Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PRODUSUL TURISTIC

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



PRODUSUL TURISTIC

Concept

Majoritatea specialistilor definesc produsul prin ceea ce ofera unuia sau mai multor clienti.



In aceasta viziune el reprezinta un ansamblu de elemente tangibile si intangibile care procura anumite servicii cautate de unul sau mai multi clienti bine precizati.

Aceasta definitie generala este perfect adaptabila si in domeniul turistic.

Astfel produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul sosirii si momentul plecarii de la destinatia turistica.

De retinut deci ca produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii.

Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei categorii de elemente:

un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte, etc.);

unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si cai de comunicatie) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Caracteristicile produsului turistic

Facand parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modul general, aceleasi caracteristici cu acestea:

intangibilitatea

eterogenitatea

simultaneitatea productiei si consumului;

contactul dintre prestator si client;

participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice:

Ø     complexitatea

Ø     integrat mediului geografic;

Ø     integrarea in economico-social.

Complexitatea rezulta din multitudinea componentelor, a participantilor si tipurilor de produse.

Multitudinea componentelor

Produsul turistic este alcatuit din diferite componente, care "asamblate" dau contur acestuia: transport, cazare, alimentatie, agrement, etc. Aceasta varietate pune problema realizarii unui produs integrat si coerent.

Multitudinea participantilor

In rare cazuri produsul turistic in totalitatea lui este asigurat de un singur agent economic. De regula, firmele care participa la realizarea unui produs turistic (ale caror interese sunt adeseori divergente) nu sunt integrate nici pe verticala, nici pe orizontala, intr-o organizatie unica, intre ele existand, cel mult, intelegeri sau acorduri mai mult sau mai putin formalizate.

In vederea prevenirii eventualelor stari conflictuale intre firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea cat mai armonioasa a elementelor sale componente este esentiala, ceea ce impune cooperarea intre toate firmele si organismele implicate (transportatori, proprietari de hoteluri si restaurante, comercianti, proprietari funciari, organisme de tutela si coordonare, colectivitati locale, etc.) mai concret, cooperarea trebuie sa asigure:

q           armonizarea obiectivelor participantilor la obtinerea produsului;

q           definirea si evaluarea aportului fiecarui participant la realizarea intregului produs turistic;

q           participarea impreuna la pozitionarea produsului si la delimitarea pietei tinta;

q           coordonarea tuturor strategiilor de marketing mixt.

Toate aceste actiuni de coordonare sunt intreprinse fie impreuna, fie de catre un organism de coordonare.

Multitudinea tipurilor de produse

Termenul de produs turistic este folosit cu destul de multa larghete, pornind de la un simplu hotel sau restaurant continuand cu un parc de distractii si terminand cu ansamblul acestora si a altora cum este transportul, oferite clientului ca un pachet omogen (ca voiaj forfetar). Se obisnuieste ca o serie de produse individuale sa fie apelate cu proprii termeni: produs hotelier, produs de restaurant, produs de agrement, etc.

Produsul hotelier - conceptul de produs hotelier este evident integrat conceptului de produs turistic.

Exista o oarecare ambiguitate in ceea ce se intelege prin prin produs turistic si delimitarea lui fata de produsul hotelier. Totusi produsul turistic poate fi gandit la o sfera mai restransa (produs hotelier) sau mai larga (statiune, oras, tara).

Produsul hotelier poate fi descris ca un ansamblu complex care cuprinde o parte materiala reprezentata de constructia si amenajarea hotelului si o parte imateriala care se refera la serviciul furnizat clientului.

Integrat in mediul geografic

Mediul geografic are un potential natural care in multe cazuri reprezinta atractia principala a turistilor. Cadrul natural participa direct la crearea produsului turistic (de exemplu: partiile de ski), cat si indirect prin crearea unei ambiante alaturi de alte atractii turistice (de exemplu: partiile de ski se afla intr-un cadru montan, cu relief interesant, climat specific, fauna de sezon).

Mediul geografic constituie o restrictie importanta. In general el este greu de modificat si nedeplasabil, astfel ca persoanele trebuie sa se deplaseze pentru a beneficia de potentialul turistic al acestuia.

Relatia cu mediul este importanta datorita influentelor bilaterale intre mediu si turism. Pe de o parte, degradarea mediului din cauza activitatilor agricole, de transport, industriale, de turism, etc., descurajeaza turistii in frecventarea unei anumite zone. Pe de alta parte, turismul modifica mediul fie prin amenajarile construite (hoteluri, sosele, terenuri de sport), fie prin afluxul de turisti care prin activitatile lor perturba echilibrul ecologic, fie prin ambele.

