cei ce se afla in pelerinaj religios.

Podul Minciunilor a fost construit pe locul unui turn de poarta al celei de a doua incinte de fortificatii, Podul Minciunilor care leaga cele doua sectoare ale Pietei Mici, permitand legatura dintre Orasul de Jos si Orasul de Sus, este, fara indoiala locul cel mai incarcat de legenda din Sibiu.
Reprezentand un veritabil simbol al orasului, Podul Minciunilor a fost reconstruit in anul 1859, la fabrica lui Fredericus Hutte, fiind primul din Romania si al doilea din Europa confectionat din fonta turnata, cu decoratiuni prin traforare si avand la capete doua cercuri mari decorate cu stema Sibiului. Initial, potrivit cronicilor vremii podul fusese construit din lemn, Emil Sigerius mentionand la 1771 ca “trecerea pe sub podul minciunilor este iluminata noaptea de trei lanterne si pazita de trei santinele”.A fost inaugurat in anul 1860, la un an dupa confectionare. Este primul pod din fonta de pe actualul teritoriu al Romaniei.



Bustul lui George Baritiu, opera sculptorului Oskar Späthe, inaugurata in 1912, bustul a fost amplasat initial in curtea Scolii civile de fete ASTRA. În 1924 bustul a fost relocat in actualul spatiu. Membru fondator al Academiei Romane (1867), George Baritiu este intemeietorul ziaristicii romanesti ardelene, istoric, militant pentru emanciparea nationala a romanilor din Transilvania.

Statuia lui Teutsch - intre Biserica Evanghelica si Liceul Brukenthal se alfa statuia episcopului Georg Daniel Teutsch, realizata in 1899 de sculptorul Adolf von Donnorf din Stuttgart. Statuia inalta de 305 m realizata din bronz este asezatat pe un soclu de aceiasi inaltime realizat din granit. Pe soclu, patru medalioane din bronz apar efigiile a patru colaboratori ai lui Teutsch: episcopul Paul Binder, comitele Konread Schmidt, consilierul J.C. Schuller si secretarul Franz Gabbel

Bustul lui Friedrich Schiller realizat de Thomas Khuen din bronz, este asezat intr-o nisa a casei din Piata Schiller nr. 1. A fost donat orasului de catre fabricantul de mezeluri Gustav Nussbacher.

Bustul lui George Cosbuc este instalat in parculetul din fata Consiliului municipal. Acesta este turnat in bronz, este opera sculptorului Corneliu Medrea, nascut la Miercurea Sibiului. Postamentul este din piatra cioplita. Monumentul a fost dezvelit in iulie 1933.

Placa dedicata lui Iosif al II lea - placa memoriala a fost asezatat in 1783 deasupra intrarii Casei Altemberger, actualul Muzeu de Istorie, cu ocazia vizitei acestuia la Sibiu.

Cele zece muzee sunt pe lista obiectivelor cultural-istorice ale municipiului Sibiu, in primul rand Muzeul National Brukenthal primul muzeu din Romania, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA cel mai mare si mai bogat muzeu in aer liber din Romania, Muzeul de Istorie-Primaria Veche, Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca Emil Sigerus, Muzeul de Istorie a Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme Si Trofee de Vanatoare, Muzeul de Locomotive cu aburi Sibiu, Muzeul de Etnografie Universala ‘’Franz Binder’’.

Teatrul National Radu Stanca - in 1788, Martin Hochmeister a infiintat la Sibiu primul teatru, prin transformarea Turnului Gros din centura de aparare a orasului in cladire pentru spectacole. În prezent, exista la Muzeul Brukenthal prima cortina a unui teatru care s-a nascut acum 427 de ani si care s-a pastrat in conditii exceptionale. Teatrul National „Radu Stanca' este cel mai important teatru din Romania si unul dintre cele mai active din Europa, un teatru de repertoriu care are in componenta o sectie romana si una germana, prezentand spectacole in cele doua limbi si nenumarate co-productii internationale.

