Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


SISTEME DE MANAGEMENT APLICATE IN MICROFERMELE PENTRU CRESTEREA PREPELITELOR

Zootehnie

+ Font mai mare | - Font mai mic



SISTEME DE MANAGEMENT APLICATE IN MICROFERMELE PENTRU CRESTEREA PREPELITELOR




ISTORIA PREPELITEI IN LUME SI IN ROMANIA.

Prepelita japoneza    Prepelita (Coturnix coturnix) este o pasare calatoare din ordinul Galiformae, care traieste si in tara noastra in campii deschise, din primavara pana toamna. Specii si subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America.

Prepelita comuna (Coturnix - Coturnix) apartine ordinului Phasianidae, alaturi de potarniche si fazan.

Unele dintre ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pǎsǎri migratoare din Asia, Africa si Europa, Coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscutǎ dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza).

O anumita  subspecie care a migrat intre Asia si Europa, a fost crescuta in captivitate pentru prima data in China, fiind crescute ca pǎsǎri de companie cantǎtoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia.

Desi prepelitele europene migrau inspre sud, fiind prinse usor dupǎ cǎlǎtoria extenuantǎ, scrierile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate.

Insa in biblie se gaseste o relatare despre prepelite. Aceasta o intalnim in cea  de-a patra carte a Vechiului Testament scrisǎ de Moise cu peste 3400 ani in urma. In “Numeri” capitolul 11 se confirmǎ ceea ce se cunoaste astǎzi despre migratia prepelitelor, si anume cǎ in timpul migratiei lor din Europa spre sud, puteau fi usor prinse fiind extenuate din cauza cǎlǎtoriei lungi si obositoare.

Cartea “Numeri”, a patra a Vechiului Testament scrisǎ de Moise, descrie cǎlǎtoria fǎcutǎ de poporul evreu prin pustiu, cǎtre tara promisǎ (Israel), dupǎ ce a fost eliberati din robia egipteanǎ. Poporul evreu, uitǎ repede minunile pe care le-a facut Dumnezeu cu ei pentru a fi eliberati din robie si cartesc impotriva lui Dumnezeu, pentru cǎ le dǎdea in fiecare zi numai “MANǍ” ca hranǎ. Niciodatǎ Dumnezeu nu lasǎ aceste rǎzvrǎtiri impotriva Lui nepedepsite si numai rugǎciunea sincera si stǎruitoare a lui Moise face ca intreaga tabarǎ sǎ nu fie mistuitǎ de foc. Tot ca pedeapsǎ, Dumnezeu le promite cǎ le va da o lunǎ de zile, zi de zi, carne, “panǎ vǎ va da pe nas si vǎ veti scarbi de ea”. Dar si de aceastǎ datǎ, lǎcomia umanǎ a evreilor, (pe care am intalnit-o la toate popoarele, chiar si in zilele noastre – vezi vanǎtoarea excesivǎ a unor specii de animale), Il manie pe Dumnezeu si aduce peste ei o pedeapsǎ si mai mare – moartea, probabil prin intoxicatie cu carnea de prepelite, care s-a alterat rapid  in conditiile din desert, fiind stocatǎ in cantitati mari, datoritǎ usurintei cu care au putut fi prinse prepelitele.

Redǎm in continuare Capitolul 11 din Cartea “Numeri” a Vechiului Testament din Biblia, tiparitǎ sub indrumarea si cu purtarea de grijǎ a Prea Fericitului Pǎrinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.


Pedeapsa poporului pentru lacomie.

1.  Poporul insa incepu sa cirteasca in   auzul   Domnului,   iar  Domnul   auzind,   se   aprinse   minia   Lui,   izbucni intre ei foc de  la Domnul  si  incepu a mistui marginile taberei.

2.  Atunci   a   strigat   poporul   catre Moise,  iar Moise s-a rugat Domnului si a incetat focul.

3.  De aceea s-a numit locul acela : Tabeera,   adica   ardere,   caci   acolo   a fost aprins intre ei focul de la Domnul.

4.  Strainii,  dintre  ei,  incepura  sa-si arate  poftele   si  sedeau   cu   ei   si  fiii lui   Israel   si   plingeau,   zicind :   «Cine ne va hrani cu carne ?

5.  Caci ne aducem aminte de pestele, pe care-1 mincam in Egipt in dar, de castraveti  si de pepeni,  de  ceapa,  de praz si de usturoi;

6.  Acum   insa   sufletul   nostru   tinjeste;   nimic   nu   mai   este   inaintea
ochilor  nostri  decit numai  mana».

