Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Premisele BDOO

baze de date

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Avantaje oferite de ODBC
ORDONARI IN TABELE
Securizatorul pentru Baze de Date
Avantajele si dezavantajele BDOO
Premisele BDOO
LIMBAJE DE DEFINIRE A DATELOR
DINAMICA FUNCTIUNILOR FIRMEI
Structura de date
Modelul Relational
Seminar Baze de date

Premisele BDOO

Utilizarea conceptului de obiect in informatica dateaza din jurul anilor 1960, cand au fost elaborate primele Limbaje de programare orientate obiect, dintre care amintim: Simula, EIFFEL, SmallTalk, Ada, C, C++, Common LISP, CLOS, OPAL, O2C, O2SQL, O2API, SQL++, ACTOR, Object Pascal etc.




De remarcat, faptul ca aceste limbaje de programare nu si-au gasit o larga utilizare pentru aplicatii ce lucreaza cu volume mari de date datorita faptului ca inca nu existau metode corespunzatoare de organizare a datelor. O astfel de problema a fost rezolvata in jurul anilor 1980 cand au aparut primele sisteme de gestionare a bazelor de date orientate obiect (SGBDOO) cum ar fi: ONTOS, ObjectStore, O2, GemStore, ORION, ITASCA, Objectivity/DB, VERSANT, POET etc. Nici in astfel de imprejurari, abordarea obiectuala a sistemelor de gestiune a bazelor de date nu si-au gasit o utilizare extinsa pentru aplicatii complexe sau pentru cele ce implicau volume mari de date. Acest lucru s-a datorat faptului ca inca nu existau ”Metode, tehnici si metodologii de analiza si proiectare orientate obiect a sistemelor informatice”. Acestea au aparut in jurul anilor 1990 si dintre ele enumeram:

Object Oriented Design (OOD), elaborata de Grady Booch, este o metodologie similara metodologiei OMT, dezvolta aceeasi idee – analiza si proiectare iterativa insistand asupra partii de proiectare [BDOOC94];

Object Oriented Analysis (OOA) elaborata de Peter Coad si Edward Yourdon;

Object Oriented Structured Design (OOSD) elaborata de Wasserman;

Object Oriented System Analysis (OOSA) este o metodologie de proiectare a sistemelor in timp real propusa de Sally Shaler si Steven Mellor. Autorii au continuat sa imbunatateasca aceasta metodologie, publicand chiar si o lucrare despre cum se pot utiliza notatiile UML in cadrul metologiei Shaler/Mellor;

Responsability Driven Design (RDD), apartinand lui Wirfs - Brock, Wilkesson si Wienner;

Object Oriented Role Analysis, Synthesis and Structuring apartinand lui Reens Kaugh;

Object Oriented Systems Analysis (OOSA) apartinand lui Embley;

Object Modeling Techinque (OMT) elaborata de James Rumbaugh, Michael Blaha si altii, prezentata in lucrarea [RUMB94]. Metodologia a fost initial utilizata de General Electric and Development Center;

Object Oriented Software Engineering (OOSE) conceputa de Ivar Jacobson.

In plus, multe organizatii si-au dezvoltat propria metodologie interna, utilizand diagrame si tehnici din diverse surse. Exemple de astfel de metodologii sunt Catalyst creata de Computer Sciences Corporation (CSC) si Worldwide Solution Design and Delivery Method (WSDDM), creata de IBM. Aceste metodologii difera, dar in general combina analiza fluxurilor, identificarea cerintelor, modelarea proceselor de afaceri si modelarea obiectuala utilizand diverse notatii (OMT, Booch etc.) si uneori includ tehnici aditionale specifice modelarii orientate obiect, cum ar fi fisele CRC sau cazurile de utilizare.

Toate aceste metodologii prezentau o serie de limite precum si multiple diferentieri de simboluri, notatii sau tipuri de diagrame. Aceste aspecte generau dificultati in privinta intelegerii, preluarii si folosirii lor de diferite grupuri de utilizatori, in crearea de noi sisteme sau in procesul de mentenanta a sistemelor. Mare parte dintre aceste deosebiri au fost inlaturate in 1997 prin elaborarea unui standard cu privire la simboluri, notatii, tipuri de diagrame, tipuri de modele etc., numit UML (Unified Modeling Language).



Majoritatea corporatiilor au adoptat UML ca notatii pentru propria lor metodologie. Unii utilizeaza doar un subset al UML-ului pentru a modela ceea ce ii intereseaza, de exemplu, doar diagrama claselor sau doar cazurile de utilizare. Altii au preluat intreg setul UML, utilizand inclusiv diagramele de stare si de activitate pentru a modela sisteme in timp real si diagrama de implementare pentru a modela sisteme distribuite.

Dintre premisele ce au dus la abordarea obiectuala, in general, a analizei si proiectarii sistemelor informatice si in special, a bazelor de date orientate obiect, enumeram:

limitele abordarii structurate in analiza si proiectarea sistemelor informatice (bazele de date facand parte dintr-o disciplina mai larga si anume sisteme informatice);

limitele modelului relational de organizare a datelor;

schimbarile in ceea ce priveste orientarea aplicatiilor ce puneau accent pe stocarea datelor, spre aplicatii care pun accent pe prelucrarea mai eficienta a datelor cu algoritmi mai performanti;

succesele dobandite de catre sistemele expert sub aspectul stocarii cunostintelor;

progresele dobandite in domeniul instrumentelor de tip CASE;

multiplele avantaje oferite de limbajele de programare orientate obiect, dintre care precizam: facilitatile de refolosire a codului, modularitate crescuta si extensibilitate sporita;

aparitia unor noi tipuri de aplicatii, cu cerinte si particularitati specifice, pentru care sistemele de gestiune a bazelor de date relationale (SGBDR) s-au dovedit inadecvate. Dintre acestea enumeram: proiectarea asistata de calculator (CAD – Computer Aided Design), aplicatii din domeniul meteorologiei, sisteme informationale geografice (GIS – Geographic Information Systems), ingineria programarii asistate de calculator (CASE – Computer Aided Software Engineering), sisteme informationale de birou (OIS – Office Information Systems), aplicatii multimedia in cinematografie si televiziune, extinderea aplicatiilor informaticii in domeniul medicinei, cercetarii stiintifice etc. Toate aceste tipuri de aplicatii presupun preluari, stocari, regasiri si prelucrari de evenimente, tranzitii, stari, imagine/poza, voce/sunet, culoare, animatie etc., care la randul lor presupun utilizarea si manipularea unor noi tipuri de date pe langa cele traditionale (primitive), dintre care amintim:

tipuri de date abstracte (ADTs) definite de utilizator,

tipuri structurate,

tipuri de obiecte mari (LOB – Large Object) cu cele doua variante numite BLOB (Binary Large Object) si respectiv CLOB (Character Large Object).

Astfel de noi tipuri de date pot fi regasite si tratate in cadrul acestui capitol si chiar in urmatoarele capitole.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 519
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site