PROIECT TURISM - ZONA CINCIS

CEREREA TURISTICA MANIFESTATA PENTRU SPATIUL, STUDIAT

Conceptualizarea cererii turistice include defimirea consumului turistic ca materializare a cererii. Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati renumerate la locul de destinatie; 'consumul turistic cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate de catre cererea turistica'.

Cererea turistica se formeaza la locul de resedinta al turismului, unde contureaza bazinul cererii, definit prin caracteristicile economice, etnice, sociale, politice ale teritoriului national caruia ii apartine.

Consumul turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei turistice in mai multe etape etalate in timp si spatiu:

inainte de deplasarea spre locul de destinatie turistica dar legat de acesta (de exemplu echipament sportiv);

in timpul deplasarii inspre locul de destinatie (de exemplu transport);

la locul de destinatie.

Principalele trasaturi ale cererii turistice sunt:

caracter dinamic;

concentrarea in tarile si in regiunile dezvoltate pe plan economic;

diversitate, eterogenitate si labilitate in motivatie;

senzonalitatea accentuata si rigida, ca urmare a unor legiferari specifice precum si datorita unor factori psiho-sociali, culturali si naturali.

Cererea turistica se naste dintr-o necesitate specifica si se transforma intr-un consum specific. Pentru ca cererea sa se transforme intr-un act, trebuie indeplinite trei conditii: timp liber, venit disponibil si motivare. Atat bugetul de timp cat si cel financiar au o baza economico-sociala.

METROLOGIA UTILIZATA IN ANALIZA CERERII TURISTICE PENTRU REGI UNEA CINCIS

Cererea turistica e formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor activitati enumerate la locul de destinatie.

Principalele trasaturi ale cererii turistice sunt:

caracter dinamic;

concentrarea in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic;

diversitate, eterogenitate si labilitatea in motivatie;

sezonalitate accentuata si rigida ca urmare a unor legiferari specifice, a unor factori psihosociali, culturali si naturali.

Cererea turistica se naste dintr-o necesitate si se transforma in consum specific. Pentru ca cercetarea sa se transforme intr-un act de consum trebuie indeplinite conditiile: timp liber, venit disponibil, motivatie.

Analiza are la baza procesul cercetarii de marketing care cuprinde trei etape :

Planificarea: -trebuie identificat un obiectiv clar inainte de a se trece la actiune, acest obiectiv este legat de obicei de o problema, un subiect sau oportunitate cu care se confrunta firmele de turism si care duce la incertitudine asupra deciziilor care trebuie luate; atunci cand scopul cercetarii este clar este posibil sa se stabileasca obiective specifice care vor indica ce doreste sa se afle prin aceasta cercetare si pentru a identifica datele (fapte si cifre) necesare pentru atingerea acestor obiective

Implementarea: -nu exista un singur mod de a strange date, modul in care va fi implementata cercetarea depinde de planul de cercetare, cu toate ca un sondaj poate fi util, nu este singurul mijloc de implementare a cercetarii de marketing si poate sa nu fie cel mai convenabil mod de a atinge obiectivele, trebuie luate in considerare si alternativele .

Interpretarea: informatiile apar atunci cand datele stranse sunt interpretate in contextul obiectivelor de cercetare deci, datele cercetarii sunt transformate in concluzii, care trebuie utilizate in procesul luarii deciziilor. Restul acestui capitol analizeaza fiecare etapa in detaliu.

Identificarea problemei: -in mod frecvent firmele de turism trebuie sa faca fata unor provocari care le face sa fie nesigure, aceste provocari pot fi pozitive (vanzarile cresc) sau negative (vanzarile scad). De asemenea, poate exista o ipostaza asupra cauzelor unui eveniment, iar aceasta ipostaza trebuie verificata sau poate un eveniment nu are o cauza vizibila si trebuie explorat mai amanuntit. In toate aceste cazuri, managerul are nevoie de informatii care sa-1 ajute sa dea cel mai adegvat raspuns la situatie, iar cercetarea poate fi necesara pentru a oferi unele raspunsuri.

Stabilirea obiectivelor cercetari sunt enunturi care stabilesc cu, exactitate ce anume vrea sa fie o organizatie, explicitand informatiile de care are nevoie pentru a lua o decizie intr-o anumita problema.

Ele sunt importante din trei motive :

ele sunt punctul de inceput pentru restul procesului cercetarii si sunt utilizate pentru a ghida tipul de date cerute si cel mai bun mod de a le obtine;

ele il ajuta pe cercetator sa accentueze cele mai importante descoperiri ale cercetarii atunci cand interpreteaza datele;

ele ofera cadrul necesar evaluarii procesului de cercetare;

Realizarea unei cercetari de marketing

Cand s-au stabilit obiectivele cercetarii si identificat necesarul de date, se poate lua o decizie despre tipul si durata activitatilor de cercetare.

Cercetarea cantitativa are loc daca obiectivele cercetarii necesita colectarea unor date despre cate persoane au vederi asemanatoare sau poseda aceleasi caracteristici, cercetarea este de tip cantitativ. O cercetare cantitativa necesita de obicei colectarea datelor de la o mica parte (grup reprezentativ) a grupului de persoane care intereseaza pe cercetator. Daca grupul este reprezentativ, se utilizeaza tehnici statistice pentru a se prognoza opiniile intregului grup bazat pe raspunderile celor alesi

Cercetarea calitativa are loc daca obiectivele de cercetare necesita informatii despre cum gandesc oamenii despre diverse subiecte, sau se iau anumite decizii si se comporta intr-un anume fel, atunci cercetarea este calitativa. Cercetarea calitativa este utila atunci cand este nevoie sa se exploreze subtilitatile comportamentului consumatorului, ordonarea pe categorii si cuantificarea raspunsurilor fiind un mijloc adecvat de a depista caracteristicile individuale De obicei este condusa pe grupuri mici de persoane si nu se incearca extrapolarea concluziilor si pentru alte persoane.

In schimb, rezultatele cercetarilor cantitative sunt utilizate fie pentru a stabili un plan pentru alte cercetari (pentru a vedea daca rezultatele obtinute sunt reprezentative), fie pentru a adauga detalii la unele rezultate generale ale unor cercetari anterioare.

Cercetarea continua, uneori este nevoie sa se monitorizeze schimbarile care apar, de exemplu, in obiceiurile de cumparare in trendurile populatiei in gradul de satisfactie al clientilor sau pur si simplu in cifra de afaceri. In acest caz cercetarea trebuie facuta in mod repetat, la intervale neregulate pe o perioada de timp astfel incat sa se poata observa tendintele identificate acest lucru se numeste cercetare continua.

2.3.2. CERCETAREA CARACTERISTICILOR EVIDENTIATE ALE CERERII TURISTICE IN ZONA

Principalele obiective care au stat la baza cercetarii au fost:

a) determinarea frecventei de practicare a turismului in statiune;

b) urmarirea principalelor motivatii ale turistilor veniti in statiune;

c) stabilirea duratei sejurului;

d) determinarea modalitatilor de practicare a turismului in statiune;

e) stabilirea preferintelor pentru foi inele de cazare;

f) determinarea mijloacelor de transport utilizate pentru a venii in statiune;

g) stabilirea factorilor hotaratori pentru alegerea zonei Lacului Cincis;

h) detetminarea principalelor segmente de turisti dupa sex, varsta, categorii socio-profesionale, stare civila;

i) determinarea sumelor de bani cheltuite de turisti in timpul sejurului;

j) stabilirea localitatilor de provenienta a turistilor.

Ipotezele pe care aceasta cercetare si le-a propus sunt:

- stabilirea cauzelor care i-au determinat pe turisti sa nu apeleze la servicii oferite de organizatiile de turism;

- stabilirea principalelor motivatii ce determina ca forma de turism practicata in principal sa fie turismul de sfarsit de saptamana;

- piata turistica a zonei are un caracter sezonier, fiind frecventata in sezonul estival;

- intre mijloacele de transport utilizate pentru a veni in statiune, un loc important il detin autovehiculele;

- turistii sositi in statiune prefera hotelurile ca unitati de cazare.

Tehnici de recoltare a informatiilor

Deseori, pentru a obtine o imagine si mai complexa asupra fenomenului de marketing, informatiile din surse statistice se dovedesc insuficiente fapt pentru care am apelat la informatiile rezultate prin metoda de cercetare directa - ancheta selectiva.

Ancheta are la baza un chestionar cu autoadministrare, care cuprinde intrebari.

Marimea si structura esantionului

Una dintre operatunile de mare raspundere in cadrul cercetarilor selective o reprezinta stabilirea esantionului care urmeaza a fi supus investigatiei. Ea se refera la detetminarea dimensiunii si structurii esantionului, astfel ca sa fie indeplinita conditia de baza: reprezentativitatea esantionului in raport cu colectivitatea generala studiata.

In categoria restrictiilor de ordin statistic s-a avut in vedere ghidul de dispersie a valorilor caracteristicilor unitatilor individuale ale colectivitatii, posibilitatea cu care se garanteaza rezultatele, marimea intervalului de incredere in care se asteapta sa se incadreze rezultatele (respectiv limitele in care sa se gaseasca fenomenul cercetat fata de rezultatele indicate de esantion; tipul de selectie folosit).

Se noteaza cu 'n' marimea unui esantion, iar pentru estimarea acestuia se va utiliza relatia:

Marimea esantionului depinde de:

t = coeficientul care corespunde posibiltatii cu care se garanteaza rezultatele;

p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ;

Δw = eroarea limita acceptata.

