Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Impactul IT-urilor asupra structurilor organizationale

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Impactul IT-urilor asupra structurilor organizationale

Dezvoltarea IT-urilor a produs, inevitabil, efecte majore asupra activitatilor, structurii si strategiilor organizatiilor turistice din intreaga lume. Intrucat noile tehnologii reduc costurile de comunicaresi operationale si sporesc flexibilitatea, eficienta, productivitatea si competitivitatea, atat la nivelul intreprinderilor cat si a destinatiilor, utilizarea acestor tehnologii a cunoscut un proces continuu de aplicare si dezvoltare.



IT-urile sunt responsabile de modificarilela nivelul organizatiilor turistice in sensul trecerii de la orientarea spre produs la orientarea de piata, mult mai flexibila dar si mult mai sensibila, caracterizata prin faptul ca succesul depinde de cunoasterea nevoilor consumatorului si raspunzand in concordanta, elemente care se modifica tot mai rapid, apreciindu-se ca IT-urile pot contribui la imbunatatirea valorii produselor si serviciilor prin imbunatatirea costurilor, dar si prin diferentierea produselor.

In prezent putem identifica trei tipuri de retele de baza informatonale. Prima dintre acestea este Internetul care faciliteaza interactivitatea intreprinderilor si indivizilor cu o gama intreaga de variabile din intreaga lume prin reprezentari multimedia. Al doilea tip de retea, intranetul reprezinta expresia unor retele inchise, securizate la nivelul organizatiilor, care usureaza raspunsurile la solicitarile utilizatorilor interni prin folosirea unui sistem controlat, usor de accesat in legatura cu toate informatiile legate de companie. Cel de-al treilea tip de retea, extranetul utilizeaza acelasi principiu cu retelele de computere utilizate in scopul de a spori interactivitatea si transparenta intre organizatii si parteneri. Acest tip de retea functioneaza prin interconectare si, in consecinta, furnizarea reciproca de informatii si procese intr-o maniera care determina costuri reduse si aranjamente comerciale electronice facile.

In timp ce IT-urile au efecte benefice asupra performantelor organizationale, dezvoltarea si implementarea cu succes a acestor sisteme noi in scopul obtinerii unor avantaje competitive evidente, necesita respectarea anumitor elemente in scopul aisgurarii succesului. Aceste elemente includ palnificarea activitatilor pe termen lung si intr-un cadru strategic, nevoia unui management IT rational, necesitatea pregatirii adecvate a personalului utilizator, la toate nivelurile ierarhice precum si nevoia de adaptare permanenta a procesului de activitate la ultimele evolutii din domeniu (75). Utilizarea intr-un mod simplist a IT-urilor si lipsa initiativei, respectiv instaurarea unei atitudini de asteptare sunt aspecte total contraditorii, intrucat practica a demonstrat ca structurile organizationale traditionale nu au capacitatea de a asigura exploatarea cu succes a IT-urilor. Pentru a beneficia de toate avantajele acestora, corporatiile vor parcurge modificari complexe referitoare la structurile interne, procesele specifice, strategiile privind distributia precum si modificari ale sistemului managerial.

Aplicarea tehnologiilor informationale in activitatile de transport turistic

Sistemele de transport turistic globale, si mai ales, cele de transport aerian, au fost influentate intr-un mod esential, dramatic de evolutiile tehnologice. Unele dintre aceste dezvoltari ale tehnologiei influenteaza mijloacele de transport (conceptia aeronavelor, a sistemului cailor ferate), in timp ce altele se concentreaza asupra utilizarii tehnologiilor informationale in scopul eficientizarii proceselor operationale.

De la inceputul anilor 50, cand transportul aerian a devenit un fenomen de masa , companiile aeriene s-au confruntat cu cantitati imense de informatii, din cele mai diverse arii de provenienta. Aceasta complexitate informationala a condus activitatea companiilor aeriene inspre examinarea posibilitatilor de aplicare a IT-urilor, proces care a avut loc in acest sector turistic mult mai devreme comparativ cu restul industriei turismului. In lipsa automatizarilor, evidentele privind zborurile, tarifele aplicate, inventarul locurilor din avioane, personal navigant, pasageri, transportul cargo si de bagaje sunt imposibil de realizat. Cu cat operatiunile desfasurate de o companie aeriana sunt mai complexe, cu atat folosirea IT-urilor este mai insemnata.

