Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONCEPTUL DE SERVICIU - Teorii economice despre servicii

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hotel “VENUS” 2* - SLANIC MOLDOVA
MANAGEMENTUL ACTIVITATII DE HOTELARIE - Istoricul industriei hoteliere in Romania
BALNEO 2011
Zona Calimanesti-Caciulata
Creta Hotel Agrabella 3*– demipensiune
Hotel “FERDINAND” 4* - HERCULANE
Hotel “POIENITA” 2* - BAILE FELIX
Hotel “DACIA” 2* - BAILE HERCULANE
Tipologia organismelor nationale de turism si in alte tari
Conceptul de rural - RURALUL-CONCEPT, CARACTERISTICI

CONCEPTUL DE SERVICIU




Evolutia economiei moderne inscrie intre orientarile sale fundamentale dezvoltarea si diversificarea serviciilor. Constituite astazi intr-un sector distinct al economiei, caracterizate printr-un dinamism inalt, serviciile isi pun amprenta asupra activitatii desfasurate in celelalte compartimente, asupra modului de valorificare a resurselor umane si natural-materiale, avand o contributie majora la progresul economic si social.

Expansiunea serviciilor, cresterea rolului lor in viata societatii se manifesta ca trasaturi ale evolutiei in majoritatea tarilor lumii, argumentand pentru etapa actuala, denumirea de “societate a serviciilor”

Preocuparile specialistilor asupra definirii notiunii de serviciu, au condus la urmatoarele acceptiuni: serviciile, pot fi privite ca “ocupatii” (indatoriri) ale unor persoane, ca “functii”, “actiuni”, sau “munci” prestate in folosul cuiva, ca “organisme” sau subdiviziuni facand parte dintr-un ansamblu administrativ sau economic. De asemenea, termenul de servicii, este asociat ideii de “tertiar” sau “sector tertiar” avand doua acceptiuni diferite.

Pe de o parte, ansamblul de “meserii” care se exercita in societati de servicii sau in intreprinderi industriale ori agricole, iar pe de alta parte, ansamblul unitatilor de productie, individualizabile din punct de vedere statiatic, a caror activitate principala consta in oferirea de servicii si care corespunde notiunii statistice de ramura.

Alti autori apreciaza ca termenul de “servicii” poate fi utilizat in patru modalitati diferite si anume:

“service industry”;

“service products”;

“service occupations”;

“services functions”.

Fata de cele prezentate, ca termen de specialitate, apartinand deci teoriei economice, notiunea de serviciu acopera un domeniu mult mai restrans, delimitat de sensul de utilitate, de valoare, de intrebuintare. In acest context, serviciile sunt definite ca activitati utile, destinate satisfacerii unei nevoi sociale.

In practica, este foarte dificil a distinge serviciile de bunuri, intrucat in mod frecvent achizitionarea unui bun include si un element de serviciu, dupa cum in mod similar, un serviciu presupune, cel mai adesea, prezenta unor bunuri tangibile.

Dincolo de limitele ideologice, o definitie edificatoare o da dictionarul de economie politica, potrivit caruia serviciile reprezinta: “un sector al economiei in care se desfasoara o activitate utila, menita sa satisfaca o anumita nevoie sociala fara sa se materializeze obligatoriu in produse;…serviciile se impart in:

1) productive - activitati prin care se creeaza sau se adauga valoare produselor, sau care ajuta la mentinerea, la conservarea valorii de intrebuintare a acestora;

2) neproductive - activitate depusa in ramurile de servire social-culturala, sanitara etc., utila societatii, dar care nu creeaza venit national”.

Dificultatile de a distinge cu rigurozitate serviciile de celelalte activitati din economie, printr-o trasatura cu adevarat comuna, au condus mai multi specialisti la adoptarea unei definitii negative. Astfel, serviciile sunt reprezentate ca fiind acele activitati economice care nu sunt nici productie industriala, nici minerit, nici agricultura. Dupa alte aprecieri, de asemenea negative, din sectorul serviciilor s-ar exclude si constructiile, administratia publica, distribuirea de apa, gaz, electricitate si salubritatea.

In incercarea de a sintetiza experienta teoretica si practica privind definirea serviciilor si delimitarea lor de bunuri, trebuie evidentiat ca acestea reprezinta o activitate umana, cu un continut specializat, avand ca rezultat efecte utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale. Totodata, serviciile sunt activitati de sine statatoare, autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct intr-un sector denumit si sectorul tertiar.

Serviciile reprezinta un domeniu particular de activitate in cadrul economiei si imbraca o serie de trasaturi caracteristice, ce permit identificarea lor si care pot constitui totodata, criterii de delimitare a serviciilor fata de celelalte componente ale activitatii economice si sociale. Aceste trasaturi nu se regasesc in totalitatea lor la fiecare tip de serviciu in parte, exceptiile neafectand insa abordarea lor unitara.

