Turismul international si comertul mondial

OMT(Organizatia Mondiala a Turismului) - 2005 - sosirile de turisti inregistreaza un nivel record, depasindu-se bariera de 800 milioane, respectiv 808 milioane sosiri, o crestere cu 5,5% fasa de anul 2004. Incasarile din turismul i/n + incasarile din transporturi aeriene = 682 mld $, respectiv 548 mld. euro plasand aceasta activitate inaintea tuturor categoriilor de produse si servicii exportate.

Prin specificul sau, turismul i/n face parte din structura comertului invizibil.

Comert invizibil = forma a schimburilor i/n, constituita din ansamblul tranzactiilor economice i/n care nu au ca obiect bunuri materiale. Apartin de comertul invizibil:

Servicii - transporturi si telecomunicatii i/n, turism i/n, asigurari, consulting, etc.

Transferuri banesti particulare - salarii, diverse venituri

Transferuri banesti de stat - despagubiri, compensatii

Operatiuni banesti cu caracter necomercial - participarea la organisme i/n, specializare si studii in strainatate, deplasari la tratative, etc.

Prin apartenenta la comertul invizibil, turismul i/n are o contributie semnificativa la cresterea si diversificarea exporturilor. In functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import:

Bunurile si serviciile consumate de turisti pe durata deplasarii intr-o tara pot fi asimilate cu un export pentru tara vizitata.

Cheltuielile efectuate de turisti pot fi considerate de catre tara lor de resedinta un import.

In consecinta, o crestere a numarului de turisti si/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor i/n.

Analiza obiectiva a comertului mondial, in general, si a celui cu servicii, in special, evidentiaza locul important detinut de turism - cca 8% in exportul de bunuri si peste 30% din comertul cu servicii.

Tabel 1

Turismul i/n reprezinta o sursa de devize(venituri din diverse servicii turistice, taxe vamale, diferite comisioane, etc.) sau de economisire a acestora, ca mijloc de valorificare, in conditii mai avantajoase comparativ cu formele clasice ale exporturilor, a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor marfuri destinate pietei i/n. Turismul i/n contribuie astfel la echilibrarea balantelor comerciala si de plati. (BC si BPE)

BPE reflecta ansamblul creantelor si debitelor unei tari in relatiile cu strainatatea, iar influenta turismului i/n asupra acesteia poate fi redata sintetic prin intermediul soldului balantei valutare a turismului, care, in functie de natura sa - pozitiva sau negativa - poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitara.

Incasarile si cheltuielile din turism sunt evidentiate in postul "Calatorii":

In credit - cheltuielile turistilor straini in tara primitoare - cazare, alimentatie, transport intern, alte servicii

In debit - cheltuielile de aceeasi natura facute de rezidenti in strainatate

Soldul postului "Calatorii" poate fi:

q       Pozitiv - de obicei cand numarul sosirilor de turisti straini >numarul plecarilor de turisti nationali in strainatate

q       Negativ - situatia inversa

Tabel 2

In functie de semnul soldului postului "Calatorii", tarile lumii se impart in 2 mari categorii:

v     Tari cu sold pozitiv - tari receptoare de turisti - Franta, Spania, Italia, Austria

v     Tari cu sold negativ - tari emitatoare - Germania, Japonia, UK, Olanda, Suedia

De remarcat ca, desi marimea soldului inregistraza variatii importante de la o perioada la alta, semnul soldului si implicit, statutul unei tari se modifica la intervale mari de timp. Tabel 3. Situatia comparativa a V si Ch din turismul i/n(SUA, FRA, SPA)

Activitatea turismului in ansamblul sau, exprimata sintetic prin indicele circulatiei mondiale globale a turismului este evaluata la peste 3 mld calatori, rezultand ca mai mult de 50 % din populatia Terrei face turism In cadrul acesteia, turismul intern al statelor lumii reprezinta 70 - 85 %, iar turismul i/n 15 - 30 %.

Vom prezenta in continuare o analiza a circulatiei turismului i/n caracterizata prin indicatori precum sosiri/plecari de turisti si incasari/cheltuieli din turism i/n.

calatoriile i/n au inregistrat o crestere spectaculoasa de peste 30 de ori

(de la 25,3 mil la 808 mil sosiri)

- incasarile au sporit de peste 340 de ori (de la 2,1 mld $ la 682 mld $)

In ceea ce priveste perspectiva, previziunile OMT au in vedere o crestere mai lenta a sosirilor, cat si a incasarilor, in ritmuri medii anuale de 3 -5 %.

Sub aspect structural, circulatia turismului este inregistrata si urmarita spatial, pe zone geografice si in functie de nivelul de dezvoltare economica.

OMT a identificat 5 zone geografice : Africa, Americile(N+S), Asia si Pacific, Europa, Orientul Mijlociu.

Cea mai mare concentrare a activitatii turistice i/n se inregistreaza la nivelul a doua continente - Europa si America(de N, in principiu) - in procent de aproape 75%. Indirect, acest lucru indica concentrarea turismului i/n in tarile cele mai dezvoltate ale lumii. Aceasta concentrare este explicata de puterea economica a acestor tari, ce ofera locuitorilor largi posibilitati de calatorie, de faptul ca ele adapostesc un imens si valoros potential de atractii si, nu in ultimul rand, de experienta turistica a acestor zone.