Prima aplicatie a tehnologiilor informationale a avut loc in anii 50 si s-a concretizat in conceptia si utilizarea sistemelor computerizate de rezervari (CRS-uri). In anii ce au urmat utilizarea IT-urilor s-a extins rapid in operatiunile legate de organizarea si desfasurarea transportului aerian, astfel incat, in prezent, cea mai mare parte a operatiunilor companiilor aeriene sunt computerizate. Companiile aeriene detin astazi printre cele mai largi si mai incarcate retele de comunicare a informatiilor. In ultima parte a anilor 80, industria transporturilor aeriene a investit sume imense, mai mult decat orice alt sector industrial, in scopul imunatatirii retelelor de comunicatii (2% din cifra de afaceri comparativ cu 0,6% la nivelul altor ramuri si sectoare industriale) (77). Aplicatiile tehnologice constau in automatizarea unor operatiuni precum rezervari, sistemele de check-in, transportus bagajelor, programarea si controlul operatiunilor de zbor, si sistemele de Yield management, etc.

Sistemele de rezervare a locurilor pentru pasageri reprezinta aplicatia cea mia frecventa si mai importanta a IT-urilor in sectorul de transport aerian. Nucleul acestor sisteme este reprezentat de o baza de date referitoare la zborurile programate, evidenta locurilor in avion si informatiile despre pasageri. Inaintea utilizarii CRS-urilor, companiile aeriene foloseau diverse metode manuale pentru a tine evidenta locurilor de avion. In anii 1930, compania aeriana americana American Airlines utiliza un sistem cerere si raspuns, prin care agentii de rezervari telefonau la un centru unde se adunau toate informatiile privind vanzarea serviciilor companiei aeriene, pentru a solicita informatii privind disponibilitatea locurilor solicitate, iar raspunsul nu era primit pe loc, ci ulterior, prin teleimprimare. Daca un client dorea o rezervare spre o anumita destinatie, agentul de rezervari trebuia sa identifice linia aeriana care opera zboruri pe ruta solicitata si sa examineze orarele pentru a vedea daca compania respectiva opera un zbor care sa se potriveasca cu cererea clientului. Procesul cautarii prin orare multiple de zbor a fost simplificat ulterior prin publicarea Official Airline Guide (OAG) care consolida preturile si datele de la mai multe linii aeriene intr-o singura publicatie. Odata ce agentul identifica zborul potrivit, pasul urmator consta in contractarea departamentului rezervari a companiei aeriene pentru a verifica existenta locurilor disponibile si la preturi convenabile. Atat detaliile de zbor cat si pretul erau ulterior prezentate clientului pentru aprobare, dupa care agentul contacta pentru a doua oara departamentul rezervari pentru a reconfirma detaliile si a efectua rezervarea propriu-zisa. Procesul de rezervare era astfel extrem de costisitor si nu doar sub aspect financiar dar si sub aspectul timpului necesar si parcurgea trei etape traditionale cautare, contactare telefonica, rezervare. Aceste evidente privind locurile vandute sau achizitionate in mod manual de catre un numar insemnat de angajati. In 1952 American Airlines a introdus utilizarea unui sistem electric / mecanic denumit Reservoir in scopul imbunatatirii performantelor calculelor aritmetice asociate rezervarilor aeriene.

Incepand cu anul 1953, American Airlines si IBM au demarat un parteneriat in scopul dezvoltarii primului sistem computerizat pentru evidenta rezervarilor, a activitatilor de ticketing, a orarelor de zbor, a locurilor de avion si a pasagerilor (inventarul acestora din urma era organizat in ordine alfabetica). Rezultatul acestor aplicatii a fost denumit SABRE (Semi Automated Business Research Enviroment) pentru a carui functionare au fost necesare investitii imense (40 milioane dolari) dar si ani de cercetare. Ulterior sistemul a fost modificat pentru a se adapta modificarilor survenite intre timp si a fost preluat si de alte sectoare economice, precum industria farmaceutica si activitatile bancare.

