Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Proiectarea BDOO – componenta a sistemului informatic

baze de date

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ADMINISTRATORUL BAZEI DE DATE A RETELEI DE SERVICE-URI AUTO
Gestiune Magazin Alimentar - Lucrare pentru atestarea competentelor profesionale
ORDONARI IN TABELE
Avantaje oferite de Borland Delphi
Modelul Relational
Seminar Baze de date
LIMBAJE DE DEFINIRE A DATELOR
Tabele
Baze de date. Proiectare. Implementare. Gestionare
Sisteme de gestiune a bazelor de date orientate obiect (SGBDOO)

Proiectarea BDOO – componenta a sistemului informatic

Este stiut faptul ca orice sistem informatic sau aplicatie informativa ce opereaza cu volume mari de date face apel la un mod sau altul de organizare a datelor. De modul de organizare a datelor depinde in mare masura si performantele sistemului de organizare. Organizarea datelor in baze de date orientate obiect constituie cel mai evoluat mod de organizare. Intr-o astfel de situatie se poate spune ca BDOO constituie o componenta semnificativa a sistemului informatic iar proiectarea acesteia are loc in cadrul general de proiectare a sistemului informatic.



Pentru moment ne vom referi doar la proiectarea stricta a BDOO intr-o forma simplificata privind sistemul de aprovizionare cu materii prime si materiale iar intr-un urmator paragraf vom recurge la proiectarea BDOO intr-o forma extinsa, mult mai cuprinzatoare, pe exemplul unui sistem de rezervare si vanzari de bilete in transporturile aeriene in concordanta cu metodologia RUP.

In activitatea de proiectare a BDOO pentru aprovizionarea cu materii prime si materiale vom adopta varianta de proiectare plecand de la identificarea/cunoasterea cerintelor sistemului in functie de care vom recurge la identificarea claselor de obiecte cu structura corespunzatoare.

In concordanta cu UML succesiunea pasilor de urmat va fi: modelarea produselor de afaceri, modelarea cazurilor de utilizare si modelarea structurii statice a sistemului.

7.12.1. Modelarea proceselor de afaceri

Asa dupa cum s-a mai precizat, prin modelarea proceselor de afaceri se va urmari aprofundarea si intelegerea modului de derulare a proceselor ocazionate de activitatea de aprovizionare cu materii prime si materiale pentru indeplinirea planului de productie. Sinteza si succesiunea logica de derulare a acestor procese este redata in figura 7.51. Din schema prezentata pot fi retinute doua aspecte esentiale si anume, pe de o parte, succesiunea logica a proceselor iar, pe de alta parte, faptul ca planul de aprovizionare se face separat pentru achizitionarea de repere si separat pentru achizitionarea de materii prime si materiale necesare confectionarii reperelor prin productie proprie.

In figura 7.52. sunt redate intr-o forma mai detaliata aspectele cu privire la activitatea de aprovizionare. Urmarind figura 7.52. pot fi deduse trei aspecte esentiale si anume:

pe axul schemei sunt precizate procesele de afaceri (proceduri),

pe partea din stanga axului schemei sunt specificate intrarile sistemului (documente primare sau alte surse de intrare) pe baza carora se efectueaza procedurile,

pe partea din dreapta axului schemei sunt specificate iesirile sistemului (documente primare de iesire) ca rezultate ale procedurilor efectuate.

In cele ce urmeaza vom cauta sa facem o scurta prezentare a procedurilor evidentiate in figura 7.51, fara a avea pretentia unei lectii de managementul aprovizionarii.

Elaborarea planului si graficului de desfacere luand in considerare ca intrari informatiile preluate din nomenclatorul de produse finite, stocurile de produse finite existente, contractele sau comenzile ferme incheiate cu beneficiarii precum si capacitatile de productie. Ca rezultate ale procedurii se vor obtine Planul de desfacere si Graficul de desfacere.

Elaborarea planului de productie avand ca intrari Planul de desfacere, Graficul de desfacere si alte informatii, rezultand ca iesire Planul de productie.


Fig.7. 51. Diagrama sintetica a fluxului informational pentru activitatea de aprovizionare



Fig. 7.52. Diagrama de detaliu a fluxului informational pentru

activitatea de aprovizionare

Determinarea structurii produsului finit pe baza informatiilor preluate din Fisa produsului si Planul de productie rezultand Situatia necesarului de repere.

Pe baza Situatiei necesarului de repere se va proceda la determinarea necesarului de repere de achizitionat si necesarului de repere obtinute din productie proprie. Planul de aprovizionare va fi elaborat separat pe cele doua categorii de repere asa cum se sugereaza si in figura 7.52.

Determinarea necesarului de materii prime pentru reperele din productia proprie pe baza informatiilor de intrare preluate din Situatia necesarului de repere, Planul de productie, Fisa produsului (consumurilor specifice de materii prime pe reper) si Fisa tehnologica rezultand ca iesire Situatia necesarului de materii prime.

Determinarea necesarului de aprovizionare si elaborarea Planului si Graficului de aprovizionare, tinand seama de Situatia necesarului de materii prime, Situatia stocurilor existente si preliminare (finale).

Identificarea furnizorilor potentiali. Pe baza Situatiei necesarului de materii prime si a informatiilor despre furnizorii potentiali preluate din „Baza de date - furnizorii” va fi elaborata Situatia furnizorilor potentiali.

Lansarea cererilor de oferte. Pe baza informatiilor privind Situatia furnizorilor potentiali se va proceda la lansarea cererilor de oferte. Cu cat vom cunoaste mai multi furnizori potentiali si carora le vom lansa cereri de oferta cu atat vom avea sanse sporite de a realiza o tranzactie comerciala mai „fericita” (mai avantajoasa).

Alegerea ofertei optime facand apel la un model de alegere bazat pe teoria deciziilor multicriteriale, cum ar fi metoda Von Neumann-Morgenstern, sau o alta dintre cele cca. 20.

Se va obtine Situatia comparativa a ofertelor (Matricea decizionala), care nu inseamna altceva decat un clasament al ofertelor realizat pe baza punctajului global (criteriu global) acordat fiecarei oferte, luand in considerare o serie de criterii cu ponderi de importanta diferentiate. Procedura poate fi extinsa cu simularea tratativelor comerciale, modificand valorile anumitor parametrii din cadrul Materiei decizionale ca urmare a unor facilitati scontate a fi dobandite pe parcursul desfasurarii tratativelor comerciale. Cu modificarile astfel efectuate se intocmeste noul clasament al ofertelor. Vor fi retinute primele doua sau trei oferte mai bine clasate, pentru care se vor purta tratative comerciale cu furnizorii. In functie de rezultatele obtinute in urma negocierilor se va alege oferta optima.

Contractarea si perfectarea contractului. Pentru oferta optima se va elabora contractul care apoi va fi perfectat de catre factorii de decizie ai unitatilor beneficiare si furnizoare.

Derularea contractelor/lansarea comenzilor de aprovizionare in concordanta cu Planul de productie si Graficul de aprovizionare.

Receptia materiilor prime pe baza Facturii Avizului de expeditie si intocmirea NIR. NIR-ul va constitui documentul justificativ pe baza caruia se va opera, pe de o parte asupra stocurilor de materii prime iar, pe de alta parte, se va consemna intrarea de materii prime in contabilitate „Rulaje intrari”.

Darea in consum a materiilor prime pe baza Fisei limita de consum sau Bonurilor de consum. Totodata se va opera in Rulajul iesirilor si asupra Stocurilor cu diminuarea acestora corespunzator cantitatilor eliberate.

Observatie. In mod asemanator se va proceda si pentru achizitionarea reperelor.

7.12.2. Modelarea cazurilor de utilizare

Pe baza modelarii proceselor de afaceri au fost desprinse cazurile de utilizare a caror diagrame sunt redate in figura 7.53. Pentru fiecare caz de utilizare se precizeaza denumirea si actorii ce declanseaza cazul de utilizare. Pot fi observate situatiile in care un actor participa la unul sau mai multe cazuri de utilizare sau situatia in care la un caz de utilizare participa unul sau mai multi actori.