7.   Iar mana era ca saminta de coriandru si infatisarea ei era ca infati­sarea cristalului.

8.   Poporul se ducea  si o aduna,  o risneau in risnite sau o pisau in piua, o fierbeau in caldari si faceau din ea
turte ; iar gustul ei era ca gustul turtelor cu untdelemn.

     9. Cind cadea noaptea  roua pe ta­bara, atunci cadea peste  ea si mana.

10.  Moise   insa   auzea   cum   plingea fiecare   prin   familiile   sale   si   la   usa cortului  sau,  si  s-a  aprins  tare minia Domnului si s-a mihnit Moise.

11.  Atunci a zis  Moise catre Domnul :   «De   ce   intristezi   pe   robul   Tau si de ce oare n-am aflat mila inaintea ochilor   Tai,   caci   ai   pus   asupra  mea sarcina a tot poporul acesta ?

12.  Oare eu am zamislit tot poporul acesta si oare  eu     1-am nascut,  de-mi zici:  Ia-1 in  sinul  tau,  cum  ia  doica pe copil, si-1 du in pamintul pe care cu juramint 1-am fagaduit parintilor lui ?

13.  De  unde  sa  iau  si  sa  dau  eu
carne la tot poporul acesta? Caci pling inaintea  mea  si  zic :  Da-ne  carne  sa mincam! Eu singur nu voi putea sa duc
tot poporul acesta, ca acest lucru este greu pentru mine.

14.  Daca  faci   asa  cu   mine,   atunci mai   bine   omoara-ma,   de   am   aflat mila   inaintea   ochilor   Tai,   ca   sa   nu mai vad necazul acesta».

15.  Atunci    Domnul    a    zis    catre Moise :   «Aduna-Mi   saptezeci   de   barbati,    dintre   batrinii    lui    Israel,    pe care-i stii tu ca sint capetenii poporului si supraveghetorii lui, si du-i la cortul adunarii, ca sa stea cu tine acolo.

16.  Ca Ma voi pogori acolo  si voi vorbi   cu   tine   si   voi   lua   din   duhul care este peste tine si voi pune peste ei  ca sa  duca  ei cu  tine  sarcina po­porului si sa nu o duci numai tu singur.



18. Iar   poporului   spune-i:   Sa   va curatiti  pentru  ziua  de  miine  si veti avea carne, deoarece ati plins in auzul Domnului si ati zis: Cine ne va hrani cu  carne ?  Ca ne era bine in Egipt; ca   are   sa   va  dea   Domnul   carne   sa mincati si veti minca ;

19. Si   veti   minca, nu  numai   o   zi, nici   numai   doua   sau   cinci   zile,  nici numai zece sau douazeci de zile,

20. Ci   o   luna   intreaga  veti  minca pina va va da pe nas si va veti scirbi de   ea, pentru   ca   ati   dispretuit   pe Domnul,   Care  este   intre  voi, si  v-ati plins inaintea Lui si ati zis : La ce trebuia sa  iesim  noi  din  Egipt?

21. Apoi a zis Moise :  «in poporul acesta, in care ma aflu, sint sase sute de mii de pedestri si Tu zici : Am sa
le dau carne sa manince si vor minca o luna de zile !

22. Li se vor taia, oare, toate oile si toti  boii,   ca   sa  le   ajunga ?   Sau  tot pestele marii li se va aduna,  ca sa-i indestuleze ?»

23. Zis-a    Domnul    catre     Moise:
«Dar, oare,  mina Domnului e scurta?
Acum vei vedea de se va implini sau nu cuvintul Meu».

24. Atunci  a iesit Moise  si  a spus poporului cuvintele Domnului,  a adu­nat saptezeci de barbati dintre batrinii
poporului si i-a pus imprejurul cortului.

25. Si  S-a   pogorit  Domnul   in  nor si a vorbit cu el; si a luat din duhul care  era  peste el si a  pus  peste  cei saptezeci   de  barbati  capetenii,   indata insa cum a odihnit duhul peste ei, au inceput a prooroci, dar apoi au incetat.

26. Doi    dintre    barbati    insa au ramas in tabara: pe  unul   il   chema Eldad si pe  celalalt il chema Medad. Si a  odihnit   si  peste  ei  duhul,   caci erau din cei inscrisi, dar nu venisera la cort, si au proorocit si ei acolo in tabara.