In scopul rezolvarii eficiente a tuturor aspectelor legate de efectuarea unei rezervari, noul sistem a intampinat, cel putin patru tipuri de provocari majore. In primul rand, raspunsul sistemului la solicitari trebuia sa fie rapid, astfel incat intr-un interval de maxim 3 secunde se primea raspunsul la cererea formulata. In acest scop a fost dezvoltat un sistem de operare numit TPF (Transaction Processing Facility) care asigura posibilitatea procesarii unui volum foarte mare de tranzactii, intr-un interval de timp foarte scurt. Astazi, sistemele utilizate au o viteza de procesare a informatiilor de 10 ori mai mare decat TPF-ul folosit initial. A doua confruntare majora consta in constituirea unei retele de comunicatie foarte vasta, cu o larga dispersie geografica, in scopul conectarii tuturor utilizatorilor sistemului de rezervare la un sediu central. In anii 50 existau foarte putine retele de asemenea dimensiuni iar vitezele initiale de transmitere a datelor erau de 2400 biti / secunda, in timp ce, in prezent, vitezele de transfer depasesc 96.000 biti/secunda. Sistemul hardware necesar asigurarii managementului acestor retele era amplasat la sediul central si in orasele unde existau aeroporturi si oficii de vanzare ale companiilor aeriene. In vederea functionarii intregului sistem, a fost necesara incheierea unor protocoale de comunicatii precum ALC (Airline Line Control), care reprezinta un protocol bilateral si care asigura sincronizarea comunicatiilor intre companiile aeriene.

In al treilea rand, sistemul astfel organizat trebuia mentinut in stare de functionare, in mod continuu. Datorita distributiei geografice a terminalelor, computerele trebuiau mentinute in stare operationala aproape 24 ore din 24, intrucat datele receptate proveneau din toate zonele globului, diferentele orare neinfluentand functionarea sistemului. Erau totusi necesare perioade scurte de nefunctionare in scopul actualizarii informatiilor privind zborurile si tarifele care erau planificate in intervalele cu cererea cea mai scazuta.

Ultima dintre problemele majore cu care s-a confruntat sistemul a constat in volumul imens de informatii cu care se confrunta si care trebuiau depozitate. Este vorba despre informatii privind mii (astazi milioane) de zboruri, orare, tarife si pasageri care procesate permit formularea unui raspuns la cererea solicitata.



Prin modificari graduale si perfectionarea sistemului intr-un interval de 11 ani, Sabre a devenit operational in intregime in anul 1964, devenind primul sistem computerizat pentru rezervari aeriene, folosind in momentul initial 2 sisteme IBM cu 7080 conducte de distributie si sase mega memorii magnetice (78). Ulterior, IBM a creat PARS (Programmed Airline Reservation Systems) care incorpora aplicatii software in sistemul TPF de operationalizare, utilizat de numeroase companii aeriene pentru activitatile de rezervari computerizate. Pana la sfarsitul anilor 70, amrile companii aeriene Delta, Continental, Northwest, PanAm, Western, Eastern si United Airlines si-au creat, de asemenea, sisteme proprii, similare ca principiu de functionare cu Sabre. TWA a introdus sistemul PARS, United Airlines a introdus sistemul APOLLO, Delta utilizeaza DATAS II, iar Continental Airlines a lansat SYSTEM ONE.

Daca initial erau folosite ca sisteme interne de evidenta locurilor vandute, intr-o etapa ulterioara, companiile aeriene au realizat faptul ca CRS-urile pot fi utilizate pentru a comunica tarifele catre intemrediari sporind astfel eficienta costurilor implicate de functionarea acestor sisteme. Ca rezultat, in prima jumatate a anilor 70, companiile aeriene au incercat sa castige un avantaj raportat la competitori prin crearea acesto versiuni proprii ale sistemelor de rezervari, pornindu-se de la premisa ca, in acest mod, compania este capabila sa ofere clientilor informatii la timp, pe scara larga, sporindu-si considerabil volumul de vanzari. Datorita aspectelor legate de proprietate si control, CRS-urile utilizate nu erau interconectate, pana in 1976 cand companiile aeriene TWA, American Airlines si United Airlines si-au oferit, prin reciprocitate acces la sistemele proprii de rezervari, ca o prima incercare de legare a sistemelor, momentul marcand inceputul raspandirii pe scara larga a CRS-urilor. Pornind de la exemplul companiilor aeriene, alti ofertanti din industria turismului, precum hoteluri si companii de inchirieri masini au adoptat, la randul lor, sistemele de rezervare computerizata (79).