Tabel 4.    Distributia pe zone a circulatiei turistice i/n (%)

Europa, zona cu cea mai intensa activitate turistica, a inregistrat dupa 1970 ritmuri mai modeste de crestere(sub media mondiala). Aceasta scadere relativa a fost provocata, pe de o parte de ascensiunea tarilor asiatice, si pe de alta parte de o serie de mutatii economice si politice la nivelul continentului intre care: declinul tarilor estice, scaderea competitivitatii produselor oferite, varsta inaintata a echipamentelor, deteriorarea raportului calitate/pret, etc. Un rol important revine si saturarii cererii turistice in acest spatiu. Se estimeaza insa ca in urmatorii 20 de ani, Europa isi va pastra pozitia de lider.

In interiorul continentului, subdivizat in 4 regiuni, fluxurile turistice i/n s-au orientat masiv spre Europa de V si S

Tabel 5 Distributia sosirilor de turisti si incasarilor pe cele 4 regiuni ale Europei (%)

In tarile ECE turistii nu au cheltuit sume mari, de aici diferentele dintre cele doua procente. In tarile Europei de N, dimpotriva, decalajul este dat de sumele mari cheltuite de straini. La fel si in cazul Europei mediteraneene.

O evolutie apropiata de a Europei a cunoscut si America, in prezent a doua destinatie preferata a lumii, unde, dupa o crestere mai rapida din anii '50-'60, s-a instalat o dinamica moderata, rezultat al faptului ca turismul este deja un sector consacrat al economiei. Dintre subzonele continentului, pozitia dominanta ii revine nordului(SUA, CAN), cu 70 - 75 % deopotriva la sosiri si incasari, in timp ce zona Marii Caraibelor se particularizeaza prin cresterile cele mai importante.

Cea mai dinamica zona a lumii este reprezentata de Asia si Pacific, regiune in care dezvoltarea economica a imprimat ritmuri foarte inalte si turismului(de 2 - 3 ori mai mari decat media mondiala).

Celelalte regiuni ale globului au proportii modeste, o mentiune pentru Orientul Mijlociu, care s-a evidentiat prin ritmuri ridicate in ultimii 3 - 4 ani.

Analiza turismului i/n se poate face si dupa gradul de dezvoltare al tarilor. Astfel:

Tarile dezvoltate sau industrializate - 57% din sosiri si cca 65% din incasari

Tarile in curs de dezvoltare - 30% din sosiri si 30% din incasari

Tarile in tranzitie - 13% din sosiri si numai 5% din incasari

In functie de potentialul turistic de care dispune , de nivelul de dezv eco-sociala si de rezultatele activitatii turistice efectuate, tarile se pot manifesta ca tari receptoare (turismul are rol predominant) si tari emitatoare.

In categoria tarilor receptoare se remarca tarile europene recunoscute prin valoarea si bogatia atractiilor, dar si prin recunoasterea calatorilor: FRA, SPA, ITA, AUT; lor li s-au adaugat mai recent GRE, Turcia, HUN, POL, Cehia. Din afara continentului european, pozitii importante detin SUA, Mexic, China, Hong Kong, Thailanda. De remarcat legatura dintre crestere econ si dezvoltarea turismului.

Tabel 6. Principalele destinatii ale lumii in 2005

Corelatia intre numarul de turisti si cheltuielile facute nu urmeaza o regula generala. In unele tari se cheltuieste mai mult, desi numarul de turisti este mai mic decat in altele. De aici, diferenta.

SUA si CAN reprezinta atractii turistice importante, in special datorita zborurilor frcvente si ieftine.

In 2005 FRA, cu o populatie de 58 mil loc a primit 76 mil turisti, iar SPA, la 39 mil populatie, a primit 57 mil de turisti.

Tarile mai pot fi ierarhizate dpdv al incasarilor medii pe turist, plasand SUA pe primul loc(1400 $/turist), urmata de Hong Kong, AUT, ITA, SPA, CAN, FRA, mentinandu-se in top, cu exceptiile din ECE(Cehia, HUN, POL)

Emitatori de turisti - GER, SUA,UK, JAP. Un statut contradictoriu are SUA, care, dupa raportul sosiri/ plecari este emitatoare de turisti, iar dupa raportul incasari/ cheltuieli este receptoare. De asemenea, alaturi de emitatorii traditionali(enumerati mai jos), se regasesc si ITA, FRA, SPA, prezente si ca receptori.

Tabel 7. Principalele tari emitatoare de turisti si cheltuielile lor in 2002

Locul JAP se datoreaza nu numai bunastarii populatiei, ci si cresterii dorintei pt turism datorita incurajarii din partea statului, in scopul reducerii surplusului de incasari pentru echilibrarea BPE.

In ciuda veniturilor mari, americanii calatoresc totusi putin, numai 11% au pasaport, DAR calatoresc foarte mult in tari vecine (Mexic, CAN), zonzCaraibe, pentru care nu au nevoie de pasaport.

In ceea ce priveste cheltuielile in strainatate pe turist:

1. Suedia 4000 $/turist

2. Danemarca

3. Japonia 2200 $/turist (intre care cumparaturile, inclusiv suvenirurile au un rol foarte important)

4. Australia, Norvegia, Taiwan, SUA, AUT

Marii "cheltuitori" in turismul i/n sunt localizati in Extremul Orient, una dintre zonele cele mai prospere din lume.

In UK, de ex, cel mai mult cheltuiesc turistii din Islanda - 92 GBP/zi, cel mai putin, turistii din Europa de E - 27 GBP/zi.