Am ales probabilitatea de garantare a rezultatelor 0,9786 careia ii corespunde un coeficient t= 2,3j deoarece valoarea lui "p" nu se cunoaste, ea se considera egala cu 0,5 pentru ca dispersia sa aiba valoarea posibila maxima "j" eroarea limita a fost stabilita la 6%.

Cu aceste valori marimea esantionului este:

Pentru ancheta selectiva s-a stabilit un esantion aleatoriu de 367 de persoane. Prin esantionare a rezultat o colectivitate cu urmatoarea structura:

Ø     pe orase: in zona Lacului Cincis intr-o mai mare masura, vin turisti din orasele:

-Hunedoara 69%,

-Deva 11%,

-Simeria 4%,

-Orastie 3,5%,

Petrosani

-Calan 7l,.

Ø     pe judete:

- Hunedoara 96%

- Alba

-Caransebes   

Ø     pe sexe: dintre subiectii supusi in investigatii 59% sunt barbati si 41% sunt femei

Ø     dupa varsta: subiectii apartin urmatoarelor grupe:

- pana la 20 de ani 19,7%

- intre 21-30 de ani

- intre 31-40 de ani 22%

- intre 41-50 de ani

- peste 50 de ani 4,

Ø     dupa categoria socio-profesionala subiectii apartin urmatoarelor grupe:

-muncitori   

-cadre cu studii medii 28,6%,

-cadre cu studii superioare    28,2%,

-elevi, studenti 28%,

-pensionari   

Ø     dupa starea civila subieclii apartin urmatoarelor grupe:

- casatoriti fara copii    21,78%

- casatoriti cu 1 copil

- casatoriti cu 2 copii 8,7%

- casatoriti cu 3 copii    3

- necasatoriti

Ancheta pilot

Aceasta ancheta a fost efectuata in randul unei parti din colectivitatea studiata, in numar de 49 de persoane.

In cadrul ei a fost testat chestionarul, in urma careia au fost reformulate intrebari astfel incat chestionarul imbunatatit si utilizat a fost cel anexat.

Perioada, locul si modul de alegere al datelor

Cercetarile propriu-zise s-au desfasurat in perioada 15 martie - 15 iunie 2008. Mentionez ca alegerea perioadei s-a facut astfel sa nu se constituie intr-un moment conjunctural pentru piata turistica a zonei, care sa distorsioneze rezultatele cercetarii.

Subiectii au fost alesi din randul turistilor cazati intr-un anumit numar de unitati carora li s-au distribuit chestionarele.

Din ancheta s-au recuperat 320 de chestionare din totalul de 367 (mai precis 370) distribuite.

Prelucrarea si analiza informatiilor culese

In prelucrarea si analiza informatilor s-au parcurs etapele:

validarea chestionarelor - chestionarele recuperate au fost verificate in scopul urmaririi corectitudinii raspunsurilor date. Din 320 de chestionare recuperate, au fost validate 317.

pregatirea chestionarelor pentru prelucrarea electronica. Raspunsurile acordate de subiecti au fost codificate in vederea intocmirii listelor de date;

prelucrarea electronica a datelor - in analiza intrebarilor chestionarului s-a intocmit o grila cu 105 corelatii. Aceasta grila a fost elaborata pe baza criteriului de legatura logica intre intrebari.

Mentionez ca pentru testarea gradului de semnificatie a diferitelor opinii intre subiectii constituiti in doua sau mai multe esantioane 'j' cu privire la caracteristica cercetata a fost introdus in program un test neparametric.

unde: - "r" si "k" sunt numarul de randuri si de coloane ale tabelului de contingenta;

-Q_ij frecventa randului "i" si coloanei "j" care rezulta din observare; -

-A_ij- frecventa randului "i" si coloanei "j" care se asteapta sa rezulte conform ipotezei nule.

INTERPRETAREA DATELOR REZULTATELOR DIN ANCHETA

Dintre subiectii cuprinsi in investigatie 42% practica turismul intr-o forma organizata. Majoritatea subiectilor, (adica 58%), sunt insa pe cont propriu.

Caile si miiloacele de informare in legatura cu zona Lacului Cincis

Caile si mijloacele prin care turistii au aflat despre statune sunt grupate astfel:

-publicitate

sfatul cunoscutilor 39,1%;

-informatii obtinute in agentii de voiaj 15,2%;

-alte cai si mijoace (vizite anterioare fi altele) 27%.

Grafic.6.Mijloacele de informare despre imprejurimile lacului Cincis in functe de distributia subiectilor dupa varsta.

Imaginea pe care a prezentat-o cunostintele celor aflati in zona precum si vizitele anterioare ale turistilor au contribuit in mare masura la alegerea zonei de agrement. Ponderi semnificative detin si alte mijloace de informare, publicitatea si informatiile obtinute in agentii de voiaj. Diversele cai si mijloace de informare turistica sunt receptate diferit in functie de o serie de variabile individuale ca: varsta, sex, nivel de pregatire. Astfel pe grupe de varsta receptarea informatiilor se face diferit.

Astfel turistii avand o varsta de pana la 20 de ani s-au informat mai ales prin alte mijloace (60,9%) si prin sfatul cunostiintelor (39,1%).

Cei cu varsta cuprinsa intre 21-29 ani s-au informat prin sfatul cunostiintelor (41,5%), alte mijloace (vizite anterioare 25%) si prin publicitate Pentru cei cu varste intre 30-39 ani cele mai importante cai de informare sunt: sfaturile cunoscutilor (39,5%), vizite anterioare

Se poate observa insa ca indiferent de varsta o influenta deosebita asupra informarii in legatura cu statiunea o constituie sfatul cunostiintelor si vizitele anterioare, celelalte mijloace de informare influenteaza in mai mica masura.

Grafic.7. in functie de nivelul de pregatire, mijloacele de informare turistica sunt de asemenea receptate diferit.

Astfel muncitorii si cadrele cu studii medii sunt influentati intr-o masura mai mare de agentiile de turism decat elevii, studenlii si cadrele cu studii superioare, care prefera sa intrebe pe cei care au mai fost in statiune.

Se mai poate sublinia faptul ca pe masura ce creste gradul de pregatire creste si ponderea celor care au aflat de statune din relatarile cunoscutilor.

Tabelul 2 Mijloace de informare despre zona Lacului Cincis in functie de principalele motive ale venirii turistilor in statiune

Din corelatia cailor si mijloacelor de informare in legatura cu zona Lacului Cincis, principalul motiv al venirii in zona il constituie agrementul, odihna, recreerea si nu in ultimul rand drumetia, informatii care au fost obtinute de la cunoscuti si agentii de turism. Pentru celelalte motive ale venirii in zona putem observa ca publicitatea a avut o influenta semnificativa.

Motivatiai practicarii turismului in regiunea Cincs

Principalele motive ale veniri in statiune, in ordinea ponderii:

- odihna si recreerea (69,2%)

- practicarea sportului (24,6%)

- alte motive (6,2%)

In categoria altor motive sunt incluse excursiile la sfarsit de saptamana, vizite la rude, mini-vacante de 3-7 zile.

In functie de categoria socio-profesionala motivele principale ale venirii in statiune difera de la o categorie la alta.

Astfel pentru odihna si recreere muncitorii si cadrele cu studii medii vin intr-o masura mai mare decat cadrele cu studii superioare, elevii si studentii.

Acestia din urma au ca principala motivatie drumetia, practicarea sportului si distractia.

Pentru alte motive vin in mai mare masura elevii si studentii.

Tabelul 3. Principalele motive ale vizitarii statiunii in functie de distributia subiectilor dupa profesie

Cadrele cu studii medii reprezinta clasa predominanta de turisti, care viziteaza statiunea pentru toate categoriile de motive.

Dupa varsta se poate observa ca pentru odihna si recreere vin mai ales cei cu varsta cuprinsa intre 21-29 ani, ca si pentru drumetii si practicarea sportului.

Tabelul 4 -Motivele vizitarii statiunii in funclie de distributia subiecfflor dupa varsta

Frecventa si durata vizitarii statiunii

Dintre subiectii cuprinsi in investigatie 82% au mai vizitat statiunea, iar 18% au venit pentru prima data. Dintre cei care vin pentru prima data barbatii au o pondere (53,7%) decat femeile (46,3%), iar pe grupe de varsta majoritatea sunt cuprinsi intre 21-40 ani (92,3%), iar cei peste 41 de ani reprezentand numai 7,7%.

Pe profesii acestia prezinta urmlatoarea structura: 26,6 muncitori; 45,7 cadre cu studii medii; 10,3 cadre cu studii superioare; 15,0 elevi, studenti; 2,4 pensionari.

Analizand mobilurile ce au stat la baza vizitarii zonei rezulta situatia prezentata in tabelul nr.

Tabelul 5. Vizitarea statiunii in funclie de motivatie

Dintre turistii veniti pentru prima oara 49,3% au ca principala motivattie odihna si recreerea iar 7,1 % drumetia, in timp ce, dintre cei care mai vizitasera si in trecut statiunea, 56,2% au venit pentru odihna si recreere iar 5,4% pentru drumetii.

Vizitarea statiunii in functie de modul de practicare a turismului

Dintre turistii veniti pentru prima oara in statiune 75,7% au venit prin forme organizate, iar 24,3% pe cont propriu.