Principalele functii ale CRS-urilor constau in furnizarea detaliilor legate de zbor (ore de decolare si aterizare, clasa si costul biletelor), procesarea rezervarilor (incluzand configuratia locurilor in avion, rezervarea unor servicii speciale precum mancaruri vegetariene, asistenta medicala pentru clientii cu probleme, etc.), la care se adaoga functii legate de emiterea biletelor de avion, functii administrative, etc (80).

Intrucat pretul biletelor de avion difera in functie de numeroase evenimente, intre care clasa de zbor, durata calatoriei, ruta, durata sederii, si multe altele, pretul biletelor trebuie calculat individual o procedura complexa care necesita un consum de timp insemnat. Prin automatizare, eficienta acestui proces a crescut mult, iar eficienta de ansamblu a costurilor si avantajele operationale au determinat transformarea CRS-urilor in instrumente indispensabile distributiei produselor oferite de companiile aeriene. Sistemul furnizeaza cantitati vaste si valoroase de informatii utilizate in managementul companiilor aeriene, care permit urmarirea modelelor turistice, segmentarea clientelei si eficientizarea relatiilor cu agentiile de turism detailiste. In acest context, companiile aeriene au recurs la procesul segmentarii ofertei, la folosirea principiilor manageriale de maximizare a profiturilor, cum ar fi, de exemplu, transformarea in practica a unor programe de marketing de recompensare a agentiilor de turism care realizeaza vanzari insemnate, prin aplicarea unor surplusuri de comision. Succesul acestui program stimulativ presupune monitorizarea permanenta a vanzarilor obtinute, care este posibila numai in masura utilizarii unor sisteme computerizate performante.

In 1978 dereglementarea transportului aerian in SUA a impulsionat dezvoltarea CRS-urilor, prin efectele create, respectiv aparitia unor noi companii aeriene si cresterea numarului companiilor care concurau pe aceleasi rute. In acest context, marirea numarului de zboruri, proliferarea tarifelor au condus, inevitabil, la reducerea pretului biletelor de avion, ceea ce a determinat, in mod corespunzator, marirea numarului celor care calatoresc cu avionul si, de asemenea, sporirea volumului informational.

In Europa si Asia procesul a decurs mai lent, companiile aeriene recurgand la sistemele computerizate numai la inceputul anilor 90, atunci cand CRS-urile proprii acestora au devenit disponibile agentiilor de turism. Tehnologia videotext era deja utilizata in cateva tari europene, in special Marea Britanie si Germania, in scopul procesarii rezervarilor efectuate prin intermediul agentiilor de turism. Au fost create doua sisteme europene denumite AMADEUS si GALILEO, iar sistemul asiatic poarta numele de ABACUS. Evolutia ulterioara s-a caracterizat prin fuziuni consecutive ce au avut loc intre Galileo si Apollo, precum si intre sistemele System One si Amadeus, fuziouni care au contribuit la expansiunea globala ale sistemelor de rezervare computerizata.