27. Atunci  a  alergat  un  tinar  si a spus    lui    Moise,   zicind :   «Eldad    si Medad proorocesc in tabara».

28. Si   raspunzind,   losua,   fiul   lui Navi,   slujitorul   lui   Moise,   unul   din alesii lui, a zis: «Domnul meu Moise, opreste-i !»

29. Moise insa i-a zis : «Nu cumva esti gelos pe mine ?  O, de ar fi toti prooroci in poporul Domnului si de ar
trimite Domnul duhul Sau peste ei!»

30. Apoi s-a intors Moise in tabara impreuna  cu  batrinii  lui  Israel.

31. Atunci   s-a   stirnit   vint   de   la Domnul, a adus prepelite dinspre mare
si Le-a presarat imprejurul taberei cale de 'o zi intr-o parte si cale de o zi in cealalta parte imprejurul taberei, strat gros aproape de doi coti de la pamint.

32. Atunci s-a sculat poporul si toata ziua si toata noaptea aceea si toata ziua urmatoare au adunat prepelite; si cine a adunat putin, tot a adunat zece co­suri si le-au intins imprejurul taberei.

   33. Dar carnea era inca in gura lor si nu ispravisera inca de mincat, cind se   aprinse   minia   Domnului    asupra poporului,  si a  lovit Domnul poporul cu bataie foarte mare.

   34. Si s-a  pus  numele  locului  ace­luia:   Chibrot-Hataava,   adica  mormin­tele poftei, caci acolo au ingropat pe poporul   cel   aprins   de   pofta.

35.    Apoi a plecat poporul din Chibrot-Hataava   la   Haserot   si   s-a   oprit   in
Haserot.


Primele consemnǎri cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia, dateazǎ din secolul al doisprezecelea unde aceste pǎsǎri erau tinute ca pǎsǎri de casǎ pentru cantecul lor. Se spune cǎ un impǎrat japonez s-a vindecat de tuberculozǎ dupa ce a consumat carne de prepelitǎ ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si ouǎ, in a doua parte a secolului al nouǎsprezecelea, iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scarǎ largǎ in aceastǎ tara.

La inceputul secolului nostru, productia la prepelita a fost orientata atat pentru carne, cat si pentru oua. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, prepelita aproape ca a incetat sa mai fie crescuta; de abia, dupa anul 1960 s-a inregistrat un reviriment in cresterea acestei specii.

In prezent, in Japonia, productia de carne de prepelita se afla pe locul doi dupa cea de carne de gaina. In Europa, prepelita domestica a fost importata cu 60 ani in urma (in Romania  25 ani in urma).

Susa franceza de prepelite, care a fost importata si in Romania, are o greutate corporala la varsta de adult de aproximativ 150g (femela) si de 120g (masculul).

Sexele se pot distinge la varsta de 3 saptamani, femelele avand gatul si pieptul de culoare mai deschisa, pestritate cu negru.

La mascul, gatul si pieptul sunt de culoare mai inchisa maron cǎtre roscat. In acelasi timp, cloaca femelei este alungita transversal, in timp ce cloaca masculului prezinta o excrescenta de culoare roza; ea este neacoperita cu penaj.



Curba economica de ouat a unei prepelite este intre varstele de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepelitelor, de conditiile tehnologice asigurate si de calitatea furajelor administrate, prepelitele pot fi tinute in ouat timp de un an si chiar mai mult.

Japonezii sustin ca prepelita lor ouatoare, produce cca. 290 oua pe an, cu un varf de ouat de 90 - 95% in lunile 2 - 4 de ouat. Pe considerentele aratate, crescatorii de prepelite pot, deci, sa-si profileze si sa-si dimensioneze fermele proprii, dupa dorinta si posibilitati.

Ouale de prepelita au un desen specific, fiind lungi de 3 cm si late de 2,5 cm, cu o greutate de 9 - 12g. Puiul de o zi cantareste 5 - 10g (in medie 7g) si are o crestere foarte rapida in primele zile dupa ecloziune.

Prepelita japoneza (care se afla la originea prepelitelor domestice din Europa) s-a format pe baza prepelitelor salbatice din China si Japonia; ele au o longevitate de      3 - 4 ani, chiar si mai mare.