Organizatorii de turism cei mai solicitati de aceste categorii de turism sunt:

- 59% S.C. Siderurgica S.A. (sindicat);

- 19,9% alte forme;

societati de turism particulare.

La categoria turistilor care viziteaza cu o anumita frecventa statiunea predomina forma neorganizata de turism (pe cont propriu) lucru care se poate explica prin faptul ca acestia informandu-se dupa primul contact cu statiunea despre disponibilul, serviciile turistice, turistii prefera sa-si organizeze programul singuri.

Dintre cei care au mai fost in statiune ponderea mai importanta in totalul celor 'organizati' o detin tinerii.

Vizitarea statunii in functie de intenta de revenire

Tabel 6 .Vizitarea statiuni in functie de inten-a de revenire

Astfel dintre turistii veniti pentru prima oara 65,3% si-au manifestat intentia de a reveni, 10,5% nu mai revin si 24,2 nu stiu daca vor mai reveni.

Dintre cei care au mai fost in zona 80,2% sustin ca vor mai reveni, iar 19,8% manifesta rezerve in aceasta privinta.

Aceste diferentieri se datoreaza in principal faptului ca cei veniti pentru prima oara nu au fost multumiti de serviciile oferite, acestea nefiind pe masura asteptarilor, afirmatia regasita in mai bine de jumatate din numarul chestionarelor reprimite de la aceasta categorie de turisti.

Alaturi de turistii care vin pentru prima oara in statiune, o importanta deosebita prezinta clientela permanenta a statiunii in functie de o serie de variabile individuale: varsta, sex, nivel de pregatire.

Din totalul celor care au mai vizitat spatiul turistic analizat 45,7% vin ocazional, aprox. 44,1 % de mai multe ori pe an, 10,2% o data pe an.

Cea mai mare pondere dintre cei care vin de mai multe ori pe an o au cei cu varsta cuprinsa intre 21-29 ani (61,2%), urmati de cei intre 30-39 ani (17,5%).

Dintre cei care vin o data pe an 25,4% sunt tineri intre 21-29 ani, iar intr-o proportie mai mare (52,5%) cei avand 30-49 ani, ponderea detinuta de cei peste 50 ani este de asemenea semnificativa in cadrul aceluiasi segment.

Cea mai mare pondere dintre cei care vin ocazional este detinuta de cei cu varsta intre 21-39 ani (83,7%).

Din corelatia frecventei venirii in statiune cu nivelul de pregatire rezulta ca cei care vin de mai multe ori pe an, sunt tineri (elevi si studenti) care detin o pondere de 32,5, urmati de muncitori, cadre cu studii superioare (25,4%) si cadre cu studii medii.

Durata sejurului

Cele mai multe sejururi au o pondere destul de mare in totalul sejururilor (83,5%). Dintre acestea cele intre 3-7 zile sunt cele mai numeroase.

Semnificative sunt si sejururile cu o durata de 8-15 zile (16,5%). Acestea arata ca durata sejurului in zona se circumscrie in general motivatiei, fiind diferita de la un sezon la altul.

Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare

Pentru serviciile de cazare, situatia aprecierilor se prezuita astfel:

foarte bune 2,7%

bune 64,0%

satisfacatoare 30,7%

slabe 2,6%

foarte slabe -

Se poate observa ca, prin cumulare, aprecierile pozitive ating frecvente mari (66,7%), iar cele negative mult sub cele pe total servicii (2,6%). Asadar turistii au fost multumiti in legatura cu cazarea, ceea ce poate constitui un lucru imbucurator.

Analizand aprecierile, in functie de grupa de varsta a turistilor, atat aprecierile foarte bune cat si cele slabe apar la cei cu varsta cuprinsa intre ani, insa cu ponderi foarte mici. Se poate observa ca indiferent de varsta, cea mai mare pondere indica aprecierile ca fiind bune si satisiacatoare.

Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare in functie de varsta

Tabel 7

Dupa nivelul de pregatire, cei care apreciaza serviciile ca find bune si foarte bune sunt muncitorii (82,1%), urmati de cadre cu studii medii cadrele cu studii superioare (53,6%), elevi si studenti

Tabel 8. Aprecieri in legatura cu calitatea serviciilor de cazare in functie de categoria socio-profesionala

Se poate observa ca pe masura ce nivelul de pregatire creste, creste si ponderea celor care sunt nemultumiti de calitatea serviciilor de cazare.

Preferinte pentru forma de cazare

Cea mai mare parte a celor veniti in statiune prefera hotelul (42,5%). In functie de motivatie, preferintele pentru formele de cazare se prezinta astfel:

Tabel -9. Preferinte pentru forma de cazare

Cei veniti pentru odihna si recreere, drumetie si practicarea sportului prefera mai ales hotelul si intr-o masura mai mica vila.

Dintre cei veniti pentru alte motive 45,7% prefera alte forme de cazare (particulari) si aproximativ in aceeasi masura hotelul (25,9%) si vila (20,5%).

Optiuni pentru mijloace de transport utilizate pentru a veni in statiune

Intre mijloacele de transport utilizate pentru a veii in zona Lacului Cincis un loc important il ocupa autoturismul personal (67,7%), iar autobuzele detin o pondere de 28,7%.

Sumele alocate de turisti pentru a fi furnizate in statiune

Dintre subiectii cuprinsi in investigatii, 59,3% apreciaza ca vor cheltui in afara de serviciile precumparate intre 10.000-20.000 lei si 2,7% mai mult de 20.000 lei. Aceste ponderi, in general, arata ca sumele prevazute pentru a fi cheltuite se circumscriu duratei sejurului.

Din analiza corelatiei intre durata sejurului cu sumele alocate de turisti rezulta urmatoarele:

durata medie a sejurului intre 5-6 zile;

disponibilul banesc pentru un sejur mediu este de 800-900 lei din cheltuiala posibila divine de circa 150 lei/zi de sejur.

Tinand seama de faptul ca o mare parte din subiecti au venit in mod organizat (42%) si 58% in mod neorganizat, si ca serviciile precumparate sunt minime (in aceste cazuri) suma alocata este mai mica, fapt ce se poate explica prin oferta existenta destul de putin diversificata.

Aceste lucruri implica masuri de sporire a eficientei economice precum si prin sporirea si diversificarea serviciilor suplimentare.

Analizand corelatia dintre sumele ce vor fi alocate in afara costului cazarii si servirii mesei, se observa ca cei cu o varsta pana in 20 de ani aloca pentru turism 500 lei.

Dintre cei cuprinsi intre 21-29 ani, majoritatea arata ca vor cheltui 800-1000 lei (67,5%), 18,8% dintre acestia cheltuind mai putin de 800 lei si 12,5 % intre 600-550 lei, 13,2% mai putin de 500 lei si intr-o masura mai mica pentru sume mai mari.

La grupa 40-49 ani ponderi semnificative vor ocupa cei care cheltuiesc sume intre 1000-800lei (45,5%), intre 1500-1200lei, l8,2% si 22,7% intre 1200-1000lei, 13,6% sume mai mari de 1500 lei.

Dintre cei cu o varsta cuprinsa intre 50-59 ani, 60% considera ca vor cheltui intre 500-550lei. Se observa ca indiferent de varsta o pondere importanta o detin sumele cuprinse intre 500-550lei.

Suma cheltuita in functie de distributia dupa varsta

Tabel 10.

Din corelalia sumelor alocate de turisti cu nivelul de pregatire rezulta ca indiferent de gradul de pregatire, o pondere hotaratoare o detine grupa lei. De asemenea se poate observa ca sume mai mari de bani sunt alocate de cadrele cu studii superioare si medii si intr-o masura mai mica de muncitori.

Suma cheltuita de turisti in functie de distributia dupa profesii

Tabe 11

Propuneri si sugestii ale turistilor pentru perfectionarea
activitatii turistice

Din totalul de 320 de chestionare returnate, aproximativ jumatate (158) au avut completata si rubrica 'propuneri si sugestii '(rubrica ce figureaza cu nr. 18 in chestionarul anexat lucrarii). Apreciaza ca acest procent este multumitor privind prin prisma cercetatorului de marketing preocupat cu preluarea unor informatii in vederea descrierii si surprinderii unei stari de fapt, a unei situatii ancorata in prezent, acest calificativ find justificat si sustinut de 'solicitudinea ' intervievatilor.

Pe de alta parte, insa, acelasi procent privit, de pe pozitiile intervievatilor insasi, tradeaza o stare de nemultumire, expresie a 'asteptarilor' neamplinite sau partial implinite si a nevoilor, in mod evident, incomplet satisfacute, si care au generat o serie de propuneri si sugestii, din cele mai variate pe care operatorul in turism trebuie (sau ar trebui) in mod necesar sa si le insuseasca. Cu toate ca unele din aceste sugestii exprimate de catre cei chestionati, pun in lumina (sau subliniaza) o succesiune de grave carente in derularea si consumarea fenomenului (sau procesului, actului) turistic, in regiune, le voi enumera pe cele mai sugestive, in sensul precizarilor de mai sus.