Ca rezultat al evolutiilor semnalate mai sus, putem vorbi de existenta a doua categorii de companii aeriene. O prima categorie este reprezentata de companiile aeriene afiliate la un sistem computerizat de rezervare utilizat de agentiile de turism care asigura informatii si rezervari pentru mai multi transportatori (si ulterior pentru mai multe produse), iar a doua categorie este reprezentata de companiile aeriene care nu recurg la asemenea afilieri. Prima categorie este denumita in literatura de specialitate, companie aeriana vendor (vanzator ambulant), iar a doua categorie este cunoscuta drept companie aeriana non-vendor. Sistemele de rezervare computerizata afiliate companiilor aeriene din categoria vendors au devenit cunoscute ca Sisteme Globale de Distributie (GDS-uri) iar cele afiliate companiilor non-vendors sunt denumite Sisteme Computerizate de Rezervare (CRS-uri). (81). Toate GDS-urile (cu exceptia SABRE) sunt afiliate unui numar insemnat de transportatori aerieni si asigura importante canale electronice de distributie pentru o varietate de produse turistice. Trendul aliantelor care au avut loc la diferite nivele ale industriei turismului a reprezentat un raspuns la intensificarea competitiei, la nevoia sporita de capitalizare dar si la necesitatea obtinerii unor economii in ceea ce priveste utilizarea retelelor (maximizarea utilizarii acestora), Un exemplu in acest sens este cooperarea dintre companiile Delta Airlines, Northwest si TWA care au introdus sistemul WORLDSPAN (o retea de rezervari). Alti ofertanti turistici din alte sectoare precum cazare, inchirieri masini, etc. s-au afiliat acestor sisteme de rezervari; SABRE, de exemplu, a oferit posibilitatea realizarii de rezervari pentru lantul hotelier SHERATON si pentru compania de inchirieri masini AVIS. In urma acestor serii de aliante, fuziuni si achizitii, o parte dintre CRS-uri au evoluat in ceea ce numim GDS-uri (82). GDS-urile sunt sisteme computerizate vaste, mult mai evoluate, constituite pe baza CRS-urilor montate de companiile aeriene la care au aderat numerosi ofertanti din toate sectoarele industriei turismului si functioneaza, dintr-un anumit punct de vedere asemenea vitrinelor din magazine care permit expunerea si cumpararea unei diversitati de produse turistice oferite de o diversitate de producatori, in oricare punct de pe glob s-ar afla consumatorul (83).

In prezent, 80% dintre terminalele amplasate pe glob, apartin celor patru super GDS-uri, respectiv Galileo, Amadeus, Sabre si Worldspan care detin si 85% din terminale. Ponderile, pe diferitele piete ale fiecarui sistem, difera de la o regiune la alta (84).

In SUA, cea mai mare parte a pietei este ocupata de sistemul SABRE, in special in privinta numarului de terminale, deoarece Sabre este utilizat de marile agentii de voiaj care poseda mai multe terminale in fiecare din birourile lor. In Europa, Amadeus detine jumatate din piata, atat ca numar de terminale, cat si ca numar de locatii urmat de Galileo / Cendant cu aproximativ o treime. Aceeasi tendinta de specializare sau de dependenta a pietei fata de un anumit sistem o regasim si atunci cand ne referim la tari. Tarile in care predomina Amadeus sunt Franta, Germania, tarile Scandinave si Spania. Galileo a fost preferat in Austria, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Elvetia si Marea Britanie. Astazi GDS-urile se afla in proprietatea comuna a mai multor companii procesul de integrare si concentrare din domeniul GDS accelerand tendinta de integrare a companiilor aeriene. Exista o exceptie, cea reprezentata de sistemul System One, proprietarul acestuia fiind un investitor din afara industriei transporturilor aeriene, respectiv Electronic Data Services, o filiala General Motors.

Pozitia de cvasimonopol a marilor GDS le permite acestora practicarea unor taxe foarte ridicate, care sunt reflectate de costurile de distributie ale companiilor aeriene netitulare de GDS. Comisia Europeana a inregistrat reclamatii impotriva sistemelor Galileo, Amadeus, Sabre si Worldspan. Pe langa acesti dinozauri functioneaza cateva GDS-uri mai mici, cu o arie de activitate regionala precum SITA Sahara, INFINI (Japonia), AXESS (Japonia), Tapas (Coreea), Fantasia (Zona Pacificului de Sud), Abacus (Asia/Pacific), Gets (aflat in proprietatea Societe Internationale des Telecommunications Aeronautiques) si altele. Taxele sunt percepute pentru fiecare operatie de rezervare in parte, fara legatura cu nivelul tarifului platit pentru biletul de avion rezervat. In acest fel sunt dezavantajate micile companii aeriene care ofera curse de valoare scazuta, la distante mici. Unele dintre aceste companii s-au retras din GDS, incercand sa-si diminueze costurile de distributie (85).

GDS-urile sunt considerate printre initiatorii comertului electronic global facilitand distributia de tip B2B. Aceste sisteme au devenit, in fapt, supermarketuri electronice gigant iar in prezent vanzarea produselor turistice pe Internet depaseste orice alt tip de tranzactii operate prin acest sistem (86). Rolul GDS-urilor in functionarea canalelor de distributie turistica este prezentat in figura 4.11.