Caracteristicele prepelitei japoneze sunt urmatoarele:

·     greutatea corporala medie la femele, de 150g

·     intr-o perioada normala de exploatare, femela produce aprox. 300 de oua, adica de peste 23 de ori greutatea proprie,  fata de o gaina ouatoare, care produce de 8 ori greutatea corporala proprie;

La noi in tara exista diferiti crescatori si populatii de prepelite de calitate, aduse de peste hotare, in special din Ungaria, Franta, Italia, Iugoslavia  si Bulgaria.

Un material de valoare biologica ridicata, controlat timp de mai multi ani si selectionat dupa criterii stiintifice, s-a aflat  la Institutul de Cercetare si Productie pentru Cresterea Pasarilor si Animalelor Mici (ICPCPAM) Balotesti; in urma lucrarilor efectuate aici, s-a obtinut tipul de prepelita pentru oua, cu caracteristicele de greutate si productie ale suselor japoneze.

SISTEME TEHNOLOGICE SI MANAGEMENT APLICATE IN MICROFERMELE DE PREPELITE.

Ferma mixta pentru oua-carne

 

Este sistemul cel mai abordat, pentru ca permite organizarea activitatii  in flux continuu, cu activitate egala in tot timpul anului, incluzand toate sectoarele de activitate:

1. Producerea Parintilor- Schema  fluxului  tehnologic

·     tineret parinti, 0 - 6 saptamani  600 capete pe serie (pui nesexati)

·     parinti adulti, 7 - 34 saptamani  540 femele si 180 masculi, din care:

n   de la 7 - 14 saptamani : 135 femele si 45 masculi;

n   de la 15 - 21 saptamani: 135 femele si 45 masculi;

n   de la 22 - 28 saptamani: 135 femele si 45 masculi;

n   de la 29 - 34 saptamani: 135 femele si 45 masculi.

2.      Statia de incubatie :

n   capacitatea de incubatie pe serie 2700 locuri ;

n   capacitatea eclozionatoarelor pe serie 1620 locuri

3.      Sectorul de tineret crescut pentru carne:

Capacitate 2500 locuri pe serie (5 module x 500 locuri).

4.      Punct de sacrificare

          Pentru 150 de prepelite pe saptamana.

Pe acest flux se pot produce, anual cca. 16200 prepelite pentru carne si 15500 prepelite hibride pentru oua, ambele livrabile la varsta de 6 saptamani. Amenajarea unei ferme mixte pentru ouat si carne de prepelita se poate face cu eforturi financiare reduse, asigurandu-i un flux liniar, incepand cu tineretul parinti de reproductie in varsta de o zi si terminand cu punctul de sacrificare.

Prepelitele tineret de reproductie de 6 saptamani rezultate (cca 15500 cap./an), din considerente de ordin sanitar-veterinar si organizatoric, vor fi crescute in spatii mai retrase.

Ferma specializata  pe productia de carne

 

In functie de posibilitatile materiale si de spatiul disponibil, ferma pentru producerea de carne poate cuprinde numai sectorul de crestere a puilor pentru carne, stabilind principiul de achizitie a puilor de o zi, sau a oualor de incubatie de la o ferma specializata, sau poate avea un flux tehnologic complet incluzand, producand puii in regim propriu, prin achizitie de parinti tineret :

a) parintii:

·     tineret parinti - 0 - 6 saptamani

·     parinti adulti - 7 - 34 saptamani;

b) statia de incubatie:

·     1 incubator ;

·     1 eclozionator (60 % din capacitatea incubatorului);

c) tineretul crescut pentru carne (5 module);

d) punctul de sacrificare

La varsta de 6 saptamani, toti puii de carne se sacrifica. Dupa aceasta varsta, acumularea sporului se face cu pierderi si prin depuneri de grasime care depreciaza calitatea carcasei.

De la fiecare femela adulta se obtin (intr-un ciclu de ouat de 29 saptamani): 139 oua x 90 % oua incubabile x 72 % ecloziune = 90 pui de o zi.

             Pe baza acestui calcul se stabileste capacitatea spatiilor de cazare a parintilor, de incubatie, de cazare a tineretului pentru carne, de abatorizare, ritmul ecloziunilor si al sacrificarilor. Trebuie sa se tina cont de perioada de vid sanitar.

Ferma profilata pe producerea de oua

Daca insa, se are in vedere o ferma organizata, pentru productia de oua, se recomanda dimensiuni de 1000 - 2000 prepelite ouatoare, cel putin, cu productii anuale de 240.000 pana  la 600.000 oua si un consum zilnic de furaje de la 25-50 kg

Pentru productia de ouǎ, cea mai eficientǎ formǎ de exploatare a prepelitelor ouǎtoare este la baterii. Bateriile de prepelite trebuie sǎ fie confectionate din metal vopsit sau galvanizat de dimensiuni aprox. 1mL x 0.5 x 0.25, cu o densitate a pǎsǎrilor de 60 – 80 m˛. Recoltarea ouǎlelor se face in partea din fatǎ a bateriilor, ca si furajarea. Adǎparea in lateral sau pe partea opusǎ furajǎrii. In practicǎ se utilizeazǎ 4-6 nivele de baterii.

Un factor deosebit de microclimat este temperatura, cea idealǎ fiind de 20-25 sC. Sub 20 sC incepe sǎ scadǎ procentul de ouat, iar la 15 sC ouatul inceteazǎ complet.

Pentru a evita acest inconvenient este foarte important ca adǎpostul in care sunt crescute prepelitele, sǎ fie izolat si compartimentat corespunzǎtor, adicǎ sǎ nu existe un exces de spatiu care iarna trebuie incǎlzit la 20-25 sC, ceea ce este foarte costisitor. Sursa de cǎldurǎ este de preferat sǎ fie combustibil solid; lemne si/sau cǎrbuni. Pentru incǎlzirea unui adǎpost cu 1000 de prepelite pe timpul iernii cu radiatoare electrice, o mare parte din venitul obtinut din producerea ouǎlelor va fi dirijat pentru plata curentului electric.

In concluzie, adǎpostul trebuie izolat, volumul adǎpostului optimizat, sursa suplimentarǎ de incǎlzire sǎ fie lemne sau cǎrbuni, NU electricitatea sau gazele naturale.

De asemenea, vara in zilele caniculare dacǎ temperatura in adǎpost creste peste 25 sC pǎsǎrile suferǎ, sunt stresate, scade ouatul si sunt foarte dependente de o asigurare continuǎ a apei proaspete. Dacǎ nu au un confort termic corespunzǎtor, nu consumǎ furajul si primul efect este scǎderea sau oprirea ouatului.

Un alt factor important de microclimat este umezeala. Dacǎ iarna adǎpostul nu este ventilat corespunzǎtor, sau sunt deficiente la sistemul de adǎpare, cresterea umiditatii peste limitele normale duce intotdeauna la imbolnǎviri ale aparatului respirator, care au ca prim efect scǎderea ouatului panǎ la oprirea acestuia si chiar cresterea procentului de mortalitate.

De asemenea, asigurarea unui furaj de calitate, din materii prime de calitate (nemucegǎite, umede, cu corpuri strǎine, etc.) asigurǎ obtinerea unei productii de ouǎ de calitate.



Este foarte important pentru rentabilitatea unei microferme de prepelite ca procentul de ouat sǎ nu scadǎ sub     70 sC. In aceste conditii asigurarea factorilor de microclimat corelat cu o furajare si adǎpare corespunzǎtoare sunt esentiale pentru sustinerea afacerii.

Bibliografie selectiva

1.        Boboc Viorica, Balbaie Traian, Ungureanu Georgeta, - (2000) -  Cercetari privind utilizarea unor aminoacizi sintetici din grupa aminoacizilor cu sulf in hrana  prepelitelor - Program ORIZONT 2000 – Raport Final ICPPAM Balotesti.

2.        Boboc Viorica, Dobrescu Gh., Balint D., - (1999) – Solutii tehnico-constructive pentru modernizarea si utilizarea acestora in exploatatiile de prepelite de mici dimensiuni din sectorul privat - Program Prioritar MAPAM – Oferta Cercetarii stiintifice pentru transfer tehnologic in Agricultura si Industrie Alimentara – Ed Tehnica, p 499-502.

3.        Boboc Viorica, Ungureanu Georgeta, Boca Elena, Tiganus Marius - Testarea subprodusului pe baza de fructe de catina, ca aditiv furajer in hrana tineretului de prepelita pentru carne ( 0-3 saptamini ) Contract testare produs ICPPAM – Biotehnos SA – Proiect Program Relansin 2001 - Lucrarile Simpozionului National - Biologia si Nutritia Animala in Perspectiva Integrarii Europene - Balotesti- 3 Oct. 2003 - p. 310-319.