Astfel, serviciile se caracterizeaza prin:

- forma nemateriala (fiind denumite din aceasta cauza si “invizibile”);

- nestocabilitate (perisabilitate sau non-durabilitate, pentru alti autori);

- intangibilitate;

-coincidenta in timp si spatiu a productiei si consumului lor (inseparabilitate/ indivizibilitate);

- inseparabilitate de persoana prestatorului;

- eterogenitate (variabilitate);

- vanzarea acestora nu presupune transferul titlului de proprietate;

- pretul serviciului este un pret al cererii etc.

1 Teorii economice despre servicii



Lucrarile “clasicilor” gandirii economice despre servicii care acopera aproximativ secolele XVII-XVIII nu trateaza serviciile distinct, ci ansamblul activitatilor considerate utile din punct de vedere social.

Dintre reprezentantii de seama, ii putem aminti pe mercantilisti, Gregory King si William Petty ( care constata interdependentele activitatilor determinate de actul consumului) ; fiziocrati, prin Quesnay ( se trece de la o preocupare fiscala si consumerista la reflectii asupra formarii capitalului si acumularii) ; Adam Smith (face o dinstinctie categorica intre munca productiva si neproductiva).

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, apar alti autori ca Jean Baptiste Say (unul dintre primii autori care au dezvoltat o conceptie asupra caracteristicilor productive ale muncii, diferita de aceea a lui Smith); Jhon Stuart Mill (considera ca nu exista bogatie decat materiala, bogatia fiind ceea ce se poate acumula).

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, apar teoriile marxiste (care continua separarea activitatilor in , productive si neproductive ) siteoriile economice; teoriile “nemarxiste”-F. Bastiat-; J.B.Quinn; Daniel Bell (considera ca societatea post-industriala se caracterizeaza prin patru trasaturi esentiale:

- este o societate tertiara, bazata pe servicii;

- primeaza stiinta si tehnologiile bazate pe stiinta;

- predomina clasa profesionostilor si a tehnicienilor;

- mutatia sistemelor de valori si formelor de gestiune a societatii de la modul economic la modul sociologic);

Nume sonore ale teoriilor neo-industriale a “self-service-ului” sunt J.Gershuny, A.Toffler; J.Naisbitt, M.Porat; O.Giarini, Walter.R.Stahel, J.de Bandt, J.C.Delaunay, F.Ecalle etc.

Teoreticienii economiei serviciilor sustin ca intrarea in economia serviciilor este legata de intrarea intr-o lume a incertitudinii pentru care trebuie sa ne pregatim si sa ne asumam riscurile inerente.

2 Serviciile si sectorul tertiar

Economia se imparte in trei sectoare avand comportament economic diferit:

-sectorul primar (agricultura, vanatoarea, pescuitul, industria extractiva);

-sectorul secundar (activitatile industriei prelucratoare / constructiile);

-sectorul tertiar (toate celelalte activitati desfasurate in economie), sector corespunzand sferei serviciilor.

Oval: Sfera 
Sectorul
	tertiar


Serviciilor
Oval: Sectorul
primar






Sectorul
secundar


- sfera de cuprindere a serviciilor-

Dimensiunile sferei serviciilor se modifica permanent in sensul largirii ei, atat ca rezultat al cresterii nevoii de servicii, cat si pe seama productiei materiale a transformarilor ce au loc in structura acesteia.



Dezvoltarea si multiplicarea serviciilor, aparitia de noi categorii, precum si ritmurile diferite de evolutie ale activitatilor componente ale sferei serviciilor au accentuat eterogenitatea acesteia, determinand noi abordari. Una dintre acestea se refera la scindarea tertiarului, respectiv la desprinderea din cadrul lui a unor servicii cu caracter special si constituirea lor intr-un sector distinct – sectorul cuaternar.

Potrivit primelor delimitari, in sectorul cuaternar au fost cuprinse ramurile cele mai dinamice ale serviciilor, cele purtatoare de progres ca: cercetarea stiintifica, invatamantul; mai recent, a fost introdus si “sectorul informatic” cu tot ce cuprinde el – productia de soft-uri, tehnici de interconectare, telecomunicatii, actiune la distanta, etc.

Alti autori dau un sens mai larg acestui sector, incluzand aici, pe langa cele mentionate, si sanatatea, cultura, educatia, activitatile legate de timpul liber, ceea ce I’a condus la denumirea cuaternarului ca “sector al grijii pentru om”.

In concluzie, dincolo de limite si imperfectiuni, sectorul serviciilor, prin dimensiuni si trasaturi definitorii, exprima cel mai fidel sfera serviciilor.