Fig 4.11. Rolul GDS in functionarea canalelor de distributie din turism

Sursa: www.900ibm.com / 30 martie 2004

AMADEUS este un sistem infiintat in anul 1987 de catre companiile aeriene Air France, Iberia, Lufthansa si SAS si este cel mai tanar GDS dintre cele 4 GDS-uri majore existente pe glob. Ofera servicii de marketing distributie, dar si instrumente de vanzare pentru toate categoriile de firme turistice. Sistemul dispune de terminale amplasate in peste 57000 agentii de turism si in peste 10500 oficii de vanzare (aflate in proprietatea companiilor aeriene) bilete de avion din peste 200 de tari din intreaga lume. Sistemul asigura acces la aproximativ 58.000 de hoteluri si 50 de companii de inchirieri masini deservind peste 24000 de locatii, precum si alte firme de turism incluzand linii de croaziere, tour operatori, firme de transport feroviar precum si firme de asigurari.

Initial cele patru companii aeriene care au infiintat sistemul detineau parti egale din actiunile Amadeus, dar la scurt timp SAS si-a vandut actiunile catre firma Amadeus Data Processing. Astazi, celelalte trei companii fondatoare detin 59,92% din actiunile Amadeus astfel: Air France (23,36%), Iberia (18,28%) si Lufthansa (18,28%), iar restul actiunilor sunt detinute in mod public.

Din multe puncte de vedere, sistemul AMADEUS constituie o anomalie desi detine cel mai mare numar de locatii de vanzare afiliate, precum si cea mai ridicata productivitate / terminal pe plan mondial, totusi detine, in topul celor 4 GDS-uri doar pozitia a treia in ceea ce priveste cota de piata a rezervarilor totale, iar incasarile sunt depasite de cele realizate prin sistemele SABRE si GALILEO. Desi este numarul 1 ca locatii pe glob, deservind cel mai mare numar de tari, totusi sistemul are cea mai slaba reprezentare in SUA. Amadeus s-a adaptat din mers la modificarile structurale care au revolutionat industria turismului (ex: dezvoltarea distributiei pe Internet). In iulie 2001 a achizitionat o firma specializata in efectuarea tranzactiilor turistice pe Internet, respectiv E-Travel Inc si dispune de o divizie care este insarcinata cu dezvoltarea si operationalizarea comertului electronic.

GALILEO/CENDANT este un sistem fondat in anul 1993 de 11 companii aeriene majore din America de Nord si Europa (Air Lingus, Air Canada, Alitalia, Austrian Airlines, British Airways, KLM, Royal Dutch Airlines, Olympic Airlines, Swissair, TAP Air Portugal, United Airlines si US Airways). A purtat initial numele APOLLO fiind proprietatea companiei Covia din SUA si s-a aliat, ulterior consortiului european, Galileo (cei patru membri fondatori fiind Alitalia, British Airways, KLM si Swissair), iar apoi a fuzionat cu aceasta si a format Galileo International, la care s-a asociat si Canada. In anul 1997, cei 11 transportatori vand 35% din companie devenind societate publica. In octombrie 2001, Cendant Coorporation achizitioneaza Galileo Intl pentru suma aproximativa de 1,8 miliarde $. Astazi sistemul este prezent in 116 tari, si deserveste aproximativ 45000 de locatii ale agentiilor de turism. Ofera produse turistice furnizate de 500 companii aeriene, 227 companii hoteliere, 33 firme de inchirieri masini si 368 de tour operatori.

Avantajele competitive ale sistemului Galileo rezida intr-o cota de piata ridicata, prezenta globala si echilibrata pe plan mondial, relatii cu organizatii si grupuri turistice diverse, sisteme de informatii avansate din punct de vedere tehnologic, personal foarte bine pregatit si o linie de produse stabila. Ca raspuns la cererea crescuta pentru produsele companiilor aeriene low-cost, a initiat relatii de colaborare de succes cu entitati precum Go, cele mai mari companii low-cost din Marea Britanie; dispune de filiale precum Highwire Inc. care asigura instrumente si servicii specializate in tranzactii pe Internet si un parteneriat cu Sheperd System, lider in sisteme avansate de marketing si vanzari in cadrul industriei turismului. In plus, Galileo a initiat un parteneriat cu THOR Worldwide Negociated Hotel Rates Program si si-a dezvoltat un centru care furnizeaza informatii si servicii menite sa sprijine agentiile de turism care opereaza peste 178000 terminale toate fiind legate de acesta numit Galileos Data Center. Principala slabiciune a sistemului, care, pe de alta parte, poate fi considerata si un punct forte, este concentrarea exclusiva asupra activitatilor de distributie. Galileo ofera servicii de rezervare, informatii si alte produse precum Galileo Wireless, Galileo e-cruise, XML Select, Galileo View Trip.