Protectia mediului are atat un rol de conservare a potentialului turistic cat si de pastrare a calitatii apei, aerului, naturii fata de asaltul turistului.

Integrarea in economico-social

Rolul statului in sustinerea activitatilor turistice. Statul sustine dezvoltarea turismului prin investitii care sa faciliteze telecomunicatiile, transportul terestru si aerian. Statul se implica in campanii de promovare, mai ales in turismul international.

Statul se substituie cel putin intr-o faza preliminara crearii de produse turistice (de exemplu: organizarea olimpiadelor sportive sau a expozitiilor universale).

Statul sustine uneori, chiar daca este vorba de investitii private, amplasarea unor complexe turistice. Cel mai adesea este cazul marilor parcuri de distractii de exemplu: "Disney World" - Paris sau a parcurilor rezervatii naturale deschise turistilor, cum sunt cele din Africa Estica.

Integrarea in mediul social

Practicarea turismului in interiorul sau in vecinatatea asezarilor umane impune vrand-nevrand stabilirea unor relatii intre populatia primitoare si turisti. Evident ca evitarea unor relatii conflictuale nu poate fi decat in beneficiul turismului.

Elementele componente ale produsului turistic

Exista mai multe opinii cu privire la elementele componente ale produsului turistic. Date fiind particularitatile turismului este firesc ca acesta sa aiba la baza un inventar a tot ceea ce se ofera turistului in termen de resurse puse in actiune.

La modul general ele pot fi:

Aceasta este structura mare a proiectului: cum se ajunge acolo (acces)?, de ce sa merg acolo (atractii - patrimoniu)?, unde dorm, unde mananc, ce distractii (agrement) am ?- echipamente

1. Facilitati de acces - care sunt in relatie cu modul de transport care il va utiliza turistul pentru a ajunge la destinatia aleasa. Acestea se evalueaza mai mult in functie de accesibilitatea lor economica decat in functie de distanta fizica.

2. Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice care tind sa atraga turistul si sa il determine sa calatoreasca.

3. Echipamentul - care mai rar motiveaza calatoria, dar care lipsind, restrictioneaza aceasta calatorie: de cazare, refacere, distractie, sportive.

APE - formula unui produs turistic

A    - acces

P    - patrimoniu

E - echipament

Numai simpla enumerare a acestor elemente nu este suficienta pentru a da contur produsului turistic. Altfel spus acesta nu rezulta dintr-o simpla insumare a acestora. El va fi rezultatul unei combinari care sa asigure atat satisfactia turistului cat si interesele prestatorului.

Exista si alte clasificari, in general variante ale celei amintite, care pun accentul pe identificarea si utilizarea resurselor. Aceasta orientare spre resurse este fireasca intrucat din punct de vedere practic asupra lor se concentreaza dezvoltarea.

Una din clasificarile cele mai complexe a resurselor este realizata de Organizatia Mondiala a Turismului, si cuprinde:

patrimoniul natural;

patrimoniul energetic;

patrimoniul uman (marimea, densitatea, mobilitatea populatiei si celelalte caracteristici demografice, conditiile de viata, opiniile si mentalitatile populatiei in raport cu fenomenul turistic, elementele culturale, numarul de persoane ocupate in turism, nivelul de educatie si de pregatire profesionala a acestora, etc.);

aspecte institutionale, politice, juridice si administrative (sistemul de acorduri internationale vizand circulatia turistica, regimul vizelor, masurile de protectie a patrimoniului turistic si a mediului, modul de eliberare a licentelor in turism, etc.);

aspecte sociale (structura sociala a populatiei, participarea populatiei la democratia nationala, marimea si structura timpului liber, nivelul de educatie si de sanatate, etc.);

elementele de infrastructura, echipamentele si serviciile destinate petrecerii timpului liber;

activitatile economice si financiare, legate direct sau indirect de turism.

Clasificarea este utila din doua puncte de vedere: cand sunt evaluate si analizate diferite tipuri de produse turistice si cand este evaluat potentialul turistic al tarilor, oraselor, etc.

Dincolo de aceasta inventariere a resurselor se poate face o delimitare a tuturor elementelor in doua mari grupe:

elemente constitutive de baza;

elemente dobandite (create).

Elementele constitutive de baza

Se refera la contributia factorilor existenti deja, care pot reprezenta atractii turistice si au ca obiect principal elementele naturale.

spatiul geografic;

fenomenele naturale;

asezarile umane;

ambianta si animarea.

Spatiul geografic este unul din factorii cei mai importanti pentru ca pe baza lui sunt create sau exista destinatiile turistice.

Spatiul poate fi virgin sau deja locuit. Dar spatiul in sine nu are valoare proprie suficienta care sa declanseze interesul turistic. Aceasta valorizare rezulta din combinarea lui cu elementele de mediu, de care de fapt nici nu poate fi separat.

In foarte multe cazuri frumusetea locului, a spatiului combinata cu cea a mediului ambiental apropiat a constituit elementul de baza in conturarea unui produs turistic.

Fenomenele naturale

Mediul este in principiu acelasi pentru multe spatii turistice. In realitate, doua sau mai multe spatii montane, de exemplu, nu sunt identice intre ele datorita unor elemente specifice care tin de relief, eologie, hidrografie, clima, vegetatie, fauna.

Din punct de vedere al reliefului nu exista "copii" ale unor forme decat in cazuri foarte rare.

Fenomenele geologice petrecute de-a lungul istoriei Pamantului, bine caracterizate si cunoscute, desi au avut loc in mai multe zone, nu au dus la rezultate identice. De asemenea, structura rocilor este diferita, astfel ca de multe ori actiunea apelor si a vanturilor a dus la evolutii diferite a spatiului natural in general si a celui montan, in special.

In unele cazuri insasi aceasta actiune a dus la aparitia unor forme de relief ce relief ce reprezinta atractii turistice deosebite, etc.

Climatul si altitudinea influenteaza la randul lor alegerea turistului. Pentru locuitorii din zonele unde predomina vremea inchisa, ceata, ploaia, in general din nord, soarele, lumina, caldura reprezinta necesitati fiziologice. La fel se petrec lucrurile si cu spatiile montane inalte, unde oamenii cauta o atmosfera de liniste, o natura intacta si aer curat, care lipsesc in aglomeratiile urbane din care provin.

Vegetatia este un element de decor care amelioreaza calitatea unor forme de relief, dar in acelasi timp, prin varietatea speciilor si combinatiilor constituie un element de atractie suficient in multe cazuri sa motiveze turistii.

De asemenea, variatiile in functie de anotimpuri constituie motive pentru a reveni in aceleasi locuri.

Fauna este atractiva din mai multe puncte de vedere.

Unul dintre acestea ar fi faptul ca exista forme de turism care se bazeaza pe un anumit fond de specii: turism pentru vanatoare, turism pentru pescuit.

Cunoasterea speciilor la locul si in mediul care traiesc, fie ca acesta este protejat si bine delimitat in rezervatii, fie ca nu, constituie unul din motivele principale ale turismului international.

Fauna poate constitui un element de atractie si in afara mediului obisnuit prin crearea unor spatii artificiale, aproximativ asemanatoare, in parcuri si gradini zoologice.

Fie din motive naturale, fie datorita actiunii umane, multe din speciile vegetale si animale sunt in pericol de a dispare definitiv sau din anumite locuri in care ele exista in mod obisnuit. De asemenea, apele, relieful si chiar climatul pot fi afectate de actiunea brutala a oamenilor: prin defrisari masive, contaminari ale solului, incendieri, construirea de baraje sau cai de comunicatie, aflux mare de persoane.

Nu este vorba numai de o problema de protectie a mediului, ci si de disparitia activitatilor turistice din zonele afectate, care vor fi tot mai mult ocolite si in final evitate de turisti.

Din aceste motive guvernele au cautat sa rezolve aceasta problema prin ocrotirea prin lege a unor spatii protejate sub toate aspectele. Astfel au aparut marile parcuri si rezervatii naturale in care actiunile umane au loc sub un control strict si restrictionat.

Datorita cumulului de elemente de relief, flora, fauna bine pastrate si usor de gasit, ele reprezinta importante zone de atractie turistica.

Toate aceste atractii naturale influenteaza in mare masura alegerile turistilor. Pentru o asezare umana "descoperirea" unui astfel de potential constituie un motiv suficient pentru valorificarea lui. Atunci cand nu exista o localitate, fenomenele naturale pot fi factor determinant in demararea unei investitii turistice.

Asezarile umane

In interiorul si /sau imprejurimile a numeroase localitati s-au dezvoltat produse turistice, fie in sensul cel mai larg al lor (statiuni turistice), fie ceva mai restranse, legate de produse la tema (natura, sport, agrement).

De cele mai multe ori, dezvoltarea turistica este o optiune locala. Pentru comunitatile respective turismul este o sursa de locuri de munca si de venituri de baza sau suplimentare nu numai pentru omul obisnuit, ci si pentru bugetul institutiilor locale.

Sunt stimulate sau apar activitati noi legate de artizanat, exploatarea agricola, echipamente si amenajari turistice, constructii, etc.

Astazi, in numeroase tari din lume, turismul este considerat ca suportul principal al dezvoltarii locale durabile.

Turismul favorizeaza un schimb social intre populatia care se deplaseaza de la domiciliul ei si populatia indigena. In general, aceste doua populatii au moduri de viata si culturi diferite. Contactul dintre aceste doua populatii poate fi o sursa de conflict.

Atitudinea populatiei indigene influenteaza puternic perceptia pe care vizitatorii o vor avea asupra produsului turistic. Ea este o dimensiune esentiala a produsului turistic si nu poate fi neglijata.

Ambianta si animatia locala

Intr-o oarecare masura aceasta depinde de relatiile dintre populatia primitoare si turisti, dar exista si alte elemente care trebuie luate in considerare.

In final perceptia ambiantei este rezultatul unui cumul de factori care tin de toate componentele produsului turistic: transport, cazare, alimentatie, agrement.

De multe ori, turistul este satisfacut sau nu in functie de "cum simte" el "grija" pe care i-o acorda factorii implicati in operationalizarea produsului turistic.

Animarea are drept scop destinderea fizica si psihica, dar si facilitarea contactelor reciproce si ameliorarea relatiilor sociale. Ea se refera la cinci componente luate separat sau impreuna: aventura, miscare, sociabilitate, formare, creativitate.

La nivelul unei asezari umane, animarea stimuleaza activitatea ei si amelioreaza perceptia turistilor asupra ofertei turistice.

La debutul activitatilor turistice, existenta deja a unor manifestari culturale, competitii sportive, carnavaluri, parade, concursuri constituie un atu pentru localitatile respective.

Astazi tot mai multe comunitati care opteaza pentru dezvoltarea turistica cauta sa initieze manifestari din cele amintite fie reluand unele abandonate candva, fie creand altele.

Turistii apreciaza astfel de eforturi pentru ca ele presupun o varietate a propunerilor, adica: muzica, dans, agitatie, participare, ocuparea timpului, buna dispozitie si o desfasurare in alte spatii de obicei mult mai mari decat cel al consumului turistic obisnuit.Sunt organizate astfel de parade, defilari, carnavaluri, jocuri distractive, concerte, expozitii, intreceri sportive, festivaluri de muzica sau cinema, concursuri gastronomice, actiuni promotionale ale unor mari firme. Ele capata un caracter traditional astfel ca turistii care le apreciaza revin intotdeauna cu placere la ele.

Elemente create (dobandite)

Se refera la existenta elementelor create, fie ca au fost construite cu alte scopuri (de exemplu patrimoniul istoric), fie destinate special dezvoltarii turistice (echipamente de cazare). In aceasta categorie se includ:

o       elemente antropice;

o       amenajarea teritoriului;

o       echipamente colective;

o       echipamente de cazare;

o       servicii publice;

o       servicii private;

o       infrastructura de transport;

o       alimentatia.

Elemente antropice

Se refera la elemente cultural istorice, tehnico-economice socio-demografice.

Principalele probleme puse de vestigiile arheologice, cetatile si alte monumente istorice se refera la accesibilitate, informare si restaurare.

Unele din acestea se afla departe de principalele cai de comunicatie sau de asezari umane astfel ca trebuie gasite si solutii in ceea ce priveste accesul la ele, fie organizat cu mijloace de transport puse la dispozitie, fie neorganizat cu mijloacele proprii ale turistului.

O harta a locurilor este deosebit de utila in aceste cazuri. Insa, inainte de a ajunge la ele, turistul trebuie sa afle ca exista, iar dupa aceea, sa fie convins ca merita deplasarea. Un efort de preinformare verbal si / sau scris este, deci necesar. Odata ajuns, turistul este interesat de anumite particularitati ale istoriei vestigiilor respective, adica: legende, toponimie, detalii ale confruntarilor armate, costumatii, armanent si ocupatii de epoca.

Efortul de informare trebuie continuat la fata locului, atat verbal de catre o persoana autorizata (ghid), cat si in scris (pliant, afis, panou).