4.        Dobrescu Gh, Boboc Viorica, Balint Danut – ( 2000 ) - Elaborarea si perfectionarea tehnologiilor de crestere si exploatare a pasarilor pe tipuri de productie si sisteme de exploatare – Program ORIZONT 2000 – Raport Final ICPPAM Balotesti.

5.        Dobrescu Olga si colab. - ( 1976 ) – Havesting and analisis of quail  semen ( Coturnix Coturnix Japanese ), ICPPAM Balotesti - Anual Scientific Research, Vol IV, p.66-73.

6.        H.L. Marks – 1992 – Long Term selection for high four – week body weight in Japanese quail - Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 Sept. Vol I, – p 337

7.        Ionita Mariana Stoica I., Valeria Stefanescu si colab. – ( 1993 ) – Simpozionul International de Zootehnie – Iasi.

8.        J. Baumgartner and J. Simenovova – (1992 ) – Breed or line differences of colesterol content in quail eggs  - Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 Sept. Vol I, p. 265.

9.        Panait M, Boboc Viorica, Dobrescu Gh., Balint Danut - (1998) Studii referitoare la comportamentul pasarilor in functie de conditiile de intretinere –Program  ORIZONT – Raport Final ICPPAM Balotesti

10.     Panait M. , Dusleag Laura, Viorica Boboc – ( 1999) - Cercetari privind dinamica consumului de produse avicole si cerintele pietei in Romania;  Sondaj de opinie :  Cercetari referitoare la stabilirea structurii consumului preferential de produse avicole in raportul cerere – oferta - Program Prioritar MAPAM – Raport Anual de Cercetare.

11.     Panait M. Marin Ghe. ( 1990 ) – Technology of Japanese Quail for meat and egg of ICPPAM Balotesti -  Bucharest, International Symposium of Zootechny.

12.     Panait M. Marin Ghe. ( 1990 ) – ICPPAM Balotesti – Uz Intern

13.     Panait M., Muscalu Gr., Ardelean Clemansa – ( 1992 ) – Crossing Efects Two Japanese Quail subpopulation directionaly selected for egg ( „E” ) and meat („M”) production. World’s Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 SEPT., Vol III, p. 375.

14.     Stoica Ioan, Stoica Liliana – ( 2001 ) – Bazele Nutritiei si Alimentatiei  Animalelor – p. 557 – 566

15.     U.K. Bandyopadhyay, S.D. Ahuja, R. Gopal and A. Kundu  ( 1992 ) – Growth  Performance of Japanese quail under various cage floor spaces, Poultry Congress Amsterdam The Neatherlands, 20-24 Sept. Vol I, p. 132

16.     Ursu Th., Muscalu Gr. Stefanescu M., Panait M. – ( 1987 ) – Selectia si performantele la liniile de prepelita domestica din ICPPAM Balotesti, Lucrari stiintifice anuale ale ICPPAM Balotesti, Vol V, 1987, p.17-19.

17.     Vacaru Opris Ioan– ( 2001 ) – Tratat de Avicultura Vol I– p. 577 -595

18.     Vacaru Opris Ioan– ( 2002 ) - Tratat de Avicultura Vol II– 298 -302; 571-587

Alte surse de documentare:

www.autismcanada.org for information

https://thoughtfulhouse.org/pub

https://www.pilgrimspride.com

papers published in WPSJ 61: (No 1 March 2005)


 (CNN) - Dec 26, 2000 | SCIENCE, MISSIONS - The space station will allow scientists to study what can't be studied elsewhere: the effects of microgravity on Earth life. The science of the International Space Station - Quail Eggs to Provide Clues to Effects of Microgravity

(NASA) - Aug 06, 2001 | SCIENCE, MISSIONS -The absence of gravity in space can cause serious problems for astronauts, including muscle and bone loss, when they return to the Earth’s surface. Quail Eggs to Provide Clues to Effects of Microgravity

(NASA) - Nov 05, 2001 | SCIENCE -Studies of sea urchins on Earth and in space indicate that gravity may have a significant impact on reproduction

Cuprins:

Istoria prepelitei in lume si in Romania                        3

Sisteme tehnologice si management aplicate in      microfermele de prepelite.                                                11

Ferma mixta pentru oua-carne                         11

Ferma specilizata pe productia de carne                      12

Ferma profilata pe producerea de oua                         14

Bibliografie selectiva                                                   17

Cuprins                                                                        18

Tiparit la:

S.C FLEXO HOUSE S.R.L.

Comanda nr. 9/17.11.2005






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1499
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site