SABRE s-a constituit in urma cu 40 de ani, sub forma unui holding, preluand sistemul cu acelasi nume de la American Airlines si adaugandu-i, prin achizitionarea a 35% din actiuni, sistemul de distributie ABACUS din Asia. Sabre este reprezentat in peste 45 de tari, conecteaza peste 60000 de locatii apartinand agentiilor de turism, oferind produsele a aproximativ 400 de companii aeriene, 55000 unitati de cazare, 52 companii de inchirieri masini, 9 linii de croaziera, 33 operatori de transport feroviar si 229 de tour operatori. SABRE vinde aranjamente turistice si soft pentru agentii cu care lucreaza, oferind o gama larga de produse si servicii care intensifica operatiunile desfasurate de agentiile de turism si abilitatea lor de a satisface calatorul.

Agentiile de turism conectate la sistemul SABRE utilizeaza tehnologiile de Internet ale SABRE si solutiile tehnice de cautare a celor mai mici tarife pentru a crea oportunitati sporite de vanzare, pentru a obtine o eficienta sporita a operatiunilor desfasurate si a imbunatati satisfactia consumatorului. Printre cele mai recente inovatii ale sistemului se numara si o pagina de Internet personalizata, denumita Sabre Virtually Theme, care in mod automat ofera turistilor detaliile cele mai recente privind itinerariile turistice, alaturi de o bogatie de informatii in legatura cu destinatiile alese. Sabre este proprietara Travelacity.com, leaderul site-urilor specializate in vanzarile on-line de produse turistice in 2001, 32 milioane membri au apelat la acest site, generand incasari de peste 300 milioane $.Travelacity.com ofera tehnologii inovative care ajuta consumatorii sa gaseasca cel mai bun transportator, cea mai buna masina de inchiriat, cel mai bun hotel, precum si cea mai reusita rezervare a unei vacante. Sabre detine in proprietate, deasemenea, si Get There, un intermediar specializat in achizitii, in sisteme web, a serviciilor turistice, numarul clientilor fiind aproximativ 800 de firme de varf din industria turismului.

Atuurile competitive ale sistemului SABRE constau in pozitia pe piata, acoperire globala, o linie stabila a produsului, diversificarea modalitatilor de obtinere a incasarilor precum si capitalul intelectual. In plus, sistemul este un concurent semnificativ si extrem de competitiv si pentru ca reuseste sa anticipeze si sa profite de schimburile care se produc in economia informationala si sa dezvolte practici inovative utilizand deopotriva resursele umane si sistemele tehnologice.

WORLDSPAN este un sistem fondat in 1990 si este detinut in pretent de catre companiile Delta Airlines, Inc. (40%), North-West Airlines (34%) si American Airlines, Inc. (26%). Incepand cu 1995, anul lansarii tehnologiilor Internet in industria turismului, World Span a reusit sa dezvolte cu succes strategii, solutii si servicii menite sa asigure succesul pe termen lung al sistemului. World Span asigura distributia electronica a informatiilor si produselor turistice pe intreg globul, produse si conexiuni pe Internet precum si posibilitati pentru agentiile de turism si producatori turistici de a desfasura operatiuni specifice comertului electronic.

Avand sediul general in Atlanta, Georgia, World Span conecteaza 421 companii aeriene, 210 companii hoteliere, 40 firme de inchirieri masini, 39 tour operatori si 44 furnizori specializati ai unor servicii turistice.