Un anumit arhaism si originalitatea monumentelor sunt principalele elemente care trezesc interesul turistului. Totusi nu trebuie uitat efectul timpului si al intemperiilor care degradeaza aceste obiective. In unele cazuri astfel de efecte, in loc sa atraga turistul, lasa impresia de neglijenta, abandonare si chiar lipsa de respect fata de monumentul altfel promovat cu mandrie. In unele intervale de timp un efort de restaurare se impune.

Doua din problemele comune ale tuturor componentelor antropice se refera la tarifare si programul de functionare (orele cand ele sunt deschise accesului turistilor).

Sunt situatii in care monumentele sau vestigiile se intind pe suprafete mari, neingradite, cu acces prin mai multe locuri. In cazul turismului neorganizat, fie nu se poate face o tarifare, fie ea se face cu dificultate.

In ceea ce priveste programul de vizitare el trebuie corelat cu perioadele de activitate turistica: de sezon, lunare, saptamanale, zilnice.

Amenajarea teritoriului

Dezvoltarea turistica presupune unele modificari in conceptia planificarii spatiului in general si sistematizarii in special.

Trebuie tinut cont de circulatia fluxurilor de turisti de la "portile de acces", gari, autogari, porturi si aeroporturi catre obiectivele turistice.

De asemenea, trebuie tinut cont de o anumita preferinta a turistilor de a sosi cu autoturismul personal sau inchiriat, ceea ce impune largirea drumurilor, dar si construirea de parcari.

Investitorii turistici doresc sa construiasca hoteluri, vile, suprafete sportive pentru care au nevoie de terenuri.

Unii turisti care apreciaza calitatea unei zone doresc sa-si construiasca case de vacanta.

Efectul multiplicator al turismului determina schimbari in viata comunitatii locale, care se manifesta printr-o cerere sporita de terenuri si spatii utilizate pentru dezvoltarea turistica, pentru activitati comerciale, pentru spatii comerciale, pentru spatii de locuit si de inchiriat. Toate acestea influenteaza aspectele amenajarii teritoriului in general si ale amenajarii turistice in special.

Echipamente colective

Se refera la cele utilitare si sportive.

Dezvoltarea turistica atrage dupa sine o cerere suplimentara de deplasare in interiorul si in vecinatatea localitatilor si statiunilor turistice.

Nu intotdeauna ea se bazeaza pe mijloace de transport proprii. Din acest motiv, autoritatile incearca sa rezolve problema transportului local cu mijloace de transport colective.

In unele statiuni accesul autoturismelor private este chiar interzis din motive de protectia mediului, dar si din dorinta de a pastra o atmosfera de liniste si calm.

Pentru a stimula turistii sa renunte la mijloacele proprii care polueaza si aglomereaza localitatea, autoritatile locale trebuie sa acorde unele facilitati acestora: parcari suficiente ca numar si capacitate, mijloace de transport in comun suficiente ca numar si frecventa de circulatie si chiar gratuitati.

O problema o constituie apoi recuperarea acestor cheltuieli. Din acest motiv "receptorii turistici" prefera turistii care sosesc cu sejur organizat, cu voiaj de zip forfetar (totul cuprins). In aceasta formula printr-o taxa de sejur achitata odata cu cazarea se recupereaza cheltuielile ocazionate de realizarea echipamentelor colective.

Din punct de vedere al necesitatilor sportive la locul de sejur, turistii pot fi grupati in trei categorii:

v    cei care agreaza activitatile sportive si doresc sa le practice in perioadele de vacanta;

v    cei care practica un anumit sport in mod obisnuit si doresc sa-l practice intensiv in perioadele de vacanta;

v    cei care datorita activitatilor cotidiene sunt constransi la o viata sedentara si care profita de vacanta pentru a practica diferite sporturi.

Aceasta clasificare explica o anumita diversificare a cererilor indivizilor, familiilor, grupurilor.

Tendinta actuala este de a largi oferta si acest lucru poate fi explicat foarte usor analizand ce se intampla in statiunile montane. O perioada indelungata acestea au oferit un produs la tema, foarte strict (ski).

Acum insa cererea consumatorilor a impus aparitia piscinilor si saunelor acoperite, patinoare, sali de gimnastica sau alte sporturi de sala.

In orice caz, responsabilii turistici si autoritatile locale tin cont de extinderea practicarii sporturilor de la o varsta tot mai scazuta si pe o scara tot mai larga.

