Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

Definirea si rolul informatiei economice

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic



Definirea si rolul informatiei economice

In mod normal, referirile la conceptul de informatie sunt legate de definitia data de Shannon, care leaga informatia produsa prin aparitia unui eveniment in cadrul unui experiment anume de logaritmul inversului probabilitatii de aparitie a acestui eveniment. Plecand de la aceasta definitie, Shannon a introdus conceptual de entropie informationala, cheie de bolta a teoriei informatiei si a stiintei comunicatiilor. Dar in ultima perioada, mai ales datorita presiunii exercitate de utilizarea extensiva a unor sintagme precum tehnologia informatiei sau societate informationala, intelesul conceptelor de informatie si sistem informational a crescut in diversitate si complexitate.




Un mod de definire a informatiei [Web 1] – in spiritul continutului acestei lucrari – este acela de date decizionale, adica date pe baza carora se iau decizii. Aceasta abordare contine un tip special de subiectivitate, intrucat deciziile sunt intotdeauna subiective, relevanta lor depinzand direct de un subiect. Putem astfel concluziona ca receptia subiectiva a datelor este o conditie necesara pentru informare, nu insa si suficienta. Daca eu primesc date care se refera la ziua mea de nastere, nu voi capata nici o informatie, pentru ca aceste date nu pot genera idei noi, nu au un continut cognitiv relevant. Pentru a se constitui in informatie, datele trebuie sa raspunda unor intrebari formulate implicit sau explicit de receptor. Desigur, sistemele electronice de calcul pot prelucra si intelege date, dar este discutabil daca pot intelege rezonabil informatia. Aceasta din urma trebuie sa fie evaluata si prelucrata de utilizator sau de programele special concepute de acesta (vezi sistemele expert elaborate prin modele ale inteligentei artificiale).

O data este acel „orice” care produce o schimbare in context: o lumina in intuneric, un punct negru pe o pagina alba, un sunet in tacere, un nor pe un cer senin, adica poate fi considerata un raspuns fara intrebare. Cifra 4 (patru) de exemplu, aparuta ca mesaj produce o schimbare, dar nu devine informatie, deoarece poate reprezenta laturile unui dreptunghi, rotile unui vehicul, punctele cardinale, anotimpurile unei zone de clima temperat-continentala, masura unei perechi de manusi etc., dar devine informatie daca este raspunsul la una dintre intrebarile „la cati ani se organizeaza Campionatul mondial de fotbal?” sau „cati ani dureaza o legislatura parlamentara in Romania?”.

In aceste conditii se pot formula cateva concluzii:

*      data este un obiect sau fenomen dat, dar nu oricare, ci doar cel care prin aparitie produce o diferenta;

*      informatia este un continut cognitiv, dar nu oricare, ci doar cel legat de asocierea dintre date si o intrebare relevanta, fie explicita, fie implicita;

*      datele si informatia reprezinta fetele aceleiasi monede, datele fiind fata obiectiva, in timp ce informatia este fata subiectiva. Este de fapt echivalentul relatiei semiologice dintre semnificant (partea obiectiva/materiala a unui semn) si semnificat (partea subiectiva/mentala a acestuia)

In lucrarea sa fundamentala - A Mathematical Theory of Communication - Shannon a propus nu numai o masura cantitativa a informatiei, adusa de realizarea unui eveniment cu o anumita probabilitate in cadrul unui experiment, ci si o evaluare cantitativa a informatiei care poate fi transferata de la un emitator (sursa) la un receptor (destinatar), atat pe un canal ideal, cat si pe canale afectate de zgomot. In acest scop el propune ca masura a nedeterminarii unui experiment cu n evenimente a1, a2, …, an caracterizat de probabilitatile:



, expresia , denumita entropie. Daca baza logaritmului se considera 2, atunci entropia se masoara, ca si informatia, in biti. Termenul entropie[1] fusese introdus in fizica de Clausius in 1876 si exprimat in termodinamica statistica de catre Boltzmann, ca logaritmul probabilitatilor starilor unui sistem.

Pornind de la definitie se poate spune ca informatia economica se gaseste in comunicatii ale caror semnale/mesaje reflecta procese sau fenomene economice. De asemenea, am vazut ca nu trebuie dat acelasi inteles notiunilor de data si informatie, deoarece orice informatie este o data, dar nu orice data este o informatie, ci numai acea data (concretizare a reflectarii obiective) care aduce individului un plus de cunoastere. In concluzie, notiunea de informatie trebuie legata intotdeauna de notiunea de noutate, de aportul ei la micsorarea nedeterminarii sistemului reflectat.

In sistemele economice informatia trebuie privita in legatura cu necesitatea de conducere, de realizare a homeostazei economice, a echilibrului sistemelor (functionarea stabila si optima a sistemului economic intr-un mediu social variabil). Rolul determinant al informatiei economice este de realizare a homeostazei sistemelor economice, a proprietatii sistemelor de a mentine in limite date valorile variabilelor esentiale, in procesul de interactiune a sistemelor cu mediul extern.

In acest context informatia economica se defineste ca mesaj/semnal care reflecta starea unui sistem economic sau a mediului in care acesta functioneaza, in scopul fundamentarii deciziilor economice.

Asigurarea valorilor cerute ale variabilelor esentiale in cadrul oricarui sistem in general si al sistemelor economice in special se realizeaza prin reglare. In cadrul procesului de reglare regasim atat conexiunea directa cat si conexiunea inversa. Conexiunea directa reprezinta forma de legatura intre elementele sistemului, in care influenta de la iesirea unui element se transmite la intrarea unui alt element. Conexiunea inversa in schimb, reprezinta forma de legatura in care iesirea unui element al sistemului influenteaza intrarea acestuia.

Ca urmare, in procesul de reglare conexiunea inversa se materializeaza in informatii de stare a sistemului sau a mediului in care acesta functioneaza, in timp ce conexiunea directa se materializeaza in informatii de comanda, adica in decizii. De aceea putem defini decizia ca pe o informatie de comanda pentru sistemul condus (operational), iar decizia economica ca pe o informatie de comanda pentru un sistem economic.

Orice decizie este o informatie dar nu orice informatie este o decizie, ci doar acele informatii care au caracter de directiva, de comanda si sunt obligatorii pentru sistemul condus. Decizia nu se confunda cu procesul decizional, care consta in alegerea unei alternative sau a unei submultimi proprii din multimea de alternative examinate. Decizia este rezultatul procesului decizional si nu procesul insusi.



Nu se va sti probabil niciodata daca numai analogia de forma l-a incitat pe Shannon sa introduca notiunea de entropie si notatia H in teoria informatiei sau a intuit de la inceput interconexiunile subtile si complexe dintre cele doua concepte: entropia termodinamica si entropia informationala. De altfel, legatura aceasta a fost subliniata ulterior de diversi autori, dintre care il mentionam pe Brillouin pentru enuntul generalizat al celui de-al doilea principiu al termodinamicii, incluzand informatia. Cea mai profunda relatie intre cele doua tipuri de entropie, si care apoi s-a remarcat si in alte stiinte care au apelat la acelasi formalism este insa cea legata de conceptul de ordine (vezi si §1.4, Principiul entropiei negative).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4566
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site