Sistemul a initiat o serie de parteneriate cu firme specializate in tehnologii Internet, care i-au permis sa devina un competitior important pe piata comertului electronic. Printre cele mai de succes parteneriate se numara cele cu firma Datalex, un leader in furnizarea infrastructurii si solutiilor necesare comertului electronic in industria turismului; Digital Travel un ofertant global de vacante pe Internet; Kinetics Inc. firma specializata in dezvoltarea de tehnologii si solutii pentru industria transportului aerian; Open Table.com un sistem de management al restaurantelor operational, prin Internet, etc. In plus, in 2001 a fost lansat pe Internet Orbitz LLC, care utilizeaza World Span ca Motor de Rezervari pe Internet, iar in 2002 a fost lansat World Span&Pricing SM, ceea ce a conferit sistemului calitatea de primul GDS care a introdus o noua tehnologie, extrem de revolutionara, bazata pe utilizarea mai multor servere, facilitand astfel posibilitatea unor selectii fara precedent a optiunilor legate de pret, pentru toti utilizatorii World Span.



Sistemul Worldspan desfasoara 3 categorii de activitati: distributia propriu-zisa a serviciilor de calatorie si turism, comert electronic si servicii de consultanta si nu numai, oferite agentiilor de turism. Are conexiuni cu peste 20000 agentii de turism si utilizatori din intreaga lume si este leader in ceea ce priveste vanzarea electronica in industria transportului, ocupand 50% din piata vanzarilor on-line. Numara aproximativ 3200 angajati si este prezent in peste 70 de tari.

Anexa

Sistemul Amadeus

Inima sistemului Amadeus este Centrul de Procesare a Datelor din Erding, Germania, care functioneaza 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, 265 de zile pe an.In Europa firma isi desfasoara operatiunile in urmatoarele locatii:

- sediul central se afla la Madrid, SpaniA

-activitatile privind dezvoltarea si marketingul produselor se desfasoara Sophia, Antipolis, Franta.

- centrele serviciilor IT se afla la Londra( Marea Britanie pentru Europa) si Sydney( Australia)

Are 3 oficii regionale, respectiv la Bangkok( pentru zona Asia-Pacific, inclusiv Australia si Noua Zeelanda), la Buenos Aires( pentru America de Sud) si la Miami pentru America de Nord( SUA, Canada, America Centrala si zona Caraibe).

Amadeus Central Ticketing System ofera utilizatorilor posibilitatea de a utiliza sistemul central pentru a tipari bilete, pentru a gestiona stocul de bilete, pentru inregistrarea manuala a documentelor, pentru a gestiona rapoartele de vanzari, pentru repartizarea automata transferul electronic al informatiilor contabile.

Principalele caracteristici ale sistemului sunt: gestionarea stocului de bilete, emiterea de bilete electronice, inregistrarea manuala a documentelor de calatorie, anularea documentelor incorect emise, rapoarte de vanzari si restituiri automate.

Amadeus Central Ticketing Document Bank ofera posibilitatea de a gestiona stocul de bilete al unui birou de ticketing. Tranzactiile de modificare, de anulare si de afisare a stocului usor de utilizat, consolidarea informatiilor intr-un singur ecran si posibilitatea de a seta o alarma care avertizeaza atunci cand stocul este aproape de terminare, permit agentilor sa gestioneze eficient stocul de bilete.

Numarul angajatilor este de 5300 de persoane primite din randul a aproximativ a 95 de nationalitati, o adevarata echipa multiculturala.

Amadeus deruleaza o politica de asocieri si parteneriate cu unele dintre cele mai cunoscute marci turistice si de servicii, cu scopul de a pune bazele viitoarei etape a dezvoltarii serviciilor turistice si utilizarii la potential maxim, a potentialului imens oferit de comertul electronic. Principalii parteneri sunt:

Terra Lycos( al 3-lea portal Internet existent pe plan mondial dupa Google si Yahoo). Impreuna cu acesta a fost dezvoltata o marca comuna Rambo, care ofera servicii de calatorie online, in special populatiei vorbitoare de limba spaniola si portugheza de pe glob.

Galeriile Lafayette, cu care ai creat in comun Vivacances, un portal specializat in oferirea de calatorii, in special produse ale turismului intern francez.

Tele 2 si SAS- cu care au constituit o societate mixta Travellink, care asigura o gama completa de servicii online agentilor de turism mici si mijlocii in Scandinavia.

Tabelul urmator prezinta situatia financiara a grupului Amadeus

2004

2003

2004/2003

Incasari (milioane )

Rezervari (milioane)

2056,7

454,1

1929,0

421,8

6,6%

7,6%

Sursa: www.amadeus.com





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1369
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved