Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PROIECT TURISM - ZONA CINCIS

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hotel “DACIA” 2* - BAILE HERCULANE
BALNEO 2011
Pensiuni turistice rurale 2 - PRAID
BALNEO 2011
Hotel “VIDRUTA” 1* - VOINEASA
PROMOVAREA OFERTEI TURISTICE A AGENTIEI DE TURISM „REA”: FORME, MODALITATI, EFICIENTA
Hotel “PRESIDENT” 4* - MANGALIA
Hotel “UNIREA” 2* - BAILE FELIX
Realizarea programelor de animatie in statiunea Sinaia
IASI


CUPRINS




INTRODUCERE

CAPITOLUL Ipag.4

CADRUL NATURAL SI POTENTIAL AL ZONEI .pag.

SCURT ISTORIC AL ZONEI CINCIS pag.

1.2 POTENTALUL TURISTIC AL ZONEI ..pag.8

1.2.1. RELIEFUL .pag.8

1.2.2. CLIMA .pag.9

1.2.3. VALENTE HIDROGRAFICE ..pag.10

1.2.4. VEGETATIA SI FAUNA . pag.11

1.2.5. OBIECTIVE ANTROPICE ..pag.13

1.2.6. CAPACITATEA DE PRIMIRE IN

TERITORIUL STUDIAT .pag.13

CAPITOLUL II.

PIATA SERVICIILOR TURISTICE IN REGIUNEA    ANALIZATA

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PIETEI TURISTICE

ROMANESTI

2.1.1. RADIOGRAFIA PIETEI TURISTICE HUNEDORENE

2.1.2. PREZENTUL SI PERSPECTIVELE PIETE AGROTURISTICE IN REGIUNEA CINCIS

ANALIZA OFERTEI TURISTICE A ZONEI CINCIS

Baza tehnico-mteriala de cazare

Baza tehnico-materiala de alimentatie publica

2.2.1.3. Baza tehnico-materiala de agrement

2.2.2. INFRASTRUCTURA SI STADIUL AMENAJARII OBIECTIVELOR TURISTICE

Caile de acces

Amenajarea obiectivelor turistice

CEREREA TURISTICA MANIFESTATA PENTRU SPATIUL, STUDIAT

METROLOGIA UTILIZATA IN ANALIZA CERERII TURISTICE PENTRU REGI UNEA CINCIS

2.3.2. CERCETAREA CARACTERISTICILOR EVIDENTIATE ALE CERERII TURISTICE IN ZONA

INTERPRETAREA DATELOR REZULTATELOR DIN ANCHETA

CAPITOLUL III.
PREZENTUL SI PERSPECTIVELE FENOMENULUI DE CIRCULATIE TURISTICA ANALIZA IN DINAMICA A VALORILOR PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE

EVALUAREA DIMENSIUNII CIRCULATIEI TURISTICE PRIN INTERMEDIUL UNOR INDICATORI DE CUANTIFICARE
INDIRECTA A ACESTEIA

3.2.1. GRADUL DE UTILIZARE A BAZEI TEHNICO-MATERIALE DE CAZARE

CONVERGENTA SI DIVERGENTA TURISTICT A ZONEI

PROGNOZA CIRCULATIEI TURISTICE IN PERIOADA 2003

CAPITOLUL IV.

ELABORAREA UNUI PROGRAM DE VALORIFICARE IN CONDITII SUPERIOARE A POTENTIALULUI TURISTIC

INMAGAZINAT DE REGIUNEA LACULUI CINCIS

PROGNOZA CERERII SI CONSUMULUI TURISTIC PENTRU AREALUL CONSIDERAT

MASURI DE IMBUNATATIRE A DETERMINANTILOR
OFERTEI TURISTICE, EVIDENTIATI IN ZONA ANALIZATA

DEZVOLTAREA B.T.M. EXISTENTE PREMISA A CRESTERII SECTORULUI TERTIAR IN ZONA

4.2.2. AMENAJAREA UNOR NOI OBIECTIVE TURISTICE

MASURI CONCRETE DE RELANSARE A TURISMULUI IN REGIUNEA LACULUI CINCIS

MODALITATI DE COMERCIALIZARE A OFERTEI PE PIATA TURISTICA INTERNA SI INTERNATIONALA

SUPORTUL PROMOTIONAL AL MASURILOR DE RELANSARE

SUSTINEREA FINANCIARA A DEMERSULUI TURISTICPE AXA OFERTEI TURISTICE. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXA NR.1

CHESTIONAR

INTRODUCERE

Turismul constitue una din actvitatile importante ale civilizatiei si vieti sociale moderne, care evolueaza odata eu dezvoltarea politica economica si stiintifica culturala a omenirii.

Turismul ca activitate umana este de neconceput fara prezenta factorului antropic. Omul devine astfel elementul ei motrice realizand prin sine si pentru sine, intreaga suita de elemente componente ale fenomenului turistic.

Turismul este un fenomen social-economic in continua expansiune generat de nevoia umana de cunoastere, de recrere si recuperare fizico-psihica in conditiile unei civilizatii solicitante, dar cu posibilitati materiale superioare pentru majoritatea populatei.

Rolul turismului in economia nationala a unei tari este deosebit de importanta datorita complexitati acestui fenomen, a anverguri activitatii necesitate de aparitia, mentinerea si dezvoltarea lui.

Turismul contribuie la intarirea economica a tarilor prin crearea de noi posibilitati de utilizare a fortei de munca, prin participarea la crearea venitului national sau prin sporirea volumului exportului. El pune in valoare si exploateaza economic resursele turistice.

Resursele turistice -reprezinta totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu, indiferent de originea lor si de relatiile dintre el, este una din categoriile de baza ale geografiei turismului, stand la baza aparitiei si dezvoltari fenomenului turistic, a carui 'materie prima' se constituie.

Turismul reprezinta din ce in ce mai mult un fenomen extrem de important al lumii contemporane, indeplinind un rol complex in economia nationala dar si un fenomen de recunoastere si de apropiere intre popoare, ceea cea determinat pe uni autori sa-l considere un „pasaport pentru pace”.

Buna desfasurare a activitatii de turism presupune asigurarea unei palete de servicii incepand cu informatii generale cu privire la : preturi si tarife, transport, durata mijloacelor folosite, cazare, alimentarr, asigurarea agrementului, divertisment si actiuni cu caracter cultural - educativ, tratament balnear, etc.

Pentru realizarea acestor activitati si aervicii la un nivel competitiv si corespunzator cerintelor turistilor sunt necesare structuri organizatorice adegvate si relatii de interdependenta cu alte unitati care sunt implicate direct in turism.

Valorificarea superioara a intregii activitati turistice, este strans legata de volumul si calitatea serviciilor oferite, seviciile constituind una din problemele majore cu care sa confruntat turismul.

Dintre formele de turism practicate se pot mentiona urmatoarele:

turismul de agrement, in cadrul careia un rol important il ocupa turismul cultural

turismul de odihna si recreere, inclusiv curele balneoclimaterice si profilactice;

turismul de tratament;

turistn sportiv, o pondere importanta avand-o sporturile de iarna si sporturile nautice de vara;

turismul tehnic si stiintific, ce poate fi considerat o latura a turismului cultural.

Din multitudinea factorilor care influenteaza activitatea turistica mentionam: cresterea veniturilor personale; marirea timpului liber (sub forma concediilor sau a timpului liber de la sfarsitul saptamani); dezvoltarea si cresterea numarului mijloacelor de transport; fenomenul de stres amplificat in prezent; urbanizarea; dezvoltarea interesului pentru a vedea si cunoaste cat mai mult, interes aflat in stransa legatura cu nivelurile de civilizatie si cultura ale fiecarui individ.

Turismului trebuie sa i se acorde o atentie sporita, deoarece pe plan economic el creaza venit national, participa la echilibrarea balantei de profituri externe, iar pe plan social contribuie la diminuarea somajului prin crearea de locuri de munca.

Fiind un sector de servicii, turismul figureaza in balanta de profit printre exporturile si importurile denumite invizibile, reprezentand pozitia cea mai importanta si dinamica a acestora cu toate ca in unele cazuri turismul poate conduce la un dezechilibru monetar temporar nu trbuie pierdut din vedere faptul ca el ramane un factor de intarire economica, datorita rolului sau in diversificarea activitatii economice .

Reintegrarea turismului romanese in competitia turismului international, pe continent si glob, in conditiile existentei unui potential turistic deosebit de valoros, la nivelul exigentelor pietei europene si mondiale, este in momentul de fata o problema de actiune ferma.

La nivel natioanl si international, pentru o eficienta ridicata a turismului, este necesar sa se promoveze o dezvoltare armonioasa a polilor de actiune turistica, tinandu-se seama de urmatoarele linii de actiune:

valorificarea intensa a potentialului turistic, astfel incat intregul turism romanesc sa fie deschis practicarii turismului intern si international;

intensificarea preocuparilor pentru ocrotirea potentialului turistic, national in vederea pastrari nealterate a mediului inconjurator;

punerea in valoare a factorilor naturali de cura balneoclimaterica;

imbunatatirea bazei materiale existente, modernizarea si completarea ei cu oferta unor servicii diverse si de calitate precum si alinierea la tendintele mondiale in eeea ce priveste dotarea si echiparea unitatilor din industria hoteliera si de turism, ca si a bazelor de tratament;

imbunatatirea cailor de promovare a turismului prin mijloace cat mai eficiente;

cunoasterea amanuntia a pietei turistice internationale studiindu-se temeinic motivatiile turistilor romani si straini in alegerea destinatei de vacanta, preferintele si dorintele acestora in timpul concediilo, precum si evolutia tarifelor si preturilor pentru a fi mereu in masura sa mentina competivitatea ofertei turistice romanesti.

In Romania, in prezent, dezvoltarea turismului va trebui imbunatatita prin toate mijloacele, cunoscut fiind rolul sau in restaurarea intregii economii nationale in rezolvarea problemelor economice si sociale.

CAPITOLUL I.

CADRUL NATURAL SI POTENTIAL AL ZONEI

1.1. SCURT ISTORIC AL ZONEI CINCIS

Satul CINCIS se afla in judetul Hunedoara situat pe malul drept al raului Cerna - Muresana intre orasul Hunedoara 7 km si orasul Hateg 12 km la o altitudine de 260 m. Suprafata teritoriala ce apartilie satului Cincis este 864152ha avand un perimetru de 19918km.

Cincis este un sat vechi ce dateaza din neolitic, continua a lua fiinta in epoca daco-romana si apare in documentele medievale la 1360. Dintr-un document din 1446 aflam ca Cincisul apartine districtului Hateg. In documente apare sub numele de Csolnukus E Petrovici deriva denumirea satului din slavonului 'calnu' adica barca. Traditia locala vorbeste de 5 insi (adica 5 oameni) dintre care face parte si Iancu de Hunedoara. Relatiile voievodului Iancu de Hunedoara cu cincisenii au fost bune, cineisenii fiind scutiti de obligatii feudale asa cum reiese din documentele din 1447 si

Vatra satului Cincis a fost mai intai la locul Silistea pe partea nordica a dealului Ceratu, apoi in punctul Popeasca - Nedei, estul dealului ceratul, a treia vatra a fost in lunca din dreapta Cernei, azi locul fiind acoperit de apa lacului Cineis Hunedoara.

Satul Cincis se afla azi in zona iuba deasupra Teliucului, unde dupa 1963 au fost mutati locuitorii din vechile sate Cincis, Cerna, Moara Ungurului, Balana, Baia Craiului si Valea Plosti. In 1963 cand valea unde se afla satul Cincis a inceput sa se umple cu apa oameni au inceput sa isi construiasca case noi pe deal, aproape fara nici un ajutor. In 1964 s-a inceput constructia lacu1ui de acumulare Cincis, pe raul Cerna, cu o suprafata de 2,61 km 2 si un volum de 43 mil m apa, in prima faza acesta a fost realizat pentru deservirea centrului metalurgic Hunedoara

Nu dupa mult timp de la construirea laeului s-a ajuns la concluzia ca aceasta ar servi si ca un bun loc (centru) de agrement.

In deceniul 7 al secolului nostru siderurgia hunedoreana aflata in plin avand nevoie de tot mai multa apa industriala. Dezvoltarea orasului Hunedoara construirea a noi cartiere de locuinte atat la Hunedoara cat si la Teliuc necesita mai multa apa potabila. De aceea s-a luat hotararea de-a construi Lacul de acumulare Cincis in perioada .

Pe teritoriul Cincisului la locul zis aici Popeasca cu ocazia sapaturilor intreprinse de Muzeul din Deva, s-au scos la iveala multe marturii ale convietuirii sub dominatia romana, a populatiei dacice cu alte elemente etnice, constand din rituri de inmormantare, ceramica unelte, monede si alte multe dovezi ale vietii complexe daco-romanice de la Cincis. Acestea fac dovada ca aici au fost asezari ale omului primitiv.

In apropierea Lacului de acumulare Cincis se afla pe langa satul Cincis cateva sate cum ar fi Ghelar, Poienita Voini, Valea Dobri, care sunt sate de padureni. Datorita izolarii tinutului aceste sate pastreaza aceste obiceiuri padurenesti cel mai bine. In special oamenii de aici prin imbracamintea lor ne apar interesanti si pitoresti. In aceasta zona femeia poarta o broboada din giulgi ce atarna pe spate aproape pana jos, la gat are salbe, bani sau margele. Inainte si in spate poarta doua fote, de obicei negre. Gamasa e o adevarata opera artistiaa, pe umeri si pana la marginea manecii, ca si pe piept e tesuta cu desene. Peste mijloc au un brau tesut frumos, impodobit cu margele, bani si inele. Peste brau au incins un lant. Pe piept poarta pieptare, iarasi cu, cusaturi. Peste acestea isi arunca pe umar, suba scurta, alba din lana si gluga. Incaltamintea favorita e opinca.

Imbracamintea barbatului este mai putin complicata: o camasa de panza nu prea lunga, cu maneci largi, legata peste mijloc cu un serpar.

Pantalonii 'cioareci' sunt din lana a1ba. Un pieptar peste care pun 'recalu1'. Pe cap poarta o palarie cu marginile stramte si rasfrante, in picioare opinci, iar pe umar suba. Portul 'padurenilor', original ca toata viata 1or de altfel, de o bogatie rara, este o comoara care a mentinon de-a lungul veacurilor elemente pretioase de arta populara. O excursie in mijlocul „padurenilor' nostri populatie de munte originala prin toate manifestarile ei este dintre cele mai potrivite.

Nici o alta regiune din tara, nu ne poate da ceva mai interesant si mai caracteristic sub aspect etnografic ca regiunea locuinta de acesti fii ai muntilor si ai codrilor.

Sumara prezentare a istoricului acestor zone din imprejurimile acestui lac arata vechimea si continuitatea de viata omeneasca si romaneasca pe aceste meleaguri, priceperea locuitorilor in extragerea si prelucrarea fierului, importanta economica a zonei in diferite timpuri ale istoriei. Potentialul atractiv de origine antropica inglobeaza si o serie de activitati si manifestari nematerializate spatial. In consecinta ele vor deveni o sursa a interesului turistic doar in anumite intervale temporale in perioada desfasurari lor.

In apropierea lacului de acumulare Gincis se afla satul Gincis unde se tin nedei care sunt reprezentate prin evenimente cu adanci radacini in traditiile popoarelor, prilejuite de actiunea ciclica a anotimpurilor, de reluarea ritmica a unor vechi trairi si obisnuinte, in general ele se desfasoara primavara cand natura se trezeste la o noua viata. Aceste nedei se tin in sate si pot ajuta la promovarea turismului rural care este foarte posibil de realizat in aceasta zona tinand cont ca nu departe de acest sat se afla Lacul Gincis care detine o zona turistica de agrement dezvoltata si cunoscuta mai ales de locuitori din imprejurimi cat si din alte judete limitrofe.

Desfaurarea fenomenului turistic are pe langa finalitatea sa psihologica si fiziologica (recreerea si recuperarea fizica) si o importanta consecinta de ordin economic. Prin consumul produsului turistic, indiferent daca este vorba de atractii ale fondului turistic sau de elemente ale infrastructurii adiacente, se realizeaza venituri impartante. De altfel exista tendinta de a se aprecia valoarea actului turistic nu atat prin efectele sale binefacatoare aspra fiintei umane (greu de estimat), cat mai ales prin cuantumul beneficiilor aduse la desfasurarea acestuia.

Ca urmare turismul devine o ramura economica de prim rang „o industrie fara fum” iar stiinta aferenta o ramura a geografiei economice.

Factori naturali cum ar fi: relieful, clima, hidrografia, elemente biogeografie, participa adesea in proportie hotaratoare la constituirea fondului turistic, respectiv a resurselor recreative ale multor regiuni a1e globului, conditionand adesea ritmul si intensitatea fenomenului turistic.

1.2. POTENTALUL TURISTIC AL ZONEI

1.2.1. RELIEFUL

Relieful se instituie in cea mai bogata si variata resursa atractiva a globului terestru, el alcatuind coloana vertebrala a oricarui peisaj, el ii creioneaza personalitatea revenindu-i sarcina unui factor omniprezent, chiar si atunci cand atractivitatea principala are alte origini, prin cadrul oferit tuturor activitatilor    recreative. Elementele reliefului sunt implicate in creioarea trasaturilor atractive ale altor elemente ale cadrului natural, de ordin hidrografic, climatic sau biotic.

Importanta reliefului pentru turism este ilustrata inainte de orice prin numarul apreciabil al formelor care la nivel individual sau al asocierii peisagistice, etaleaza atractii multiple.

In aceasta zona a masivului Poiana Rusca relieful se prezinta sub forma unui podis cu spinari domoale, cu inaltimi aproximativ egale separate intre ele de vai putin adanci. Vatra veche a satului e situata intr-o deschizatura la poalele mai multor dealuri de inaltimi mijlocii, spre vest are caracter de lunca iar spre est sta pe panta inferioara a dealurilor Buduronul Ceratul si Lesul.

La est de Cincis se intinde dealul Buduronul, cu inaltlimi de peste 280m, pe partea de deasupra a acestui deal se afla islazul vitelor, dea1u1 in mare parte este alcaluit din nisip si argila, in unele locuri nisipul s-a pietrificat, aici gasindu-se forme sau tipare ale unor vietati marine, scoici, melci, corali.

La sud se, afla 'Ceralul' un deal cu o inaltime de aproximativ 350m, la suprafata pamantul este argilos, cand ploua mult sunt alunecari de terenuri in partea de est si nord. In partea de nord se ridica dealul Lesul, in partea vestica a dealului sunt paduri de mesteacan de stejari, fagi, carpeni, iar deasupra se intinde pasunea vitelor. In depresiunea Cincisi-Cerna apar terase de lunca pe raul principal Coma aici intalnind vai cu maluri abrupte, fenomene ce se afla si pe uni afluenti ai Cernei, pe marginea estetica a Lacului Cincis in apropierea cabanei Izvoarele (estul lacului), a campingului precum si intre Valea Dosului si Valea Boltii.

La scara regionala, formele de relief constitue asociatii peisagistice de mare relevanta atractiva, aparand astfel acel coeficient de armonie care exprima diferenta inregistrata prin cumularea valorii obiectivelor luate ca entitati de sine statatoare si ca cea a peisajului care le inglobeaza. Diferenta intotdeauna pozitiva, rezulta din relatiile ce se instaureaza in cadrul operatiunii de punere in exploatare intre diversele obiective apropiate, prin eliminarea monotoniei turistice, diversificarea ofertei, stimularea optiunii turistilor pentru cat mai multe din elernentele ofertei.

1.2.2. CLIMA

Daca relieful asigura suportul material al tuturor activitatilor recreative, climatul impune 'starea' lor de desfasurare. Judetul Hunedoara se incadreaza in doua din tipurile climatice ale tarii noastre si anume:

- clima de munte, cu 8 luni reci si umede si 4 luni temperate pe culmi inalte;

- clima continentala moderata de deal in depresiuni din centrul judetului si pe dealuri de pana la 800 m altitudine, cu 3-4 luni reci si umede si 8-9 luni temperate,

Zona Lacului Cincis care este situata in unghiul dintre Carpati si muntii Poina Ruscai are un climat care se incadeaza in climatul Carpatic, Dealurile din partea dreapta a Lacului Cincis orientate spre vest si sud fiind mai mult expuse radiatiei solare incepand cu ora 10 si continuand pana la apusul soarelui care se oglindeste in apa lacului.

Clima este de tip temperat continentala caracteristica zonelor deluroase astfel temperatura maxima in timpul veri atingand +26+30 maxim +40C, iar in timpul ierni temperatura atingand un min. de 14-20C. Ploile cad regulat, zapada incepe sa cada la sfarsitul lunii noiembrie si tine pana la inceputul luni februarie, grosimea stratului de zapada atingand uneori 30-40 cm, viscole nu prea sunt datorita asezari deluroase a zonei.

Ceata arareori se iveste, bruma se asterne toamna tarziu si primavara devreme cand produce unele stricaturi culturilor, precipitatiile atmosferice sunt destul de dese. Dealurile din jurul Lacului Cincis sunt mai expuse vanturilor si curetlor de aer rece. Precipitatiile sunt de-o importanta deosebita, o caracteristica a climei si o veriga a circulatiei apei in natura, cantitatea medie anuala este de 562,1 l/m2, cele mai multe precipitatii cazand in 1995 si cele mai scazute in 1998 terenul devenind uscat avand insuficienta umiditate.

Majoritatea absoluta a turistilor dar si numerosi cercetatori, reduc importanta climei la 'timpul frumos' a carui frecventa si durata este definitorie pentru recreere intr-o regiune data. Putem constata ca impactul climatic in turism se manifesta, in primul rand la nivelul psihologiei individului, vremea urata devenind prin inconvenientele sale, un prag peste care optiunea turistului devine favorabila rareori. Aceasta, in ciuda faptului ca toate celelalte elemente implicate in satisfacerea nevoii de agrement sau cura sunt functionale, incepand de la obiectivele atractive la infrastructura sau produs turistic.

Rolul climei nu se reduce numai creionarea atmosferei de desfasurare a activitatilor turistice, ea se impune, prin anumite trasaturi, ca un obiectiv de sine statator. Climatul de deal si podis se caracterizeaza prin cresterea sezonului de vara la 240 zile si reducerea celui de iarna la lunile decembrie, ianuarie, februarie.

In concluzie putem spune ca clima zonei Lacului Cincis se caracterizeaza prin continentalismul moderat, cu temperaturi medii anuale variabile de la o zi la alta si de la o luna la alta, cantitatea de precipitatii medii anuale este cuprinsa intre - 700 1/m2, numerul zilelor cu precipitatii poate urca pana la 140 zi1e, cu ninsoare la 40 zile si cu un strat de zapada durand pana la 60 zile, cerul este senin 100-110 zile si acoperit pana la 160 zile vantul are o frecventa anuala de 7-8% si bate din directia NV si SV in special. Conditile climatice asigura posibilitatea dezvoltarii normale a vietii in cadrul asezarilor umane, dar si un bun mod de desfasurare a turismului de agrement in zona respectiva.

1.2.3. VALENTE HIDROGRAFICE

Alaturi de relief, hidrografia se institue in principala sursa de atractie turistica apartinand cadrului natural in general, iar in cazul arealului studiat in prezenta lucrare, in mod particular. Elementele hidrografice poseda atribute pitoresti inmagazinate in sistemul lor de organizare, particularitati fizico­chimice sau dimensiunea acumularilor acvatice. Un alt criteriu ce influenteaza optiunile cererii este adancimea si viteza apei, ca urmare vor fi preferate sectoarele cu un curs domol si cu adancimi de pane la 2m, cresterea adancimii apei fiind in multe cazuri, un factor restrictiv in practicarea inotului.

Pentru turismul sportiv axat pe pescuit sau canotaj, se au in vedere acele rauri sau fluvii bogate in peste sau care ofera conditii optime desfasurarii regatelor nautice. De altfel, rolul turistic al hidrografiei nu se rezuma numai la atractia in sine, ci si la aportul sau ca element indispensabil functionarii infrastructurii, inclusiv a transporturilor. Spre deosebire de apele curgatoare, incluse apriori in structura fireasca a oricarui peisaj, acumularile lacustre se individualizeaza mai pregnant. In consecinta zestrea lor turistica este mai bine creionata si consta intr-o serie de atribute legate de pescuit, canotaj, inot sau peisaj.

Valoarea turistica a majoritatii lacurilor este strans dependenta de geneza lor astfel lacurile carstice se individualizeaza prin ineditul alimentari hidrologice, in timp ce lacurile sarate prin posibilitatile lor curative.

Formarea si regimul resurselor de apa sunt influentate de conditiile de clima, la aceasta se mai adauga si alcatuirea petrografica, relieful, vegetatia si activitatea umana. In partea estica si nordica a masivului Poiana Rusca, valorile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice depasesc pe cele ale evaporatei potentiale, de aici excesul de umiditate in unele locuri si deficit de umiditate in altele, aceasta oranduire este intrerupta de unele suprafete impadurite. Activitatea umana prin amenajarea Lacului de acumutare Cincis in scopuri industriale si de aprovizionare cu apa a produs unele modificari in protectia debitului apelor.

Schimbarea cursului raului Cerna in Teliucul Inferior, infaptuita prin canalizarea acestuia a avut consecinte asupra apelor subterane, freatice care in sezonul ploios produc pagube, apa iesind la suprafata, inundand gradinile si chiar unele galerii de mina.

Intalnim in satul Cincis unde beciurile caselor au fost inundate de apa mai ales cele aflate mai jas de strada Principala. Apele subterane din infiltratii si panze freatice au dus la inundarea unor lucrari subterane galerii si puturi.

In general aceasta zona are putine ape, iar cele care sunt au debite mici, singurul rau mai important fiind Raul Cerna care debuseaza in Lacul Cincis.

Dintre apele mici amintim paraiele Valea Tatausului si Valea Manastiri pe stanga -are se varsa in Lacui Cincis. Debitul este mic cu usoare cresteri de apa primavara si toamna, cu viituri puternice in timpul ploilor torentiale si cu un debit slab in timpul secetos. Valea Bocsilor, Valea Tatei se varsa tot in lacul Cincis pe partea dreapta a lacului si acestea au debit mic in anotimpul secetos apa infiltrandu-se in nisip revenind la suprafata in locurile stancoase.

Din tipurile de turism influentate in desfasurarea lor de prezenta hidrograifiei mentionam: turism de scurta durata, pe malurile raurilor si lacurilor; turismul de medie si lunga durata in zona litoralelor, cu o tenta majora a recreerii; turismul curativ de medie si lunga durata ce valorifica apele termale si minerale; turismul de recuperare sportiv.

1.2.4. VEGETATIA SI FAUNA

Trei elemente ale cadrului natural formeaza un triptic3 la nivelul careia se interconditioneza inseparabil; relieful clima si vegetatia. Aceasta din urma poarta peceatea majora a substratului material pe care se dezvolta si a conditiilor termice si pluviometrice specifice regiunii respective.

Raspandirea vegetatiei spontane in zona Lacului Cincis este conditionata de factori pedoclimatici specifici zonei, vegetatia diferentiindu-se in raport cu altitudinea reliefului, a elementelor climatice si pedologice ceea ce a dus la o diversitate floristica a regiunii studiate, padurea, pajistea pasunea se impletesc in mod armonios in aceasta zona.

Flora este bogata si interesanta avand numeroase elemente si influente balcanice si mediteraneene. Zona calcaroasa, pajistile si malurile vestice ale Lacului Cincis este acoperita de o vegetie saxicola bogata, iarba grasa cu flori galbene si albe precum si scantenita. Atat pe pajistile umede din jurul Lacului Cincis cat si pe malul Cernei de-a lungul raurilor intalnim laleaua pestrita, aceasta are florile de culoare galbuie rosiatica cu un desen asemanator tablei de sah fiind declarata in prezent monument al naturii in tara noastra.

In pajisti si fanete se intalnesc plante ierboase, graminee, specii de trifoi si plante efemere viu colorate. In toamnele lungi si insorite apar brandusele de toamna asa cum primavara vegeteaza ghiocei, viorele, toporasi, agliceea.

Prin pante in a fara ierburilor mai cresc cicoarea, papadia, coada soricelului, coada calului, feriga, macesul, tataneasa. Dintre plantele intalnite pe lunci si vai, amintim pipirigi putin raspandit si gasit mai ales langa izvoare si locuri mlastinoase, treifrati patrati, rogozul, limba mielului si pirul gras.

Subarboretul este caracterizat prin prezenta boschetelor de liliac salbatic care da peisajului o nota caracteristica care este mai raspandita pe partea de nord a lacului. Alaturi de liliacul salbatic vom intalni alunul, conul, lemnul cainelui si paducelul iar dimensiunea vegetala a arealului limitrof buzei lacului, este intregita si se particularizeaza, totodata, prin lianele lungi si mladioase ale curpenului. In zona forestiera dintre arbusti intalnim sangerul, paducelul, macesul socul etc.. Zona forestiera de campie este slab reprezentata in aeeasta zona, arboretele sunt formate din stejari care este intalnit in amestec eu carpenul, si uneori accidental, diverse specii de tei. Padurea sufera si influenta negativa a unor factori destabilizatori, in 1996 erau doborati de vant copaci de pe 21 ha, iar pe 1620 ha copacii s-au uscat fie din cauza solului fie din cauza alunecarilor de teren.

Compozitia asociatiilor vegetale, la scara majora se manifesta polivalent in alcatuirea zestrei turistice. Curba atractivitati scade dinspre paduri catre pajisti, cu reperul median al padurilor-parcuri din savana sau din zonele mai intens umanizate. Pentru covorul vegetal al regiunilor cu clima divizata in sezoane, ritmurile evolutiei naturale constituie ele insele motivatii ale atractivitati. Padurea trebuie asociata, inclusiv pe plan turistic, unei biocenoze de mare complexitate, compusa, pe langa esentele lemnoase din numeroase alte specii de plante in care isi gasese conditii optime de vietuire multe specii de animale.

Fiecare in parte, intr-o proportie mai mare, vor participa la diversificarea atractivitati de ansamblu.

FAUNA

Dintre toate componentele cadrului natural, fauna este elementul -esentialmente mobil, fapt ce se rasfrange asupra modului de integrare in grupa atractiilor turistice si a exploatari propriu-zise. Formele prin care fauna isi atrage vizitatorii sunt felurite.

Densitatea bogata a florei din zona lacului Cincis explica numarul mare de insecte dintre care cele mai raspandite sunt lepidopterele.

Fauna ihtiologica este reprezentata printr-o serie de specii de pesti, pana nu de mult foarte raspandit era pastravul care popula lacul Cincis, insa din cauza rezidurilor menajere poluante, acesta s-a retras pe alte rauri din apropierea lacului. S-a incarcat aclimatizarea pastravului curcubeu de origine nord-amerieana, dar a fost alungat din apele lacului de mreana, care acum populeaza atat raul Cerna cat si apele acumulari hidrografice pe care raul o alimenteaza. Actualmente in apa lacului Cincis se mai gaseste crapul si cleanul.

Dintre pasarile cele mai raspandite care populeaza generos spatiul descris enumeram pitigoiul, pupaza, privighetoarea, mierla si cioara sura.

In arborele de gorun se intalnesc potarnichile, iar pe Lacul Cincis in numar mic au aparut ratele salbatice. Cele mai de, seama mamifere sunt ariciul, nevastuica, dihorul, porcul mistret, lupul, iepurele, pisica salbatica, capriorul, iar in zona Dealului Bradet, vara apare ursul. In padurile din zona Lacului Cincis traieste o importanta comunitate de porcii mistreti, care in satele din imprejurimli produc pagube mari mai ales la culturile de porumb si cartof.

In afara vanatului si pescuitului putem spune ca aceasta zona este bogata in fructe de padure, ciuperci si mici padurici de salcam.

Fauna sustine asadar turismul de recreere si cunoastere indiferent de regiunea in care acestea se desfasoara. Sensibilitatea sa deosebita la impactul antropic impun insa masuri severe de control a vanatorii si pescuitului fie prin organizarea fondurilor si parcurilor, fie prin instituirea unui statut de protectie absoluta acelor specii amenintate cu disparitia.

1.2.5. OBIECTIVE ANTROPICE

Spre deosebire de resursele atractive apartinand cadrului natural care sunt un dar a1 naturii, zestrea turistica antropica reprezinta o insumare de elemente cu functie recreativa create de om insusi. Aparitia lor ca obiective de interes turistic nu poarta intodeauna pecetea premeditarii, adica nu au fost edificate in acest scop, ci dimpotriva in majoritatea cazurilor, au indeplinit alte atributii, insusirea recreativa cistigand-o insa in timp, ajungand adescori ca ea sa o prevaleze cu vehile atributii dovedind un obiectiv propriu-zis.

Ca obiective antropice in aceasta zona putem vorbi despre cele biserici vechi din secolul al 15 care au fost si ele inundate odata cu inundarea satului, astazi se mai pot vedea doar ruinele acestor biserici, care se degradeazaodata cu trecerea timpilui. Aceste biserici sunt in apa aproape pana la jumatetedar studiindu-le mai atent ne putem da seama ca sunt foarte vechi, sunt construite in stil romanic lombard, avand plan rectangular si nava mica, la vest era clopotnita etjata, la est se afla altarul sub forma absida pentagonala, tavanul avea forma unei bolti cilindrice. Bisericile acestei zone au fost puternice centre de rezistenta ortodoxa.

1.2.6. CAPACITATEA DE PRIMIRE IN TERITORIUL STUDIAT

Din capitolele anterioare reiese faptul ca materia prima abordata prioritar in actiunea de amenajare turistica este formata din resursele turistice naturale si antropice, iar acestea sunt evaluate cantitativ si calitativ, ierarhizate si comparate cu resursele similare din alte zone ale tariii sau strainatate. Resursele turistice au un rol diferit in actiunea de amenajare turistica, in functie de calitatea, structura si complexitatea lor. Oricare dintre camponentele resurselor (naturale sau antropice), singure sau in asociere, poate sau pot determina una sau mai multe forme de turism.

O problema deosebit de dificila este evaluarea cantitativa si calitativa a componentelor resurselor turistice dificultate rezultata atat din complexitatea lor topologica, cat si din lipsa parametrilor cuantificabili. Mai mult, aceasta evaluare trebuie coroborata si cu fluxurile turistice potentiale. Printre acestea in literatura romana de specialitate s-a pornit de la varianta unui model tip gravitational, model ce caracterizeaza fluxurile turistice intr-o zona emitatoare (zona „i”) de turisti spre una receptoare (zona „j”).

Formula utilizata este:

Fij= K*Pi*Cj*Iaj*/nij, unde

Fij = fluxul de turisti din zona „i” spre zona „j”;

K = constanta ce potentiaza resursele turistice;

Pi populata zonei emitatoare;

Cj capacitatea de primire a zonei receptoare;

Iaj - indicele de atractivitate a zonei receptoare;

nij - distanta dintre cele doua zone in km;,

In functie de fluxurile turistice potentiale si in scopul dimensionarii zonelor sau arealelor turistice se poate determina capacitatea optima de primire a unei zone, indicator ce reprezinta 'frecventa turistica pe care un sistem soci-economic regional o poate suporta in mod permanent' fara a se produce schimbari ale structurii sale economice si sociale.

Pentru capacitatea de primire, formula de calcul este:

Cp = si*ni*Ki; i=1

cp- capacitatea optima de primire a zonei;

si - suprafata (volumul fiecarui factor);

ni - norma de spatiu,

Ki - coeficientul de utilizare a fiecarui factor al ofertei la ora de varf.

Desigur se pot lua in calcul foarte multe elemente, insa evaluarea lor calitativa si cantitativa ramane totusi relativa, un rol insemnat revenind si experientei specialistului sau specialistilor ce alcatuiesc colectivul de amenajare turistiea. Practica a demonstrat ca pentru abordarea unei strategi de amenajare turistica punctul de pornire in cadrul unei cercetari stiintifice trebuie sa-1 constituie realitatea teritoriala, bilantul teritorial sau cu alte cuvinte, rezultatul evaluarii resurselor turistice. Apoi dirctiile de cercetare vor fi orientate spre identificarea cailor de utilizare a acestor resurse si desprinderea formelor de turism adecevat.

Pe baza acestor norme si calcule s-a putut aprecia ca la nivelul anilor 1998-2003 zona lacului Cincis nu va putea depasi o capacitate de primire de locuri de cazare intr-o structura vasta si variata si intr-o repartitie in teritoriu echilibrata. Aceasta capacitate nu va influienta, asupra calitatii resurselor turistice a mediului inconjuratar in general, mai ales ca 1/3 din numarul locurilor de cazare necesare vor fl oferite de particulari in satele turistice propuse spre organizare.

Pozitia geografiea a teritoriului, peisajul deosebit de atractiv din lungul Lacului Cineis, precum si numarul mare de puncte de interes turistic indica turismul de circulatie ca o forma de turism caracteristica practicat de toate categoriile de turisti care strabat teritoriul in tranzit sau il viziteaza din dorinta de-a cunoaste atractiile sale turistice.

CAPITOLUL II.

PIATA SERVICIILOR TURISTICE IN

REGIUNEA    ANALIZATA

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PIETEI TURISTICE

ROMANESTI

Turismul ca si celelalte marfuri din circuitul economic national si mondial si-a constituit in timp o piata proprie definita prin factori cu manifestare specifica si determinati de natura economica, sociala, politica, geografica si motivationala. Diversitatea variabilelor de piata precum si varietatea formelor de materializare a factorilor pietei turistice limiteaza posibilitatea de cunoastere aprofundata a acesteia, mareste riscul patrunderii pe piata turistica a ofertantilor, precum si-a participarii la circulatia turistica mondiala.

Grafic 1. Utilizarea capacitatii de cazare in functiune %

Piata turistica reprezinta sfera economica de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, si cererea turistica, materializata prin consum. Intrucat locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de foimare a cererii, interferenta se va transforma in suprapunere in timp si spatiu a celor doi factori, prin intermediul consumului turistic.

Turismul face parte din categoria produselor invizibile, abstracte ce nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial. Consumatorul de turism nu are ca scop sa achizitioneze si sa consume bunuri si servicii, deci o marfa, ci doreste sa-si procure satisfactiile pe care le genereaza actiunile de mai sus.

Aceste satisfactii sunt individualizate pe plan obiectiv de oferta cu caracteristicile ei, pe plan subiectiv de cerere cu preferintele sale. Confruntarea diversificarii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de percepere ale acestora, prin prisma fiecarei categorii de consumatori, da nastere la o multitudine de subpiete turistice, conferind intregii piete un caracter peticit piata fragmentata.

Grafic.2 Numarul de turisti cazati

Piata turistica poate fi definita ca fiind sfera economica de confruntare a ofertei de produse si servicii turistice cu o cerere a realizarii acestora prin intermediul actelor de vanzare cumparare. Prin continutul sau piata turistica acopera o arie larga de procedee si relatii economice de-o mare complexitate si extrem de dinamic realizate de numerosi agenti economici cu roluri diferite si care desfasoara activitati variate ca profil, amploare forma de organizare, in totalitatea sa piata turistica reprezinta o componenta importanta si distincta a pietei marfurilor si serviciilor.

Evolutia pietei turistice in ansamblu precum si-a componentelor sale este marcata de influente exercitate de numerosi factori care determina modificari atat in volum cat si in structura pietei, o serie din factorii amintiti mai sus influenliaza evolutia de ansamblu a pietei iar alti actioneaza in principal asupra cererii si ofertei. Actiunea diversilor factori poate influenta si viza evolutia pietei la un moment dat sau in perspectiva.

Factorii care influenteaza evolutia pietei in ansamblu sunt: potentialul turistic al unei zone, teritoriul exprimat prin volum, structura si calitatea serviciilor turistice, potentialul care deteimina capacitatea pietei. Piata turistica este influentata de gradul de amenajare turistica a unui anumit spatiu geografic, posibilitatea de valorificare a resurselor turistice sunt dependente si de nivelul de dezvoltare a infrastructurii.

Grafic. 3. Comparatie sosiri/plecari in turism international - Romania

Pe langa factorii enumerati putem spune ca mai exista o serie de factori care actioneaza asupra pietei in general: nivelul veniturilor populatiei, nivelul preturilor si tarifelor practicate, nivelul inflatiei, durata si etalarea concediilor si-a vacantelor, timpul liber disponibil, politica sociala promovata pentru satisfacerea nevoilor de ordin turistic a unor categorii sociale. Fizionomia pietei este determinata de, trasaturile specifice ale celor doua categorii corelative ale sale oferta si cererea.

2.1.1. RADIOGRAFIA PIETEI TURISTICE HUNEDORENE

Daca definitia clasica a turismului il reprezinta ca o atraetivitate cu caracter recreativ si - sau sportiv, constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor regiuni pitoresti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere, turismul rural este deci turismul practicat in mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locala rezultand din serviciile prestate clientilor in vederea satisfacerii nevoilor acestora.

Aceasta activitate, cu o vasta cuprindere, are la baza trei elemente interdependente: atractia fata de frumusetile naturale, de noutate, farmecul si evenimentele, specifice vietii la tara, cazarea si masa care chiar daca nu sunt la standarde hoteliere trebuie sa fie de calitate si oferite cu ospitalitate; transportul, caile de acees spre mediul rural fiind vitale pentru asigurarea unui flux continuu de turisti. Actiunile turistice (weekend-uri, sejururi, vacante, excursii, circuite) sunt trairi si experiente compuse in mod inevitabil din atractia produselor turistice, servicii de cazare si masa, transport, agrement. Cele prezentate sunt valabile atat pentru industria turismului, cat si pentru turismul verde sau rural.

Insertia turismului in mediul rural depinde de factori multipli, unii tin de caracterul spatiului rural: atractia naturala, atractia umana, tipul agriculturii, dispozitia fata de primirea oaspetilor, situarea geografica in raport cu marile centre urbane si axele frecventate. Alti factori sunt legati de actiunea difuza, spontana sau dirijata a oamenilor, a colectivitatilor locale, asociatii iesita din mediul rural sau straina de acest mediu, in fine alti factori tin de caracterul turismului insusi, de vechime de compozitia sa de intensitatea solicitarii.

2.1.2. PREZENTUL SI PERSPECTIVELE PIETEI AGROTURISTICE IN REGIUNEA CINCIS

Aceasta zona are un caracter distinct si-o pronuntata personalitate etnica, diferentiata fata de toate asezarile si regiunile noastre. Aici s-a dezvoltat datorita in mare parte a conditiilor geografice speciale una din cele mai originale culturi populare cu caracter propriu, in care surprindem perpetuarea unor elemente de straveche traditie.

Oamenii din aeeasta zona si anume satul Gincis, Ghelar, Izvoarele, Poienita Voinii sunt numiti si padureni, aceasta denumire venind de la zona aflata la mare altitudine, putem spune ca si datorita faptului ca zona este de deal in mare parte si, nu de campie, si ca majoritatea dealurilor sunt acoperite de frumoase specii de porni care dau un aspect placut zonei.

Padurenii formeaza o populalie omogena sub toate aspectele, atat materiale cat si spirituale: case de locuit, portul popular, populatia, mestesugurile, conceptia lor despre viata reflectand o exceptionala unitate de cuget si simtire romaneasca.

Majoritatea asezarilor si localitatilor din padurime sunt asezate pe culmile dealurilor care coboara din regiunea centrala a Poienii Rusca spre Valea Muresului si a Siretului, fiecare din aceste culmi avand altitudinile de peste 800m.

In aceasta regiune satele asezate pe culmi formeaza regula, iar sate1e asezate pe vai exceptia.

In privinta formei si-a modului de grupare, satele acesiui tinut se pot impartii in doua categorii: sate adunate si sate imprastiate. Prima categorie este caracteristica regiunilor agricole iar cea de-a doua regiunilor din zona fanetelor.

In zona Cincis - Ghelar, gospodariile se compun din curti, ocol sau ograda, in curte este construita casa de locuit si alte anexe. Inainte de-a trece la prezentarea casei de locuit, ne vorn ocupa de cladirile anexe ale gospodariilor si anume ocolnita si bucataria de vara sau cuptorul.

Sura corespunde unei necesitati economice si indeosebi agricole in ea se pastreaza recolta si invelesc in timpul iernii bucatele si se pastreaza fanul care va fi dat la animale.

In continuarea surii se afla grajdul sau poiata care corespunde cu sura printr-o usa sau doua ferestre. Ocolnita este de obicei constructie asezata langa grajd si in care se adaposteste carul, plugul, precum si alte obiecte ale gospodariei. Foarte des se intalneste si o bucatarie de vara numita cuptor, in ca se pune un cuptor in care se coace paine pe vatra, iar vara fiind felosita si ca incapere in care se prepara manearea.

Locuintele padurenilor reprezinta si ele tulul traditional unic, raspandit odinioara pe intindere a Tarii Padurenilor, casa cu camara si tarnatul in coltul casei . Mobilierul casei traditionale este simplu de tot, in camera se intalnesc doua laviti (banci cu spatar), care se puneau in jurul mesei, soba de gatit sau sporul, patul si podisorul (un mic dulapior eu politi atarnate pe perete), iar candva se foloseau pentru pastrarea hainelor si a alimentelor.

In timpul din urma acest tip creat de veacuri prin traditie s-a frant in toate satele acestei zone, cedand locul incetul cu incetul spiritului inovator si individual.

Locuitorii acestor sate au ineeput sa-si construiasca sate noi de piatra si caramida care nu mai respecta tiparul traditional si colectiv, urmand gusturile individuate ale fiecaruia.

Portul popular din aceasta zona a padurenilor se deosebeste total nu numai de cel al regiunilor inconjuratoare, cu care aproape ca nu are nimic in comun, dar e unic in toata tara.

Aceasta nu se diferentiaza doar dupa gen ci si dupa varsta. Intalnim astfel portul fetelor, portul femeilor tinere, portul femeilor mai in varsta si portul barbatesc in ceea ce priveste portul femeilor, e un fapt cunoscut ca de obicei portul femeiesc e acela care reprezinta specificul unui tinut, poate ca nicaieri nu se poate demonstra acest adevar mai mult. Daca portul barbatesc mai are piese si trasaturi comune cu cel al regiunilor invecinate si chiar mai indepartate, dimpotriva portul femeiesc este cel care da nota distinctiva specific padureasca.

Padurenii sunt un exemplu clasic nu numai pentru diferentierea unei culturi populare intr-un cadru geografic izolat, dar si pentru adaptarea la acest mediu specific si deosebit. Iar ceea ce a pastrat aceasta cultura locala populara a fost traditia.

Aceasta zona este cautata de aproape toate felurile de turisti, aici existand o catedrala ortodoxa foarte frumos pictata, veche si bine intretinuta, in toata zona Cincisului, se afla Lacul Cineis care este considerata a fi zona de agrement frumoasa si foarte cautata de turistii locali, interni si internatonali.

Satenii de aici sunt interesati de dezvoltarea turismul rural, ei fiind obisnuiti cu primirea si gazduirea prietenilor si rudelor care vin in vizita.

In satul Ghelar o familie este foarte hotarata pentru dezvoltarea turismului rural in zona, dar spun ei ca ii impiediea foarte mult legile instabile si nehotarate ale statului, cerintele cateodata prea exagerate din partea oficialitatilor si nu in ultinlul rand lipsa capitalului necesar, care putem spune ca nu este foarte mic. Aceasta familie spera sa fie ajutata de societatea ANTREC sau de vreo firma sau persoana interesata de promovarea agroturismului in aceasta zona.

ANALIZA OFERTEI TURISTICE A ZONEI CINCIS

Oferta turistica este, perceputa de catre cerere sub forma unui imagini costituita prin cumularea si sintetizarea tuturor influentelor primite si filtrarea prin definirile personale ale fiecarui turist potential. Decizia de consum se adopta numai in raport cu imaginea ofertei, contractul direct cu oferta turistica se stabileste de-abia in timpul consumului. Nu intotdeauna consumatorul este si cel care decide asupra achizitionarii unui produs turistic.

Pe piata turistica se manifesta asa numiti participanti la cumparare persoanelor care influenteaza, decid sau platesc consumul turistic. In aceste conditii ofertantii se confrunta cu o suita de incertitudini, mai numeroase decat pe piata bunurilor materiale, generatoare de tot atatea numeroase riscuri.

Pentru delimitarea si diminuarea inconvenientelor amintite este, desigur, necesara o aprofundare a conceptelor specifice pietei turistice, precum si folosirea unor tehnici de prevenire sau micsorare a riscurilor de piata, dintre care cel mai important este necorespondenta cantitativa si calitativa dintre oferta si cerere turistica.

Oferta turistica este definita prin ansamblul elementelor de atractivitate naturale la care se adauga capacitatea organizatorica a pietei turistice si care impreuna pot satisface in anumite conditii cererea populatiei.

Ansamblul elementelor de atractivitate naturala pot avea o mare pondere in alegerea unei destinatii turistice rezulta ca oferta este formata din doua mari grupuri de elemente: elemente de atractivitate si oferta de servicii.

Caracteristic elementelor de atractivitate este faptul ca ele nu au aceeasi valoare turistica in tot cursul anului pentru ca asociate cu conditiile de clima prezinta o anumita variabilitate in timp determinand sezonalitatea ofertei. In ceea ce priveste oferta de servicii contine o parte variabila numai in anumite limite si-o alta parte fixa, parte care nu poate fi deplasata in spatiu pentru a intalni cererea. Unele dintre componentele ofertei sunt create de activitati umane altele sunt naturale, unele isi sporesc valoarea in timp si devin tot mai atractive iar interventia omului fiind de conservare.

Dezvoltarea turismului realizarea rolului economic si social al acestuia sunt conditionate de dezvoltarea, diversificarea si perfectionarea continua a bazei tehnico-materiale.

Valorificarea ofertei primare a unui areal turistic depinde in mod direct de gradul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale turistice fara de care resursele turistice nu ar putea fi cunoscute in profunzime si explorate in mod corespunzator.

Baza tehnico-materiala cuprinde totalitatea elementelor materiale si a mijloacelor de munca folosite in sectorul turistic si care contribuie la realizarea circulatiei turistice, incluzand si ansamblul mijloacelor de cazare, hrana, agrement si transport destinate sa satisfaca cererea turistica.

Turistul modem cumpara un loc de vacanta care sa-i puna la dispozitie un ansamblu de activitati si facilitati cum ar fi: servicii imediate, posibilitati de cunoastere a culturi autohtone, de vizitare a unor zone naturale deosebite, de relaxare, de practicare a unor sporturi. Baza tehnico-materiala se integreaza organic in acest ansamblu oferit turistilor si care, de fapt, formeaza produsul turistic.

Valorificarea eficienta a patrimoniului turistic al judetului Hunedoara, sporirea posibilitatilor de participare crescanda a acestuia la circuitul turismului intern si international constituie un proces intens si de durata.

Realizarea unei miscari turistice crescande (sub aspectul numarului, duratei sejurului sau a incasarilor medii), ridicarea nivelului calitativ al activitatii si eficienta circulatiei turistice sunt in mare masura conditionate de baza tehnico-materiala, deci intre nivelul de dezvoltare al bazei tehnico­materiale si patrimoniu si evoluta cererii turistice trebuie sa existe o corelatie foarte stransa. Absenta bazei tehnico-materiale genereaza o serie de dificultati in evolutia circulatiei turistice si in valorificarea intregului potential de care dispune o zona. Cunoasterea bazei tehnico-materiale a judetului Hunedoara in structura si dinamica sa va oferi o imagine asupra gradului de valorificare a potentialului turistic al judetului din punct de vedere al dotarii cu echipament turistic.

Baza tehnico-mteriala de cazare



Alcatuieste impreuna cu resursele atractive si vehiculele de transport vectorii fundamentali ce definesc turismul ca activitate umana.

Insasi expresia economica propriu-zisa a actului turistic primeste contur numai odata cu existenta si functionarea bazelor respective.

Aceasta deoarece limitarea turismului la exploatarea insusirilor curative si de agrement ale resurselor este sinonima cu realizarea componentei sociale a fenomenului, fara nici o eficienta pe planul incasarilor.

Intre introducere si circuitul turistic al unor obiective si construirea bazelor de cazare si alimentatie publica exista un paralelism evident ele apar asadar ca rezultanta stricta a cererii si sunt foarte sensibile la imperativele acesteia.

Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. In definirea tipurilor se tine seama de urmatorii parametrii: marime, functionalitate, perioada de utilizare, tipul de turism pe care-1 deservesc.

Pe langa functa de cazare, a carei importanta se reflecta in serviciile proprii, hotelurile moderne se adapteaza tipurilor de turism practicate in sfera lor de influenta. Astfel, in cazul turismului cultural, aceste baze vor fi dotate cu sali de conferinte si proiectii, cu spatii expozitionale sau pentru reuniuni stiintifice. Daca hotelul este situat intr-o zona turistica de recreere din structura sa nu vor lipsi piscine, terenuri de tenis, popicarii, discoteci, baruri si alte diferite spatii de petrecere a timpului liber. Toate aceste dotari au ca scop diversificarea ofertei si retinerea turistilor un numar cat mai mare de zile in regiune.

Elementele bazei materiale a turismului se delimiteaza in doua mari categorii in functie de destinatia principala:

- elemente specifice

- elemente generale

Baza tefanico-materiala (B.T.M. specifica turismului isi datoreaza existenta circulatiei turistice, in timp ce baza tehnico-materiala generala cuprinde toate elementele care exista independent de fenomenul turistic, dar care pot fi utilizate de turisti favorizand dezvoltarea turistica. Cu exceptia mijloacelor de transport, ele sunt inglobate in conceptul generic de infrastructura.

In prima categorie includem: reteaua de cazare, o parte din reteaua de alimentatie publica, iar in a doua categorie se includ: caile de comunicatie, mijloace de transport, alimentarea cu apa, energia electrica, combustibil si instalati de telecomunicatii. Judetul Hunedoara dispune de un patrimoniu turistic absolut remarcabil si un rol important in satisfacerea nevoilor turistice revine bazei tehnico-materiale de cazare.

Analiza retelei de cazare din punct de vedere al structuri si al dinamicii va permite surprinderea neconcordantelor si lipsurilor existente in raport cu valoarea patrimoniului, dar si cu nevoile turistice, precum si eventualele posibilitati de remediere a situatei.

Zona Lacului Cincis dispune de mai multe baze tehnico-materiale si anume:

-Motel Cincis

-Hotel Casa Alba

-Camping Orizont - baza turistica minima Cabana Izvoarele

-Zona ingradita si amenajata pentru cei care vin cu corturile.

Mergand spre Cincis, la un moment dar drumul se intersecteaza in doua parti, o parte merge spre satul propriu-zis Cincis, iar o parte spre Lacul Cincis.

Drumul judetean se indreapta spre satul Cincis la numai 4 km de intersectia cu satul Cincis se afla Motelul Cincis care a fost construit pe o stanca in anul 1970. Acest motel este foarte bine situat, are niste privelisti frumoase si bune zone de practicare a turismului. Initial motelul dispunea de 52 de locuri pentru cazare in camere cu 2 paturi cat si in comun.

Dupa 1990 motelul s-a modernizat si privatizarea acestui obiectiv turistic a dus la unele schimbari. In prezent Motelul Cinci- dispune de 70 de locuri confort 1, in camere cu 2 paturi, apartamente si garsoniere. Conditiile de cazare sunt bune, serviciile sunt de calitate iar ambianta este foarte placuta.

In 1984 in perimetrul Motelului langa apa Lacului Cincis s-au construit bungalouri si casute in numar de 11 bine dotate, 7 din ele avand cate 2 locuri, iar 4 casute avand 4 locuri, iar in prezent exista: 4 camere duble twin (paturi separate), 6 camere duble cu pat matrimonial, o camera dubla lux (paturi separate), 3 apartamente cu pat matrimonial, 2 apartamente cu paturi separate, 2 bungalowuri spatioase fiecare avand cate doua dormitoare (cu 2 paturi fiecare), grup sanitar, living

La motelul Cincis se poate practica turismul, organiza activitati sportive, mese festive simpozioane (in a avut loc Simpozionul International de psihologie).

Fig. 1. Motelul Cincis si bungalow-urile

Strabatand zona pe soseaua aflata, pe langa apa lacului Cincis, turistul ajunge la Baza Turistica Miniera amenajata pe o suprafata de 3ha.

Aici sunt construite 18 casute, toate avand o capacitate de 65 de locuri. Aici cazarea se face doar pentru muncitorii minelor din Ghelar, Teliuc, abia acum in 2008 'Regia autonoma a mineritului' in urma inchiderii majoritatii minelor s-a hotarat sa vanda si sa dea spatiul spre inchiriere.

Majoritatea casutelor sunt cu locuri ele fiind amenajate in interior mai simplu, deoarece pentru dezvoltarea acestui punct de cazare au fost alocate fonduri putine si cateodata aproape deloc.

Speranta dusa de majoritatea turistilor care au stat aici, este ca odata cu privatizarea lor si confortul va fi mai bun serviciile turistice practicate se vor imbogatii, mai bine zis zona va fi mai bine dezvoltata. Nu departe de aceasta Baza Turistica Miniera s-a incercat construirea unei baze turistice care trebuia sa apartina intreprinderii de constructii Siderurgice Hunedoara, aceasta nu a mai fost finalizata, dar amenajarile deja facute se pot folosi mai bine in timpul sezonului cald.

La aproximativ 18-20 km de Municipiul Hunedoara se afla mini hotelul Casa - Alba care a fost construit in 1970 ocupa o suprafata de 7 ha de catre Combinatul Siderurgic Hunedoara. Complexul unde este construit mini hotelul Casa - Alba dispune de o vila de protocol pentru personalitatile din conducerea tarii, dotata cu toate cele necesare servirii acestui scop.

Hotelul Casa - Alba este format din 40 de camere de cazare cu 100 de locuri, dintre acestea 31 de camere sunt confort 1, iar 9 sunt confort 2, cele de camere sunt cu 2 locuri, iar restul de 9 sunt cu cate 4 locuri fiecare.

Camerele sunt bine dotate, conditiile de locuit sunt bune, serviciile turistice oferite sunt multiple si de buna calitate iar costurile sunt acceptabile.

Fig. 2. Hotelul Casa Alba

Vila de protocol aflata in incinta Complexului dispune si ea de 9 camere un apartament si o garsoniera toate fiind la standardele cele mai inalte, ele fiind folosite doar ca protocoale pentru oficialitati. Numarul de locuri de cazare in aceasta poate ajunge la maxim 23 de locuri de cazare. Camerele de aici sunt toate innoite cu covoare noi, gresie si faianta in baie, televizoare si frigidere in fiecare camera, aparatori pentru soare la geamuri si multe alte facilitati, care duc la un confort bun si placut, care ajuta turistul sa-si petreaca cat mai mult timp aici.

   

Fig. 3. Camping-ul

In apropierea Complexului Casa - Alba se afla Campingul care are in dotalia sa un numar de 12 casute in care se pot caza maxim 30 de turisti.

Aceste casute se pot folosi doar vara, conditiile interioare sunt bune, dar nu sunt dotate cu instalatii termice pentru a putea locui si iarna. Tot in incinta Campingului se afla si o zona care asigura posibilitatea de-a instala corturi, aceasta zona este folosita doar in sezonul cald, dar mai ales pentru wekend-uri la sfarsit de saptamana.

In apropierea locului unde Valea Izvoarelor se varsa in lac se afla Cabana Izvoarele, care a fost construita in 1968, ea find prima baza turistica din aceasta zona dupa construirea lacului. Aceasta cabana se afla pe locul 'catunului Balan' unde a fost renumitul birt a lui 'Vulpila', un fel de han renumit pentru petrecerile ce se organizau aici in perioada interbelica.

Cabana Izvoarele inainte de 1990 a fost condusa de asa spusi 'mandatari' care dupa 1990 s-au privatizat aducand mult mai multe imbunatatiri interioare, exteriorul fiind chiar si astazi neschimbat. Cabana dispune de o camera de locuit care de obicei deservea doar personalul cabanei si eventual rudele sau cunostintele acestora, dispunand de o capacitate de cazare de maxim 10 locuri, conditiile nefiind din cele mai optime, dar domina atat curatenia cat si confortul.

Mergand pe drumul care duce spre coada lacului putem observa un lant de vile particulare construite dupa bunul plac al fiecaruia, ele servind doar persoanele in a caror proprietate sunt.

Foarte multe din aceste vile deja construite sau in curs de constructie si definitivare apartin locuitorilor Municipiului Hunedoara, Deva si sunt folosite pentru practicarea turismului de week-end sau de odihna in vacante.

Tipul

Motel+bungaloni

Hotel+vila

Baza de turism

Camping

Cabana Izvoarele

Total

Tab. 1. Evolutia numarului total de locuri de cazare in functie de tipul de cazare

Grafic 4. Evolutia numarului total de locuri de cazare in zona Cincis.

Reprezentand grafic evolutia numarului total de locuri de cazare in motel si bungalouri pentru perioada 1998- 2008 se poate observa ca aceasta poate fi descompusa in subperioade distincte, inegale ca durata si intensitate a manifestarii fenomenului.

Perioada 1998-2003 se caracterizeaza tot printr-o crestere a numarului de locuri de cazare. Din graficele prezentate rezulta ca o data cu privatizarea punctelor turistice a crescut si oferta.

Baza tehnico-materiala trebuie analizata si sub aspectul gradului de confort, din acest punct de vedere unitatile de cazare din aceasta zona au un grad de confort redus.

Odata cu introducerea sistemului de omologare pe 'stele' introdus si in tara noastra, o serie de unitati au ramas neomologate, datorita faptului ca nu intruneau nici macar cerintele minime de confort, singura solutie fiind renovarea lor.

La clasificarea pe stele a hotelurilor se tine seama si de echipamentul hotelurilor ce cuprinde toate instalatiile de tipul celor sanitare pentru incalzire, instalatiile electrice si de ventilatie, mobilier (pentru camere, holuri), aparate si utilaje in cadrul carora intra sistemul informational, televizoare, utilaje din bucataria restaurantului hotelului si inventarul de servire si de lucru.

Din punct de vedere al datoriilor situatia este critica si pentru hotelurile de 2 stele, al caror echipament este vechi Si mult sub standardul cert pe plan international pentru hotelurile cu 2 stele.

Hotelul - cea mai confortabila forma de cazare, ofera multiple servicii, reprezinta forma de cazare avand o pondere de 52% din totalul locurilor de cazare existente in zona mai ales ca acesta este in permanent, ceea ce nu se poate spune despre celelalte tipuri de unitati cu exceptia motelului.

Pentru a intregi prezentarea, precum si analiza bazei tehnico-materiala de cazare, a acestei zone este necesara si o prima comparatie a numarului de locuri, zile maxime posibile cu cele realizate, pentru a trage cateva concluzii referitoare la acest aspect important al activitatii turistice, putandu-se afirma ca exista nu numai mari posibilitati de a imbunatati situatia dar este si imperativa in conditiile actuale ale economiei si ale aplicarii stricte a principiilor rentabilitati.

Baza tehnico-materiala de alimentatie publica

Reteaua de alimentare publica, sper deosebire de cea a unitatilor de cazare nu este destinata in exclusivitate servirii turistilor, ea urmarind in acelasi timp satisfacerea cererii populatiei rezidente. Nu trebuie neglijat faptul ca dezavantajul retelei de alimentatie publica conditioneaza si este conditionata de expansiunea turistica, deoarece consumul turistic alimentar se realizeaza aproape in exclusivitate prin intermediul acestei retele.

Unitatile de alimentatie publica alaturi de cele de cazare au un rol major in activitatea de turism (in consumul turistic), lor revenindu-le sarcina asigurarii unui alt serviciu de baza, cel al servirii mesei, importanta sa rezultand din subordonarea strict fiziologica.

Impreuna cu unitatile de cazare, cele de alimentatie publica au un rol hotarator in stabilirea functiei turistice a unui punct, localitate, zona turistica, de cele mai multe ori tipul si profilul unitatilor de alimentatie publica, confortul si serviciile oferite, influenteaza pana la determinare chiar cererea turistica si nivelul realizarii economice in ansamblu.

Unitatile de alimentatie publica alaturi de cele de cazare au un rol major in activitatea de turism, lor revenindu-le sarcina asigurarii unui alt serviciu de baza cel al servirii mesei importanta sa rezultand din subordonarea sa strict fiziologica. Impreuna cu unitatile de cazare cea de alimentatie publica are un rol hotarator in stabilizarea functiei turistice a unui punct, loc, localitate sau zona turistica.

Grafic 5. Structura retelei de alimentatie publica in 2007 in zona.

Analizand pe ansamblu numarul de locuri in alimentatia publica si comparandu-le cu numarul de locuri de cazare se poate spune ca zona 'Lacului Cincis' Hunedoara dispune de o puternica baza de alimentatie publica.

In general fiecare baza de cazare are spatiul propriu pentru diferite activitati de alimentatie publica (restaurant, bar, terasa) acestea fiind completate de unitati de sine statatoare mai mici specializate pentru anumite produse sau categorii de consumatori, mai contine si restaurante-pensiune.

Analizand structura dupa tipul unitatilor se observa ca cea mai mare pondere (47,77%) o detin locurile in restaurante, urmate de locurile in baruri si terase.

Restaurantul reprezinta principale unitate de alimentatie publica, legata de turism avand pe langa aceasta funclie de baza si posibilitatea de agrement, orchestra, ring de dans, organizari de spectacole.

Analizand datele referitoare la reteaua unitaJilor de alimentatie publica pe teritoriul Lacului Cincis Hunedoara am desprins unnatoarele concluzii: referitor la calitatea serviciilor apare o serie de aspecte negative; lipsa aerului conditionat, sau a instalatiilor de ventilatie; utilajele din dotarea bucatariilor sunt invechite; mesele, scaunele, tacamurile sunt invechite; preparatele culinare nu sunt diversificate; uneori serviciul este neprofesionalist.

Pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti este necesar a se asigura o ambianta propice, petrecerea placuta a timpului liber in aceste unitati, lucru ce presupune accentuarea functiei de agrement pe de o parte si protectia consumatorilor pe de alta parte.

2.2.1.3. Baza tehnico-materiala de agrement

Agrementul trebuie asigurat de un bazin, un teren de tenis, parcuri, zone verzi pe o suprafata de 12,03 ha. Padurile si dealurile ce inconjoara Lacul Cincis asigura petrecerea timpului liber intr-un mod cat se poate de placut.

Agrementul este o alta componenta alaturi de: cazare, alimentatie publica, transport, tratament a pachetului de servicii turistice putand fi in acelasi timp o motivatie de baza a deplasarii turistice (alaturi de odihna) sau o completare a acesteia.

In functie de calitatea si diversitatea lui se pot caracteriza noi produse turistice. Cresterea concurentei intre ofertanti a determinat deplasarea centrului de greutate dinspre unitatile de cazare si restaurante spre o componenta dinamica a ofertei turistice, agrementul.

Celor care impletesc pasiunea pentru turism cu cea pentru pescuitul amator Lacul Cincis le prilejuiesc momente reconfortante.

2.2.2. INFRASTRUCTURA SI STADIUL AMENAJARII OBIECTIVELOR TURISTICE Caile de acces

Caile de acces reprezinta resursele recreative diminuate intr-un teritoriu mai mult sau mai putin restrans ce devine obiectul unei exploatari turistice numai in contextul crearii posibilitatilor pentru vizitatori de a ajunge la ele, in caz contrar valoarea turistica a obiectivului respectiv, desi e certa, ramane neoperatonala. Caile de acces pot premerge ceea ce premerge in construirea lor, declansarea valorificarii prin turism a diferitelor obiective. Ele apar ca rezultat al dezvoltarii economico-sociale si reduc mult intensitatile proprii domeniului turistic.

Caile si mijloacele de transport rutier in context global au cea mai mare importanta in turism. Statutul acestei cai de transport o comporta tendinta de modernizare si o tendinta de dezvoltare dimensionala. Valoarea unei cai de transport rutier poate fi definita de valoarea traficului.

Amenajarea obiectivelor turistice

Pentru ca dezvoltarea unei activitati turistice sa fie sigura este necesara existenta a trei conditii de baza: atractivitate, accesibilitate, amenajare.

Atractivitatea este sustinuta de potentialul natural si antropic precum si de infrastructura turistica existenta. Asocierea dintre resursele atractive si elementele infrastructuni genereaza un context spatial, tipuri specifice de habitat si are in vedere aparitia unor asezari care partial sau predominant primesc functie turistica.

Consideram ca prin notiunea de amenajare turistica si intelegere a fondului atractiv si a infrastructurii turistice in sfera produsului turistic menit a ft consumat de catre turisti. In sistemul lor de inter-relatii turistice rolul amenajarii consta in transformarea fondului turistic intr-un element accesibil masei de vizitatori, in edificarea unei infrastructuri care sa faciliteze exploatarea in conditii optime a resurselor atractive.

Prin actiunea sa asupra fondul atractiv si a infrastructurii, amenajarea genereaza un produs turistic. Aparitia acestuia determina activitatea de consum si transformarea turismului, dintr-o societate sociala intr-o activitate economica preponderenta. Pentru introducerea resurselor atractive in sfera exploatarii turistice interventia amenajarii prezinta nuante foarte variate.

Consum turistic

Consum turistic

Consum turistic

Consum turistic

Consum turistic

Amenajare turistica

Fond turistic

Infrastructura

Produs turistic

Consum turistic


CEREREA TURISTICA MANIFESTATA PENTRU SPATIUL, STUDIAT

Conceptualizarea cererii turistice include defimirea consumului turistic ca materializare a cererii. Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati renumerate la locul de destinatie; 'consumul turistic cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate de catre cererea turistica'.

Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turismului, unde contureaza bazinul cererii, definit prin caracteristicile economice, etnice, sociale, politice ale teritoriului national caruia ii apartine.

Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei turistice in mai multe etape etalate in timp si spatiu:

inainte de deplasarea spre locul de destinatie turistica dar legat de acesta (de exemplu echipament sportiv);

in timpul deplasarii inspre locul de destinatie (de exemplu transport);

la locul de destinatie.

Principalele trasaturi ale cererii turistice sunt:

caracter dinamic;

concentrarea in tarile si in regiunile dezvoltate pe plan economic;

diversitate, eterogenitate si labilitate in motivatie;

senzonalitatea accentuata si rigida, ca urmare a unor legiferari specifice precum si datorita unor factori psiho-sociali, culturali si naturali.

Cererea turistica se naste dintr-o necesitate specifica si se transforma intr-un consum specific. Pentru ca cererea sa se transforme intr-un act, trebuie indeplinite trei conditii: timp liber, venit disponibil si motivare. Atat bugetul de timp cat si cel financiar au o baza economico-sociala.

METROLOGIA UTILIZATA IN ANALIZA CERERII TURISTICE PENTRU REGI UNEA CINCIS

Cererea turistica e formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati enumerate la locul de destinatie.

Principalele trasaturi ale cererii turistice sunt:

caracter dinamic;

concentrarea in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic;

diversitate, eterogenitate si labilitatea in motivatie;

sezonalitate accentuata si rigida ca urmare a unor legiferari specifice, a unor factori psihosociali, culturali si naturali.

Cererea turistica se naste dintr-o necesitate si se transforma in consum specific. Pentru ca cercetarea sa se transforme intr-un act de consum trebuie indeplinite conditiile: timp liber, venit disponibil, motivatie.

Analiza are la baza procesul cercetarii de marketing care cuprinde trei etape :

Planificarea: -trebuie identificat un obiectiv clar inainte de a se trece la actiune, acest obiectiv este legat de obicei de o problema, un subiect sau oportunitate cu care se confrunta firmele de turism si care duce la incertitudine asupra deciziilor care trebuie luate; atunci cand scopul cercetarii este clar este posibil sa se stabileasca obiective specifice care vor indica ce doreste sa se afle prin aceasta cercetare si pentru a identifica datele (fapte si cifre) necesare pentru atingerea acestor obiective

Implementarea: -nu exista un singur mod de a strange date, modul in care va fi implementata cercetarea depinde de planul de cercetare, cu toate ca un sondaj poate fi util, nu este singurul mijloc de implementare a cercetarii de marketing si poate sa nu fie cel mai convenabil mod de a atinge obiectivele, trebuie luate in considerare si alternativele .

Interpretarea: informatiile apar atunci cand datele stranse sunt interpretate in contextul obiectivelor de cercetare deci, datele cercetarii sunt transformate in concluzii, care trebuie utilizate in procesul luarii deciziilor. Restul acestui capitol analizeaza fiecare etapa in detaliu.

Identificarea problemei: -in mod frecvent firmele de turism trebuie sa faca fata unor provocari care le face sa fie nesigure, aceste provocari pot fi pozitive (vanzarile cresc) sau negative (vanzarile scad). De asemenea, poate exista o ipostaza asupra cauzelor unui eveniment, iar aceasta ipostaza trebuie verificata sau poate un eveniment nu are o cauza vizibila si trebuie explorat mai amanuntit. In toate aceste cazuri, managerul are nevoie de informatii care sa-1 ajute sa dea cel mai adegvat raspuns la situatie, iar cercetarea poate fi necesara pentru a oferi unele raspunsuri.

Stabilirea obiectivelor cercetari sunt enunturi care stabilesc cu, exactitate ce anume vrea sa fie o organizatie, explicitand informatiile de care are nevoie pentru a lua o decizie intr-o anumita problema.

Ele sunt importante din trei motive :

ele sunt punctul de inceput pentru restul procesului cercetarii si sunt utilizate pentru a ghida tipul de date cerute si cel mai bun mod de a le obtine;

ele il ajuta pe cercetator sa accentueze cele mai importante descoperiri ale cercetarii atunci cand interpreteaza datele;

ele ofera cadrul necesar evaluarii procesului de cercetare;

Realizarea unei cercetari de marketing

Cand s-au stabilit obiectivele cercetarii si identificat necesarul de date, se poate lua o decizie despre tipul si durata activitatilor de cercetare.

Cercetarea cantitativa are loc daca obiectivele cercetarii necesita colectarea unor date despre cate persoane au vederi asemanatoare sau poseda aceleasi caracteristici, cercetarea este de tip cantitativ. O cercetare cantitativa necesita de obicei colectarea datelor de la o mica parte (grup reprezentativ) a grupului de persoane care intereseaza pe cercetator. Daca grupul este reprezentativ, se utilizeaza tehnici statistice pentru a se prognoza opiniile intregului grup bazat pe raspunderile celor alesi

Cercetarea calitativa are loc daca obiectivele de cercetare necesita informatii despre cum gandesc oamenii despre diverse subiecte, sau se iau anumite decizii si se comporta intr-un anume fel, atunci cercetarea este calitativa. Cercetarea calitativa este utila atunci cand este nevoie sa se exploreze subtilitatile comportamentului consumatorului, ordonarea pe categorii si cuantificarea raspunsurilor fiind un mijloc adecvat de a depista caracteristicile individuale De obicei este condusa pe grupuri mici de persoane si nu se incearca extrapolarea concluziilor si pentru alte persoane.

In schimb, rezultatele cercetarilor cantitative sunt utilizate fie pentru a stabili un plan pentru alte cercetari (pentru a vedea daca rezultatele obtinute sunt reprezentative), fie pentru a adauga detalii la unele rezultate generale ale unor cercetari anterioare.

Cercetarea continua, uneori este nevoie sa se monitorizeze schimbarile care apar, de exemplu, in obiceiurile de cumparare in trendurile populatiei in gradul de satisfactie al clientilor sau pur si simplu in cifra de afaceri. In acest caz cercetarea trebuie facuta in mod repetat, la intervale neregulate pe o perioada de timp astfel incat sa se poata observa tendintele identificate acest lucru se numeste cercetare continua.

2.3.2. CERCETAREA CARACTERISTICILOR EVIDENTIATE ALE CERERII TURISTICE IN ZONA

Principalele obiective care au stat la baza cercetarii au fost:

a) determinarea frecventei de practicare a turismului in statiune;

b) urmarirea principalelor motivatii ale turistilor veniti in statiune;

c) stabilirea duratei sejurului;

d) determinarea modalitatilor de practicare a turismului in statiune;

e) stabilirea preferintelor pentru foi inele de cazare;

f) determinarea mijloacelor de transport utilizate pentru a venii in statiune;

g) stabilirea factorilor hotaratori pentru alegerea zonei Lacului Cincis;

h) detetminarea principalelor segmente de turisti dupa sex, varsta, categorii socio-profesionale, stare civila;

i) determinarea sumelor de bani cheltuite de turisti in timpul sejurului;

j) stabilirea localitatilor de provenienta a turistilor.

Ipotezele pe care aceasta cercetare si le-a propus sunt:

- stabilirea cauzelor care i-au determinat pe turisti sa nu apeleze la servicii oferite de organizatiile de turism;

- stabilirea principalelor motivatii ce determina ca forma de turism practicata in principal sa fie turismul de sfarsit de saptamana;

- piata turistica a zonei are un caracter sezonier, fiind frecventata in sezonul estival;

- intre mijloacele de transport utilizate pentru a veni in statiune, un loc important il detin autovehiculele;

- turistii sositi in statiune prefera hotelurile ca unitati de cazare.

Tehnici de recoltare a informatiilor

Deseori, pentru a obtine o imagine si mai complexa asupra fenomenului de marketing, informatiile din surse statistice se dovedesc insuficiente fapt pentru care am apelat la informatiile rezultate prin metoda de cercetare directa - ancheta selectiva.

Ancheta are la baza un chestionar cu autoadministrare, care cuprinde intrebari.

Marimea si structura esantionului

Una dintre operatunile de mare raspundere in cadrul cercetarilor selective o reprezinta stabilirea esantionului care urmeaza a fi supus investigatiei. Ea se refera la detetminarea dimensiunii si structurii esantionului, astfel ca sa fie indeplinita conditia de baza: reprezentativitatea esantionului in raport cu colectivitatea generala studiata.

In categoria restrictiilor de ordin statistic s-a avut in vedere ghidul de dispersie a valorilor caracteristicilor unitatilor individuale ale colectivitatii, posibilitatea cu care se garanteaza rezultatele, marimea intervalului de incredere in care se asteapta sa se incadreze rezultatele (respectiv limitele in care sa se gaseasca fenomenul cercetat fata de rezultatele indicate de esantion; tipul de selectie folosit).

Se noteaza cu 'n' marimea unui esantion, iar pentru estimarea acestuia se va utiliza relatia:

Marimea esantionului depinde de:

t = coeficientul care corespunde posibiltatii cu care se garanteaza rezultatele;

p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ;

Δw = eroarea limita acceptata.

Am ales probabilitatea de garantare a rezultatelor 0,9786 careia ii corespunde un coeficient t= 2,3j deoarece valoarea lui „p” nu se cunoaste, ea se considera egala cu 0,5 pentru ca dispersia sa aiba valoarea posibila maxima „j” eroarea limita a fost stabilita la ±6%.

Cu aceste valori marimea esantionului este:

Pentru ancheta selectiva s-a stabilit un esantion aleatoriu de 367 de persoane. Prin esantionare a rezultat o colectivitate cu urmatoarea structura:

Ø     pe orase: in zona Lacului Cincis intr-o mai mare masura, vin turisti din orasele:

-Hunedoara 69%,

-Deva 11%,

-Simeria 4%,

-Orastie 3,5%,

Petrosani

-Calan 7°l°,.

Ø     pe judete:

- Hunedoara 96%

- Alba

-Caransebes   

Ø     pe sexe: dintre subiectii supusi in investigatii 59% sunt barbati si 41% sunt femei

Ø     dupa varsta: subiectii apartin urmatoarelor grupe:

- pana la 20 de ani 19,7%

- intre 21-30 de ani

- intre 31-40 de ani 22%

- intre 41-50 de ani

- peste 50 de ani 4,

Ø     dupa categoria socio-profesionala subiectii apartin urmatoarelor grupe:

-muncitori   

-cadre cu studii medii 28,6%,

-cadre cu studii superioare    28,2%,

-elevi, studenti 28%,

-pensionari   

Ø     dupa starea civila subieclii apartin urmatoarelor grupe:

- casatoriti fara copii    21,78%

- casatoriti cu 1 copil

- casatoriti cu 2 copii 8,7%

- casatoriti cu 3 copii    3

- necasatoriti

Ancheta pilot

Aceasta ancheta a fost efectuata in randul unei parti din colectivitatea studiata, in numar de 49 de persoane.

In cadrul ei a fost testat chestionarul, in urma careia au fost reformulate intrebari astfel incat chestionarul imbunatatit si utilizat a fost cel anexat.

Perioada, locul si modul de alegere al datelor

Cercetarile propriu-zise s-au desfasurat in perioada 15 martie - 15 iunie 2008. Mentionez ca alegerea perioadei s-a facut astfel sa nu se constituie intr-­un moment conjunctural pentru piata turistica a zonei, care sa distorsioneze rezultatele cercetarii.

Subiectii au fost alesi din randul turistilor cazati intr-un anumit numar de unitati carora li s-au distribuit chestionarele.

Din ancheta s-au recuperat 320 de chestionare din totalul de 367 (mai precis 370) distribuite.

Prelucrarea si analiza informatiilor culese

In prelucrarea si analiza informatilor s-au parcurs etapele:

validarea chestionarelor - chestionarele recuperate au fost verificate in scopul urmaririi corectitudinii raspunsurilor date. Din 320 de chestionare recuperate, au fost validate 317.

pregatirea chestionarelor pentru prelucrarea electronica. Raspunsurile acordate de subiecti au fost codificate in vederea intocmirii listelor de date;

prelucrarea electronica a datelor - in analiza intrebarilor chestionarului s-a intocmit o grila cu 105 corelatii. Aceasta grila a fost elaborata pe baza criteriului de legatura logica intre intrebari.

Mentionez ca pentru testarea gradului de semnificatie a diferitelor opinii intre subiectii constituiti in doua sau mai multe esantioane 'j' cu privire la caracteristica cercetata a fost introdus in program un test neparametric.

unde: - „r” si „k” sunt numarul de randuri si de coloane ale tabelului de contingenta;

-Qij frecventa randului „i” si coloanei „j” care rezulta din observare; -

-Aij- frecventa randului „i” si coloanei „j” care se asteapta sa rezulte conform ipotezei nule.

INTERPRETAREA DATELOR REZULTATELOR DIN ANCHETA

Dintre subiectii cuprinsi in investigatie 42% practica turismul intr-o forma organizata. Majoritatea subiectilor, (adica 58%), sunt insa pe cont propriu.

Caile si miiloacele de informare in legatura cu zona Lacului Cincis

Caile si mijloacele prin care turistii au aflat despre statune sunt grupate astfel:

-publicitate

sfatul cunoscutilor 39,1%;

-informatii obtinute in agentii de voiaj 15,2%;

-alte cai si mijoace (vizite anterioare fi altele) 27%.

Grafic.6.Mijloacele de informare despre imprejurimile lacului Cincis in functe de distributia subiectilor dupa varsta.

Imaginea pe care a prezentat-o cunostintele celor aflati in zona precum si vizitele anterioare ale turistilor au contribuit in mare masura la alegerea zonei de agrement. Ponderi semnificative detin si alte mijloace de informare, publicitatea si informatiile obtinute in agentii de voiaj. Diversele cai si mijloace de informare turistica sunt receptate diferit in functie de o serie de variabile individuale ca: varsta, sex, nivel de pregatire. Astfel pe grupe de varsta receptarea informatiilor se face diferit.

Astfel turistii avand o varsta de pana la 20 de ani s-au informat mai ales prin alte mijloace (60,9%) si prin sfatul cunostiintelor (39,1%).

Cei cu varsta cuprinsa intre 21-29 ani s-au informat prin sfatul cunostiintelor (41,5%), alte mijloace (vizite anterioare 25%) si prin publicitate Pentru cei cu varste intre 30-39 ani cele mai importante cai de informare sunt: sfaturile cunoscutilor (39,5%), vizite anterioare

Se poate observa insa ca indiferent de varsta o influenta deosebita asupra informarii in legatura cu statiunea o constituie sfatul cunostiintelor si vizitele anterioare, celelalte mijloace de informare influenteaza in mai mica masura.

Grafic.7. in functie de nivelul de pregatire, mijloacele de informare turistica sunt de asemenea receptate diferit.

Astfel muncitorii si cadrele cu studii medii sunt influentati intr-o masura mai mare de agentiile de turism decat elevii, studenlii si cadrele cu studii superioare, care prefera sa intrebe pe cei care au mai fost in statiune.

Se mai poate sublinia faptul ca pe masura ce creste gradul de pregatire creste si ponderea celor care au aflat de statune din relatarile cunoscutilor.

Motive

Mijloace de informare

Drumetii

Odihna si

Recreere

Practicarea

Sportului

Informatii agentii de voiaj

Publicitate

Sfaturi cunoscuti

Alte mijloace

Non raspunsuri

Total

Tabelul 2 Mijloace de informare despre zona Lacului Cincis in functie de principalele motive ale venirii turistilor in statiune

Din corelatia cailor si mijloacelor de informare in legatura cu zona Lacului Cincis, principalul motiv al venirii in zona il constituie agrementul, odihna, recreerea si nu in ultimul rand drumetia, informatii care au fost obtinute de la cunoscuti si agentii de turism. Pentru celelalte motive ale venirii in zona putem observa ca publicitatea a avut o influenta semnificativa.

Motivatiai practicarii turismului in regiunea Cincs

Principalele motive ale veniri in statiune, in ordinea ponderii:

- odihna si recreerea (69,2%)

- practicarea sportului (24,6%)

- alte motive (6,2%)

In categoria altor motive sunt incluse excursiile la sfarsit de saptamana, vizite la rude, mini-vacante de 3-7 zile.

In functie de categoria socio-profesionala motivele principale ale venirii in statiune difera de la o categorie la alta.

Astfel pentru odihna si recreere muncitorii si cadrele cu studii medii vin intr-o masura mai mare decat cadrele cu studii superioare, elevii si studentii.

Acestia din urma au ca principala motivatie drumetia, practicarea sportului si distractia.

Pentru alte motive vin in mai mare masura elevii si studentii.

Categorie

Sacio prafesionula

Odihnn si

Recreere

Drumetii

Practicarea

Sportului

Alte motive

Elevi, studenti

Muncitori

Cadre studii medii

Cadre studii superioare

Pensionari

Total

Tabelul 3. Principalele motive ale vizitarii statiunii in functie de distributia subiectilor dupa profesie

Cadrele cu studii medii reprezinta clasa predominanta de turisti, care viziteaza statiunea pentru toate categoriile de motive.

Dupa varsta se poate observa ca pentru odihna si recreere vin mai ales cei cu varsta cuprinsa intre 21-29 ani, ca si pentru drumetii si practicarea sportului.

Motivul

Varsta

Odihna si

recreere

Drumetii

Practicarea

Sportului

Alte motive

Pana la 20 ani

intre 21-29 ani

intre 30-39 ani

intre 40-49 ani



intre 50-59 ani

Total

Tabelul 4 -Motivele vizitarii statiunii in funclie de distributia subiecfflor dupa varsta

Frecventa si durata vizitarii statiunii

Dintre subiectii cuprinsi in investigatie 82% au mai vizitat statiunea, iar 18% au venit pentru prima data. Dintre cei care vin pentru prima data barbatii au o pondere (53,7%) decat femeile (46,3%), iar pe grupe de varsta majoritatea sunt cuprinsi intre 21-40 ani (92,3%), iar cei peste 41 de ani reprezentand numai 7,7%.

Pe profesii acestia prezinta urmlatoarea structura: 26,6 muncitori; 45,7 cadre cu studii medii; 10,3 cadre cu studii superioare; 15,0 elevi, studenti; 2,4 pensionari.

Analizand mobilurile ce au stat la baza vizitarii zonei rezulta situatia prezentata in tabelul nr.

Motivele vizitarii

Nr. vizitei

Odihna si

recreere

Practicarea

sportului

Drumetii

Alte

motive

Non raspunsuri

Total

Pentru prima data

a-II-a sau a 'n' oara

Tabelul 5. Vizitarea statiunii in funclie de motivatie

Dintre turistii veniti pentru prima oara 49,3% au ca principala motivattie odihna si recreerea iar 7,1 % drumetia, in timp ce, dintre cei care mai vizitasera si in trecut statiunea, 56,2% au venit pentru odihna si recreere iar 5,4% pentru drumetii.

Vizitarea statiunii in functie de modul de practicare a turismului

Dintre turistii veniti pentru prima oara in statiune 75,7% au venit prin forme organizate, iar 24,3% pe cont propriu.

Organizatorii de turism cei mai solicitati de aceste categorii de turism sunt:

- 59% S.C. Siderurgica S.A. (sindicat);

- 19,9% alte forme;

societati de turism particulare.

La categoria turistilor care viziteaza cu o anumita frecventa statiunea predomina forma neorganizata de turism (pe cont propriu) lucru care se poate explica prin faptul ca acestia informandu-se dupa primul contact cu statiunea despre disponibilul, serviciile turistice, turistii prefera sa-si organizeze programul singuri.

Dintre cei care au mai fost in statiune ponderea mai importanta in totalul celor 'organizati' o detin tinerii.

Vizitarea statunii in functie de intenta de revenire

Intentia de revenire

Momentul vizitei

Da

Nu

Nu stiu

Total

prima oara

a- II -a sau a'n' oara

Tabel 6 .Vizitarea statiuni in functie de inten-a de revenire

Astfel dintre turistii veniti pentru prima oara 65,3% si-au manifestat intentia de a reveni, 10,5% nu mai revin si 24,2 nu stiu daca vor mai reveni.

Dintre cei care au mai fost in zona 80,2% sustin ca vor mai reveni, iar 19,8% manifesta rezerve in aceasta privinta.

Aceste diferentieri se datoreaza in principal faptului ca cei veniti pentru prima oara nu au fost multumiti de serviciile oferite, acestea nefiind pe masura asteptarilor, afirmatia regasita in mai bine de jumatate din numarul chestionarelor reprimite de la aceasta categorie de turisti.

Alaturi de turistii care vin pentru prima oara in statiune, o importanta deosebita prezinta clientela permanenta a statiunii in functie de o serie de variabile individuale: varsta, sex, nivel de pregatire.

Din totalul celor care au mai vizitat spatiul turistic analizat 45,7% vin ocazional, aprox. 44,1 % de mai multe ori pe an, 10,2% o data pe an.

Cea mai mare pondere dintre cei care vin de mai multe ori pe an o au cei cu varsta cuprinsa intre 21-29 ani (61,2%), urmati de cei intre 30-39 ani (17,5%).

Dintre cei care vin o data pe an 25,4% sunt tineri intre 21-29 ani, iar intr-o proportie mai mare (52,5%) cei avand 30-49 ani, ponderea detinuta de cei peste 50 ani este de asemenea semnificativa in cadrul aceluiasi segment.

Cea mai mare pondere dintre cei care vin ocazional este detinuta de cei cu varsta intre 21-39 ani (83,7%).

Din corelatia frecventei venirii in statiune cu nivelul de pregatire rezulta ca cei care vin de mai multe ori pe an, sunt tineri (elevi si studenti) care detin o pondere de 32,5, urmati de muncitori, cadre cu studii superioare (25,4%) si cadre cu studii medii.

Durata sejurului

Cele mai multe sejururi au o pondere destul de mare in totalul sejururilor (83,5%). Dintre acestea cele intre 3-7 zile sunt cele mai numeroase.

Semnificative sunt si sejururile cu o durata de 8-15 zile (16,5%). Acestea arata ca durata sejurului in zona se circumscrie in general motivatiei, fiind diferita de la un sezon la altul.

Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare

Pentru serviciile de cazare, situatia aprecierilor se prezuita astfel:

foarte bune 2,7%

bune 64,0%

satisfacatoare 30,7%

slabe 2,6%

foarte slabe -

Se poate observa ca, prin cumulare, aprecierile pozitive ating frecvente mari (66,7%), iar cele negative mult sub cele pe total servicii (2,6%). Asadar turistii au fost multumiti in legatura cu cazarea, ceea ce poate constitui un lucru imbucurator.

Analizand aprecierile, in functie de grupa de varsta a turistilor, atat aprecierile foarte bune cat si cele slabe apar la cei cu varsta cuprinsa intre ani, insa cu ponderi foarte mici. Se poate observa ca indiferent de varsta, cea mai mare pondere indica aprecierile ca fiind bune si satisiacatoare.

Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare in functie de varsta

Mijloace

de informare

pana la

20 ani

intre

21-29 ani

intre

30-39 ani

intre

40-49 ani

intre

50-59 ani

peste

60 ani

Foarte bune

Bune

Satisfacatoare

Slabe

Foarte slabe

Total

Tabel 7

Dupa nivelul de pregatire, cei care apreciaza serviciile ca find bune si foarte bune sunt muncitorii (82,1%), urmati de cadre cu studii medii cadrele cu studii superioare (53,6%), elevi si studenti

Profesii

Aprecieri

Muncitori

Elevi

Studeti

Casnice

Pensionari

Cadre cu

studii medii

Cadre cu

sfudii superioare

Foarte bune

Bune

Satisfacatoare

Slabe

Foarte slabe

Total

Tabel 8. Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare in functie de categoria socio-profesionala

Se poate observa ca pe masura ce nivelul de pregatire creste, creste si ponderea celor care sunt nemultumiti de calitatea serviciilor de cazare.

Preferinte pentru forma de cazare

Cea mai mare parte a celor veniti in statiune prefera hotelul (42,5%). In functie de motivatie, preferintele pentru formele de cazare se prezinta astfel:

Rreferinta pentru

cazare Motive

Hotel

Vila

Casuta

Alte forme

Total

Practicarea sportului

Odihna si recreere

Drumetie

Ate motive

Tabel -9. Preferinte pentru forma de cazare

Cei veniti pentru odihna si recreere, drumetie si practicarea sportului prefera mai ales hotelul si intr-o masura mai mica vila.

Dintre cei veniti pentru alte motive 45,7% prefera alte forme de cazare (particulari) si aproximativ in aceeasi masura hotelul (25,9%) si vila (20,5%).

Optiuni pentru mijloace de transport utilizate pentru a veni in statiune

Intre mijloacele de transport utilizate pentru a veii in zona Lacului Cincis un loc important il ocupa autoturismul personal (67,7%), iar autobuzele detin o pondere de 28,7%.

Sumele alocate de turisti pentru a fi furnizate in statiune

Dintre subiectii cuprinsi in investigatii, 59,3% apreciaza ca vor cheltui in afara de serviciile precumparate intre 10.000-20.000 lei si 2,7% mai mult de 20.000 lei. Aceste ponderi, in general, arata ca sumele prevazute pentru a fi cheltuite se circumscriu duratei sejurului.

Din analiza corelatiei intre durata sejurului cu sumele alocate de turisti rezulta urmatoarele:

durata medie a sejurului intre 5-6 zile;

disponibilul banesc pentru un sejur mediu este de 800-900 lei din cheltuiala posibila divine de circa 150 lei/zi de sejur.

Tinand seama de faptul ca o mare parte din subiecti au venit in mod organizat (42%) si 58% in mod neorganizat, si ca serviciile precumparate sunt minime (in aceste cazuri) suma alocata este mai mica, fapt ce se poate explica prin oferta existenta destul de putin diversificata.

Aceste lucruri implica masuri de sporire a eficientei economice precum si prin sporirea si diversificarea serviciilor suplimentare.

Analizand corelatia dintre sumele ce vor fi alocate in afara costului cazarii si servirii mesei, se observa ca cei cu o varsta pana in 20 de ani aloca pentru turism 500 lei.

Dintre cei cuprinsi intre 21-29 ani, majoritatea arata ca vor cheltui 800-1000 lei (67,5%), 18,8% dintre acestia cheltuind mai putin de 800 lei si 12,5 % intre 600-550 lei, 13,2% mai putin de 500 lei si intr-o masura mai mica pentru sume mai mari.

La grupa 40-49 ani ponderi semnificative vor ocupa cei care cheltuiesc sume intre 1000-800lei (45,5%), intre 1500-1200lei, l8,2% si 22,7% intre 1200-1000lei, 13,6% sume mai mari de 1500 lei.

Dintre cei cu o varsta cuprinsa intre 50-59 ani, 60% considera ca vor cheltui intre 500-550lei. Se observa ca indiferent de varsta o pondere importanta o detin sumele cuprinse intre 500-550lei.

Suma cheltuita in functie de distributia dupa varsta

Mijloace

De informare

pana la

20 ani

intre

21-29 ani

intre

ani

intre

40-49 ani

intre

50-59 ani

peste

60 ani

500 lei

Total

I

Tabel 10.

Din corelalia sumelor alocate de turisti cu nivelul de pregatire rezulta ca indiferent de gradul de pregatire, o pondere hotaratoare o detine grupa lei. De asemenea se poate observa ca sume mai mari de bani sunt alocate de cadrele cu studii superioare si medii si intr-o masura mai mica de muncitori.

Suma cheltuita de turisti in functie de distributia dupa profesii

Profesii

Suma cheltuita

Muncitori

Elevi
Studenti

Casnice

Pensionari

Cadre cu studii

medii

Cadre cu studii superioare

Total

Tabe 11

Propuneri si sugestii ale turistilor pentru perfectionarea
activitatii turistice

Din totalul de 320 de chestionare returnate, aproximativ jumatate (158) au avut completata si rubrica 'propuneri si sugestii '(rubrica ce figureaza cu nr. 18 in chestionarul anexat lucrarii). Apreciaza ca acest procent este multumitor privind prin prisma cercetatorului de marketing preocupat cu preluarea unor informatii in vederea descrierii si surprinderii unei stari de fapt, a unei situatii ancorata in prezent, acest calificativ find justificat si sustinut de 'solicitudinea ' intervievatilor.

Pe de alta parte, insa, acelasi procent privit, de pe pozitiile intervievatilor insasi, tradeaza o stare de nemultumire, expresie a 'asteptarilor' neamplinite sau partial implinite si a nevoilor, in mod evident, incomplet satisfacute, si care au generat o serie de propuneri si sugestii, din cele mai variate pe care operatorul in turism trebuie (sau ar trebui) in mod necesar sa si le insuseasca. Cu toate ca unele din aceste sugestii exprimate de catre cei chestionati, pun in lumina (sau subliniaza) o succesiune de grave carente in derularea si consumarea fenomenului (sau procesului, actului) turistic, in regiune, le voi enumera pe cele mai sugestive, in sensul precizarilor de mai sus.

Astfel:

in ceea ce priveste cazarea s-ar cuvenii amintit cresterea gradului de confort in unitatile de cazare si cat mai multe locuri de instalare a corturilor

legat de servirea mesei in cadrul organizat si in ceea ce priveste alte forme de alimentatie publica s-au adnotat si propus

ridicarea calitatii preparetelor culinare si diversificarea lor, este necesara dezvoltarea retelei de alimentare publica prin chioscuri cu gustari calde, bauturi calde, legume si fructe;

cu privire la formele de desfasurare a activitatilor sportiv-recreative si de agrement s-au propus si observat urmatoarele: -diversificarea mijloacelor de distractie si recreere;

agrementul este aproape inexistent;

revederea periodica a marcajelor pe traseele turistice;

sunt necesare mai multe terenuri sportive polivalente;

organizarea unor excursii in diferite puncte turistice din apropiere;

sunt necesare mai multe discoteci;

lipsesc formele de distractie in statiune;

in sfarsit in legatura cu procesul de informare si orientare a turistilor, media opiniilor exprimate conduce la formularea unei singure cerinte, si anume:- prezentarea la dispeceratul de cazare a posibilitatilor de servire a mesei, de distractie si sport din statiune.

CAPITOLUL III.

PREZENTUL SI PERSPECTIVELE
FENOMENULUI DE CIRCULATIE TURISTICA

ANALIZA IN DINAMICA A VALORILOR PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE

Dezvoltarea turismului si integrarea sa intr-o masura sporita in sfera necesitatilor si consumului populatiei se reflecta intr-o imbogatire a continutului sau si o diversificare a formelor sale de manifestare.

Participarea la manifestarea turistica a unor paturi tot mai largi asociata cu varietatea imobilurilor cererii au favorizat aparitia de noi forme de turism, adaptarea lor permanenta la cerintele turistilor.

Circulatia turistica, a cunoscut, pe plan mondial o evolutie spectaculoasa in decursul acestui secol. Aceasta evolutie pe plan national cat si international a fost determinata atat de evolutia bazei tehnico-materiale necesare participarii turismului cat si evolutia unor factori dintre care amintim: timpul liber, veniturile banesti ale populatiei, preturile si tarifele, progresul tehnic, urbanizarea, actiunile guvernamentale.

Ca urmare a cunoasterii aspectelor concrete ale cererii turistice, a factorilor determinati ai acestora, a sensurilor sale de evolutie, precum si stabilirea continutului si particularitatilor fiecarei forme, are o importanta deosebita pentru defmirea strategiei in activitatea turistica, pentru crearea cadrului unitar de vehiculare si luare a deciziilor.

In acelasi timp amplificarea turismului international, cresterea rolului sau in ansamblul relatiilor economice internationale ca si in viata economica si sociala au determinat preocupari pentru evaluarea dimensiunilor si efectelor sale, pentru elaborarea unui sistem unitar de inregistrare si urmarire a circulatiei turistice.



Caracterizarea evolutei circulatiei turistice in zona Lacului Cincis impune atentiei analiza unei site de indicatori, cum ar fi:

Ø     sosirile de turisti in zona, comparativ cu plecarile spre alte destintii tuistice interne;

Ø     numarul de innoptari (zile turist);

Ø     durata medie a sejurului;

Ø     gradul de ocupare a capacitatii de cazare.

Indicatori care prin legatura lor directa sau mijlocita cu fenomenul turistic asigura evaluarea complexa a dimensiunilor acestuia.

Grafic.8. sosirile de turisti comparativ cu plecarile 'autohtonilor' spre alt destinatii turistice intern, in luna iulie

Conform acestui indicator se observa o relativa constanta pe axa 'primirilor' de turisti in zona Cincis, in anii 2003, 2004 si 2005 cifrata in jurul a 310 turisti (care au apelat la unitatile de cazare existente, ocupandu-le intr-un procent mediu de 85%). In anii 2006-2007, dinamica valorilor acestui indicator - tot pe axa 'sosirilor'- a fost ascendenta, inregistrand un plus de aproximativ 18% in 2006 comparativ cu 2005 si respectiv o marire cu 26,5% in 2007, in 2007 avand ca baza acelasi an (2005). Unul din motivele care poate explica acest trend ascendent este initierea in 2006 - si finalizare - in primavara lui 2007- a procesului de privatizare a catorva unitati de turism din regiune, fenomen ce a condus , in mod natural, la un plus calitativ al serviciului turistic evident si la o valoare a raportului calitate/pret net superioara.

In ceea ce priveste ramura 'plecarilor' a indicatorului prezentat in figura. , evolutia in dinamica releva urmatoarele aspecte :

in pofida unei usoare cresteri a turistilor emisi de zona in anul 2004 fata de 2003, se constata o 'rupere' de ritm clara in anul 2005 cand turisti emisi au fost mai putini cu aproape jumatate fata de anul 2004 (de la 162 persoane la 86 persoane);

crestere foarte lenta inregistrata in anii 2006-2007, anunta un trend ascedent de-o mai mica amploare insa, astfel incat valoarea inregistrata in iulie 2007 este cu 50% mai mica decat valoarea ramurii indicatorului in anul de baza 2003. Explicatia acestui fenomen are cel putin doua desinente: in primul rand, repunerea in drepturi a fostilor proprietari prin retrocedarea parcelelor de teren din imediata vecinatate a lacului, a dat nastere unui proces frenetic si sustinut de 'colonizare', de implantare, asa incat in scurt timp, spectrele zvelte a numeroase vilisoare si spatii de cazare cochete, isi admirau si etalau maretia viitoare in oglinda lacului. Acesta a putut si poate constitui doar apanajul 'privilegiatilor' reamproprietariti.

o a doua explicatie a plafonarii si descresterii per ansamblu al numarului de turisti emergenti are la baza reculul economic de proportii inregistrat in zona a carui consecinta tragica imediata a fost si este in sfera socialului cresterea somajului, iar pe plan socio-economic o drastica scadere a puterii de aparare, acompaniata de 'inflorirea caracterului autorhic al economiei.

Considerand dinamica acestui indicator (cel din figura suficient de explicita pentru a reda imaginea cvasicompleta a fenomenului circulatei tiristice in regiunea Cincis voi concluziona prin a preciza ca dinamica celorlalti trei indicatori enumerati, urmeaza in deaproape (cu abateri nesemnificative traiectoria drscrisa pana acum in economia acestui subcapitol).

EVALUAREA DIMENSIUNII CIRCULATIEI TURISTICE PRIN INTERMEDIUL UNOR INDICATORI DE CUANTIFICARE
INDIRECTA A ACESTEIA

3.2.1. GRADUL DE UTILIZARE A BAZEI TEHNICO-MATERIALE DE CAZARE

Importanta in analiza legaturii dintre dimensiunile circulatiei turistice si baza tehnico-materiala de cazare o are coeficientul de utilizare a capacitatii (referitoare la loc sau locuri-zile).

Perioada

C.U.C.

(locuri-zile)

Total

Hotel

Camping

Tabel

Acest coeficient de utilizare a capacitatii de cazare care reprezinta raportul Intre numarul de locuri utilizate si numarul de locuri maxim posibile.

C.U.C. arata masura in care raportul dintre capacitatea de utilizare efectiva si aceea maxim posibila evolueaza spre valoarea sa optima, valoare stabilita de practica internationala de cca.

CONVERGENTA SI DIVERGENTA TURISTICT A ZONEI

Din datele obtinute de la unitatile de cazare turistica, se constata ca alaturi de localnicii care practica turismul de sfarsit de saptamana, vin aici turisti din mai multe orase ale judetului: Hunedoara, Deva, Simeria, etc; si judetele: Alba, Caransebes;

Zona Lacului Cincis constituie un centru deosebit de atractiv si pentru un numar restrans de turisti straini (indeosebi rusi, francezi, germani) care reprezinta 0,1 % din totalul vizitatorilor anuali.

Din materialele oferite de Oficiul Judetean de Turism Deva rezulta ca, fluxul turistic a fost de cca. 10.800 in anul 2007 si cca. 9.800 in 2008 inregistrandu-se 1.000-2.000 vizitatori zilnic in zilele calduroase, mai ales sambata si duminica. Se remarca o scadere a acestui flux cu 10-20% anual fata de perioada de dinaintea anului 2002, 40-60% in extrasezon, scadere datorata atat politicii de prejuri existente cat si dotarilor care nu mai corespund exigentelor. Aceste date referitoare la baza tehnico-materiala si circulatia turistica scot in evidenta declinul turistic al statiunii.

PROGNOZA CIRCULATIEI TURISTICE IN PERIOADA 2003

Pe baza informatiilor detinute in legatura cu baza tehnico-materiala, circulatia turistica din perioada precedenta, cerintele sporite de turism ale populatiei, evolutia conditiilor generale de munca si de viata se va incerca o, previziune a circulatiei turistice in stransa corelatie cu evolutia economica pe ansamblu a zonei.

Apreciez, ca este imposibila o previziune bazata pe modele statistico­matematice ar duce la inregistrarea nivelului zero privind circulatia turistica internationala.

Timpul liber

Existenta unui timp liber si cresterea lui pe masura progresului are implicatii deosebite asupra desfasurarii productiei si comportamentului consumatorului. Turismul se afla intr-o relatie complexa cu timpul liber, intervenind atat influentarea intinderii sale cat si in modalitatile de utilizare a lui.

O analiza a timpului liber permite evidentierea pluralitatii semnificatiilor lui. Intr-adevar este importanta nu doar durata lui si respectiv ponderea in totalul bugetului, ci, mai ales continutul lui.

In ce priveste dimensiunea timpului liber, aceasta este determinata de nivelul de dezvoltare economico-sociala, dar si de preocuparile pentru cresterea acestuia. Caile de marire a timpului liber sunt in primul rand: reducerea timpului de munca si diminuarea timpului afectat cerintelor reproductiei.

Reducerea timpului de munca se poate realiza prin promovarea progresului, introducerea cuceririlor revolutiei tehnico-stiintifice in toate sferele productiei, perfectionarea organizarii si conducerii activitatii muncii sociale prin compartimentele economiei.

Marirea timpului liber se reflecta si ca intr-o imbogatire a continutului. Data cu cresterea timpului liber apar noi preocupari, noi cerinte care fac parte in general, din categoria nevoilor de ordin superior. Un loc deosebit in cadrul acestora il ocupa nevoia de turism. In ce priveste concediul de odihna, acesta este cheltuit in general pentru odihna, excursii in general pentru turism. Se pune problema stabilirii unei structuri optime a activitatilor care sa intre in consumul timpului liber astfel incat randamentul sa fie maxim.

Veniturile banesti ale populatiei.

Alt factor important pentru circulatia turistica il reprezinta factorul economic, veniturile banesti ale populatiei. Veniturile reprezinta principala conditie a manifestarii cererii turistice, si deci, suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului. Cresterea economica, sporirea venitului national si in consecinta a veniturilor individuale realizate de membrii societatii influenteaza structura consumului acestora si implicit accesul la turism al diferitelor categorii ale populatiei. Veniturile au ca destinatie, in primul rand satisfacerea unor nevoi vitale care reprezinta asa numitul consum obligatoriu caracterizat prin dimensiuni relativ constante; in continuare disponibilitatile sunt afectate satisfacerii unor cerinte care asigura un anumit nivel de trai, gradul de confort si sunt folosite pentru subventionarea activitatilor legate de timpul liber. Avand in vedere cresterea veniturilor tuturor categoriilor de lucratori din toate domeniile de activitate, putem conta pe o crestere a cheltuielilor acestora pentru turism si deci, pe o crestere a circulatie turistice.

Procesul de urbanizare

Determina schimbari in structura nevoilor populatei, influentand direct si dimensiunile circulatiei turistice. Concentrarea urbana stimuleaza dorinta de a 'evada' din aglomeratii urbane spre zone de liniste pentru recreere, distractii, odihna la sfarsitul saptamanii sau pe durata vacantelor, accentuand mobilitatea populatiei si contribuind la cresterea numarului turistilor.

Oferta turistica.

Prin dimensiunile si varietatea ei, precum si gradul de punere in valoare ea actioneaza pozitiv asupra fenomenului turistic. Bogatia de valori naturale (peisaj, clima, hidrografie, fauna, flora), istorice, de civilizatie si de cultura de care dispune zona maresc activitatea si orientarea fluxurilor de turisti.

In acelasi timp lipsa unor astfel de valori poate fi compensata printr-un plus de amenajare si dotare in vederea practicarii turismului de odihna si recreere, de agrement. Prin investitii concretizate in dezvoltarea bazei tehnico-materiale de cazare, alimentatie publica si agrement se va ajunge la o oferta turistica competitiva si atragatoare.

Progresul tehnic.

Se erijeaza ca un alt fenomen cu implicatii in dezvoltarea turismului. El are consecinte directe asupra cresterii gradului de mobilitate al populatiei favorizand deplasarea de interes turistic, cat si asupra altor fenomene cum ar fi urbanizarea, industrializarea si determinarea mediului natural.

Preturile si tarifele.

Reprezinta un alt factor de stimulare a dezvoltarii turismului. Influenta lor se realizeaza pe mai multe planuri, determinata fiind de complexitatea prestatiei turistice, practicarea unor tarife mai ridicate, nefundamentate stiintific, au drept consecinta scaderea numarului de turisti si scaderea duratei medii a sejurului, dupa cum, practicarea unor preturi scazute poate determina neancrederea turistilor in calitatea serviciilor oferite. Este necesara o politica stiintifica de preauri care sa reflecte cat mai exact continutul si complexitatea serviciului prestate sa asigure diferentieri pe sezoane si zone de turism, sa acorde facilitati formelor organizate de turism.

In seria factorilor ce merita o referire speciala mai trebuie mentionat actiunile guvemamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism pentru promovarea schimburilor turistice internationale. Luand in considerare acest complex de factori vom evalua o crestere a circulatiei turistice cu 20-25% in urmatorul an, urmand ca la nivelul anului sa fie inregistrata o crestere cu 45-50% a circulatiei turistice comparativ cu 2005.

CAPITOLUL IV

ELABORAREA UNUI PROGRAM DE VALORIFICARE IN CONDITII SUPERIOARE A POTENTIALULUI TURISTIC

INMAGAZINAT DE REGIUNEA LACULUI CINCIS

Pornind de la punerea in evidenta a potentialului turistic al unui areal sub multiplele sale aspecte, de la analiza ofertei si cererii turistice concretizeaza in analiza conditiilor generale ce favorizeaza si descriu cadrul desfasurarii si dezvoltarii unei activitati turistice corespunzatoare; scopul final trebuie sa-l constituie formarea unor directii si apoi luarea unor masuri privind valorificarea in conditiile atingerii optimului posibil, a acestui potential.

PROGNOZA CERERII SI CONSUMULUI TURISTIC PENTRU AREALUL CONSIDERAT

Importanta practica a cuantificarii cererii turistice este legata de posibilitatile de previzionare pe care le prezinta. Procesul de previziune a cererii in turism este dedicat aprecierii in perspectiva a evolutiei cererii turistice globale pe forme de turism, spre anumite destinatii turistice sau in cadrul anumitor categorii ale populatiei turistice. Pentru fiecare din structurile amintite (calitative, geografice, sociale) se folosesc tehnici specifice similare in buna parte cu cele aplicate la cuantificarea cererii.

Volumul incasarilor, raporturile cantitative dintre servicii, tendinte inregistrate de volumul si structura incasarilor pot fi considerate ca trasaturi ale cererii de bunuri si servicii putand fi totodata relativ usor cuantificate.

Prin analiza si compararea lor vom descrie atat principalele directii in evolutia cererii fiind, in acelasi timp, in masura sa surprindem si dimensiunea acestui proces dinamic, la un moment dat.

Astfel prin calcularea ritmului mediu al incasarilor se evidentiaza evolutia normala a cererii, fiind insa necesar sa se excluda eventualele abateri temporare ce pot aparea in unele perioade sub imperiul a numeroase si diverse motive. Vom alege, ca o prima ipoteza de lucru, in vederea dimensionarii evolutiei cererii, o metoda de evaluare indirecta a cererii, metoda ce are la baza volumul incasarilor medii pe turist sau zi-turist.

Grafic.9. Evolutia incasarilor medii pe turist in zona Lacului Cincis in perioada 2003-2008 (5 luni)

Cererea pentru turism prezinta o elasticitate deosebita in functie de venit (un coeficient de 1,2-1,3), oamenii alocand o parte tot mai mare din resursele banesti pentru vacante si turism in general, pe masura sporirii acestor resurse, iar in conditiile liberalizarii economiei posibilitatile de sporire a veniturilor se vor diversifica avand in vedere libera initiativa si faptul ca fiecare va putea presta, sustine mai multe activitati pentru care va fi retribuit in consecinta.

Aceasta tendinta raportata insa la particularitatile zonei studiate a fost surprinsa si in sub capitolul Analiza in dinamica a cererii turistice 'in regiune', din care se desprinde cu claritate trendul constant crescator al numarului de turisti sositi in zona, de la an la an si, in consecinta, volumul incasarilor medii raportate la un turist / zi nu numai ca respecta alura crescatoare a dinamicii primului indicator, dar sub influienta unor factori economici de durata si/sau conjuncturali (de exemplu: criza economica, inflatia valuri succesive de scumpiri) forma astcedenta a traiectoriei este mult amplificata.

Timpul liber, e cel ce permite consumatorului sa poata pleca, sa aiba posibilitatea de a petrece o vacanta de vara si una de iarna, favorizand astfel dezvoltarea fenomenului turistic.

Cresterea gradului de urbanizare, a aglomerarilor urbane, stresul vietii in oras, ii deteimina pe oameni sa-si petreaca timpul liber, in mijlocul naturii, al vestigiilor istorice, culturale si arhitecturale si practicand diferite sporturi, folosind mijloace de agrement.

Oferta constituie o atractie atat pentru localnici cat si pentru turistii din tara si din strainatate. Diversificarea bazei tehnico-materiale ca volum si structura, cresterea confortului ei vor veni in sprijinul cresterii numarului de turisti ce vor vizita zona, si a duratei sejurului lor, asociate cu o gama variata a serviciilor, o calitate inalta a prestatiei, cu personal calificat.

MASURI DE IMBUNATATIRE A DETERMINANTILOR
OFERTEI TURISTICE, EVIDENTIATI IN ZONA ANALIZATA

Structura si conceptul de valorificare in conditii superioare a potentialului turistic rezulta din caracterul sistemului socio-profesional al turismului, unde elementele esentiale si de interferenta sunt cererea si oferta.

Motivul elaborarii acestui concept intr-o viziune de marketing, constand in faptul ca numai astfel poate rezulta un ansamblu dinamic, variabil, durabil si de perspectiva.

Determinarea parametrilor programului modul de valorificare si dezvoltare a turismului poate sa aiba in vedere etape cum ar fi: determinarea cuantumului in ansamblul cererii turistice a peisajelor, vestigiilor istorice, culturale, arhitectonice si a celorlalte elemente ce constituie o sursa a atractiei turistice si pe aceasta baza determinarea capacitatii fizice a mediului si in final corelarea cererii cu capacitatea fizica si stabilirea nivelului optim al bazei materiale.

Cunoasterea dimensiunilor si structurii cererii pentru practicarea turismului in zona Cincis permite optimizarea ofertei corespunzator datelor rezultate din analiza celor doua laturi al acestui proces, care vizeaza o eficienta specifica si o eficienta economica obligatorie oricarei activitati.

DEZVOLTAREA B.T.M. EXISTENTE PREMISA A CRESTERII SECTORULUI TERTIAR IN ZONA

Dezvoltarea, perfectionarea si modernizarea bazei tehnico-materiale turistice, a activitatii specifice, va facilita o valorificare superioara a potentialului turistic al zonei si satisfacerea cererii intr-o masura mai mare decat pana acum. Elementele de factura materiala ce intra in alcatuirea bazei materiale sunt in special urmatoarele:

reteaua unitatilor de cazare (baza de cazare);

reteaua unitatilor de alimentatie publica;

dotarile pentru agrement.

Trebuie mentionat ca functiile de elementele care le-au generat serviciile sunt de doua categorii: servicii de baza si servicii complementare.

Este necesar sa amintesc ca in ultimul timp au avut loc schimbari profunde in structura si ierarhia motivatiilor de consum turistic, serviciile complementare tinzand sa capete un rol tot mai important.

In situatiile cand se are in vedere diversificarea ofertei, in primul rand trebuie rezolvate aspectele ce privesc dimensionarea unitatilor de cazare alimentatie publica si agrement.

Redimensionarea B.T.M. de cazare

Infaptuirea acestui deziderat e necesara (nu insa si suficienta) pentru o mai complexa inglobare sau acoperire a cererii manifestata pe aceasta axa.

Avand in vedere valoarea elementelor ofertei turistice a zonei, aprecierile si propunerile turistilor referitoare la serviciile de cazare pentru o valorificare superioara a patrimoniului turistic impune urmatoarele masuri:

modernizarea in mai multe etape a intregii baze materiale de cazare care cuprinde zona Lacului Cincis;

modernizarea si repararea hotelului Casa Alba dar si a casutelor existente. Alaturi de aceasta modernizare trebuie pus accentul si pe latura calitativa a serviciilor oferite care trebuie sa vina in complectarea satisfacerii nevoilor turistilor, facand ca acestia sa file atrasi si din acest punct de vedere;

asigurarea curateniei in camere, holuri si puncte sanitare;

extinderea serviciilor suplimentare (inchirieri de diferite obiecte, spalat si uscat lenjerie);

pregatirea si perfectionarea periodica a personalului pentru asigurarea serviciilor de calitate;

asigurarea in permanenta a apei (calde si reci), a iluminatului electric si a incalzirii camerelor in sezonul rece.

Accente si posibile orientari in ce priveste B.T.M. a restaurarii si B.T.M. a agrementului.

Importanta acestor componente ale bazei materiale rezulta din locul si rolul serviciilor aferente lor in cadrul ofertei, precum si din participarea lor, ca pondere, relativ importanta, destul de voluminoasa la realizarea incasarilor si beneficiilor.

In consecinta propunem

extinderea spatiului destinat servirii mesei;

diversificarea retelei unitatilor de alimentatie publica prin noi unitati (cofetarii, braserii, placintarii, patiserii, chioscuri) si prin punerea in valoare a unor spati existente folosite necorespunzator, prin modernizarea si repartizarea acestora;

sporirea atractivitati zonei Lacului Cincis printr-o unitate de alimentatie publica cu specific local (care sa reprezinte arhitectura locala dar si portul, preparatele culinare locale, folclorul si alte obiceiuri, intr-un spectacol unitar pentru a carui 'vizionare' sa se perceapa o baza materiala a restaluarii este tot atat de divers reprezentata ca structura ca si baza materiala a cazarii. Totodata, fiecare tendinta inregistrata in evolutia uneia se regaseste in dinamica si modificarile calitative ale celeilalte).

de altfel si calitatea bazei materiale a restaurarii a fost standardizata in foarte multe tari, initiindu-se chiar o uniformizare pe plan mondial a nivelurilor calitative ale acesteia. Definirea acestor niveluri se face prin 'numarul de stele' in ordine crescatoare sau prin 'categorii' in ordine descrescatoare. Ca o consecinta a dezvoltarii turismului de masa, cresc ca pondere dotarile restaurantelor destinate, unui consum de masa cu o productivitate ridicata, de valoare unitara scazuta.

infiintarea unui restaurant destinat unui consum de masa, caracterizat printr-o mare productivitate si care sa intampine si sa raspunda unui aflux mare de turisti, relativ 'uniformi' animati de un raport 'calitate/pret redus' cat mai unitar.

De asemenea pentru continua perfectionare a activitatii de alimentatie turistica sunt necesare in acelasi timp urmatoarele :

aprovizionarea la timp si asigurarea cu sortimente variate a unitatilor;

ridicarea continua a calitatii produselor si serviciilor;

servirea masei la timp, cu o mai mare operabilitate si in mai bune conditii, precum si instituirea de reguli 'de aur' conform careia sa existe preocupare permanenta pentru igienizarea unitatilor;

intimizarea spatiilor de alimentare publica in restaurante, baruri, etc., prin realizarea unor spatii personalizate in mod distinctiv, considerand ca in acest mod se poate crea si consolida in timp fidelitatea cat si atitudinea favorabila a consumatorilor serviciului turistic oferit.

Agrementul, element de baza in edificarea ofertei turistice, trebuie sa se dezvolte si sa se diversifice pentru a satisface necesitatile turistilor privind petrecerea timpului liber in mod cat mai placut, pentru retinerea turistului cat mai mult in zona, pentru cresterea aportului acestei activitati la realizarile economice de ansamblu.

Importanta crescanda a factorului agrement in economia turismului rezulta din participarea sa cu ponderi din ce in ce mai mari la realizarile economice reflectate de incasari dovedindu-se astfel elementul component al ofertei cu cea mai mare rentabilitate.

Intre componentele bazei materiale, dotarile si echipamentele aferente agrementului, inregistreaza, practic, dezvoltarea cea mai redusa, din punct de vedere al ritmului multe din acestea lipsind cu desavarsire din cadrul ofertei turistice aferenta regiuni.

Diversificarea ofertei turistice inseamna permanenta preocupare de gasire a unei noi modalitati de dezvoltare a produselor si actiunilor acestora o tot mai mare importanta acordandu-se in ultima vreme, celor suplimentare.

Nemultumirile turistilor cuprinsi in ancheta se refera mai ales la serviciile de agrement slab diversificate.

Diversificarea actiunilor si serviciilor, de asemenea au in vedere imbunatatirea celor existente si promovarea unor actiuni noi care sa sporeasca numarul de turisti.

Pentru imbunatatirea situatiilor existente se propun:

amenajarea unor terenuri de sport polivalente;

infiintarea unor cluburi care sa cuprinda biblioteca - sala de lectura si sectii de imprumut, o sala a publicatiilor periodice si cotidiene, sali de jocuri;

dezvoltarea si mai ales, cosmetizarea spatiilor special amenajate in vederea audierii variatelor forme de programe cultural, subcultural, ­artistice (formatii de muzica usoara, populara, organizarea discotecilor);

cresterea numarului excursiilor de o zi, care au ca destinatie principala obiective turistice din zona;

mai multe excursii de doua zile, destinate vizitarii unor importante centre cultural-istorice, a unor locuri si monumente legate de trecutul istoric, viu reprezentat zonele adiacente regiunii analizate;

de asemenea, in vederea atragerii in zona a unui numar cat mai mare de turisti pentru exploatarea bazei tehnico-materiale turistice existente, pentru valorificarea superioara a resurselor turistice se impune innoirea ofertei cu programe de mini vacante, axate pe cura heoliana;

diversificarea ofertei de trasee turistice, actiuni tematice;

curiozitati ale naturii, protectia mediului;

organizarea unui numar sporit de seri folclorice si mese festive pentru fiecare grup, pentru fiecare serie, pe unitati de alimentatie publica;

organizarea unor manifestari sportive cat mai diverse, dupa un calendar care sa cuprinda toate anotimpurile si toate seriile:

concursuri de sah;

festivalul - concurs de filatelie;

concursuri periodice de creatie literara cu premii;

caricatura;

organizarea unui campionat pe discipline sportive (inot, tenis, volei, fotbal);

reluarea regatelor de caiac-canoe cu participarea interna si internationala.

4.2.2. AMENAJAREA UNOR NOI OBIECTIVE TURISTICE

Alaturi de resursele naturale (relief, clima) si cele antropice (culturale, istorice) baza tehnico-materiala constituie un loc important in cadrul ofertei turistice permitand de fapt, punerea in valoare a potentialului de care dispune statiunea.

Transformarea ofertei potentiale in oferta efectiva este conditionata de existenta unor resurse materiale capabile sa permita turistilor sa beneficieze de elementele de atractie aflate in acea zona, sa ofere conditii pentru petrecerea agreabila a vacantei.

Pornind de la premisa ca specialisti recomanda pentru decopresiune nervoasa practicarea unor activitati diametral opuse celor profesionale, cotidiene, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante cu posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative, (culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni, hobby) menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca activitatea manifestarilor turistice.

In acest sens propun dezvoltarea turismului itinerar si a circuitelor turistice deoarece din zona Lacului Cincis se pot organiza excursii la Catedrala din Ghelar, la Manastirea de maici de la Prislop, Cetatea Devei, Muzeele din Deva, la Castelul Corvinestilor, Muzeul Aurel Vlaicu, monumentele istorice din Sarmisegetuza, etc..

Serviciile complementare se caracterizeaza prin varietate, ele asociindu­se unor servicii de baza sau avand o existenta independenta.

Interdependenta dintre cererea turistica si baza materiala este pronuntata si nu este usor de distins care este variabila dependenta si care este cea independenta, deoarece intre acestea exista o relatie stransa. Cazarea, este de pilda conditia prealabila a unei miscari turistice care determina necesitatile in aceasta directie. Un teritoriu geografic inzestrat cu un potential turistic si catalogat astfel pentru frumusetile sale naturale, nu se poate face obiectul unei oferte turistice inainte de a fi dotat cu mijloace de primire necesare.

Dimensiunile fluxurilor turistice sunt determinate pe de o parte de cererea pentru calatorie, iar pe de alta parte, de gradul de dotare si echipare al teritoriului respectiv. Pe masura ce cerintele turistilor fata de calitatea echipamentului de primire si a serviciilor ce rezulta din utilizarea acestuia cresc devenind tot mai exigente, asistam la mutatii in criteriile de selectie a destinatiilor. Atractia prin intermediul resurselor si al patrimoniului turistic, pierd adeseori din importanta in favoarea atractiei excitate de nivelul servirii, direct dependent de structura si calitatea bazei materiale.

MASURI CONCRETE DE RELANSARE A TURISMULUI IN REGIUNEA LACULUI CINCIS

In contextul economico-social actual, definit printr-o gama de parametrii ai caror stari si valori conduc, in timp, la creionarea unui mediu de afaceri sumbru, nesigur si dezechilibrat, relansarea si, -vai, din pacate -nu lansarea turismului, pare sa fie singura alternativa viabila. Inzestrat cu un potential natural de exceptie,(cum sint, de altfel, multe alte zone ale tariii), arealul lacului Cincis sufera de aceieasi nedreapta si, in unele privinte, paradoxala neconcordanta intre valoarea, de un malt continut, al existentei turistice potentiale si nivelul, nepermis de modest, al existentei materiale a infrastructurii.

Bunaoara, daca diferentierea intre cei doi termeni (relansarea si lansarea turismului), este practic neesentiala si irelevanta privita sub aspect semantic, ea (diferentierea) capata continut si relevanta sub aspectul investitional, materializat in fluxurile financiare necesare infaptuirii fiecaruia dintre ei (termeni), mult mai putin constante in cazul 'relansarii'.

Totodata, relansarea turismului presupune, in plus, preexistenta unor structuri sau repere ale infrastructurii care, cel putin, predefinesc formele de dezvoltare ulterioara, asigurand si puntea de legatura intre prezentul sinuos si trecutul aparent si in mod fals catalogat drept sigur.

Ca urmare a consideratiilor anterioare planul de relansare a turismului in zona, propus in prezenta lucrare, se va baza (sprijinii) pe trei piloni fundamentali, considerand ca aceasta forma tripolara a structurii de rezistenta ii va conferii si un optim de stabilitate (asa cum, metaforic vorbind, cel mai stabil scaun ca forma de mobilier ramine si in ziua de astazi, cel prevazut cu 3 picioare).

Acesti piloni ai relansarii sunt:

comercializarea ofertei pe piata turistica interna si internationala;

promovarea adecvata a actului turistic;

sustinerea financiara a demersului turistic pe axa ofertei turistice.

MODALITATI DE COMERCIALIZARE A OFERTEI PE PIATA TURISTICA INTERNA SI INTERNATIONALA

Produsele turistice adaptate la cerintele clientelei, oferite de un fabricant de agrement turistic cu o imagine comerciala favorabila, la un pret competitiv care respecta raportul calitate/pret reprezinta conditia esentiala a succesului comercial, atat a ofertantului cat si a distribuitorului de voiaje forfetare. Acest succes depinde si de buna cunoastere a pietei turistice, a montajului adegvat al produselor si de abilitatea comercializari lor.

Cea mai dinamica si dezvoltata piata turistica este in prezent piata voiajului forfetar sau a aranjamentului IT (totul inclus). Dinamica acestei piete este legata de dezvoltarea turismului de masa pe de o parte si pe de alta parte de accentuarea procesului de integrare a ofertantilor diferitelor componente ale produsului turistic.

Voiajul forfetar (IT) este un voiaj organizat conform unui program detailat care cupride un ansamblu mai mult sau mai putin vast de prestatii turistice, pentru un pret fix determinat in prealabil.

Caracteristicile acestui angajament sunt:

Organizarea prealabila, produsul turistic fiind format inainte ca sa se manifeste cererea clientilor. Touroperatorul (TO) alege in prelabil destinatia, mijlocul de transport, cazarea si modalitatea de insotire care poate fi completa partiala sau limitata numai la destinatia voiajului.

Grupul de prestatii-cuprinde minimum un sejur, iar intr-o conceptie mai larga si un ansamblu de prestatii care include voiajul dusa­ntors, insotirea, transferurile, cazarea, restaurarea, agrementul animatia si eventual prestatii speciale (pentru turismul medical cultural, de congrese) si asigurarile.

Pretul fix determinat in prealabil este platit la inceputul calatoriei. Pentru unele produse turistice a iceput sa se utilizeze tot mai mult plata pe credit.

Voiajele forfetare se organizeaza fie prin formula 'totul inclus' fie, in ultimul timp tot mai frecvent, prin formula 'mixta' prin care este furnizata numai o parte a prestatiei turistice.

Sejururile in pensiune completa includ pe langa voiajul dus/intors si transferurile, cazarea si restaurarea. Este o formula traditionala propusa de hotelurile din statiunile turistice, dar si formula cea mai moderna oferita de catre cluburile turistice care asociaza si un program de animatie si sport.

Formula 'totul inclus' tinde sa se transforme astazi fie in aranjamente demipensiune, (cazare si mic dejun) fie in aranjamente individuale, odata cu dezvoltarea studio-hotelurilor, dand posibilitatea turistilor sa-si organizeze singuri celelalte consumuri.

Circuitele ofera in general o combinatie de excursii sau vizite insotite sau nu, precum si cazarea cu pensiune completa mic dejun. Modul de transport utilizat pentru aceste circuite este autocarul, rareori trenul.

Fabricarea produselor turistice cuprinde mai multe faze care sunt etalate pe o perioada de cateva luni sau uneori chiar cativa ani pentru fabricantul de produse procesul cuprinde patru faze:

studiul pe piata turistica;

conceptia produsului turistic;

negocierea produsului turistic;

comercializarea produsului turistic.

Relansarea se face printr-un suport financiar, stiind ca fara investitii masive in aceasta statiune factorii ce produc degradarea actioneaza sinergetic, amplificand distrugerea statiunii si implicit scade calitatea serviciilor si a bazei tehnico-materiale, conducand o scaderea a numarului de turisti si totodata la limitarea incasarilor din turism.

SUPORTUL PROMOTIONAL AL MASURILOR DE RELANSARE

Publicitatea va avea un rol important, fiind necesara tiparirea de brosuri, pliante, cataloage, care vor fi distribuite prin diverse agentii de turism la nive local.

Rolul publicitatii in acest caz desi ataca acelasi segment de piata este de a prelungi durata medie de sejur de la 2-3 zile la 5-7-zile.

In scopul asigurarii unui flux continu si crescator de turisti catre unitatile turistice ale zonei, este necesara sustinerea unei ample si agresive campanii propmotionale. Este, de asemenea, necesara informarea corecta dar si pertinenta a publicului privind atat atractiile naturale cat si valentele materiale ale practicarii turismului in zona Lacului Cincis.

Un principal punct de atractie il va constitui tocmai montarea acestei destinatii, salbaticia si frumusetea acestor locuri.

O prima forma de promovare a imaginii zonei ar putea-o constitui instalarea de panouri publicitare care sa se atraga atentia potentialilor turisti asupra frumusetilor zonei si statiunii si care sa-i indemne sa se opreasca pentru cateva zile prin partea locului.

O forma de promovare complementara, si care tinteste consumatorii declarati ai serviciilor turistice, ar putea consta in conceperea de afise atragatoare si edificatoare despre frumusetile statiunii si calitatea serviciilor oferite care sa fie raspandite la toate agentiile de turism din tara si partial in strainatate.

Trebuie insa subliniat ca amploarea acestei actiuni promotionale va avea de -'suferit' - va fi, limitata de dimensiunea costurilor pe care direct si indirect, ea le implica.

In acelasi context se pot elibera pliante cat mai complete si detailate, care sa prezinte atat unitatile de cazare si alimentatie publica cat si programele oferite de agentiile de turism, traseele si excursiile, facilitalile si, in mod obiectiv, unele neajunsuri de ordin infrastructural (lipsa bancnotelor, a cai ferate ,etc.).

Aceste masuri promotionale vor contribui la o mai buna cunoastere a statiunii, la cucerirea de noi segmente de piata, urmand ca serviciile oferite, calitatea lor, alatuiri de potentialul natural sa asigure revenirea turistilor in aceste locuri.

Promovarea zonei Cincis poate avea ca mobiluri de difuzare si:

utilizarea unui numar variat de mijloace ca de pilda: pliante, reclama prin radio si televiziune, reclame in ziare si reviste;

intensificarea informarii publicului larg prin filialele de turism, cecuri de turism din intreprinderi;

informarea in legatura cu organizarea excursiilor de durate diferite, cu diversificarea traseelor practicate si organizarea unor concursuri atractive; festivaluri culturale, sociale, religioase,etc.;

la receptie, inainte de repartizarea turistului, s-ar cuveni sa i se inmaneze un pliant in care sa fie prezentate posibilitatile de distractie si sport din imprejurimi, precum si serviciile suplimentare care pot fi 'cumparate'.

In conditiile actuale este necesar un program de masuri care sa imbine armonios publicitatea, promovarea vanzarilor si relatiile cu publicul.

Luand in considerare pozitia intreprinderii de turism din aceasta zona, fata de o serie de factori sau dinamica pietei turistice, structura ei, schimbarile si exigentele ei, nivelul de concurenta de pe piata, se adopta o anumita strategie de piata ce face parte dintr-o mai ampla politica de marketing (structurata pe mai multe axe) si denumita marketing mix.

Din acest mix (de marketing, alaturi de produs, tarif, distributie, etc.) deosebit de importanta este politica promotionala.

In scopul atingeni obiectivelor definite si urmarite prin axa promotionala a mixului de marketing, putem enumera cateva actiuni concrete, cum ar fi:

- publicarea unui numar mare de cataloage ale ofertei turistice, in care datele sa fie reactualizate si simbolizate atractiv si intuitiv printr-o prezentare grafica.

- alocarea unor sume de bani pentru suveniruri care sa fie oferite clientilor fideli, sau prin tragere la sorti;

Contactarea unor firme de publicitate din strainatate. Prin aceasta se stabileste o eventuala colaborare in vederea unei companii publicitare pentru relansarea zonei Lacului Cincis pe plan international. In acest sens este necesara contactarea mai multor firme recunoscute, studierea ofertei lor si alegerea variatei optime in functie de posibilitatile financiare de care dispune societatea de turism.

Colaborarea cu firme internationale organizatoare de voiaj. Cu publicitatea facuta de o firma specializata si prin colaborarea cu firme organizatoare de voiaj se poate obtine cresterea numarului de turisti straini.

Pentru aceasta este necesara contactarea unor firme apreciate pe plan international, incheierea unor contracte pentru ca turisti ce profita de voiajele organizate de aceste firme sa fie trimisi in Romania, in zona Lacului Cincis, iar acste firme sa castige un comision care sa le cointereseze in vanzarea produselor turistice romanesti.

Promovarea trebuie sustinuta si de mentinerea calitatii mediului ceea ce duce la cresterea rentabilitatii, la o mai mare atractivitate a ofertei turistice, dar mai ales la dezvoltarea durabila si sanatoasa a consumului turistic in zona.

SUSTINEREA FINANCIARA A DEMERSULUI TURISTICPE AXA OFERTEI TURISTICE.

Cu ajutorul aportului particular putem distinge 3 modalitati mai importante de finantare a investitiilor turistice: Creditul, Leasingul, Actionariatul si coproprietatea.

Creditul, cea mai frecventa modalitate de finantare obtinuta de la o institutie finantatoare, aceasta poate fi selectionata de catre stat, mai ales atunci cand statul garanteaza creditul.

Se impune de catre organismul finantator ca obiectivele construite sau modernizate pe baza creditului sa indeplineasca anumite criterii calitative sau de localizare. Se stabileste, conform unor reglementari, cuantumul creditului in totalul investitiei. In mod curent se considera ca plafon maxim de credit 70% din costul investitei iara taxe. Dobanda creditului depaseste in general 10% pe an.

Leasingul este o operatie care consta in finantarea totala sau partiala, de catre o societate specializata, a unei investitii de care beneficiaza o alta intreprindere.

Intreprinderea beneficiara incheie un contract cu societatea de leasing, conform caruia aceasta cumpara un anumit echipament, in conditiile tehnice si la pretul negociat de intreprinderea beneficiara. Societatea de leasing inchiriaza echipamentul cumparat pentru un anumit termen, in schimbul unei chirii platite de beneficiar, care pe parcurs poate achizitiona obiectul de leasing la valoarea lui reziduala, deci inferioara valorii initale. Leasingul destinat finantarii investitiilor turistice poate fi mobiliar sau imobiliar.

Leasingul mobiliar se refera la echipamentele intreprinderilor turistice, incepand de la vesela si mobilier pana la autocare.

Leasingul imobiliar permite intreprinderii turistice sa foloseasca imobilele necesare activitatii sale, avand statut de locatar si posibilitatea de a deveni proprietar.

Actionariatul presupune deschiderea capitalului intreprinderii catre investitorii din exterior. Emiterea de actiuni permite cresterea fondurilor proprii ale intreprinderii prin cresterea capitalului saubscris de catre noii actionari acest mod de finantare este frecvent folosit de intreprinderile ce se dezvolta rapid, care nu au posibilitatea sa recurga la credite.

O metoda interesanta de finantare a investitilor turistice o reprezinta formarea de societati pe actiuni care impletesc activitati de productie cu activitati de prestatii turistice. Scopul societatii este de a inchiria, achizitiona si construi sate de vacanta, hoteluri, apartamente, bungalow-uri in orice regiune.

CONCLUZII

Dupa cum rezulta din analiza efectuata prin prezenta lucrare, regiunea lacului Cincis merita sa fie inclusa in circuitul turistic national, intr-o prima faza si, international, ulterior, castigandu-si acest drept - consideram noi- pe de o parte prin trecutul istoric si prin specificitatile de o frumusete aparte a folclorului zonal, iar pe de alta parte, prin cadrul natural de exceptie innobilat de ospitalitatea proverbiala si de vorba calda, mereu buna si calma a padurenilor. Toate acestea confera regiunii Cincis un parfum cu totul deosebit, in a carui buchet olfactiv se contopesc armonios vibratia nealterata a vietii satului romanesc si mediul natural a carui componenta antropica - interventionista a avut, de aceasta data, un efect (o solutie) fericit(a).

Vom prezenta, in cele ce urmeaza, cateva din solutiile care s-ar putea aplica de urgenta si in perspectiva, pentru o mai buna valorificare a potentialului turistic al acestei regiuni:

in primul rand, este imperios necesara gasirea unor surse de finantare in vederea initierii si desfasurarii programelor de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico-materiale si a infrastructurii. Solutiile de finantare a unor astfel de programe au constituit tema subcapitolului 4.3.3.- al prezentei lucrari- si, in plus, consideram ca o politica guvernamentala mai coerenta si sustinuta, in domeniul turismului, s-ar constitui intr-un factor cu puternice efecte catalizatoare pentru industria turismului in zona, atat pe componenta sa cantitativa, dar mai ales sub aspectul calitativ al dezvoltarii acesteia prin participarea si implicarea capitalului privat in ponderi din ce in ce mai mari;

in al doilea rand, se impune acordarea unei atentii sporite si urgente dezvoltarii turismului rural in aceasta regiune, mai ales ca necesitatile imediate ale agroturismului in zona nu cer o dezvoltare deosebita sau speciala a infrastructurii ci impun acordarea unor facilitati pe axa sustinerii promotionale a demersului turistic in zona, in principal prin crearea unor reduceri sau chiar publicarea gratuita a anunturilor publicitare in mass media locala, nationala si internationala (cum ar fi:Capital- cu aparitie saptamanala, Idei de a, afaceri- cu aparitie lunara, cotidianul Bursa- prin care anunturile se publica si in cotidiane cu aparitie in strainatate). Totdata, in conceperea demersului promotional, operatorul 'turismului verde' trebuie sa utilizeze o serie de alte mijloace (medii) de promovare a ofertei turistice, recent aparute, cum ar fi: cele Birouri de Informatii in strainatate, ale Departamentului de Turism al Guvernului Romaniei cu rol de promovare a ofertei romanesti in domeniu; panourile de reclama; comunicarea verbala; reclamele din ghiduri turistice; trimiterea unor scrisori de reclama catre agentiile turistice; afisarea preturilor in cadrul diverselor materiale publicitare (pliante, carti de vizita, etc.);

3. in sfarsit, pe linia imbunatatirii ofertei turistice in dimensiunea sa umana, pe de o parte si al diversificarii acesteia, pe de alta parte, s-ar impune urmatoarele solutii: recrutarea unui personal tanar si calificat, incheierea unor contracte cu firme specializate in prestarea serviciilor turistice, amenajarea si cosmetizarea locurilor de plaja din imprejurimea lacului si totodata indeplinirea masurilor prevazute in subcapitolul 2.2.1.3 in ce priveste cresterea ponderii agrementului in totalul ofertei turistice.

In masura in care consideratiile anterioare vor face obiectul unui program concret de punere in valoare a potentialului turistic al acestei zone, avem convingerea ca, in scurt timp, un numar tot mai mare de consumatori ai actului turistic se vor intersecta cu o oferta turistica realmente atractiva si, intampinati fiind de un produs turistic comercializat in conditii civilizate, ei vor ' reveni sa asculte respiratia' crampeiului de viata ardeleneasca din superba zona a padurenilor, concentrat in regiunea lacului Cincis.

BIBLIOGRAFIE

Balaure V. - Marketing in turism, Facultatea de Management in Economia Turismului si Comertului International, Deva,

Balaure V.- Tehnici promotionale, curs, Facultate Deva,1996;

Bonifaciu S.- Ghid turistic, Editura pentru turism, 1974;

Borza Al. - Probleme actuale privind protectia si valorificarea resurselor turistice din judetul Hunedoara, Extras din: Acta Musei Devensis, SARGETIA, 13, p. 161-168;

5. Cocean Pompei- Potentialul turistic al Romaniei. Curs Facultatea de Management in Economia Turismului si Comertului International, Deva,

Cocean Pompei- Geografia turismului, Editura Caro, Bucuresti, 1996, 7. Cristurenu C..- Economia fi politica turismului, Curs. Facultate, Deva,1993;

Floca O.- Regiuni hunedorene, Ghid turistic, Deva, 1969;

Floca 0., Suiuga V.- Ghidul judetului Hunedoara, Tipografia Judeteana, Deva.

Florescu C. si colectiv - Marketing, A.S.E., Bucuresti1992 si curs , Facultate Deva,1995;

Gheorghiu O. coord., Indrumar pentru turismul rural, Edit. Rentrop & Straton, Bucuresti,

Hill E. si O' Sullivan T., Marketing, Editura Antet, 1997

13. Nicolescu E, Marketing in turism, Edit. Sport-Turism, Bucurqti, 1975 ** X, Documentar privind satul Cincis, judetul Hunedoara 15. Colectia revistelor: Capital, Tribuna Economica, 1994-1998

Colectia cotidianelor: Curentul, Cuvantul liber, Oglinda, ,

ANEXA NR.1

CHESTIONAR

Stimate turist, va rugam sa fiti amabil si sa ne raspundeti la urmatoarele intrebari, acestea ajutandu-ne sa cunoastem mai bine nevoile si preferintele dumneavoastra pentru a imbunatati serviciile turistice. Dupa ce veti opta pentru un raspuns la fiecare intrebare, va rugam sa-l semnati cu X.

Veniti pentru prima data in statiune?

a. Da

b. Nu

2. De cate ori veniti in zona?

a. De mai multe ori pe an;

b. O data pe an;

c. Ocazional.

3. Care este de regula durata sederii dumneavoastra in zona Lacului Cincis?

a. o zi si jumatate cu innoptare;

b. 2 zile;

c. intre 3-7 zile;

d. intre 8-15 zile;

e. mai mult de 15 zile.

4. Care sunt motivele pentru care ati venit in zona Cincis? (maxim trei raspunsuri)

a. odihna si recreere;

b. tratament;

c drumetie;

d. practicare sportului;

e. alte motive.

5. In ce anotimp preferati sa veniti in statiune? (maxim 2 raspunsuri)

a. primavara

b. vara

c. toamna

d. iarna.

6. Care este modalitatea dumneavoastra de practicare a turismului in zona Lacului Cincis?

a. organizata prin:

- societati particulare

S.C. Siderurgica SA

-Alte firme (indicati-le)

b. neorganizat (pe cont propriu)

Ce mijloace de transport utilizati pentru a veni in zona? (un singur raspuns)

a. autoturismul personal

b. autocarul

c. autobuzul

d. alte mijloace

Ce forma de cazare preferati?

a. hotel

b. han

c. tabara

d. alte forme (indicati-le)

9. De unde v-ati informat in legatura cu alegerea statiunii?

a. publicitate

b. sfaturile cunostintelor

c. informatii obtinute de la agentiile de turism

d. altele

10. Cum apreciati serviciile puse la dispozitia dumneavoastra in timpul sederii in zona? (cazare Masa Agrement)

a. Foarte buna

b. Buna

c. Satisfacatoare

d. Slaba

e. Foarte slaba

11. Care este suma pe care considerati ca o veti cheltui in timpul sejurului in afara serviciilor precumparate?

a. 500-1000 lei

b. 1001-1500 lei

c. 2500-3000 lei

12. Din ce categorie socio-profesionata faceti parte?

a. muncitori

b. tehnicieni, maistri, functionari cu studii medii

c. cadre cu studii superioare

d. casnice

e. pensionari

f. alte categorii

Ati dori sa reveniti in statiune? (un singur raspuns)

a, da

b. nu

c. nu stiu

14. In care din grupele de mai jos se incadreaza varsta dumneavoastra?

a. pana la 20 ani

b. intre 20-29 ani

c. intre 30-39 ani

d. intre 40-49 ani

e. intre 50-59 ani

15. Sexul dumneavoastra.

a. feminin

b. masculin

16. Stare civila.

a. casatorit

- fara copii

- cu 1 copil

- cu 2 copii

- cu 3 copii

- cu mai multi copii

b. necasatorit

17. Domiciliul dumneavoastra.

Sugestii si propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice in zona.

Va multumim






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2080
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site