Cladirile istorice din Sibiu: Casa cu cariatide, Casa Friedrich Schiller, Casa Haller construita in stil renacentist, in urma transformarii imobilului gotic ridicat pe respectivul amplasament in a doua jumatate a secolului al XV-lea, Casa Haller, situata in Piata Mare la nr 10, este cea mai importanta cladire din acest perimetru, cunoscut drept Marele Ring; casa Hecht; Casa Lutsch, Casa Luxemburg, Casa Albastra-Casa Moringer, Casa Zaharia Boiu, vestitele turnuri, Casa Carol si Michael Brukenthal, Casa Weidner, Casa de vara Brukenthal, Primaria Veche.

3. Arta populara si manifestarile etnofolclorice

Pozitia geografica precum si conditiile istorice, social-economice, religioase, au imprimat sibiului o evolutie proprie a creatiei populare, reflectata fie in arhitectura si creatie tehnica, fie in arta populara, in traditia orala sau in manifestarile populare traditionale

Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania. Situata in sud-vestul judetului Sibiu,Marginimea Sibiului ocupa zona sub-carpatica de la Olt pana la Sebes,avand ca limita nordica linia ferata Talmaciu –Vintu de Jos.Intr-o acceptiune mai restransa, Marginimea Sibiului este teritoriul  din fostul Ducat al Amlasului, avand drept nucleu satele din jurul cetatii Salgo, dintre care cel mai reprezentativ era Salistea (Magna Villa  Valachicalis), fost sediul al scaunului cu acelasi nume.

Marginimea Sibiului cuprinde 18 localitati:  Boita, Sadu, Rau Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura  Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana  Sibiului si Jina. Limita de rasarit este satul Boita, asezat pe malul drept al  Oltului, la intrarea in defileul cu acelasi nume, iar limita de vest este  comuna Jina, avand drept hotar raul Sebes.

Marginimea Sibiului, prin aspectele sale de cultura materiala si spirituala se inscrie intre cele mai vechi vetre ale etnogenezei romanesti. Marturiile arheologice, scoase la lumina pana acum, atesta prezenta omului pe aceste meleaguri, inca din perioada paleoliticului mijlociu (cca 100.000 - 40.000 i.e.n.).

Numele ,,margineni” a fost dat  locuitorilor acestor sate din judetul Sibiu deoarece locuiau intr-o zona de contact intre deal si munte  pe vechea frontiera austro-ungara din sudul Transilvaniei. Aceasta zona era una agro-pastorala, satenii avand ocupatia  principala crestera animalelor. In timpuri indepartate pastorii isi duceau turmele in cautarea pasunilor bogate pana  dincolo de Dunare spre Constantinopol sau spre Adriatica, dincolo de Tisa in Polonia, iar spre rasarit pana in Caucaz,  dovedind multa tenacitate si dorinta de cunoastere specifica acestor locuri. Astfel, in aceste sate se simte influenta  diferitelor culturi.

Cele mai renumite centre de oieri din aceasta zona au fost : Saliste – un vechi loc administrativ, de  judecata, un centru al spiritualitatii marginenilor, denumita 'Capitala Culturala si Spirituala a Marginimii Sibiului',  Orlat, Rasinari – veche resedinta episcopala ortodoxa amplasata la  mijlocul distantei dintre Sibiu si Paltinis si Poiana Sibiului – un sat intemeiat mai tarziu care a devenit foarte repede un  centru important al oierilor.

Zona are o bogatie exceptionala a obiceiurilor legate de diferite momente din viata. Si astazi exista obiceiul de a purta costumul popular traditional - alb-negru cu o palarie rotunjita purtata de barbati la evenimentele importante. Pictura pe sticla este o traditie, in stransa legatura cu introducerea manufacturilor de sticla de catre autoritatile imperiale austriece, traditie receptata in secolul al XVIII-lea de Biserica Romana Unita, apoi de Biserica Ortodoxa, care s-a reimpus in zona.

Arhitectura are influente puternice sasesti, cu case mari, impunatoare, cu o curte interioara inchisa din toate partile. Lemnul a fost materialul de constructie traditional, dar in ultima suta de ani a fost insa inlocuit de caramida.

Cea mai veche biserica din zona se afla la Saliste, iar picturile din ea dateaza de la 1674. Alte biserici vechi sunt bisericile din lemn de la Poiana Sibiului - 1771,Fantanele(Cacova) - ridicata intre 1772-1774 - si Talmacel - 1776.

În Rasinari si Saliste exista cateva mici muzee ale satului si case memoriale. Emil Cioran este personalitatea cea mai cunoscuta, care s-a nascut in zona. Alte personalitati ale zonei sunt Octavian Goga si alti sase membri ai Academiei Romane. În Sibiel exista un muzeu al icoanelor pictate pe sticla, iar la Fantanele (Cacova) exista, din anul 1995, un muzeu mixt(etnografic si de arta bisericeasca). Langa Tilisca s-au descoperit urme ale civilizatiei dacice. Un alt muzeu se afla la Sadu, locul in care afost construita cea de-a treia uzina hidro-electrica din Europa.

Festivalul National al Traditiilor Populare. Devenit un important punct de reper in programul cultural estival, Festivalul National al Traditiilor Populalare este in fiecare an, prilej de bucurie pentru iubitorii artelor traditionale.Evenimentul are ca obiective valorificarea intregului patrimoniu cultural traditional, exprimat prin valorile cotidiene din viata comunitatilor rurale din toate judetele tarii, incurajarea tinerei generatii de a cunoaste, insusi, perpetua si a face cunoscute aceste traditii in toata lumea, ele constituind un tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural national, marca propriei identitati etno-culturale.

Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculara si interactiva, de prezentare scenica sau lucrativa, ecleziastica sau laica, printr-un dialog direct intre actanti si publicul vizitator, exprimat in spirit comunitar si interactiv (povestind, cantand, dansand, exersand in cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustand mancaruri traditionale etc.) impreuna cu taranii actanti, reprezentanti ai comunitatilor care isi prezinta propriile traditii.

Cei aproximativ 350 de participanti asigura acoperirea celor sapte sectiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (traditii cultice legate de practicile religioase), Literatura populara (basme, eresuri, poezie si teatru popular), Arte muzicale (interpreti vocali si instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice traditionale (mestesuguri artistice), Arte mecanice (creatie tehnica traditionala) si Arta culinara (meniuri dupa retete traditionale).

Prin aceasta valoroasa initiativa romanii isi recupereaza si isi prezinta la scena deschisa traditiile si o lume intreaga este invitata sa le cunoasca. Avand beneficiul spatiului natural din Dumbrava Sibiului, al patrimoniului muzeal: (gospodarii si monumente de creatie tehnica in care se vor desfasura sectiunile: arte plastice, arte mecanice, arte literare, precum si numeroase obiective: cu caracter religios), Muzeul 'ASTRA' poate fi considerat locul ideal al desfasurarii acestei manifestari de maxim interes national.

Festivalul Bujorului Gura Raului. În zilele de 25 si 26 iunie, in localitatea Gura Raului din judetul Sibiu se va desfasura «Festivalul Bujorului de Munte», Locuitorii comunei sibiene si-au facut de mult o traditie, sarbatorind, in fiecare an, prin cantec, dans si bucatarie traditionala, bujorii de munte, care infloresc in muntii de la Gura Raului la inceputul verii, la altitudini ce depasesc 1800 de metri. Bujorul de munte, Rhododendron Rotschy sau smardarul este un arbore micut, inalt de cel mult 36 cm, putin ramificat, cu frunze persistente, ca de piele, netede pe margini si cu flori micute, ca niste cupe de culoare rosu-purpuriu, care stau gramada pe varful ramurilor, imprastiind un placut miros, sanatos si datator de viata.

Festivalul International de Teatru de la Sibiu, cel mai important festival anual de artele spectacolului din Romania si al treilea ca amploare si importanta din lume, propune un program care aduce la Sibiu participanti din 70 de tari si prezinta 350 de evenimente ce se desfasoara in 66 de spatii de joc, asteptand zilnic 35 000 de spectatori. Companii de renume din domeniul artelor spectacolului, regizori romani si straini, critici, operatori din turismul cultural local si regional, operatori culturali straini, zeci de mii de spectatori din comunitatea locala, regionala si internationala se intalnesc la Sibiu pentru a sarbatori, pe parcursul a zece zile, creatia si creativitatea artistica in cadrul unui eveniment cultural ce urmareste promovarea reperelor valorice valabile la nivel mondial.

Sibiu Jazz Festival este considerat unic in Romania, avand in vedere longevitatea, consecventa si numarul impresionant de celebritati ale genului care l-au onorat cu prezenta. Este cel mai important festival de acest gen din tara si unul dintre cele mai vechi festivaluri de jazz din lume.

Festivalul International de Folclor „Cantecele Muntilor” este unul dintre cele mai mari evenimente culturale ale Sibiului care valorifica bogatia si diversitatea culturii traditionale, in plan international. Timp de trei zile, Sibiu se transforma in citadela folclorului international, prin intermediul spectacolelor in aer liber, al serilor traditionale, atelierelor de dans si paradei portului popular. Manifestarea contribuie la valorificarea traditiilor unor comunitati romanesti si straine, abordand unitatea in spiritul diversitatii culturale. Activitatile festivalului includ parada portului popular, spectacolele in aer liber, serile cu specific traditional, workshop-urile cu specific coregrafic, dar si lansari de carte care dau posibilitatea specialistilor sa cunoasca ultimele cercetari stiintifice din domeniul muzicologiei si coregrafiei traditionale.

Targul Olarilor - timp de doua zile sibieni si turisti de targuiesc in Piata Mare din Sibiu pentru minunatiile artei olaritului traditional. Targul Olarilor este cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului si reuneste anual peste 160 de mesteri din renumite centre de olarit din tara.

Salonul International de Arta Fotografica este unul dintre cele mai valoroase si cu traditie evenimente ale orasului, fiind primul salon international de gen din Transilvania. Membrii juriului, artisti profesionisti, invitati din toate colturile lumii prezinta iubitorilor de fotografie din Sibiu cele mai interesante colectii din portofoliul propriu.

Festivalul de Folclor „Ioan Macrea” in fiecare an cele mai valoroase ansambluri folclorice profesioniste din tara isi dau intalnire la Sibiu intr-un regal al cantecului si jocului traditional romanesc.

In Sibiu la orice pas, pe orice straduta, fiecare zid, casa, statuie, are ceva interesant de spus, pline de cultura si istorie, asteapta sa fie redescoperite.

3. Statiuni turistice din zona limitrofa a orasului Sibiu

Statiunea Paltinis, statiune turistica permanenta, situata pe versantul nord-estic al Muntilor Cindrel, la 35 de km.distanta de Sibiu, de care, de altfel, si apartine, este cea mai veche si cea mai inalta statiune din Romania. Asezarea, de sub Vf.Oncesti, ce se intinde intr-o padure de conifere, la altitudinea de 1442 de metri, a fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvania, la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Statiunea Ocna Sibiului, denumita si litoralul Ardealului, este situata la o altitudine de 400 m fata de nivelul marii in partea nord-vestica a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orasul Sibiu. Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce insumeaza o suprafata hidrologica de 35.700 metri patrati.

Cele mai importante lacuri sunt: Lacul fara fund', declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie, „Lacul Ocna pustie' care are 160 m adancime fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania si „Lacul Brancoveanu”, lacul cu cea mai mare salinitate din statiune(310 g/l salinitate).

Bibliografie

Baltaretu Andreea-Mihaela, Amenjarea turistica si dezvoltarea urbana, Editura Universitara, Bucuresti, 2010

Baltaretu Andreea, Neacsu N., Neacsu Monica, Draghila Marcela, Resurse si destinatii turistice interne si internationale, Editura Universitara, Bucuresti, 2009;

Baltaretu Andreea, Neacsu N., Neacsu Monica, Economia turismului. Studii de caz. Statistici. Legislatie ,Editura Uranus, Bucuresti, 2008

Baltaretu Andreea, Turismul international – de la teorie la practica, Editura Sylvi, Bucuresti, 2004

Baltaretu Andreea, Evolutii si tendinte in turismul international. Aspecte teoretice si practice, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006

Cocean Pompei, Vlasceanu Gheorghe, Negoescu Bebe, Geografia generala a turismului, Editura Meteor press, Bucuresti, 2005

Cristea Anca, Tehnologia activitatilor de turism, Editia a II a,revazuta, Editura Pro Universitaria,Bucuresti, 2007

Dinu Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

Ielenicz M., Comanescu Laura, Romania. Potential turistic., Editura Universitara, Bucuresti, 2006

www.tourismguide.ro

www.infotravelromania.ro

www.sibiul.ro

www.orasemedievale

www.sibiu.insse.ro

www.prefecturasibiu.ro

www.sibiu360º.ro

www.marginimea-sibiului.ro





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2731
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site