Astfel:

in ceea ce priveste cazarea s-ar cuvenii amintit cresterea gradului de confort in unitatile de cazare si cat mai multe locuri de instalare a corturilor

legat de servirea mesei in cadrul organizat si in ceea ce priveste alte forme de alimentatie publica s-au adnotat si propus

ridicarea calitatii preparetelor culinare si diversificarea lor, este necesara dezvoltarea retelei de alimentare publica prin chioscuri cu gustari calde, bauturi calde, legume si fructe;

cu privire la formele de desfasurare a activitatilor sportiv-recreative si de agrement s-au propus si observat urmatoarele: -diversificarea mijloacelor de distractie si recreere;

agrementul este aproape inexistent;

revederea periodica a marcajelor pe traseele turistice;

sunt necesare mai multe terenuri sportive polivalente;

organizarea unor excursii in diferite puncte turistice din apropiere;

sunt necesare mai multe discoteci;

lipsesc formele de distractie in statiune;

in sfarsit in legatura cu procesul de informare si orientare a turistilor, media opiniilor exprimate conduce la formularea unei singure cerinte, si anume:- prezentarea la dispeceratul de cazare a posibilitatilor de servire a mesei, de distractie si sport din statiune.

CAPITOLUL III.

PREZENTUL SI PERSPECTIVELE
FENOMENULUI DE CIRCULATIE TURISTICA

ANALIZA IN DINAMICA A VALORILOR PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE

Dezvoltarea turismului si integrarea sa intr-o masura sporita in sfera necesitatilor si consumului populatiei se reflecta intr-o imbogatire a continutului sau si o diversificare a formelor sale de manifestare.

Participarea la manifestarea turistica a unor paturi tot mai largi asociata cu varietatea imobilurilor cererii au favorizat aparitia de noi forme de turism, adaptarea lor permanenta la cerintele turistilor.

Circulatia turistica, a cunoscut, pe plan mondial o evolutie spectaculoasa in decursul acestui secol. Aceasta evolutie pe plan national cat si international a fost determinata atat de evolutia bazei tehnico-materiale necesare participarii turismului cat si evolutia unor factori dintre care amintim: timpul liber, veniturile banesti ale populatiei, preturile si tarifele, progresul tehnic, urbanizarea, actiunile guvernamentale.

Ca urmare a cunoasterii aspectelor concrete ale cererii turistice, a factorilor determinati ai acestora, a sensurilor sale de evolutie, precum si stabilirea continutului si particularitatilor fiecarei forme, are o importanta deosebita pentru defmirea strategiei in activitatea turistica, pentru crearea cadrului unitar de vehiculare si luare a deciziilor.

In acelasi timp amplificarea turismului international, cresterea rolului sau in ansamblul relatiilor economice internationale ca si in viata economica si sociala au determinat preocupari pentru evaluarea dimensiunilor si efectelor sale, pentru elaborarea unui sistem unitar de inregistrare si urmarire a circulatiei turistice.

Caracterizarea evolutei circulatiei turistice in zona Lacului Cincis impune atentiei analiza unei site de indicatori, cum ar fi:

Ø     sosirile de turisti in zona, comparativ cu plecarile spre alte destintii tuistice interne;

Ø     numarul de innoptari (zile turist);

Ø     durata medie a sejurului;

Ø     gradul de ocupare a capacitatii de cazare.

Indicatori care prin legatura lor directa sau mijlocita cu fenomenul turistic asigura evaluarea complexa a dimensiunilor acestuia.

Grafic.8. sosirile de turisti comparativ cu plecarile 'autohtonilor' spre alt destinatii turistice intern, in luna iulie

Conform acestui indicator se observa o relativa constanta pe axa 'primirilor' de turisti in zona Cincis, in anii 2003, 2004 si 2005 cifrata in jurul a 310 turisti (care au apelat la unitatile de cazare existente, ocupandu-le intr-un procent mediu de 85%). In anii 2006-2007, dinamica valorilor acestui indicator - tot pe axa 'sosirilor'- a fost ascendenta, inregistrand un plus de aproximativ 18% in 2006 comparativ cu 2005 si respectiv o marire cu 26,5% in 2007, in 2007 avand ca baza acelasi an (2005). Unul din motivele care poate explica acest trend ascendent este initierea in 2006 - si finalizare - in primavara lui 2007- a procesului de privatizare a catorva unitati de turism din regiune, fenomen ce a condus , in mod natural, la un plus calitativ al serviciului turistic evident si la o valoare a raportului calitate/pret net superioara.

In ceea ce priveste ramura 'plecarilor' a indicatorului prezentat in figura. , evolutia in dinamica releva urmatoarele aspecte :

in pofida unei usoare cresteri a turistilor emisi de zona in anul 2004 fata de 2003, se constata o 'rupere' de ritm clara in anul 2005 cand turisti emisi au fost mai putini cu aproape jumatate fata de anul 2004 (de la 162 persoane la 86 persoane);

crestere foarte lenta inregistrata in anii 2006-2007, anunta un trend ascedent de-o mai mica amploare insa, astfel incat valoarea inregistrata in iulie 2007 este cu 50% mai mica decat valoarea ramurii indicatorului in anul de baza 2003. Explicatia acestui fenomen are cel putin doua desinente: in primul rand, repunerea in drepturi a fostilor proprietari prin retrocedarea parcelelor de teren din imediata vecinatate a lacului, a dat nastere unui proces frenetic si sustinut de 'colonizare', de implantare, asa incat in scurt timp, spectrele zvelte a numeroase vilisoare si spatii de cazare cochete, isi admirau si etalau maretia viitoare in oglinda lacului. Acesta a putut si poate constitui doar apanajul 'privilegiatilor' reamproprietariti.

o a doua explicatie a plafonarii si descresterii per ansamblu al numarului de turisti emergenti are la baza reculul economic de proportii inregistrat in zona a carui consecinta tragica imediata a fost si este in sfera socialului cresterea somajului, iar pe plan socio-economic o drastica scadere a puterii de aparare, acompaniata de 'inflorirea caracterului autorhic al economiei.

Considerand dinamica acestui indicator (cel din figura suficient de explicita pentru a reda imaginea cvasicompleta a fenomenului circulatei tiristice in regiunea Cincis voi concluziona prin a preciza ca dinamica celorlalti trei indicatori enumerati, urmeaza in deaproape (cu abateri nesemnificative traiectoria drscrisa pana acum in economia acestui subcapitol).

EVALUAREA DIMENSIUNII CIRCULATIEI TURISTICE PRIN INTERMEDIUL UNOR INDICATORI DE CUANTIFICARE
INDIRECTA A ACESTEIA

3.2.1. GRADUL DE UTILIZARE A BAZEI TEHNICO-MATERIALE DE CAZARE

Importanta in analiza legaturii dintre dimensiunile circulatiei turistice si baza tehnico-materiala de cazare o are coeficientul de utilizare a capacitatii (referitoare la loc sau locuri-zile).

Tabel

Acest coeficient de utilizare a capacitatii de cazare care reprezinta raportul Intre numarul de locuri utilizate si numarul de locuri maxim posibile.

C.U.C. arata masura in care raportul dintre capacitatea de utilizare efectiva si aceea maxim posibila evolueaza spre valoarea sa optima, valoare stabilita de practica internationala de cca.

CONVERGENTA SI DIVERGENTA TURISTICT A ZONEI

Din datele obtinute de la unitatile de cazare turistica, se constata ca alaturi de localnicii care practica turismul de sfarsit de saptamana, vin aici turisti din mai multe orase ale judetului: Hunedoara, Deva, Simeria, etc; si judetele: Alba, Caransebes;

Zona Lacului Cincis constituie un centru deosebit de atractiv si pentru un numar restrans de turisti straini (indeosebi rusi, francezi, germani) care reprezinta 0,1 % din totalul vizitatorilor anuali.

Din materialele oferite de Oficiul Judetean de Turism Deva rezulta ca, fluxul turistic a fost de cca. 10.800 in anul 2007 si cca. 9.800 in 2008 inregistrandu-se 1.000-2.000 vizitatori zilnic in zilele calduroase, mai ales sambata si duminica. Se remarca o scadere a acestui flux cu 10-20% anual fata de perioada de dinaintea anului 2002, 40-60% in extrasezon, scadere datorata atat politicii de prejuri existente cat si dotarilor care nu mai corespund exigentelor. Aceste date referitoare la baza tehnico-materiala si circulatia turistica scot in evidenta declinul turistic al statiunii.

PROGNOZA CIRCULATIEI TURISTICE IN PERIOADA 2003

Pe baza informatiilor detinute in legatura cu baza tehnico-materiala, circulatia turistica din perioada precedenta, cerintele sporite de turism ale populatiei, evolutia conditiilor generale de munca si de viata se va incerca o, previziune a circulatiei turistice in stransa corelatie cu evolutia economica pe ansamblu a zonei.

Apreciez, ca este imposibila o previziune bazata pe modele statisticomatematice ar duce la inregistrarea nivelului zero privind circulatia turistica internationala.

Timpul liber

Existenta unui timp liber si cresterea lui pe masura progresului are implicatii deosebite asupra desfasurarii productiei si comportamentului consumatorului. Turismul se afla intr-o relatie complexa cu timpul liber, intervenind atat influentarea intinderii sale cat si in modalitatile de utilizare a lui.

O analiza a timpului liber permite evidentierea pluralitatii semnificatiilor lui. Intr-adevar este importanta nu doar durata lui si respectiv ponderea in totalul bugetului, ci, mai ales continutul lui.

In ce priveste dimensiunea timpului liber, aceasta este determinata de nivelul de dezvoltare economico-sociala, dar si de preocuparile pentru cresterea acestuia. Caile de marire a timpului liber sunt in primul rand: reducerea timpului de munca si diminuarea timpului afectat cerintelor reproductiei.

Reducerea timpului de munca se poate realiza prin promovarea progresului, introducerea cuceririlor revolutiei tehnico-stiintifice in toate sferele productiei, perfectionarea organizarii si conducerii activitatii muncii sociale prin compartimentele economiei.

Marirea timpului liber se reflecta si ca intr-o imbogatire a continutului. Data cu cresterea timpului liber apar noi preocupari, noi cerinte care fac parte in general, din categoria nevoilor de ordin superior. Un loc deosebit in cadrul acestora il ocupa nevoia de turism. In ce priveste concediul de odihna, acesta este cheltuit in general pentru odihna, excursii in general pentru turism. Se pune problema stabilirii unei structuri optime a activitatilor care sa intre in consumul timpului liber astfel incat randamentul sa fie maxim.

Veniturile banesti ale populatiei.

Alt factor important pentru circulatia turistica il reprezinta factorul economic, veniturile banesti ale populatiei. Veniturile reprezinta principala conditie a manifestarii cererii turistice, si deci, suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului. Cresterea economica, sporirea venitului national si in consecinta a veniturilor individuale realizate de membrii societatii influenteaza structura consumului acestora si implicit accesul la turism al diferitelor categorii ale populatiei. Veniturile au ca destinatie, in primul rand satisfacerea unor nevoi vitale care reprezinta asa numitul consum obligatoriu caracterizat prin dimensiuni relativ constante; in continuare disponibilitatile sunt afectate satisfacerii unor cerinte care asigura un anumit nivel de trai, gradul de confort si sunt folosite pentru subventionarea activitatilor legate de timpul liber. Avand in vedere cresterea veniturilor tuturor categoriilor de lucratori din toate domeniile de activitate, putem conta pe o crestere a cheltuielilor acestora pentru turism si deci, pe o crestere a circulatie turistice.

Procesul de urbanizare

Determina schimbari in structura nevoilor populatei, influentand direct si dimensiunile circulatiei turistice. Concentrarea urbana stimuleaza dorinta de a 'evada' din aglomeratii urbane spre zone de liniste pentru recreere, distractii, odihna la sfarsitul saptamanii sau pe durata vacantelor, accentuand mobilitatea populatiei si contribuind la cresterea numarului turistilor.

Oferta turistica.

Prin dimensiunile si varietatea ei, precum si gradul de punere in valoare ea actioneaza pozitiv asupra fenomenului turistic. Bogatia de valori naturale (peisaj, clima, hidrografie, fauna, flora), istorice, de civilizatie si de cultura de care dispune zona maresc activitatea si orientarea fluxurilor de turisti.

In acelasi timp lipsa unor astfel de valori poate fi compensata printr-un plus de amenajare si dotare in vederea practicarii turismului de odihna si recreere, de agrement. Prin investitii concretizate in dezvoltarea bazei tehnico-materiale de cazare, alimentatie publica si agrement se va ajunge la o oferta turistica competitiva si atragatoare.

Progresul tehnic.

Se erijeaza ca un alt fenomen cu implicatii in dezvoltarea turismului. El are consecinte directe asupra cresterii gradului de mobilitate al populatiei favorizand deplasarea de interes turistic, cat si asupra altor fenomene cum ar fi urbanizarea, industrializarea si determinarea mediului natural.

Preturile si tarifele.

Reprezinta un alt factor de stimulare a dezvoltarii turismului. Influenta lor se realizeaza pe mai multe planuri, determinata fiind de complexitatea prestatiei turistice, practicarea unor tarife mai ridicate, nefundamentate stiintific, au drept consecinta scaderea numarului de turisti si scaderea duratei medii a sejurului, dupa cum, practicarea unor preturi scazute poate determina neancrederea turistilor in calitatea serviciilor oferite. Este necesara o politica stiintifica de preauri care sa reflecte cat mai exact continutul si complexitatea serviciului prestate sa asigure diferentieri pe sezoane si zone de turism, sa acorde facilitati formelor organizate de turism.

In seria factorilor ce merita o referire speciala mai trebuie mentionat actiunile guvemamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism pentru promovarea schimburilor turistice internationale. Luand in considerare acest complex de factori vom evalua o crestere a circulatiei turistice cu 20-25% in urmatorul an, urmand ca la nivelul anului sa fie inregistrata o crestere cu 45-50% a circulatiei turistice comparativ cu 2005.

CAPITOLUL IV

ELABORAREA UNUI PROGRAM DE VALORIFICARE IN CONDITII SUPERIOARE A POTENTIALULUI TURISTIC

INMAGAZINAT DE REGIUNEA LACULUI CINCIS

Pornind de la punerea in evidenta a potentialului turistic al unui areal sub multiplele sale aspecte, de la analiza ofertei si cererii turistice concretizeaza in analiza conditiilor generale ce favorizeaza si descriu cadrul desfasurarii si dezvoltarii unei activitati turistice corespunzatoare; scopul final trebuie sa-l constituie formarea unor directii si apoi luarea unor masuri privind valorificarea in conditiile atingerii optimului posibil, a acestui potential.

PROGNOZA CERERII SI CONSUMULUI TURISTIC PENTRU AREALUL CONSIDERAT

Importanta practica a cuantificarii cererii turistice este legata de posibilitatile de previzionare pe care le prezinta. Procesul de previziune a cererii in turism este dedicat aprecierii in perspectiva a evolutiei cererii turistice globale pe forme de turism, spre anumite destinatii turistice sau in cadrul anumitor categorii ale populatiei turistice. Pentru fiecare din structurile amintite (calitative, geografice, sociale) se folosesc tehnici specifice similare in buna parte cu cele aplicate la cuantificarea cererii.

Volumul incasarilor, raporturile cantitative dintre servicii, tendinte inregistrate de volumul si structura incasarilor pot fi considerate ca trasaturi ale cererii de bunuri si servicii putand fi totodata relativ usor cuantificate.

Prin analiza si compararea lor vom descrie atat principalele directii in evolutia cererii fiind, in acelasi timp, in masura sa surprindem si dimensiunea acestui proces dinamic, la un moment dat.

Astfel prin calcularea ritmului mediu al incasarilor se evidentiaza evolutia normala a cererii, fiind insa necesar sa se excluda eventualele abateri temporare ce pot aparea in unele perioade sub imperiul a numeroase si diverse motive. Vom alege, ca o prima ipoteza de lucru, in vederea dimensionarii evolutiei cererii, o metoda de evaluare indirecta a cererii, metoda ce are la baza volumul incasarilor medii pe turist sau zi-turist.

Grafic.9. Evolutia incasarilor medii pe turist in zona Lacului Cincis in perioada 2003-2008 (5 luni)

Cererea pentru turism prezinta o elasticitate deosebita in functie de venit (un coeficient de 1,2-1,3), oamenii alocand o parte tot mai mare din resursele banesti pentru vacante si turism in general, pe masura sporirii acestor resurse, iar in conditiile liberalizarii economiei posibilitatile de sporire a veniturilor se vor diversifica avand in vedere libera initiativa si faptul ca fiecare va putea presta, sustine mai multe activitati pentru care va fi retribuit in consecinta.

Aceasta tendinta raportata insa la particularitatile zonei studiate a fost surprinsa si in sub capitolul Analiza in dinamica a cererii turistice 'in regiune', din care se desprinde cu claritate trendul constant crescator al numarului de turisti sositi in zona, de la an la an si, in consecinta, volumul incasarilor medii raportate la un turist / zi nu numai ca respecta alura crescatoare a dinamicii primului indicator, dar sub influienta unor factori economici de durata si/sau conjuncturali (de exemplu: criza economica, inflatia valuri succesive de scumpiri) forma astcedenta a traiectoriei este mult amplificata.

Timpul liber, e cel ce permite consumatorului sa poata pleca, sa aiba posibilitatea de a petrece o vacanta de vara si una de iarna, favorizand astfel dezvoltarea fenomenului turistic.

Cresterea gradului de urbanizare, a aglomerarilor urbane, stresul vietii in oras, ii deteimina pe oameni sa-si petreaca timpul liber, in mijlocul naturii, al vestigiilor istorice, culturale si arhitecturale si practicand diferite sporturi, folosind mijloace de agrement.

Oferta constituie o atractie atat pentru localnici cat si pentru turistii din tara si din strainatate. Diversificarea bazei tehnico-materiale ca volum si structura, cresterea confortului ei vor veni in sprijinul cresterii numarului de turisti ce vor vizita zona, si a duratei sejurului lor, asociate cu o gama variata a serviciilor, o calitate inalta a prestatiei, cu personal calificat.

MASURI DE IMBUNATATIRE A DETERMINANTILOR
OFERTEI TURISTICE, EVIDENTIATI IN ZONA ANALIZATA

Structura si conceptul de valorificare in conditii superioare a potentialului turistic rezulta din caracterul sistemului socio-profesional al turismului, unde elementele esentiale si de interferenta sunt cererea si oferta.

Motivul elaborarii acestui concept intr-o viziune de marketing, constand in faptul ca numai astfel poate rezulta un ansamblu dinamic, variabil, durabil si de perspectiva.