3 Serviciile in viziunea lui Alvin Toffler

In “Al treilea val”, Alvin Toffler, isi expune parerea despre evolutia economiei mondiale, pe care a impartit-o in mai multe “valuri”. El considera ca in timpul Primului Val, majoritatea oamenilor consumau ceea ce produceau singuri. Ei nu erau nici producatori, nici consumatori in sensul obisnuit al acestor termeni, ci erau “prosumatori”.

In timpul celui de Al Doilea Val, s-a produs trecerea de la o societate agrara, bazata pe “productia pentru intrebuintare” – de la o economie de prosumatori – la o societate industriala, bazata pe “productia pentru schimb”. Dar, asa cum in decursul Primului Val a existat si o anumita productie pentru schimb, tot asa in timpul celui de Al Doilea Val, o mica parte a productiei a continuat sa fie destinata consumului propriu. Astfel, pentru a ne prezenta o viziune cat mai edificatoare a economiei, Toffler o imparte in doua sectoare:

-sectorul A, care cuprinde intreaga munca neplatita facuta direct de oameni pentru ei insisi, pentru familiile sau comunitatile lor; acest sector a fost imens in timpul Primului Val si aproape inexistent in timpul celui de Al Doilea Val.

-sectorul B, care cuprinde toata productia de bunuri si servicii destinate vanzarii sau trocului prin reteaua de schimb sau piata; acest sector, a fost in timpul Primului Val minimal, iar in timpul celui de Al Ddoilea Val s-a amplificat in asa masura, incat chiar din definitia cuvantului “economie” au fost excluse toate formele de munca sau productie ce    nu aveau in vedere piata, iar prosumatorul a devenit invizibil.

Desi economistii celui de Al Doilea Val ignorau productivitatea sectorului A, Toffler este de parere ca exista o stransa dependenta intre productivitatea celor doua sectoare si ca, treptat, linia despartitoare dintre producator si consumator se va estompa, importanta prosumatorului va creste, iar rolul pietei in viata noastra si in sistemul mondial va suferii o rasturnare de mari proportii. El ne atrage atentia si asupra transferului de activitati din sectorul B al economiei (al schimbului), in sectorul A (al prosumului), ce restructureaza sociosfera: miscarea de autoajutorare, autoservirea la pompele cu carburant auto, introducerea de sisteme electronice la banci, infiintarea “cool – line” (linie telefinica creata de firma Whirpool pentru a-i ajuta pe cumparatori in probleme de intretinere). Asistam astfel, la transferarea unei parti a muncii catre client, numita de economisti “externalizarea costurilor pentru forta de munca”, deci, un transfer de activitate din sectorul B al economiei, in sectirul A.

In timpul celui de Al Treilea Val, prosumatorul revine in centrul actiunii economice, pe o baza tehnologica mult mai avansata decat pana acum. Treptat, incep sa dispara distinctiile conventionale dintre producator si consumator, o parte tot mai mare a productiei deplasandu-se din sectoru lB al economiei, in sectorul A.

Pe masura ce inainteaza acest proces, este de parere Toffler, schimbarea va cuprinde – la inceput imperceptibil, dar apoi cu o rapiditate crescanda – si cea mai fundamentala dintre institutiile noastre: piata. Prosumul implica “demarketizarea” cel putin a anumitor activitati si deci, o schimbare radicala a rolului pietei in societate.

In contextul celui de Al Treilea Val devin viabile noi stiluri de viata, bazate jumatate pe productia destinata schimbului si jumatate pe productia destinata propriei intrebuintari, iar economistii vor trebui sa elaboreze noi modele, masuri si indicatori pentru descrierea proceselor din sectorul A si sa regandeasca multe supozitii fundamentale ale gandirii economice in lumina afirmarii prosumatorului.

Al Treilea Vaal va crea prima civilizatie “transmarket” din istorie, adica o civilizatie care depinde de piata, fara a mai fi insa absorbita de nevoia de a construi, extinde, complica si integra aceasta structura. Va fi o civilizatie capabila sa se indrepte spre alte preocupari, tocmai pentru ca piata a fost deja edificata si desavarsita. Mai presus de toate, vor lua fiinta noi tipuri de institutii sociale si politice.

Schimbarea structurii profunde a economiei face parte integranta din valul de schimbari legate intre ele, care afecteaza in prezent baza noastra energetica, tehnologia noastra, sistemul nostru informational, structurile noastre materiale si economice. Acestea, la randul lor, se intrepatrund cu viziunea noastra asupra lumii. Si in aceasta din urma sfera se produce acum o bulversare istorica: o revolutionare a intregii conceptii despre lume subiacente civilizatiei industriale, realismului industrial.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1527
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site