Totodata, in figura 7.53. pot fi observate utilizarea relatiilor de generalizare (situatiile Refuz marfa si Achitare facturi), de incluziune <include> sau de extensie <extend> intre cazuri de utilizare.

De remarcat faptul ca fiecare caz de utilizare poate fi extins cu o descriere detaliata pe baza careia sa poata fi elaborate alte tipuri de diagrame necesare.

Oval: Contractare

Fig. 7.53. Diagrama cazurilor de utilizare

 

Fig. 7.54. Diagrama claselor de obiecte – Modelul static

FURNIZOR

MATERIAL

- Den-furnizor:

string

- cod-mat:

number

- Adresa-furnizor:

string

- den-mat:

string

- cod-fiscal:

integer

- UM:

string

- Den-banca:

string

- pret mediu

integer

- cont-banca:

string



- telefon:

integer

+ creeaza ( )

- fax:

integer

+ actualizeaza ( )

+ calc. pret. mediu ( )

+ creeaza ( )

+ stergere ( )

+ actualizeaza ( )

+ vizualizare ( )

+ stergere ( )

+ vizualizare ( )

STOC

GESTIUNE

- cod mat:

integer

- den-gestiune:

string

- cod gest:

integer

- cod-gestiune:

integer

- stoc initial:

integer

- nume-gestionar:

string

- rata-stoc-initial:

integer

- garant-gest:

number

- stoc-normat:

integer

- stoc-siguranta:

integer

+ creare gest ( )

- stoc-exist:

integer

+ actualizare ( )

+ vizualizare ( )

+ creeaza ( )

+ calc. stoc. ex. ( )

+ calc. imobilizari ( )

+ calc-necesar-aproviz. ( )

+ actualizare


NIR

BON CONSUM

- nr. NIR:

number

- Nr. bon:

number

- data NIR:

date

- data bon:

date

- cant. recept.:

integer

- cant. eliberata:

integer

+ creeaza ( )

+ creare ( )

+ vizualizeaza ( )

+ adaugare ( )

+ vizualizare ( )





FACTURA

SECTIE PROD.

- Nr. fact.:

number

- den. sectie:

string

- Data fact.:

Date

- sef sectie:

string

- Explicatie:

text

- Suma facturata:

number

+ creare ( )

+ adaugare ( )

+ valoare TVA ( )

+ stergere ( )

+ valoare Factura

+ modificare ( )

COMANDA

COMANDA - MATERIAL

nr. comanda:

number

cod mat.:

number

data:

date

nr. comanda:

number

den-furnizor:

string

cant. comanda:

integer

cod-fiscal:

number

cant.-livrata:

integer

adresa:

string

ternem-livrare:

integer

den-banca:

string

cont-banca:

string

+ creare ( )

telefon:

number

+ modificare ( )

termen-livrare:

date

+ adaugare ( )

destinatia-livr.:

string

+ creare ( )

+ modificare ( )

+ adaugare ( )


FACTURA – MAT.

nr. factura:

number

cod-mat:

number

cant.-fact.:

integer

pret-aprov.:

integer

cota-tva:

integer

+ creare ( )

Fig. 7.55. Clasele de obiecte – modelarea claselor de obiecte

7.12.3. Modelarea structurii statice a sistemului

Rezultatul modelarii structurii statice va consta in „Modelul static” care va reflecta multitudinea claselor de obiecte cu asocierile dintre ele. Clasele de obiecte pot fi identificate din modelarea proceselor pe baza diagramelor cazurilor de utilizare.

Pentru exemplul de referinta, clasele de obiecte si diagrama acestora sunt redate in figura 7.54. Din considerente de lipsa de spatiu, descrierea detaliata a fiecarei clase este redata separat in figura 7.55.

Diagrama claselor de obiecte astfel elaborata poate fi completata si cu alte elemente desprinse din modelarea dinamica pe baza altor tipuri de diagrame. In final, diagrama claselor de obiecte poate fi transpusa intr-un limbaj de programare corespunzator, rezultand astfel structura bazei de date orientate obiect pentru activitatea de aprovizionare cu materii prime si materiale.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 520
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site