Servicii publice

Se refera la asigurarea unor servicii indispensabile turistilor: apa calda, posta, telefon, drumuri locale corespunzatoare sau care trebuie rezolvate pentru a favoriza conditiile de sejur cum sunt: evacuarea apelor uzate si a rezidurilor si debarasarea de gunoaie.

Pentru un produs turistic particular, de exemplu produsul hotelier, acestea intra in conditiile de functionalitate (apa calda si telefonul).

Pentru produse turistice in general, de exemplu o statiune turistica, problemele sumt mai complexe. Daca produsul turistic este legat de o asezare umana, autoritatile locale trebuie sa cheltuie sume importante pentru asigurarea si amenajarea lor.

Situatia se complica si mai mult atunci cand utilizarea echipamentelor are un caracter sezonier, astfel incat capacitatile raman neutilizate perioade mari de timp.

Unele investitii nu pot fi recuperate prin tarifari directe, astfel incat trebuie gasite modalitati pentru a realiza acest lucru: taxa de sejur platita de fiecare turist si inclusa in costul cazarii.

Pentru o statiune independenta de o asezare umana, una din principalele probleme este variatia fluxurilor de turisti, care complica dimensionarea capacitatilor.

In cazul sezonalitatii, principala problema este conservarea echipamentelor si utilitatilor pe perioade de nefolosire.

Servicii private

Se refera la restaurante, baruri, cafenele, patiserii, magazine diverse, sucursale bancare, taxiuri, etc.

Pe masura ce o statiune se dezvolta din ce in ce mai mult, necesarul de astfel de servicii creste. Ele creaza locuri de munca si aduc un plus de venituri populatiei locale.

Restaurantele, barurile, cafenelele, patiseriile si alte spatii de acest gen vin in intampinarea unor gusturi tot mai variate ale turistilor, care vor sa se bucure de specificul bucatariei locale sau sa se bucure de specialitati exotice, ce nu vor fi consumate in mod obisnuit.

Aceste spatii reprezinta de asemenea un mijloc de a veni in contact cu populatia locala si cu traditiile ei. Ele sunt totodata concepute ca servicii complementare cazarii. Unele hoteluri nu au sau au renuntat complet la restaurante pentru a colabora cu altele care fac mai bine acest serviciu.

Fie serviciu public, fie serviciu privat, securitatea turistilor cuprinde un complex de actiuni legate de salvare, probleme medicale, agresiune, etc.

Dezvoltarea de exemplu a unor activitati sportive impune angajarea de instructori, ghizi, supraveghetori, etc.

Infrastructura de transport

Turismul implica o deplasare a vizitatorului de la domiciliul sau intr-o localitate de sejur. Accesibilitatea in aceasta localitate de sejur poate fi usurata printr-o buna infrastructura rutiera si prin prezenta unui aeroport.

Deplasarea turistului trebuie sa se efectueze in cele mai bune conditii (minimum de oboseala si de timp) si costuri mici.

Pentru exemplificare, pentru o statiune ski, infrastructura rutiera devine un element major al produsului turistic care ar putea fi un efect de motivatie sau nu al vizitei schiorului.

Pentru o statiune turistica internationala, infrastructura aeroportuara permite sau nu comercializarea pe piata indepartata.

Aceleasi mijloace de transport din interiorul statiunii (autobuze, taxiuri sau altele) si conditiile de circulatie sunt de asemenea elemente care nu pot fi neglijate in interiorul produsului turistic.

Echipamente de cazare

Cazarea si restaurarea sunt elemente principale ale produsului turistic. Insa, vizitatorului pentru a-i satisface nevoile de cazare trebuie sa ii oferim diferite posibilitati cum ar fi: campingurile, motelurile, popasurile rurale.

In cursul ultimilor ani, cresterea motelurilor raspunde unei evolutii a nevoilor turistilor. Anumite tipuri de cazari necesita nevoi specifice, dar in interior cu acelasi mod de servire poate fi diversificat si raspunde in egala masura nevoilor diferite.

Structura cazarii da un anumit tot restului produsului si determina pozitionarea sa in timp la nivelul de lux si de serviciu, dar de asemenea si in termenul de pret.

Fara indoiala exista magnifice plaje normale, dar si de lux. Acestea sunt hoteluri, restaurante, situate la marginea unei plaje care apartin unei statiuni balneare cu caracter popular.

Pentru produsul hotelier aceasta clasificare trebuie sa sufere unele modificari intrucat el este un produs turistic mai restrans si are o semnificatie mult mai concreta.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 9897
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved