Arii functionale ale LAN-urilor

Arii functionale ale LAN-urilor

Variatia topologica poate fi un factor important in optimizarea performatelor functiilor unor LAN-uri. LAN-urile contin 4 zone-arii- functionale distincte: conectivitatea statiilor utilizator, conectivitatea serverelor, conectivitatea WAN si conectivitatea interna. Fiecare poate fi deservita mai bine de o structura toplologica diferita de solutia aleasa in cadrul unei alte arii functionale ale aceleiasi LAN.

Conectivitatea statiilor utilizator

Functia primara a majoritatii retelelor LAN este conectivitatea statiilor utilizator. Acest aspect tinde sa aiba cel mai important rol in cadrul unei retele. Exista, desigur, si exceptii, cum ar fi cazul statiilor de lucru CAD/CAM , statiilor de videoconfereta, etc.. In general, un compromis intre cost si performanta, in aceasta arie functionala a LAN-ului nu duce la afectarea serioasa a performantelor retelei.

Asigurarea conectivitatii unor statii de lucru care necesita performante divergente in cadrul retelei, poate implica utilizarea unor tehnologii LAN multiple (Figura10). Din fericire, astazi hub-urile accepta mai multe tehnologii de interconectare.

LAN-urile ofera conectivitate atat statiilor utilizator, cat si perifericelor care sunt cuplate la acestea. Solutiile constructiv tehnologice diferite ale dispozitivelor implicate in cadrul unui LAN implica in mod nemijlocit utilizarea unor structuri topologice/tehnologice complexe.

Figura 9. Conectivitatea statiilor utilizator in cadrul unui LAN.

Conectivitatea serverelor

Serverele tind sa fie mult mai robuste decat statiile de lucru. Acestea sunt un punct de trafic trebuind sa deserveasca mai multi clienti sau mai multe servere.In cazul unor servere de volum, modul de conectare trebuie inclus in topologia LAN-ului, astfel performatele retelei la nivel de client deservit de respectivul server vor fi scazute. Conectivitatea la nivel de server va trebui sa mosteneasca o parte din performatele masinii, relativ la robuistetea metodei de acces si a benzii de comunicatie.

In Figura11, este prezentata o topologie combinata Reteaua server este interconectata cu o mica retea FDDI, in timp ce statiile utilizator sunt conectate printr-o retea Ethernet.

Figura 10.  Conectivitatea serverelor in cadrul unui LAN.

Conectivitatea WAN

Un aspect important este conectivitatea LAN cu WAN . In cele mai multe cazuri aceasta conectvitate este asigurata printr-o singura conexiune dintre un router si reteaua interna (Figura 11).

Figura 11.  Conectivitatea WAN.

Conexiunea LAN-urilor prin router la WAN este o legatura cruciala in cadrul constructiei topologiei LAN. O solutie gresit aleasa poate conduce la o importanta deteriorare a performantelor de trafic.

Din punct de vedere al robustetii retelele care suporta conexiuni de tipul WAN-to-LAN si LAN-to-WAN beneficiaza de cele mai robuste conexiuni posibile din punct de vedere al topologiei. Solutiile technologice alese trebuie sa fie robuste din punct de vedere al ratei nominale de transmisie si al metodei de acces.

Backbone Connectivity

Un LAN backbone este o parte din faciulitatile utilizate pentru a asigura interconectarea tuturor huburilor. Un backbone poate fi realizat din mai multe topologii, in functie de diferitele componente ale retelei.

Functia unui LAN backbone - conexiuni interne a retelei - este de a interconecta toate resursele locale ale retelei si daca este cazul si WAN.

Serial Backbone

O conexiune interna serial backbone,este realizata dintr-o serie de hub-uri interconectate intr-o topologie de tipul daisy-chained. Aceasta topologie se recomanda NUMAI retelelor mici.

Figura 13. Serial backbone

Hub-urile care interconecteaza utilizatorii si serverele pot fi cuplate intre ele pentru a forma o retea interna primitiva. Aceasta topologie poarta numele de daisy chaining.

Topologie Backbone distribuita

O topologie distributed backbone este o forma ierarhica de topologie formata prin instalarea unui hub central. O camera utilizata ca server poate constitui centru topologiei cablate.

Figura 14. Topologie Distributed backbone.

O astfel de topologie este prin urmare realizata prin conectarea centrala a unui hub, de la care toate conexiunile sunt distribuite catre celelalte hub-uri , in intreaga cladire sau retea. Aceasta topologie se recomanda cazului unor cladiri mari, in care distantele sunt apreciabile , cerandu-se in acelasi timp ca performantele sa nu fie afectat prin reducerea diamentrului maxim al retelei.

Aceasta situatie impune si un studiou tehnologic al structurilor implicate in cadrul retelei, pentru ca in cazul cladirilor mari si medii aceasta topologie sa se realizeze pe fibra de sticla.

Topologie Collapsed Backbone

O topologie A collapsed backbone implica existenta unui singur router central care interconecteaza toate segmentele LAN dintr-o cladire. Router-ul creaza astfel multiple domenii care la randul lor maresc performantele fiecarui segment LAN.

Routerele lucreaza in cadrul Layer 3 al modelului OSI . Acestea neoperand la fel de rapid ca hub-urile pot limita traficul prin LAN, reltiv la segmentele care incep intr-un segment si se termina in altul.

Astfel de topologii, ca cea prezentata in Figura 16 introduce un singur punct de cadere in cadrul LAN-ului . Acesta insa nu este un nod fatal, dar trebuie sa se tina seama de el in cadrul constructiei retelei.

Segmentele LAN pot fi interconectate printr-un router care functioneaza ca un collapsed backbone. Aceasta topologie ofera un control centralizat asupra retelei, introducand in schimb intarzieri si un singur punct de defect.

Acest tip de topologie se recomanda acolo unde cladirea ce va fi cablata este organizata pe departamente, existand astfel sanse mai reduse in cadrul aparitiei unui trafic intens intre diferite departanmente.

In aceasta situatie, traficul intens se inregistreaza in cadrul aceluiasi departament , respectiv in cadrul aceluisi segment. Chiar daca aceasta topologie prezinta avantaje multiple, se recomanda un atent studiu anterioar adoptarii acestei solutii, deoarece o schimbare de politica a traficului de date, poate duce la performante total nesatisfacatoare din partea LAN-ului.

Parallel Backbone

O modificare a topologiei anterioare conduce la structura topologica numita parallel backbone. Aceasta topologie trebuie sa asigure, pe langa o distributie larga a conexiunilor si o serie de necesitati relativ la securitatea datelor relativ la un anumit segment.

Mai multe segmente pot fi acceptate fie provenind de pe colapse backbone fie de pe linia telefonica, fapt care in ciuda cresterii pretului, duce la cresterea performantelor fiecarui segment si mai ales a securitatii.

Concluzii

Topologia unui este una dintre cele mai critice componente care afecteaza performantele retelei. Cele patru topologii de baza: stea, bus, inel si switched pot fi folosite in orice combinatie sau variante. Aceste combinatii nu se limiteaza numai la considerentele tehnologice, ele depinzand foarte mult si de structura cladirii in care se utilizeaza respectiva retea, la cablurile disponibile, la sursele de paraziti existente si nu in ultimul rand la posibilitatile financiare.

Cerinta cea mai importanta consta in asigurarea performantelor cerute de beneficiar in termenii de genul megabits pe secunda (Mps) sau alte performante ale retelei.