Determinarea parametrilor programului modul de valorificare si dezvoltare a turismului poate sa aiba in vedere etape cum ar fi: determinarea cuantumului in ansamblul cererii turistice a peisajelor, vestigiilor istorice, culturale, arhitectonice si a celorlalte elemente ce constituie o sursa a atractiei turistice si pe aceasta baza determinarea capacitatii fizice a mediului si in final corelarea cererii cu capacitatea fizica si stabilirea nivelului optim al bazei materiale.

Cunoasterea dimensiunilor si structurii cererii pentru practicarea turismului in zona Cincis permite optimizarea ofertei corespunzator datelor rezultate din analiza celor doua laturi al acestui proces, care vizeaza o eficienta specifica si o eficienta economica obligatorie oricarei activitati.

DEZVOLTAREA B.T.M. EXISTENTE PREMISA A CRESTERII SECTORULUI TERTIAR IN ZONA

Dezvoltarea, perfectionarea si modernizarea bazei tehnico-materiale turistice, a activitatii specifice, va facilita o valorificare superioara a potentialului turistic al zonei si satisfacerea cererii intr-o masura mai mare decat pana acum. Elementele de factura materiala ce intra in alcatuirea bazei materiale sunt in special urmatoarele:

reteaua unitatilor de cazare (baza de cazare);

reteaua unitatilor de alimentatie publica;

dotarile pentru agrement.

Trebuie mentionat ca functiile de elementele care le-au generat serviciile sunt de doua categorii: servicii de baza si servicii complementare.

Este necesar sa amintesc ca in ultimul timp au avut loc schimbari profunde in structura si ierarhia motivatiilor de consum turistic, serviciile complementare tinzand sa capete un rol tot mai important.

In situatiile cand se are in vedere diversificarea ofertei, in primul rand trebuie rezolvate aspectele ce privesc dimensionarea unitatilor de cazare alimentatie publica si agrement.

Redimensionarea B.T.M. de cazare

Infaptuirea acestui deziderat e necesara (nu insa si suficienta) pentru o mai complexa inglobare sau acoperire a cererii manifestata pe aceasta axa.

Avand in vedere valoarea elementelor ofertei turistice a zonei, aprecierile si propunerile turistilor referitoare la serviciile de cazare pentru o valorificare superioara a patrimoniului turistic impune urmatoarele masuri:

modernizarea in mai multe etape a intregii baze materiale de cazare care cuprinde zona Lacului Cincis;

modernizarea si repararea hotelului Casa Alba dar si a casutelor existente. Alaturi de aceasta modernizare trebuie pus accentul si pe latura calitativa a serviciilor oferite care trebuie sa vina in complectarea satisfacerii nevoilor turistilor, facand ca acestia sa file atrasi si din acest punct de vedere;

asigurarea curateniei in camere, holuri si puncte sanitare;

extinderea serviciilor suplimentare (inchirieri de diferite obiecte, spalat si uscat lenjerie);

pregatirea si perfectionarea periodica a personalului pentru asigurarea serviciilor de calitate;

asigurarea in permanenta a apei (calde si reci), a iluminatului electric si a incalzirii camerelor in sezonul rece.

Accente si posibile orientari in ce priveste B.T.M. a restaurarii si B.T.M. a agrementului.

Importanta acestor componente ale bazei materiale rezulta din locul si rolul serviciilor aferente lor in cadrul ofertei, precum si din participarea lor, ca pondere, relativ importanta, destul de voluminoasa la realizarea incasarilor si beneficiilor.

In consecinta propunem

extinderea spatiului destinat servirii mesei;

diversificarea retelei unitatilor de alimentatie publica prin noi unitati (cofetarii, braserii, placintarii, patiserii, chioscuri) si prin punerea in valoare a unor spati existente folosite necorespunzator, prin modernizarea si repartizarea acestora;

sporirea atractivitati zonei Lacului Cincis printr-o unitate de alimentatie publica cu specific local (care sa reprezinte arhitectura locala dar si portul, preparatele culinare locale, folclorul si alte obiceiuri, intr-un spectacol unitar pentru a carui 'vizionare' sa se perceapa o baza materiala a restaluarii este tot atat de divers reprezentata ca structura ca si baza materiala a cazarii. Totodata, fiecare tendinta inregistrata in evolutia uneia se regaseste in dinamica si modificarile calitative ale celeilalte).

de altfel si calitatea bazei materiale a restaurarii a fost standardizata in foarte multe tari, initiindu-se chiar o uniformizare pe plan mondial a nivelurilor calitative ale acesteia. Definirea acestor niveluri se face prin 'numarul de stele' in ordine crescatoare sau prin 'categorii' in ordine descrescatoare. Ca o consecinta a dezvoltarii turismului de masa, cresc ca pondere dotarile restaurantelor destinate, unui consum de masa cu o productivitate ridicata, de valoare unitara scazuta.

infiintarea unui restaurant destinat unui consum de masa, caracterizat printr-o mare productivitate si care sa intampine si sa raspunda unui aflux mare de turisti, relativ 'uniformi' animati de un raport 'calitate/pret redus' cat mai unitar.

De asemenea pentru continua perfectionare a activitatii de alimentatie turistica sunt necesare in acelasi timp urmatoarele :

aprovizionarea la timp si asigurarea cu sortimente variate a unitatilor;

ridicarea continua a calitatii produselor si serviciilor;

servirea masei la timp, cu o mai mare operabilitate si in mai bune conditii, precum si instituirea de reguli 'de aur' conform careia sa existe preocupare permanenta pentru igienizarea unitatilor;

intimizarea spatiilor de alimentare publica in restaurante, baruri, etc., prin realizarea unor spatii personalizate in mod distinctiv, considerand ca in acest mod se poate crea si consolida in timp fidelitatea cat si atitudinea favorabila a consumatorilor serviciului turistic oferit.

Agrementul, element de baza in edificarea ofertei turistice, trebuie sa se dezvolte si sa se diversifice pentru a satisface necesitatile turistilor privind petrecerea timpului liber in mod cat mai placut, pentru retinerea turistului cat mai mult in zona, pentru cresterea aportului acestei activitati la realizarile economice de ansamblu.

Importanta crescanda a factorului agrement in economia turismului rezulta din participarea sa cu ponderi din ce in ce mai mari la realizarile economice reflectate de incasari dovedindu-se astfel elementul component al ofertei cu cea mai mare rentabilitate.

Intre componentele bazei materiale, dotarile si echipamentele aferente agrementului, inregistreaza, practic, dezvoltarea cea mai redusa, din punct de vedere al ritmului multe din acestea lipsind cu desavarsire din cadrul ofertei turistice aferenta regiuni.

Diversificarea ofertei turistice inseamna permanenta preocupare de gasire a unei noi modalitati de dezvoltare a produselor si actiunilor acestora o tot mai mare importanta acordandu-se in ultima vreme, celor suplimentare.

Nemultumirile turistilor cuprinsi in ancheta se refera mai ales la serviciile de agrement slab diversificate.

Diversificarea actiunilor si serviciilor, de asemenea au in vedere imbunatatirea celor existente si promovarea unor actiuni noi care sa sporeasca numarul de turisti.

Pentru imbunatatirea situatiilor existente se propun:

amenajarea unor terenuri de sport polivalente;

infiintarea unor cluburi care sa cuprinda biblioteca - sala de lectura si sectii de imprumut, o sala a publicatiilor periodice si cotidiene, sali de jocuri;

dezvoltarea si mai ales, cosmetizarea spatiilor special amenajate in vederea audierii variatelor forme de programe cultural, subcultural, artistice (formatii de muzica usoara, populara, organizarea discotecilor);

cresterea numarului excursiilor de o zi, care au ca destinatie principala obiective turistice din zona;

mai multe excursii de doua zile, destinate vizitarii unor importante centre cultural-istorice, a unor locuri si monumente legate de trecutul istoric, viu reprezentat zonele adiacente regiunii analizate;

de asemenea, in vederea atragerii in zona a unui numar cat mai mare de turisti pentru exploatarea bazei tehnico-materiale turistice existente, pentru valorificarea superioara a resurselor turistice se impune innoirea ofertei cu programe de mini vacante, axate pe cura heoliana;

diversificarea ofertei de trasee turistice, actiuni tematice;

curiozitati ale naturii, protectia mediului;

organizarea unui numar sporit de seri folclorice si mese festive pentru fiecare grup, pentru fiecare serie, pe unitati de alimentatie publica;

organizarea unor manifestari sportive cat mai diverse, dupa un calendar care sa cuprinda toate anotimpurile si toate seriile:

concursuri de sah;

festivalul - concurs de filatelie;

concursuri periodice de creatie literara cu premii;

caricatura;

organizarea unui campionat pe discipline sportive (inot, tenis, volei, fotbal);

reluarea regatelor de caiac-canoe cu participarea interna si internationala.

4.2.2. AMENAJAREA UNOR NOI OBIECTIVE TURISTICE

Alaturi de resursele naturale (relief, clima) si cele antropice (culturale, istorice) baza tehnico-materiala constituie un loc important in cadrul ofertei turistice permitand de fapt, punerea in valoare a potentialului de care dispune statiunea.

Transformarea ofertei potentiale in oferta efectiva este conditionata de existenta unor resurse materiale capabile sa permita turistilor sa beneficieze de elementele de atractie aflate in acea zona, sa ofere conditii pentru petrecerea agreabila a vacantei.

Pornind de la premisa ca specialisti recomanda pentru decopresiune nervoasa practicarea unor activitati diametral opuse celor profesionale, cotidiene, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante cu posibilitati multiple de desfasurare a unor activitati recreative, (culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni, hobby) menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca activitatea manifestarilor turistice.

In acest sens propun dezvoltarea turismului itinerar si a circuitelor turistice deoarece din zona Lacului Cincis se pot organiza excursii la Catedrala din Ghelar, la Manastirea de maici de la Prislop, Cetatea Devei, Muzeele din Deva, la Castelul Corvinestilor, Muzeul Aurel Vlaicu, monumentele istorice din Sarmisegetuza, etc..

Serviciile complementare se caracterizeaza prin varietate, ele asociinduse unor servicii de baza sau avand o existenta independenta.

Interdependenta dintre cererea turistica si baza materiala este pronuntata si nu este usor de distins care este variabila dependenta si care este cea independenta, deoarece intre acestea exista o relatie stransa. Cazarea, este de pilda conditia prealabila a unei miscari turistice care determina necesitatile in aceasta directie. Un teritoriu geografic inzestrat cu un potential turistic si catalogat astfel pentru frumusetile sale naturale, nu se poate face obiectul unei oferte turistice inainte de a fi dotat cu mijloace de primire necesare.

Dimensiunile fluxurilor turistice sunt determinate pe de o parte de cererea pentru calatorie, iar pe de alta parte, de gradul de dotare si echipare al teritoriului respectiv. Pe masura ce cerintele turistilor fata de calitatea echipamentului de primire si a serviciilor ce rezulta din utilizarea acestuia cresc devenind tot mai exigente, asistam la mutatii in criteriile de selectie a destinatiilor. Atractia prin intermediul resurselor si al patrimoniului turistic, pierd adeseori din importanta in favoarea atractiei excitate de nivelul servirii, direct dependent de structura si calitatea bazei materiale.

MASURI CONCRETE DE RELANSARE A TURISMULUI IN REGIUNEA LACULUI CINCIS

In contextul economico-social actual, definit printr-o gama de parametrii ai caror stari si valori conduc, in timp, la creionarea unui mediu de afaceri sumbru, nesigur si dezechilibrat, relansarea si, -vai, din pacate -nu lansarea turismului, pare sa fie singura alternativa viabila. Inzestrat cu un potential natural de exceptie,(cum sint, de altfel, multe alte zone ale tariii), arealul lacului Cincis sufera de aceieasi nedreapta si, in unele privinte, paradoxala neconcordanta intre valoarea, de un malt continut, al existentei turistice potentiale si nivelul, nepermis de modest, al existentei materiale a infrastructurii.

Bunaoara, daca diferentierea intre cei doi termeni (relansarea si lansarea turismului), este practic neesentiala si irelevanta privita sub aspect semantic, ea (diferentierea) capata continut si relevanta sub aspectul investitional, materializat in fluxurile financiare necesare infaptuirii fiecaruia dintre ei (termeni), mult mai putin constante in cazul 'relansarii'.

Totodata, relansarea turismului presupune, in plus, preexistenta unor structuri sau repere ale infrastructurii care, cel putin, predefinesc formele de dezvoltare ulterioara, asigurand si puntea de legatura intre prezentul sinuos si trecutul aparent si in mod fals catalogat drept sigur.

Ca urmare a consideratiilor anterioare planul de relansare a turismului in zona, propus in prezenta lucrare, se va baza (sprijinii) pe trei piloni fundamentali, considerand ca aceasta forma tripolara a structurii de rezistenta ii va conferii si un optim de stabilitate (asa cum, metaforic vorbind, cel mai stabil scaun ca forma de mobilier ramine si in ziua de astazi, cel prevazut cu 3 picioare).

Acesti piloni ai relansarii sunt:

comercializarea ofertei pe piata turistica interna si internationala;

promovarea adecvata a actului turistic;

sustinerea financiara a demersului turistic pe axa ofertei turistice.

MODALITATI DE COMERCIALIZARE A OFERTEI PE PIATA TURISTICA INTERNA SI INTERNATIONALA

Produsele turistice adaptate la cerintele clientelei, oferite de un fabricant de agrement turistic cu o imagine comerciala favorabila, la un pret competitiv care respecta raportul calitate/pret reprezinta conditia esentiala a succesului comercial, atat a ofertantului cat si a distribuitorului de voiaje forfetare. Acest succes depinde si de buna cunoastere a pietei turistice, a montajului adegvat al produselor si de abilitatea comercializari lor.

Cea mai dinamica si dezvoltata piata turistica este in prezent piata voiajului forfetar sau a aranjamentului IT (totul inclus). Dinamica acestei piete este legata de dezvoltarea turismului de masa pe de o parte si pe de alta parte de accentuarea procesului de integrare a ofertantilor diferitelor componente ale produsului turistic.

Voiajul forfetar (IT) este un voiaj organizat conform unui program detailat care cupride un ansamblu mai mult sau mai putin vast de prestatii turistice, pentru un pret fix determinat in prealabil.

Caracteristicile acestui angajament sunt:

. Organizarea prealabila, produsul turistic fiind format inainte ca sa se manifeste cererea clientilor. Touroperatorul (TO) alege in prelabil destinatia, mijlocul de transport, cazarea si modalitatea de insotire care poate fi completa partiala sau limitata numai la destinatia voiajului.

. Grupul de prestatii-cuprinde minimum un sejur, iar intr-o conceptie mai larga si un ansamblu de prestatii care include voiajul dusantors, insotirea, transferurile, cazarea, restaurarea, agrementul animatia si eventual prestatii speciale (pentru turismul medical cultural, de congrese) si asigurarile.

. Pretul fix determinat in prealabil este platit la inceputul calatoriei. Pentru unele produse turistice a iceput sa se utilizeze tot mai mult plata pe credit.

Voiajele forfetare se organizeaza fie prin formula 'totul inclus' fie, in ultimul timp tot mai frecvent, prin formula 'mixta' prin care este furnizata numai o parte a prestatiei turistice.

Sejururile in pensiune completa includ pe langa voiajul dus/intors si transferurile, cazarea si restaurarea. Este o formula traditionala propusa de hotelurile din statiunile turistice, dar si formula cea mai moderna oferita de catre cluburile turistice care asociaza si un program de animatie si sport.

Formula 'totul inclus' tinde sa se transforme astazi fie in aranjamente demipensiune, (cazare si mic dejun) fie in aranjamente individuale, odata cu dezvoltarea studio-hotelurilor, dand posibilitatea turistilor sa-si organizeze singuri celelalte consumuri.

Circuitele ofera in general o combinatie de excursii sau vizite insotite sau nu, precum si cazarea cu pensiune completa mic dejun. Modul de transport utilizat pentru aceste circuite este autocarul, rareori trenul.

Fabricarea produselor turistice cuprinde mai multe faze care sunt etalate pe o perioada de cateva luni sau uneori chiar cativa ani pentru fabricantul de produse procesul cuprinde patru faze:

studiul pe piata turistica;

conceptia produsului turistic;

negocierea produsului turistic;

comercializarea produsului turistic.

Relansarea se face printr-un suport financiar, stiind ca fara investitii masive in aceasta statiune factorii ce produc degradarea actioneaza sinergetic, amplificand distrugerea statiunii si implicit scade calitatea serviciilor si a bazei tehnico-materiale, conducand o scaderea a numarului de turisti si totodata la limitarea incasarilor din turism.

SUPORTUL PROMOTIONAL AL MASURILOR DE RELANSARE

Publicitatea va avea un rol important, fiind necesara tiparirea de brosuri, pliante, cataloage, care vor fi distribuite prin diverse agentii de turism la nive local.

Rolul publicitatii in acest caz desi ataca acelasi segment de piata este de a prelungi durata medie de sejur de la 2-3 zile la 5-7-zile.

In scopul asigurarii unui flux continu si crescator de turisti catre unitatile turistice ale zonei, este necesara sustinerea unei ample si agresive campanii propmotionale. Este, de asemenea, necesara informarea corecta dar si pertinenta a publicului privind atat atractiile naturale cat si valentele materiale ale practicarii turismului in zona Lacului Cincis.

Un principal punct de atractie il va constitui tocmai montarea acestei destinatii, salbaticia si frumusetea acestor locuri.

O prima forma de promovare a imaginii zonei ar putea-o constitui instalarea de panouri publicitare care sa se atraga atentia potentialilor turisti asupra frumusetilor zonei si statiunii si care sa-i indemne sa se opreasca pentru cateva zile prin partea locului.

O forma de promovare complementara, si care tinteste consumatorii declarati ai serviciilor turistice, ar putea consta in conceperea de afise atragatoare si edificatoare despre frumusetile statiunii si calitatea serviciilor oferite care sa fie raspandite la toate agentiile de turism din tara si partial in strainatate.

Trebuie insa subliniat ca amploarea acestei actiuni promotionale va avea de -'suferit' - va fi, limitata de dimensiunea costurilor pe care direct si indirect, ea le implica.

In acelasi context se pot elibera pliante cat mai complete si detailate, care sa prezinte atat unitatile de cazare si alimentatie publica cat si programele oferite de agentiile de turism, traseele si excursiile, facilitalile si, in mod obiectiv, unele neajunsuri de ordin infrastructural (lipsa bancnotelor, a cai ferate ,etc.).

Aceste masuri promotionale vor contribui la o mai buna cunoastere a statiunii, la cucerirea de noi segmente de piata, urmand ca serviciile oferite, calitatea lor, alatuiri de potentialul natural sa asigure revenirea turistilor in aceste locuri.

Promovarea zonei Cincis poate avea ca mobiluri de difuzare si:

utilizarea unui numar variat de mijloace ca de pilda: pliante, reclama prin radio si televiziune, reclame in ziare si reviste;

intensificarea informarii publicului larg prin filialele de turism, cecuri de turism din intreprinderi;

informarea in legatura cu organizarea excursiilor de durate diferite, cu diversificarea traseelor practicate si organizarea unor concursuri atractive; festivaluri culturale, sociale, religioase,etc.;

la receptie, inainte de repartizarea turistului, s-ar cuveni sa i se inmaneze un pliant in care sa fie prezentate posibilitatile de distractie si sport din imprejurimi, precum si serviciile suplimentare care pot fi 'cumparate'.

In conditiile actuale este necesar un program de masuri care sa imbine armonios publicitatea, promovarea vanzarilor si relatiile cu publicul.

Luand in considerare pozitia intreprinderii de turism din aceasta zona, fata de o serie de factori sau dinamica pietei turistice, structura ei, schimbarile si exigentele ei, nivelul de concurenta de pe piata, se adopta o anumita strategie de piata ce face parte dintr-o mai ampla politica de marketing (structurata pe mai multe axe) si denumita marketing mix.

Din acest mix (de marketing, alaturi de produs, tarif, distributie, etc.) deosebit de importanta este politica promotionala.

In scopul atingeni obiectivelor definite si urmarite prin axa promotionala a mixului de marketing, putem enumera cateva actiuni concrete, cum ar fi:

- publicarea unui numar mare de cataloage ale ofertei turistice, in care datele sa fie reactualizate si simbolizate atractiv si intuitiv printr-o prezentare grafica.

- alocarea unor sume de bani pentru suveniruri care sa fie oferite clientilor fideli, sau prin tragere la sorti;

Contactarea unor firme de publicitate din strainatate. Prin aceasta se stabileste o eventuala colaborare in vederea unei companii publicitare pentru relansarea zonei Lacului Cincis pe plan international. In acest sens este necesara contactarea mai multor firme recunoscute, studierea ofertei lor si alegerea variatei optime in functie de posibilitatile financiare de care dispune societatea de turism.

Colaborarea cu firme internationale organizatoare de voiaj. Cu publicitatea facuta de o firma specializata si prin colaborarea cu firme organizatoare de voiaj se poate obtine cresterea numarului de turisti straini.

Pentru aceasta este necesara contactarea unor firme apreciate pe plan international, incheierea unor contracte pentru ca turisti ce profita de voiajele organizate de aceste firme sa fie trimisi in Romania, in zona Lacului Cincis, iar acste firme sa castige un comision care sa le cointereseze in vanzarea produselor turistice romanesti.

Promovarea trebuie sustinuta si de mentinerea calitatii mediului ceea ce duce la cresterea rentabilitatii, la o mai mare atractivitate a ofertei turistice, dar mai ales la dezvoltarea durabila si sanatoasa a consumului turistic in zona.

SUSTINEREA FINANCIARA A DEMERSULUI TURISTICPE AXA OFERTEI TURISTICE.

Cu ajutorul aportului particular putem distinge 3 modalitati mai importante de finantare a investitiilor turistice: Creditul, Leasingul, Actionariatul si coproprietatea.

Creditul, cea mai frecventa modalitate de finantare obtinuta de la o institutie finantatoare, aceasta poate fi selectionata de catre stat, mai ales atunci cand statul garanteaza creditul.

Se impune de catre organismul finantator ca obiectivele construite sau modernizate pe baza creditului sa indeplineasca anumite criterii calitative sau de localizare. Se stabileste, conform unor reglementari, cuantumul creditului in totalul investitiei. In mod curent se considera ca plafon maxim de credit 70% din costul investitei iara taxe. Dobanda creditului depaseste in general 10% pe an.

Leasingul este o operatie care consta in finantarea totala sau partiala, de catre o societate specializata, a unei investitii de care beneficiaza o alta intreprindere.

Intreprinderea beneficiara incheie un contract cu societatea de leasing, conform caruia aceasta cumpara un anumit echipament, in conditiile tehnice si la pretul negociat de intreprinderea beneficiara. Societatea de leasing inchiriaza echipamentul cumparat pentru un anumit termen, in schimbul unei chirii platite de beneficiar, care pe parcurs poate achizitiona obiectul de leasing la valoarea lui reziduala, deci inferioara valorii initale. Leasingul destinat finantarii investitiilor turistice poate fi mobiliar sau imobiliar.

Leasingul mobiliar se refera la echipamentele intreprinderilor turistice, incepand de la vesela si mobilier pana la autocare.

Leasingul imobiliar permite intreprinderii turistice sa foloseasca imobilele necesare activitatii sale, avand statut de locatar si posibilitatea de a deveni proprietar.

Actionariatul presupune deschiderea capitalului intreprinderii catre investitorii din exterior. Emiterea de actiuni permite cresterea fondurilor proprii ale intreprinderii prin cresterea capitalului saubscris de catre noii actionari acest mod de finantare este frecvent folosit de intreprinderile ce se dezvolta rapid, care nu au posibilitatea sa recurga la credite.

O metoda interesanta de finantare a investitilor turistice o reprezinta formarea de societati pe actiuni care impletesc activitati de productie cu activitati de prestatii turistice. Scopul societatii este de a inchiria, achizitiona si construi sate de vacanta, hoteluri, apartamente, bungalow-uri in orice regiune.

CONCLUZII

Dupa cum rezulta din analiza efectuata prin prezenta lucrare, regiunea lacului Cincis merita sa fie inclusa in circuitul turistic national, intr-o prima faza si, international, ulterior, castigandu-si acest drept - consideram noi- pe de o parte prin trecutul istoric si prin specificitatile de o frumusete aparte a folclorului zonal, iar pe de alta parte, prin cadrul natural de exceptie innobilat de ospitalitatea proverbiala si de vorba calda, mereu buna si calma a padurenilor. Toate acestea confera regiunii Cincis un parfum cu totul deosebit, in a carui buchet olfactiv se contopesc armonios vibratia nealterata a vietii satului romanesc si mediul natural a carui componenta antropica - interventionista a avut, de aceasta data, un efect (o solutie) fericit(a).

Vom prezenta, in cele ce urmeaza, cateva din solutiile care s-ar putea aplica de urgenta si in perspectiva, pentru o mai buna valorificare a potentialului turistic al acestei regiuni:

in primul rand, este imperios necesara gasirea unor surse de finantare in vederea initierii si desfasurarii programelor de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico-materiale si a infrastructurii. Solutiile de finantare a unor astfel de programe au constituit tema subcapitolului 4.3.3.- al prezentei lucrari- si, in plus, consideram ca o politica guvernamentala mai coerenta si sustinuta, in domeniul turismului, s-ar constitui intr-un factor cu puternice efecte catalizatoare pentru industria turismului in zona, atat pe componenta sa cantitativa, dar mai ales sub aspectul calitativ al dezvoltarii acesteia prin participarea si implicarea capitalului privat in ponderi din ce in ce mai mari;

in al doilea rand, se impune acordarea unei atentii sporite si urgente dezvoltarii turismului rural in aceasta regiune, mai ales ca necesitatile imediate ale agroturismului in zona nu cer o dezvoltare deosebita sau speciala a infrastructurii ci impun acordarea unor facilitati pe axa sustinerii promotionale a demersului turistic in zona, in principal prin crearea unor reduceri sau chiar publicarea gratuita a anunturilor publicitare in mass media locala, nationala si internationala (cum ar fi:Capital- cu aparitie saptamanala, Idei de a, afaceri- cu aparitie lunara, cotidianul Bursa- prin care anunturile se publica si in cotidiane cu aparitie in strainatate). Totdata, in conceperea demersului promotional, operatorul 'turismului verde' trebuie sa utilizeze o serie de alte mijloace (medii) de promovare a ofertei turistice, recent aparute, cum ar fi: cele Birouri de Informatii in strainatate, ale Departamentului de Turism al Guvernului Romaniei cu rol de promovare a ofertei romanesti in domeniu; panourile de reclama; comunicarea verbala; reclamele din ghiduri turistice; trimiterea unor scrisori de reclama catre agentiile turistice; afisarea preturilor in cadrul diverselor materiale publicitare (pliante, carti de vizita, etc.);

3. in sfarsit, pe linia imbunatatirii ofertei turistice in dimensiunea sa umana, pe de o parte si al diversificarii acesteia, pe de alta parte, s-ar impune urmatoarele solutii: recrutarea unui personal tanar si calificat, incheierea unor contracte cu firme specializate in prestarea serviciilor turistice, amenajarea si cosmetizarea locurilor de plaja din imprejurimea lacului si totodata indeplinirea masurilor prevazute in subcapitolul 2.2.1.3 in ce priveste cresterea ponderii agrementului in totalul ofertei turistice.

In masura in care consideratiile anterioare vor face obiectul unui program concret de punere in valoare a potentialului turistic al acestei zone, avem convingerea ca, in scurt timp, un numar tot mai mare de consumatori ai actului turistic se vor intersecta cu o oferta turistica realmente atractiva si, intampinati fiind de un produs turistic comercializat in conditii civilizate, ei vor ' reveni sa asculte respiratia' crampeiului de viata ardeleneasca din superba zona a padurenilor, concentrat in regiunea lacului Cincis.