Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

PROGRAMAREA AUTOMATELOR SMART-BASE - Referat de Laborator Automate Programabile

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Operatori speciali. Pointeri
Utilitarul Norton Commander
UTILIZAREA SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIILOR
SUBINTEROGARI
Program care permite manipularea unui obiect 3D complex
Comunicarea si sincronizarea inter-proces
ODBC vs. DAO
Aplicatii de e-guvernare
MEMORAREA ELECTRONICA A INFORMATIEI BINARE
Modele de dezvoltare


Universitatea „Transilvania” din Brasov Facultatea de Inginerie Electrica si

Stiinta Calculatoarelor




Catedra de Automatica si Informatica Aplicata

Referat de Laborator


Automate Programabile

PROGRAMAREA AUTOMATELOR SMART-BASE

PROGRAMAREA AUTOMATELOR

SMART-BASE. PROGRAMUL ISaGRAF

Introducere

Automatul SMART este produs de firma germana Kontron Modular Computers. Acest Automat Programabil este un automat care combina platformele hardware deschise, sistemele de operare in timp real si software-ul de aplicatie.

La ora actuala firma dezvolta doua sisteme SMART2-BASE si SMART4-BASE. Procesorul folosit la acestea este MC86LC302 la 20MHz. Unitatea centrala are 512 kB RAM si interfetele CAN, DP si ETH.

In structura este inglobat sistemul de operare in timp real OS-9, un sistem cunoscut si utilizat mai ales cu magistralele de tip VME. Cu toate acestea el poate fi programat ca un Automat Programabil utilizand software-ul ISaGRAF.

Prezentarea sistemului SMART-BASE

In acest paragraf ne vom referi la sistemul SMART-BASE si doar la functionarea sa ca automat.

Unitatea centrala are procesor 68HC000 la frecventa de 20MHz, iar sistemul are urmatoarele module:

SM-DIN1, care este un modul cu 8 intrari digitale optoizolate. Frecventa maxima pentru intrarile digitale este de 200Hz. Ultima intrare este legata la o linie de intrerupere. Contine indicator optic, sub forma de LED, al starii intrarilor;

SM-DOUT1, care este un modul cu 8 iesiri binare optoizolate avand un curent de iesire de maximum 500 mA. Contine indicator optic, sub forma de LED, al starii iesirilor;

SM-DAD1, care este un modul cu 4 intrari si 2 iesiri analogice. Convertoarele D/A si A/D sunt convertoare de 12 biti. Tensiunea de referinta este de 10 V. Timpul de conversie pentru convertorul A/D este de 13 ms. Modul de conversie poate fi unipolar sau bipolar, selectabil prin configurare hardware pe placa. Modulul SM-DAD1 este conectat la configuratia de baza printr-un modul de extensie SMART-EXT;

SM-RS232, care este un modul de comunicatie seriala.

Smart_IO_logADR

Fig. 2 Modulele de I/O ale automatului SMART-BASE

inputsoutputs



Fig. 3 Pinii modulelor I/O

Scopul lucrarii

Scopul lucrarii este cunoasterea automatelor programabile SMART-BASE si a mediului de programare ISaGRAF.

Se va folosi un automat SMART-BASE si mediul de programare ISaGRAF pentru automatizarea masinii de gaurit din figura de mai jos:

pict AP

Caietul de sarcini este urmatorul:

La apasarea de catre operatorul uman a butonului de pornire (BP) se declanseaza un ciclu automat de gaurire care consta in:

Strangerea piesei de gaurit, care se simuleaza printr-un intrerupator, notat cu a1;

Deplasarea cu avans rapid intre traductoarele R1 si R2, cu motorul capului de gaurire pornit;

Deplasarea cu avans tehnologic a capului de gaurire intre traductoarele R2 si R3, cu motorul capului de gaurire pornit;

Retragerea capului de gaurire cu avans rapid a capului, pana la atingerea traductorului R1;

Reluarea ciclului de gaurire dupa trecerea a 2 secunde, daca nu s-au facut 5 gauri succesive;

Se va prevedea o alimentare a motorului electric de antrenare a pompei hidraulice care asigura presiunea pentru circuitul hidraulic;

Butonul de pornire va fi simulat printr-un intrerupator.

Observtie. Obtinerea vitezei de avans tehnologic se face utilizand un regulator unidirectional de debit (RDU). Daca se alimenteaza V2 de la distribuitorul D1, exista doua cai de intoarcere pentru lichidul din pistonul P1: una care trece prin RDU si alta care trece prin distribuitorul D3, daca se alimenteaza bobina V3. Pe prima cale se poate regla debitul de lichid astfel ca viteza sa fie mai mica decat aceea care se obtine pe cea de-a doua cale. Pentru cazul in care este alimentata bobina V1 a distribuitorului, RDU este prevazut cu o supapa care nu opune rezistenta trecerii lichidului si in consecinta viteza pistonului este maxima.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1645
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site