Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Editarea unei pagini HTML

html

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Blocuri <nobr>
Inserarea unui script java
Example HTML
Tag-uri utilizate pentru formatarea textului
Editarea unei pagini HTML
Tag-uri utilizate pentru inserarea imaginilor
Tag-uri utilizate pentru afisarea listelor
Tag-uri utilizate pentru formatarea textului
Construirea unui magazin web
Formatarea documentelor - Formatarea fonturilor


Editarea unei pagini HTML 

Vreti sa creati o pagina de Internet gata de publicat? Nu aveti nici cea mai mica idee despre html? Sunteti incepator, si aveti multe idei?

Va prezentam cel mai usor mod de a edita si a publica pe web un sit, fara sa stiti prea multe lucruri. Pentru aceasta aveti nevoie de un editor html. Noi am ales sa va prezentam editorul 'FrontPage Express' care se gaseste in toate pachetele de Internet Explorer incepand cu versiunea 4.0. Programul este gratuit si foarte usor de utilizat.




Document nou

Inserare link

Reguli elementare

Inserare tabel

Culori Acceptate

Inserare frame-uri

Setul de caractere ISO

Inserare JavaScript

Inserare de Imagini

Salvare document

Inserare de text

Discuta in FORUM

FrontPage Express este un editor de pagini web care va ofera acces nelimitat la puterea HTML (Hypertext Markup Language). Puteti folosi programul pentru a realiza si formata paginile web in HTML, lucrand intr-o maniera WYSIWYG ('what you see is what you get') astfel incat modificarile de formatare ale paginii se fac instantaneu si apar in modul grafic.

Cu tehnica avansata FrontPage Express, puteti obtine foarte usor pagini de web puternice si sofisticate.

De exemplu puteti:

Aplica tag-uri HTML din meniu, fara sa fiti nevoiti sa le editati in mod text;

Formata paragrafele, alinierea si textul cu o singura apasare a butoanelor din meniuri;

Insera direct imaginile sau filmele pe care le-ati creat sau clip-art-urile voastre preferate;

Puteti deschide paginile web direct de pe Internet (daca aveti instalat 'Web Publishing Wizard') sau dintr-un director aflat in calculatorul dumneavoastra sau din retea;

Salva paginile direct pe Internet (folosind 'Web Publishing Wizard') sau le puteti salva local;

Adauga elemente speciale FrontPage: scrolling marquee, text boxes, active X, etc.

Front Page Express ofera multe dintre caracteristicile editorului Front Page Professional, intr-un pachet mai mic. Realizarea unei pagini web se doreste a fi extrem de usoara, echivalentul unei simple sedinte de editare in Word. Toate acestea fiind spuse, trebuie sa incepem cu prezentarea

Bibliografie selectiva:

-Html by example - Todd Stauffer;
-Web Programming 6 in 1 - Michael Afergan;
-Web Publishing - William Stanek;
-WWW Development - John December;
-Sizzling Html Jalfrezi;
-Netscape JavaScript;
-JavaScript in a week;
-JavaScript Manual of style - Marc Johnson;
-Crearea paginilor Web cu Html 4 - Dave Taylor;
-Gazeta de informatica;

-Editorul FrontPage Express se distribuie gratuit impreuna cu navigatorul Internet Explorer, in care este si inclus, incepand cu versiunea 4.0;  Microsoft FrontPage Express este marca inregistrata a Microsoft.

Documentatia HTML/JAVA realizata de Profesor Alin Burta

https://www.hasdeu.bz.edu.ro/~alinb

Crearea unui document nou

- Cum editam o pagina HTML -

   

    Pentru a incepe selectati optiunea 'New' (nou) din meniul 'File' (fisier) sau apasati simultan tastele Ctrl+N. La selectarea acestei optiuni, ca efect vizual, va apare o fereastra cu diferite modele de pagini (Templates), pe care le puteti selecta pentru pagina dumneavoastra de web. In partea de jos a acestei ferestre apare o scurta descriere a modelului de pagina care urmeaza sa fie realizata. Noi va recomandam sa selectati optiunea 'Normal Page'. Ca urmare a acestei optiuni, programul va crea o pagina goala (blank page), fara nici un element.

    Daca ati facut acest prim pas, inseamna ca sunteti pe calea cea buna, si e momentul sa continuati. Unul dintre lucrurile la care trebuie sa va ganditi de la inceput este designul paginii dumneavoastra, care, fara indoiala, trebuie ales foarte atent pentru a nu mari timpul de incarcare a unei pagini la o conexiune standard de 28.8 dial-up. De aceea trebuie sa remarcati in partea dreapat, jos, a ferestrei editorului FrontPage o bara utilitara care va indica timpul de incarcare la conexiunea standard de mai sus.

    Un alt lucru important si foarte util pentru dumneavoastra, este faptul ca aveti posibilitatea de a lucra direct cu codul html, unde puteti face modificarile necesare si puteti adauga diferite script-uri. De asemenea, aceasta facilitate este foarte utila la compilarea sitului dumneavoastra. Pentru a lucra direct cu codul html, selectati optiunea 'HTML' din meniul 'View'. La selectarea acestei comenzi, ca efect vizual, va apare o fereastra in care se poate edita direct codul. Un ajutor important este dat de faptul ca acest cod este colorat standart, pentru a deosebi cel mai bine elementele.

Reguli elementare pentru editare

- Ce reguli trebuie respectate -

    Inainte de a incepe lucrul, si in timpul lucrului, trebuie sa cunoasteti cateva reguli elementare care va vor fi de folos. Unele reguli de editare sunt obligatorii, si de aceea va recomandam sa nu le neglijati.

   Prima regula elementara este aceea ca pagina dumneavoastra de start (prima pagina a sitului) sa se numeasca 'index'. Numele acesta este util in cazul browserelor care folosesc 'auto complete' si este un nume standard. Daca numiti altfel aceasta prima pagina, pot apare unele inconveniente pe server dar care pot fi usor remediate daca apelati la administrator.

   Un alt lucru util si care trebuie stiut de la inceput, este acela ca paginile ar trebui salvate cu extensia *.html si nu *.htm deoarece sunt servere mai vechi care nu suporta acest format, si de asemenea pot apare probleme cu unele browsere.

   Evitati sa incarcati pagina cu imagini si grafica inutila. Va recomandam sa realizati imaginile in format *.gif sau *.jpeg cu o compresie mare si la dimiensiuni mici. Daca respectati aceasta regula, veti obtine un timp de incarcare relativ scurt, chiar la o conexiune standard de 28.8 pe dial-up.

  

   Selectati optiunea 'Page Proprieties' din meniul File. Ca urmare a acestei comenzi, ca efect vizual, va apare o fereastra cu patru liste: 'General', 'Background', 'Margins' si 'Custom'. In sectiunea 'General' aveti posibilitatea de a configura titlul paginii dumneavoastra, titlu care va fi afisat in fereastra browserului. Apoi aveti posibilitatea de a specifica felul in care utilizatorul este directionat in pagina, puteti insera un fundal sonor si puteti configura setul de caractere folosit la codarea ei in html si la decodarea ei in browser. Daca aveti de gand sa inserati un fundal sonor, noi va recomandam un fisier de marimi mici (preferabil *.mid sau *.asf). In general fundalul sonor este inutil si va puteti lipsi de el. Despre setul de caractere cu care ar trebui salvata pagina, va recomandam setul Central European ISO 8859-2 mai ales daca aveti si unele caractere regionale.

    In sectiunea 'Background' (figura de mai sus) se pot configura fundalul si culorile care apar in pagina dumneavoastra. Puteti sa puneti in fundal o imagine (ex: imagine.gif), cu conditia ca imaginea sa fie de dimensiuni foarte mici. Daca renuntati la imagine in fundal, puteti alege o culoare simpla. Dupa cum se vede mai sus, se poate configura culoarea fundalului ('Background'), culoarea textului normal ('Text'), si culoarea legaturilor spre alte eventuale pagini, in diferite momente: ('Hyperlink'= pagina care nu a fost accesata'; 'Visited Hyperlink'= pagina care a mai fost accesata din pagina dumneavoastra; 'Active Hyperlink'= pagina care este incarcata in momentul imediat accesarii ei).

    In sectiunea 'Margins' se pot configura marginile paginii html. Problema cu care se confrunta foarte multi este aceea ca exista browsere care nu recunosc aceste margini (ex: Netscape), fapt care ar determina un alt aspect al paginii cu acest navigator. Daca doriti sa folositi aceasta optiune, va trebui sa recomandati ca browser, Internet Explorer. Calea cea mai buna, este sa evitati sa setati marginile paginii, astfel ele vor fi vazute la fel in toate navigatoarele.

    In sectiunea 'Custom' pe care o vedeti reprezentata in figura de mai sus, se pot configura variabilele din pagina, variabile care necesitau mai demult interventia in codul sursa. De aici nu trebuie sa lipseasca variabilele 'keywords' si 'robots', deoarece multe motoare de cautare se folosesc de ele. Ca un pont, va sfatuim sa folositi in variabila 'keywords' cat mai multe cuvinte cheie, dar in legatura cu continutul paginii, pentru a avea mai multe sanse de a fi gasiti pe web.

    O alta posibilitate de a configura variabilele, este aceea a editarii directe a codului sursa. La final, inceputul codului dumneavostra html ar trebui sa arate in felul urmator:

<html>

<head>
<meta http-equiv='Content-Type' content='text/html; charset=iso-8859-2'>
<meta name='Date' content='10/11/96'>
<meta name='GENERATOR' content='Microsoft FrontPage Express 2.0'>
<meta name='Keywords' content='internet, exemplu,lectie'>
<meta name='Language' content='romanian'>
<meta name='Robots' content='All'>
<meta name='Version' content='8.0.3410'>
<title>Exemplul meu de pagina HTML</title>
</head>

<body background='imagine.gif' bgcolor='#FFFFFF' text='#000000'
link='#0000FF' vlink='#800080' alink='#FF0000'>

    Unele variabile cum ar fi 'Date', 'Generator' sau 'Version' pot lipsi din codul dumneavoastra.

Culorile cu care putem lucra

- Ce culori sunt acceptate in format literal sau hexazecimal -

Nume culoare

Valoare hexazecimala

ALICEBLUE

#A0CE00

ANTIQUEWHITE

#FAEBD7

AQUA

#00FFFF

AQUAMARINE

#7FFFD4

AZURE

#F0FFFF

BEIGE

#f5f5DC

BISQUE

#FFE4C4

BLACK

BLAncHEDALMOND

#FFEBCD

BLUE

#0000FF

BLUEVIOLET

#8A2BE2

BROWN

#A52A2A

BURLYWOOD

#DEB887

CADETBLUE

#5f9EA0

chARTREUSE

#7FFF00

chOCOLATE

#D2691E

CORAL

#Ff7f50

CORNFLOWERBLUE

#6495ED

CORNSILK

#FFf8DC

CRIMSON

#DC143C

CYAN

#00FFFF

DARKBLUE

#00008B

DARKCYAN

#008B8B

DARKGOLDENROD

#B8860B

DARKGRAY

#A9A9A9

DARKGREEN

DARKKHAKI

#BDB76B

DARKMAGENTA

#8B008B

DARKOLIVEGREEN

#556B2F

DARKORANGE

#Ff8C00

DARKORchID

#9932cc

DARKRED

#8B0000

DARKSALMON

#E9967A

DARKSEAGREEN

#8FBC8F

DARKSLATEBLUE

#483D8B

DARKSLATEGRAY

#2f4f4F

DARKTURQUOISE

#00CED1

DARKVIOLET

#9400D3

DEEPPINK

#Ff1493

DEEPSKYBLUE

#00BFFF

DIMGRAY

DODGERBLUE

#1E90FF

FIREBRICK

#B22222

FLORALWHITE

#FFFAF0

FORESTGREEN

#228B22

FUchSIA

#FF00FF

GAINSBORO

#DCDCDC

GHOSTWHITE

#f8f8FF

GOLD

#FFD700

GOLDENROD

#DAA520

GRAY

GREEN

GREENYELLOW

#ADFf2F

HONEYDEW

#F0FFF0

HOTPINK

#Ff69B4

INDIANRED

#CD5C5C

INDIGO

#4B0082

IVORY

#FFFFF0

KHAKI

#F0E68C

LAVENDER

#E6E6FA

LAVENDERBLUSH

#FFF0f5

LEMOncHIFFON

#FFFACD

LIGHTBLUE

#ADD8E6

LIGHTCORAL

#F08080

LIGHTCYAN

#E0FFFF

LIGHTGOLDENRODYELLOW

#FAFAD2

LIGHTGREEN

#90EE90

LIGHTGREY

#D3D3D3

LIGHTPINK

#FFB6C1

LIGHTSALMON

#FFA07A

LIGHTSEAGREEN

#20B2AA

LIGHTSKYBLUE

#87CEFA

LIGHTSLATEGRAY

LIGHTSTEELBLUE

#B0C4DE

LIGHTYELLOW

#FFFFE0

LIME

#00FF00

LIMEGREEN

#32CD32

LINEN

#FAF0E6

MAGENTA

#FF00FF

MAROON



MEDIUMAQUAMARINE

#66CDAA

MEDIUMBLUE

#0000CD

MEDIUMORchID

#BA55D3

MEDIUMPURPLE

#9370DB

MEDIUMSEAGREEN

#3CB371

MEDIUMSLATEBLUE

#7B68EE

MEDIUMSPRINGGREEN

#00FA9A

MEDIUMTURQUOISE

#48D1cc

MEDIUMVIOLETRED

#C71585

MIDNIGHTBLUE

MINTCREAM

#f5FFFA

MISTYROSE

#FFE4E1

NAVAJOWHITE

#FFDEAD

NAVY

OLDLACE

#FDf5E6

OLIVE

OLIVEDRAB

#6B8E23

ORANGE

#FFA500

ORANGERED

#Ff4500

ORchID

#DA70D6

PALEGOLDENROD

#EEE8AA

PALEGREEN

#98FB98

PALETURQUOISE

#AFEEEE

PALEVIOLETRED

#DB7093

PAPAYAWHIP

#FFEFD5

PEAchPUFF

#FFDAB9

PERU

#CD853F

PINK

#FFC0CB

PLUM

#DDA0DD

POWDERBLUE

#B0E0E6

PURPLE

RED

#FF0000

ROSYBROWN

#BC8f8F

ROYALBLUE

#4169E1

SADDLEBROWN

#8B4513

SALMON

#FA8072

SANDYBROWN

#f4A460

SEAGREEN

#2E8B57

SEASHELL

#FFf5EE

SIENNA

#A0522D

SILVER

#C0C0C0

SKYBLUE

#87CEEB

SLATEBLUE

#6A5ACD

SLATEGRAY

SNOW

#FFFAFA

SPRINGGREEN

#00Ff7F

STEELBLUE

#4682B4

TAN

#D2B48C

TEAL

THISTLE

#D8BFD8

TOMATO

#Ff6347

TURQUOISE

#40E0D0

VIOLET

#EE82EE

WHEAT

#f5DEB3

WHITE

#FFFFFF

WHITESMOKE

#f5f5f5

YELLOW

#FFFF00

YELLOWGREEN

#9ACD32

Setul de caractere ISO-Latin-1

- Ce caractere sunt acceptate in format literal sau hexazecimal -

Caracter

Entitate numerica

Valoare Hex

Entitate caracter

Descriere

&#00;-&#08;

Nefolosit

&#09;

Tab orizontal

&#10;

0A

Line feed

&#11;-&#31;

0B-1F

Nefolosit

&#32;

Spatiu

&#33;

Semul exclamarii

&#34;

&quot;

Ghinimele

&#35;

Diez

&#36;

Semn dolar

&#37;

Semn procent

&

&#38;

&amp;

Si

&#39;

Apostrof

&#40;

Paranteza stanga

&#41;

Paranteza dreapta

&#42;

2A

Asterisc

&#43;

2B

Semnul plus

&#44;

2C

Virgula

&#45;

2D

Minus

&#46;

2E

Punct (stop)

&#47;

2F

Solidus (slash)

&#48;-&#57;

Digiti 0-9

&#58;

3A

Doua puncte

&#59;

3B

Punct si virgula

<

&#60;

3C

&lt;

Mai mic

&#61;

3D

Egal

>

&#62;

3E

&gt;

Mai mare

&#63;

3F

Semnul intrebarii

&#64;

A rond

A-Z

&#65;-&#90;

41-5A

Litere A-Z

&#91;

5B

Paranteza patrata spre stanga

&#92;

5C



Solidus intors (backslash)

&#93;

5D

Paranteza patrata spre dreapta

&#94;

5E

Caret

&#95;

5F

Bara orizontala

&#96;

Accent grav

a-z

&#97;-&#122;

61-7A

Litere a-z

&#125;

7D

Acolada stanga

&#126;

7E

Tilda

&#127;-&#160;

7F-A0

Nefolosit

¡

&#161;

A1

Semnul exclamarii inversat

¢

&#162;

A2

Simbol cent

£

&#163;

A3

Lira sterlina

&#164;

A4

Semn moneda

¥

&#165;

A5

Yen Japonez

&#166;

A6

Bara verticala taiata

&#167;

A7

Semn sectiune

&#168;

A8

Umlaut (dieresis)

&#169;

A9

&copy; (NHTML)

Copyright

ª

&#170;

AA

Ordinal feminin

&#171;

AB

Ghinimele unghi stanga, guillemot

&#172;

AC

Nul

&#173;

AD

Liniuta

&#174;

AE

&reg; (HHTM)

Marca inregistrata

¯

&#175;

AF

Accent macron

Inserarea unei imagini

- Cum se poate insera o imagine -

Grafica este unul dintre lucrurile cele mai atractive la un sit. Chiar daca situl dumneavoastra prezinta informatii importante, este posibil ca o grafica incarcata sau plasata necorespunzator, sa va alunge vizitatorii.

   Inainte de a incepe, trebuie sa stiti ca o pagina complexa din punct de vedere grafic, se incarca mai greu, deci va recomandam sa inserati doar imaginile care sunt necesare. Nu uitati sa verificati formatul imaginilor si calitatea lor. Din aceasta perspectiva, noi va recomandam imagini in format *.gif sau *.jpeg . Ca sa va hotarati mai bine, iata un tabel util cu comparatiile dintre aceste formatele grafice pentru Internet:

1=Da 0=Nu

GIF87a

GIF89a

JPEG

P-JPEG

PNG

Profunzime de culoare

8-bit

8-bit

24-bit

24-bit

48-bit

Tipul compresiei

Fara pierderi

Fara pierderi

Cu pierderi

Cu pierderi

Fara pierderi

Intretesere

Animatie

Transparenta

Transparenta variabila

Corectie Gamma

Navigatoare

Explorer, Navigator

Explorer3, Navigator2

Explorer2, Navigator2

Explorer4, Navigator4

Explorer4, Navigator4

   Dupa ce ati prelucrat si ati ales imaginile pe care sa le inserati in pagina, creati pentru o organizare buna, in directorul in care sunt paginile dumneavostra, un subdirector numit 'imagini', in care copiati imaginile mentionate mai sus. ATENTIE: Imaginile trebuie sa fie in directorul sitului in momentul inserarii lor, si nu trebuie sa le fie ulterior modificata pozitia. Inserarea imaginii se face prin selectarea comenzii 'Image' din meniul 'Insert'.

    Ca urmare a comenzii de mai sus, va apare o fereasta (vedeti figura de mai jos) in care va putea fi specificata calea imaginii respective. Dupa cum se vede, puteti accesa optiunea 'From File', avand astfel acces la o imagine din directorul cu imagini care l-ati facut, asa cum v-am recomandat mai sus, daca lucrati in modul 'Offline' (nu aveti acces direct la Internet). Daca lucrati in modul 'Online', puteti accesa optiunea 'From Location' si astfel puteti insera o imagine de oriunde de pe Internet daca-i specificati calea corecta.

    Daca ati trecut cu bine si de acest pas, aveti posibilitatea de a prelucra imaginea in document, dupa cum se vede mai jos. In prima imagine este prezentat modul de redimensionare a imaginii. Trebuie doar sa selectati imaginea si sa va pozitionati cursorul pe unul din punctele imaginii. Dupa aceasta veti putea repozitiona imaginea, cum doriti fara a se modifica fisierul initial, dar schimbandu-se considerabil calitatea grafica, dupa cum veti observa si dumneavoastra. O alta facilitate este meniul de optiuni ale imaginii, accesabil in momentul in care apasati butonul drept al mouse-ului. Asa cum se vede si in Figura 2, aveti posibilitatea de taiere ('Cut'), de copiere ('Copy') si de lipire ('Paste'), in functie de doleante. La apasarea simultana a testelor Alt+Enter sau la selectarea comenzii 'Image Proprieties' va apare o fereastra cu optiuni de setare a proprietatilor imaginii.

Figura1: Exemplu de redimensionare a imaginii

Figura2: Meniu de prelucrare a imaginii

    Fereastra 'Image Proprieties' (prezentata in imaginea de mai jos), va ofera posibilitatea de a integra mai bine imaginea inserata in pagina dumneavoastra de web. In lista 'General' se poate configura comportamentul imaginii in pagina HTML. Daca introduceti un text in casuta 'Alternative Representation/Text', in momentul in care va veti pozitiona cu cursorul pe imagine, in browser, mesajul va fi afisat. De  asemenea aveti posibilitatea de a introduce un link in pagina, astfel incat in momentul accesarii cu un simplu clic a imaginii in browser, sa fiti directionati spre o alta pagina sau spre alt fisier. Inserarea acestui link se face in casuta 'Default Hyperlink/Location'. Tot in aceasta fereastra, dar in lista 'Appearance', puteti configura dimensiunile imaginii, marginile, si chenarul imaginii.

Text inserat in casuta 'Alternative Representation'

    Daca doriti, puteti lucra la inserarea unei imagini, direct in codul html dupa cum urmeaza:

<p align='center'><a href='ajutor.html'><img border= src='imagini/poza.gif' alt='Apasati aici' width= height= ></a></p>

   Codul de mai sus descrie imaginea 'poza.gif' din directorul 'imagini', centrata in mijlocul paginii, cu dimensiunile 388/336, directionata spre pagina 'ajutor.html' si cu textul alternativ 'Apasati aici'.

Inserare de text

- Cum intraducem informatia propriu-zisa -

Limbajul Html este un limbaj pentru descrierea documentelor structurate si se bazeaza pe faptul ca majoritatea documentelor au elemente comune: titluri, paragrafe, tabele. Limbajul poseda marcaje pentru realizarea tuturor acestor elemente.


In figura de mai sus vedeti meniul 'Format' dedicat manipulari textului.

Titluri
Pentru ierarhizarea sectiunilor documentului se pot utiliza diferite nivele de titluri, acestea diferind prin marime si 'ingrosare'. Titlurile nu sunt numerotate, dar navigatoarele afiseaza titlurile astfel incat sa iasa in evidenta fata de textul obisnuit. Lungimea unui titlu nu este limitata.
Limbajul Html defineste sase nivele de titluri intr-un document, fiind folosite tag-urile:
 

<H1> titlu de nivel 1 </H1>
<H2> titlu de nivel 2 </H2>
<H3> titlu de nivel 3 </H3>
<H4> titlu de nivel 4 </H4>
<H5> titlu de nivel 5 </H5>
<H6> titlu de nivel 6 </H6>

Pentru afisarea centrata a titlurilor se poate folosi tagul <CENTER></CENTER>, dupa cum observati la titlul acestui subcapitol. De altfel, orice element introdus in marcajul Center va fi afisat centrat in pagina.
Iata cele 6 tipuri de titlu, afisate mai jos, de culoare albastra:
 

Titlul de nivel 1 -cel mai mare

Titlul de nivel 2

Titlul de nivel 3

Titlul de nivel 4

Titlul de nivel 5
Titlul de nivel 6 -cel mai mic

Paragrafe
In limbajul Html, paragraful este introdus in documente prin tagul <P>. Primele versiuni Html definesc acest tag ca fiind un marcaj vid, deci fara un corespondent </P>. La intalnirea marcajului de paragraf, navigatorul lasa cateva randuri libere intre paragraful care tocmai s-a terminat si paragraful care tocmai incepe, deci nu se lasa un 'alineat' la inceputul paragrafului asa cum se intampla cu tipariturile clasice. Incepand cu Html 2.0 tagul <P> este nevid, insa tagul </P> este optional. Daca nu se foloseste marcajul in forma container, paragraful se va termina la intalnirea unui alt marcaj <P>

Daca se doreste doar terminarea unui rand intr-un anumit loc si continuarea pe urmatorul rand, se va folosi tagul vid <BR>.

Pentru a delimita sectiunile unui document este prevazut si marcajul care introduce o linie orizontala. Acesta este primul marcaj invatat de noi pentru care rezultatul obtinut va diferi de la un navigator la altul (mai precis de la Internet Explorer - prescurtat IE si Netscape Navigator).
Marcajul este <HR> si are rolul de a trasa o linie orizontala pe toata latimea ferestrei navigatorului.
Internet Explorer permite utilizarea anumitor atribute pentru acest marcaj, si anume:

>Size = valoare_numerica - precizeaza grosimea in pixeli a liniei;
>Color = culoare - specifica o culoare pentru linie (vezi capitolul 6 - Culori si imagini)
>Width = val_numerica_sau_procent - spune cat de mare sa fie linia in raport cu marimea ferestrei navigatorului

In exemplul de mai jos vedeti diverse tipuri de linii (daca vizualizati documentul cu IE):
 

linie obisnuita
 

linie de grosime 5
 

linie albastra de grosime 3
 

linie de 50 pixeli lungime
 

linie cu lungimea de 40% din marimea ferestrei
 

Acest efect a fost obtinut prin urmatorul cod Html:

<HR> <Center>linie obisnuita</Center><BR>
<HR Size=5> <Center>linie de grosime 5 </Center><BR>
<HR Size=3 Color='red'> <Center>linie rosie de grosime 3 </Center><BR>
<HR Width=50> <Center>linie de 50 pixeli lungime </Center><BR>
<HR Width=40%> <Center>linie cu lungimea de 40% din marimea ferestrei </Center><BR>
 

De retinut ca Netscape nu implementeaza si atributul de culoare a liniilor, deci toate liniile sunt de aceeasi culoare.


>O cale usoara de inserare a unei linii cu FrontPage, se face accesand comanda 'Insert/Horizontal Line' din meniul principal. Ca urmare a acestei comenzi, programul va insera o linie standard, care ulterior va putea fi modificata, asa cum este ilustrat si in figura de mai jos.


>Fereastra de mai sus descrie proprietatile unei linii orizontale. 'Width' configureaza lungimea liniei (100=intindere pe toata latimea ferestrei) iar 'Height' configureaza inaltimea care standard este 2. De asemenea se poate configura si culoarea liniei 'Color', culoare care insa va fi vizibila numai cu un navigator ca Internet Explorer.

Stilurile caracterelor
Tagurile pentru titluri, paragrafe, liste afecteaza blocul de text continut in ansamblul sau, schimband fonturile si spatierea verticala. Tagurile pentru stilurile caracterelor afecteaza modul in care sunt afisate cuvintele continute: cursiv, ingrosat, subliniat.
Stilurile fizice indica navigatorului cum sa afiseze textul continut, fiind definite urmatoarele marcaje:
 

<B> Acesta va fi un text ingrosat </B>
<I> Acesta va fi un text cursiv </I>
<U> Acesta va fi un text subliniat </U>
 

Aceste taguri se pot combina pentru obtinerea textelor cursive si ingrosate, ingrosate si subliniate, e.t.c
Stilurile logice indica doar cum anume va fi utilizat textul marcat, lasand la latitudinea navigatorului modul de afisare. Tagurile logice indica doar faptul ca textul este o definitie, o bucata de cod sau doar o portiune de text care trebuie scoasa in evidenta in raport cu restul documentului. Tagurile definite de Html sunt:

<EM></EM> - text accentuat
<STRONG></STRONG> - text puternic accentuat
<CODE></CODE> - secventa de cod afisata cu font fix
<DFN></DFN> - definitie sau cuvant ce urmeaza a fi definit
<CITE></CITE> - citat scurt
<BLOCKQUOTE></BLOCKQUOTE> - citat lung
<ADDRESS></ADDRESS> - informatiile cu privire la autor si la adresa acestuia
 

dar navigatoarele nu le interpreteaza pe toate conform specificatiilor din Html. De exemplu, in IE nu veti putea vedea vreo diferenta intre un text ingrosat si un text marcat cu <Strong> Nu este bine sa abuzati de aceste marcaje, ele fiind utile doar pentru scoaterea in evidenta a anumitor portiuni din document, utilizarea lor excesiva ducand la obtinerea unui text greu lizibil si enervant.


>In momentul in care veti dori sa modificati textul, fereastra de mai sus va fi afisata. Aceasta fereastra clasica permite selectarea unui font, a marimii acestuia, si a culorii. Remarcati in partea dreapta jos, a ferestrei sectiunea 'Sample' (Mostra Text).

Inserarea unui link

- Crearea legaturilor si ancorelor -

Una dintre caracteristicile de baza ale limbajului HTML este aceea de structurare a publicatiilor intr-o colectie de documente intre care exista legaturi, trecerea de la un document la altul facandu-se prin intermediul acestora. Legaturile, in functie de locul in care se afla fisierele conecate prin legatura, sunt: 

>interne- daca legatura se face catre o sectiune a aceluiasi fisier; 
>locale -daca fisierele se afla pe acelasi calculator, eventual pe calculatoare din aceeasi retea locala; 
>indepartate- daca fisierele legate se afla pe calculatoare din retele diferite (pe servere aflate la distanta).
 

< Unul dintre lucrurile de baza ale web-ului este crearea de legaturi catre alte pagini, fie ca sunt ale dumneavoastra, fie ca sunt in alta parte. Comanda FrontPage este 'Insert/Hyperlink' din meniul principal.

 Legaturile se realizeaza prin intermediul marcajului <A> </A>, cu urmatoarea sintaxa:


<A HREF='nume_fisier'> Text explicativ </A>

unde: 
HREF este atributul ce contine calea catre fisierul spre care arata legatura (HREF este o prescurtare de la Hypertext Reference); 
nume_fisier: numele fisierului catre care se face legatura 
Text explicativ: Legatura cu fisierul solicitat se face prin selectarea textului (clic pe textul explicativ). Textul este afisat diferit fata de restul documentului (colorat diferit si subliniat). 

 

Moduri de specificare a legaturilor

Localizarea fisierului tinta poate fi facuta prin specificarea: 

> caii absolute-specifica intreaga cale, de la directorul de la nivelul cel mai inalt si pana la documentul cerut. Referintele absolute incep intotdeauna cu un slash urmat de succesiunea directoarelor pina la documentul referit. De exemplu, crearea unei legaturi catre documentul pe care tocmai il cititi se face prin: 
https://www.x3m.ssitl.ro/ScoalaOnline/index.htm 
> caii relative-specifica directoarele catre documentul tinta pornind de la documentul in care se afla referinta (documentul de start). Specificarea caii se face ca in Unix, cu directoarele separate prin slash, indiferent de sistemul de operare pe care lucrati. Prin .. se va specifica directorul aflat pe nivelul superior.

Exemplu: 
HREF='../imagini/buton.gif' specifica o cale relativa ce incepe din directorul parinte al directorului curent, iar 
HREF='../../poze/poza1.jpg' specifica o cale relativa ce incepe dintr-un director aflat cu doua nivele mai sus decat directorul curent. 
 

Este recomandata utilizarea legaturilor relative ori de cate ori este posibil, pentru ca documentele sa fie portabile (mutarea unui document sa nu afecteze legaturile stabilite intre fisierele componente. 

 

< Ca urmare a comenzii 'Insert/Hyperlink' va apre o fereastra asemanatoare cu cea din stanga, unde se poate specifica locatia viitoarei pagini. Remarcati ca legatura se poate face atat catre o pagina locala, cat si catre una de pe internet, una deja deschisa in editor sau una noua, care inca nu exista. Remarcati optiunea 'Hyperlink Type' care este selecata 'http' pentru paginile web, 'ftp' pentru protocoalele de transfer al datelor, sau 'mailto' pentru inserarea unei adrese de e-mail.


Legaturi interne
In multe cazuri este nevoie sa se creeze legaturi intre sectiunile aceluiasi document. Spre exemplu, atunci cand documentul este o carte, un tutorial sau un curs vom simti nevoia crearii unui cuprins pentru fiecare capitol al documentului. Se va crea o legatura intre fiecare tema din cuprins si sectiunea din document care trateaza acea tema. Un exemplu in acest sens este capitolul dedicat realizarii scripturilor in shell-ul Bash: mergi acolo ! 


Cearea legaturilor interne se realizeaza prin utilizarea atributului NAME al tagului <A>, care stabileste un cuvant cheie ce identifica unic paragraful tinta: 

<A NAME='cuvant_cheie'> Paragraf tinta </A>

Folosirea tagului cu atributul NAME poarta numele de ancora. Atunci cand se va face referinta la aceasta ancora, documentul va fi derulat in fereastra navigatorului pana cand textul dintre <A> </A> ajunge in partea de sus a ecranului. Ancorele nu sunt afisate diferit fata de restul documentului ca in cazul legaturilor. Referirea la o ancora in documentul de la care pleaca legatura se face in acelasi fel ca in cazul referirii unui intreg document adaugandu-se simbolul # urmat de cuvantul cheie din ancora: 
<A HREF='nume_fisier#cuvant_cheie'> Text explicativ </A> 
Exemplul de mai sus arata ca este posibila referirea la un anumit paragraf al documentului tinta, chiar daca acesta este local sau indepartat.

Inserarea unui tabel

- Cum se foloseste marcajul <table> -

De cele mai multe ori este nevoie ca datele prezentate sa fie sintetizate sub forma unui tabel, avand astfel un impact mai mare asupra vizitatorului (ca sfat pentru incepatori !).

< Inserarea unei tabel este de asemenea foarte simpla, si se face accesand comanda 'Table/ Insert Table' din meniul principal. La accesarea acestei comenzi, ca efect vizual, va veti intalni cu o fereastra pe care am prezentat-o mai jos.

< Trebuie remarcata complexitatea meniului 'Table' care va ofera nenumarate posibilitati de a manipula datele dumneavoastra. Trebuie sa retineti, ca de aici se pot face toate configurarile necesare, referitoare la tabelul dorit (latime, inaltime, culoare, margini, etc.).

Tabelele sunt introduse prin utilizarea marcajului <TABLE> </TABLE> Limbajul HTML ia in considerare urmatoarele elemente pentru construirea unui tabel (unele sunt optionale):

  • Text explicativ care se refera la continutul tabelului;
  • Capul de tabel (capul de tabel va fi scos in evidenta fata de restul liniilor);
  • Datele din tabel (=valorile din celulele tabelului);
  • Celulele tabelului (alinierea continutului);

In HTML, construirea unui tabel se face rand cu rand, specificand celulele de pe fiecare linie. Prima linie este considerata ca fiind capul de tabel, unde se precizeaza ce fel de date sunt continute in coloanele respective. Linia se specifica prin tagul <TR> </TR> Celulele tabelului sunt introduse prin marcajul <TD> </TD>, iar celulele cap de tabel prin <TH> </TH>. Codul HTML pentru crearea unui tabel cu trei linii si doua coloane este:
 

<TABLE BORDER>

<TR>

<TH> Nume

</TH>

<TH> Telefon

</TH>

</TR>

<TR>

<TD> Bogdan

</TD>



<TD> 444222

</TD>

</TR>

<TR>

<TD> Andrei

</TD>

<TD> 222444

</TD>

</TR>

</TABLE>

Se obtine urmatorul tabel:
 

Nume

Telefon

Bogdan

Andrei

S-a folosit atributul BORDER pentru a desena un tabel in care se vad liniile ce formeaza celulele. Absenta atributului determina obtinerea unui tabel fara liniatura.

Celulele tabelului, fie ca fac parte din capul de tabel sau sunt celule obisnuite, pot contine orice marcaj acceptat de HTML, inclusiv legaturi sau alte tabele. Celulele vide nu sunt afisate dar, daca dorim acest lucru, trebuie sa introducem macar un tag <BR> pentru a face celula vizibila.

In exemplul urmator avem un tabel cu trei linii si patru coloane, in care celulele au fost facute vizibile prin introducerea tagului <BR> si a caracterului spatiu (nbsp precedat de &). Marginea groasa a tabelului a fost obtinuta prin specificarea valorii 5 pentru atributul BORDER.
 

Efectul obtinut este unul decorativ. Sursa Html este urmatoarea:

<TABLE Border=5>   <TR> <TH> <BR>  </TH> <TH> <BR>  </TH> <TH> <BR>  </TH> <TH> <BR>  </TH>   </TR>   <TR> <TD> <BR>  </TD> <TD> <BR>  </TD> <TD> <BR>  </TD> <TD> <BR>  </TD>   </TR>   <TR> <TD> <BR>  </TD> <TD> <BR>  </TD> <TD> <BR>  </TD> <TD> <BR>  </TD>   </TR> </TABLE> <BR>
 

Pentru atasarea unei explicatii se foloseste tagul:
 

<CAPTATION ALIGN='aliniere'> Explicatie </CAPTATION>

unde tipul de aliniere poate fi:

  • TOP-explicatia este plasata deasupra tabelului (optiune implicita);
  • BOTTOM-explicatia este plasata dedesuptul tabelului;

Marcajul pentru explicatie trebuie plasat imediat dupa tagul TABLE, inainte de a se incepe definirea randurilor tabelului.

< In momentul in care doriti sa inserati in pagina dumneavoastra un tabel, folosind programul FrontPage Express, sau in momentul configurarii lui, va veti intalni cu o fereastra asemanatoare cu cea din stanga paginii.

< Observati ca aveti posibilitatea de a specifica alinierea datelor in celula atat pe verticala cat si pe orizontala ('Alignment') cat si dimensiunea marginilor ('Border Size') si chiar dimensiunea spatiului dintre celulele tabelului. ('Cell Spacing')

Alinierea datelor in tabel

Alinierea datelor in celulele tabelului se poate face prin doua atribute:

  • ALIGN -defineste alinierea orizontala si poate lua valorile:
    • LEFT- datele aliniate la stanga;
    • RIGHT-datele aliniate la dreapta;
    • CENTER- datele sunt centrate;
  • VALIGN- defineste alinierea verticala si poate avea valorile:
    • TOP - datele sunt aliniate la marginea de sus a celulei;
    • BOTTOM -datele sunt aliniate la baza celulei;
    • MIDDLE - datele sunt centrate vertical la mijlocul celulei;

Atributele de aliniere pot fi plasate in tagurile ce delimiteaza liniile si in tagurile ce definesc celulele. Daca plasam atributul ALIGN=left in tagul TABLE, textul care urmeaza tabelului 'curge' pe langa acesta (tabelul este aliniat in stanga ferestrei navigatorului iar in dreapta sa se afiseaza textul. Folosirea atributului ALIGN=right plaseaza tabelul in marginea dreapta iar textul 'curge' in partea stanga a tabelului.

Reluam primul exemplu, utilizand o aliniere diferita pentru liniile si celulele tabelului:
 

Nume si prenume

Telefon   


 Bogdan
 


 
Andrei
 

iar sursa Html este:

<TABLE Border>   <TR Valign=TOP> <TH> Nume si prenume </TH> <TH> Telefon    </TH>   </TR>   <TR> <TD Align=left> <BR> Bogdan<BR>  </TD> <TD Align=right> 444222 </TD>   </TR>   <TR> <TD Valign=Middle><BR> <BR> Andrei<BR>  </TD> <TD Valign=Bottom> 222444 </TD>   </TR> </TABLE>
 

< Un lucru foarte util in editorul FrontPage Express este ca la selectarea tabelului sau a unei celule si apasarea butonului drept al mouse-ului va apare un meniu util de unde se poate configura tabelul dumneavoastra. Optiunile 'Cell Properties' sau 'Table Properties' sunt cele mai utile in acest sens. In urma activarii lor, ca efect vizual, veti vedea o fereastra de unde se pot configura atat dimensiunile tabelului sau celulei cat si culorile de fundal sau ale chenarelor.

Celule extinse

Daca dorim sa organizam datele in tabel astfel incat este nevoie ca o celula sa se intinda pe mai multe linii sau coloane, avem la dispozitie atributele:

  • COLSPAN = n - permite unei celule sa se intinda pe n coloane;
  • ROWSPAN = n - permite unei celule sa se intinda pe n randuri;

Cele doua atribute pot fi plasate in tagurile folosite pentru specificarea celulelor de date. Celulele de date se pot extinde intotdeauna in jos si/sau spre dreapta.

Inserarea cadrelor (frame)

- Utilitatea unei pagini construite cu cadre -

O alta modalitate de structurare a unui document hypermedia este impartirea ferestrei navigatorului in mai multe zone distincte (frame- cadru), in fiecare dintre acestea putand sa se afiseze un alt document. O practica frecventa printre creatorii de site-uri este aceea de a utiliza doua frame-uri verticale: in frame-ul stang se afla de obicei butoane prin a caror apasare se face legatura cu o anumita sectiune a site-ului, afisarea facandu-se in frame-ul din dreapta. In continuare vom vedea cum se introduc frame-urile si ce atribute pot fi utilizate. 

Introducerea unui frame se realizeaza cu marcajul <FRAMESET> </FRAMESET> astfel: 

<FRAMESET COLS='30%,*'>

<FRAME SRC='fisier1.htm'>

<FRAME SRC='fisier2.htm'>

</FRAMESET>

In exemplul de mai sus s-au creat doua zone 'verticale' (longitudinale), prima ocupand 30% din fereastra navigatorului, iar a doua restul. In primul frame se va afisa continutul fisierului fisier1.htm, iar in frame-ul dreapt se va afisa fisierul fisier2.htm. Daca un document hypermedia este structurat folosind frame-uri, atunci se va renunta la marcajele ce definesc corpul documentului <BODY> </BODY>.
 

Observatii:

Nu este obligatoriu sa se foloseasaca '*', asa cum apare in exemplu, corect fiind si forma: COLS='30%,70%' 
Se poate realiza impartirea documentului in mai multe frame-uri, specificand procentul din aria ferestrei navigatorului: COLS='20%, 10%, 40%, 30%' (impartire in patru zone longitudinale); 
Daca se doreste impartirea documentului in zone asezate invers (pe linii), se va utiliza atributul ROWS in locul atributului COLS. 
Frame-ul poate fi redimensionat de vizitatorul paginii cu ajutorul mouse-ului, daca nu se specifica atributul NORESIZE, despre care vom vorbi mai tarziu; 
Navigatoarele mai vechi, precum si navigatoarele 'mod text' asemanatoare cu lynx din Linux, nu puteau afisa documente ce contin frame-uri. In cazul in care doriti ca pagina sa poata fi vizitata si de catre utilizatorii unor astfel de navigatoare puteti realiza si o versiune care sa nu contina frame-uri: 
<FRAMESET COLS='30%,*'>

<FRAME SRC='fisier1.htm'>

<FRAME SRC='fisier2.htm'>

</FRAMESET>

<NOFRAMES>
<BODY> 

<A HREF='pagina.htm'> Versiunea fara frames </A> 

</BODY>
</NOFRAMES>




Utilizarea frame-urilor imbricate 
In cazul in care dorim sa impartim documentul in trei frame-uri dispuse diferit, va trebui sa scriem urmatoarele:


<FRAMESET COLS='25%,*'>


<FRAME SRC='fisier1.htm'>

<FRAMESET ROWS='20%,*'>

<FRAME SRC='fisier2.htm'>

<FRAME SRC='fisier3.htm'>

</FRAMESET>

</FRAMESET>

In cazul in care dorim amplasarea unor legaturi catre alte documente intr-unul dintre frame-uri si vrem ca afisarea sa se realizeze in celelalte, este nevoie sa introducem atributul NAME atunci cand definim frame-urile, astfel: 
<FRAMESET COLS='25%,*'>


<FRAME SRC='fisier1.htm' NAME='unu'>

<FRAMESET ROWS='20%,*'>

<FRAME SRC='fisier2.htm' NAME='doi'>

<FRAME SRC='fisier3.htm' NAME='trei'>

</FRAMESET>

</FRAMESET>

Fiecarui frame i se va asocia numele atribuit prin NAME. Numele poate fi utilizat atunci cand, de exemplu, introducem in fisier1.htm o legatura catre un document care sa se afiseze in frame-ul 'trei' (cel cu fond galben). Legatura se va introduce prin: 

<A HREF='vaca.gif' TARGET='trei'> Legatura </A>


Pentru atributul TARGET se pot utiliza si valori ca: 
TARGET='_self' -fisierul se incarca in frame-ul ce contine legatura; 
TARGET='_blank'-fisierul se incarca intr-o fereastra noua a navigatorului; 


Atributele unui frame 
Marcajul <FRAMESET> poate fi utilizat in conjunctie cu urmatoarele atribute: 

FRAMEBORDER='yes|no' | 0 :
specifica daca bordura (chenarul) frame-ului este sau nu vizibila. Chenarul este, implicit, vizibil. 
BORDER=numar_pixeli 
specifica ce grosime sa aiba chenarul. (valabil doar pentru Netscape) 
BORDERCOLOR=culoare 
specifica ce culoare sa aiba chenarul. (valabil doar pentru Netscape) 
In conjunctie cu marcajul <FRAME> se pot utiliza atributele: 
SCROLLING='yes|no|auto'
stabileste daca se afiseaza sau nu bara de scroll intr-un frame. Valoarea auto determina afisarea barei de derulare atunci cand este cazul (adica informatia nu se poate afisa in intregime). 
NORESIZE
nu permite redimensionarea frame-ului de catre utilizator; 
FRAMEBORDER='yes|no' | 0 :
specifica daca bordura (chenarul) frame-ului este sau nu vizibila. Chenarul este, implicit, vizibil.

Inserarea unui script java (javascript)

- Ce rol are si de ce il folosim -

Cu fiecare noua versiune, HTML devine din ce in ce mai puternic, dar unele lucrari cer inca mai mult decat ceea ce pot oferi etichetele HTML de baza. HTML este proiectat sa formateze si sa afiseze articole pe ecran. Insa daca doreati ca paginile dumneavoastra web sa interactioneze cu utilizatorul, in trecut trebuia sa scrieti un script CGI care sa fie plasat pe server. Scripturile CGI sunt foarte capabile, dar reclama adesea unele cunostinte neconventionale de programare si de lucru cu un server. O alta varianta este de a folosi JavaScript, un limbaj usor de invatat si de folosit. JavaScript ruleaza pe masina client si este inglobat in codul HTML, astfel ca este ideal pentru oamenii obisnuiti cu HTML. In aceasta lectie la ScoalaOnline, veti avea ocazia de a arunca o scurta privire asupra limbajului.

JavaScript este un limbaj de scriptare simplu, interpretatt, orientat spre obiecte, care poate fi folosit pentru a adauga un comportament interactiv simplu unei pagini HTML prin intermediul unui script de cuvinte-cheie inserate intr-o pagina web.

JavaScript este considerat uneori un subset al limbajului de programare Java. De fapt, cand priviti spre originea sa, puteti vedea ca nu este adevarat. Cand Sun lucra la definirea limbajului Java, Netscape crea un limbaj de scriptare pentru produsul lor LiveWire, numit LiveScript. Intre timp Java a fost lansat cu multe urale. Netscape si-a dat seama ca LiveScript ar fi folositor ca mod de interfatare cu Java si a contactat Sun pentru a-i comunica ideea. Sun a ajutat Netscape sa refaca LiveScript si l-a numit JavaScript. Desi poseda unele elemente de sintaxa similare cu cele din Java, JavaScript nu este un derivat din acesta.

In capitolele anterioare am discutat despre crearea paginilor web utilizand limbajul de marcare HTML unde ati invatat sa introduceti intr-o pagina liste, tabele, imagini, formulare. Site-urile Web nu sunt insa doar niste 'tiparituri electronice', ele trebuie sa interactioneze cu utilizatorul, sa-i furnizeze acestuia servicii prompte si 'pe gustul sau'. Pentru a putea defini si folosi comportamentul elementelor dintr-o pagina Web s-au dezvoltat limbaje simple de 'programare', numite limbaje de scripting. Secventele de program scrise intr-un astfel de limbaj se numesc scripturi.

Trebuie sa facem distinctie intre limbajul Java, care este un limbaj de nivel inalt de uz general (se pot scrie, in principu, aplicatii de orice tip), si JavaScript, care permite doar scrierea de secvente de program ce se executa la aparitia unui eveniment. Este adevarat ca exista asemnari intre sintaxa celor doua limbaje, ele avand sintaxa apropiata de limbajul C, sunt ambele orientate obiect si pot fi utilizate in construirea paginilor Web, dar nu sunt acelasi lucru (asa cum foarte multi 'avizati' afirma).

Scripturile JavaScript sunt interpretate de browserele Web, care 'stiu' JavaScript, deci legatura browser-script va aparea cu claritate pe tot parcursul capitolului. Ca si in limbajele traditionale, in JavaScript vom lucra cu variabile, constante, tipuri de date, functii. Noutatea e aceea ca JavaScript este un limbaj orientat obiect si bazat pe evenimente. Aceste doua caracteristici vor fi discutate pe larg deoarece reprezinta esenta limbajului.
 
  

< Editorul FrontPage Express va inlesneste inserarea unui script Java direct in sursa, fiind prevazut cu o unealta utila in acest sens. Trebuie doar sa accesati comanda Insert/Script  din meniul principal si veti avea ca efect vizual fereastra de ma jos, in care puteti scrie scriptul dorit.

>Fereastra de mai sus apare in urma comenzii Insert/Script din meniul principal al editorului nostru. Observati ca aveti posibilitatea de a scrie fie un script Visual Basic (VB Script), fie un script Java (JavaScript).

Obiect. Eveniment

Oricare limbaj orientat-obiect are ca baza notiunea de obiect, de aici derivand si o noua maniera de programare.
Prin obiect intelegem un model software al unei entitati sau fenomen din viata reala, caruia i se retin doar insusirile fundamentale, definitorii. Obiectul va fi descris printr-un set de comportamente si caracteristici. In JavaScript prin obiecte se reprezinta actiunile, caracteristicile si starea unei pagini Html.

Sa luam ca exemplu transformarea unui profesor (notat cu prof') intr-un model software (obiect). Putem lua in considerare caracteristici (properties) cantitative (inaltime, greutate, culoarea ochilor) si calitative (inteligenta,). Obiectul nostru va fi bine descris prin comportamentul sau (behavior), aceasta insemnand o lista cu actiunile intreprinse: pune note proaste, striga la bietii elevi, preda intr-una, Obiectul nostru se va afla la un moment dat intr-o anumita stare: stare de nervi, stare de asteptare (doar o prinde pe careva copiind la extemporal). Obiectul nostru poate ajunge intr-una din starile mentionate in urma aparitiei unui eveniment, care determina reactia obiectului (realizarea unei actiuni). Evenimente ar putea fi: elevul nu a invatat, ceea ce determina activarea actiunii de a pune note proaste sau de a striga la elev.
Daca definim si obiectul elev, cu propriile insusiri si comportamente, precum si alte obiecte implicate, vom avea imaginea unei lumi in care entitatile sunt obiecte ce interactioneaza, reactioneaza si determina reactii.

Sa trecem in revista cativa termeni foarte importanti:

object (obiect) = vezi definitia;

property(proprietate) = caracteristica fundamentala a unui obiect; stare a unui obiect;

method (metoda) = actiune a obiectului prin intermediul careia se poate modifica una sau mai multe proprietati ale obiectului;

event(eveniment) = 'ceva care se intampla'


Daca ati urmarit exemplul ati recunoscut, probabil, 'prototipul' unora dintre fostii, actualii sau viitorii vostri profi. Noi definim in general un prototip de obiect, o clasa de obiecte, in timp ce un obiect particular al clasei este numit instanta (clasa este o multime de obiecte).

Pentru a putea lucra cu obiectul trebuie sa utilizam numele acestuia, iar pentru a utiliza valoarea unei proprietati procedam astfel:

nume_obiect.proprietate

Modificarea unei proprietati se poate face astfel:

        prof.bun = false
        prof.inaltime = 1.80

Pentru a putea lucra cu evenimentele trebuie sa cunoastem care pot fi acestea si cum le putem 'capta' (cum stim ca s-a produs un eveniment si cum putem executa actiunea dorita). Evenimentele posibile sunt listate in tabelul de mai jos:

Eveniment

Se aplica pentru

Apare cand

Event handler

Abort

imagini

Utilizatorul opreste incarcarea unei imagini (apasand butonul Stop sau selectand o legatura

onAbort

Blur

ferestre si elemente de formular

Utilizatorul elimina controlul de intrare de pe un element de formular sau fereastra

onBlur

Change

campuri si arii de text, liste derulante

Utilizatorul schimba valoarea elementului

onChange

Click

butoane, butoane radio, casute de validare, legaturi

Utilizatorul 'apasa' ('da click') un element

onClick

DragDrop

ferestre

Utilizatorul 'trage' un obiect in fereastra

onDragDrop

Error

imagini, ferestre

Incarcarea unui document determina erori

onError

Focus

ferestre si elemente de formular

Utilizatorul da controlul de intrare unei ferestre sau unui element de formular

onFocus

KeyDown

documente, imagini, zone de text, legaturi

Utilizatorul elibereaza o tasta (din apasare)

onKeyDown

KeyPress

documente, imagini, arii de text, legaturi

Utilizatorul apasa o tasta

onKeyPress

KeyUp

documente, imagini, legaturi, zone de text

Utilizatorul elibereaza o tasta

onKeyUp

Load

corpul documentului

Utilizatorul incarca un document in browser

onLoad

MouseDown

documente, butoane, legaturi

Utilizatorul 'dezapasa' butonul mouse-ului

onMouseDown

MouseMove

Mutarea cursorului mouse-ului

onMouseMove

MouseOut

arii, imagini, legaturi

Utilizatorul muta cursorul in afara elementelor specificate

onMouseOut

MouseOver

legaturi

Utilizatorul muta cursorul deasupra unui link

onMouseOver

MouseUp

documente, butoane, legaturi

Utilizatorul elibereaza butonul mouse-ului

onMouseUp

Move

ferestre

Mutarea unei ferestre

onMove

Reset

formulare

Upasarea butonului Reset

onReset

Resize

ferestre

Modificarea marimii unei ferestre

onResize

Select

arii de text, liste derulante

Utilizatorul selecteaza un element de intrare

onSelect

Submit

formulare

Utilizatorul trimite un formular

onSubmit

Unload

corpul documentului

Utilizatorul iese din pagina

onUnload

Intr-o sectiune viitoare vom invata cum se poate executa o actiune utilizand evenimentele. Sa notam ca aparitia unui eveniment este testata prin folosirea unui identificator numit handler. Handler-ul reprezinta de fapt apelul unei functii sau o secventa de instructiuni JavaScript, deci vom intelege prin event handler tratarea aparitiei unui eveniment. In tabelul precedent sunt prezentate evenimentele posibile, elementele unde pot aparea evenimentele, semnificatia si handler-ul fiecarui eveniment (se adauga prefixul on numelui evenimentului).

Cum introducem un script. Marcajul Script

Pentru a introduce un script intr-un document Web vom utiliza marcajul <SCRIPT>, care este o extensie a limbajului Html. Acest marcaj permite introducerea unui numar arbitrar de functii sau secvente de instructiuni JavaScript si poate sa apara in orice sectiune a documentului.

Exemplul 1 Vom introduce un script care sa afiseze in document un mesaj. Codul este urmatorul:

<HTML>
<HEAD>
  <Title>Exp 1</Title>

<Script Language='JavaScript'>
<!--

document.write('Acesta este inceputul documentului')

-->
</Script>
</HEAD>
<Body>
<P>
Restul mai tarziu !

</Body>
</HTML>

Observatii:

Am utilizat atributul Language pentru a specifica ce limbaj de scripting este utilizat in scriptul inserat;

Scriptul propriu-zis a fost introdus intr-un marcaj de comentariu pentru a nu induce in eroare browserele care nu pot interpreta JavaScript. Spunem ca ascundem scriptul de navigatoarele care nu stiu JavaScript.

Plasarea scriptului in antetul documentului determina executarea acestuia la incarcarea paginii de catre navigator. Continutul paginii va fi afisat doar dupa executarea scripturilor din antetul documentului.

Am utilizat un obiect predefinit, document si o metoda a sa write. Acest obiect defineste caracteristicile documentului Html incarcat in fereastra navigatorului. Metoda write afiseaza un sir de caractere in cadrul documentului.

Exemplul 2 Adaugam codului din exemplul precedent linia:

window.alert ('Apasa OK pentru continuarea inacrcarii documentului !');

Observatii:

Am utilizat un obiect nou, window, care modeleaza fereastra navigatorului.

Folosirea metodei alert a obiectului window determina aparitia unui mesaj de avertizare pentru utilizator. Apasarea butonului OK permite continuarea navigarii.

Sa trecem in revista atributele marcajului SCRIPT:

Language='denumire_limbaj' - precizeaza ce limbaj de scripting utilizam in scriptul inserat. Daca folosim Visual Basic Script vom scrie ca denumire 'VBScipt'. Daca dorim sa scriem cod alternativ in cazul in care browserul vizitatorului nu poate interpreta scripturi, vom insera acest cod in marcajul <NOSCRIPT> </NOSCRIPT>

Src = 'fisier.js' - scriptul nu va mai fi introdus in documentul Html ci va fi preluat din fisierul specificat in atribut (se poate scrie calea absoluta catre fisier, acesta putandu-se afla si pe o masina de la distanta). Daca fisierul ce contine scriptul este identificat si incarcat fara erori, ceea ce este scris in interiorul marcajului Script nu este luat in considerare. Daca apar erori la incarcarea scriptului se iau in considerare instructiunile scrise in interiorul marcajului.

Putem introduce oricate marcaje SCRIPT in documentul Html si in oricare sectiune a documentului. De asemenea, intr-un marcaj SCRIPT pot fi introduse un numar arbitrar de functii si instructiuni.

Elementele de baza ale limbajului JavaScript

Pe linga elementele specifice (evenimente, handler-e de eveniment, obiecte), limbajul JavaScript contine, ca in orice limbaj de programare, urmatoarele elemente:

variabile

constante

operatori

expresii

instructiuni

functii

Variabile

In acceptiunea generala a termenului, prin variabila intelegem un obiect utilizat in algoritmi, care are urmatoarele caracteristici:

nume - sir de caractere ce identifica in mod unic variabila, numit identificator. De obicei, identificatorul contine litere, cifre, caracterul '_' si are ca prim caracter o litera sau '_'. JavaScript este un limbaj case sensitive, adica se face distinctia intre literele mari si mici. Astfel, variabilele: suma, Suma, SUma, sUMA sunt considerate distincte.

tip de date - multime ale carei elemente pot fi date ca valori variabilei;

valoare - valoarea propriu-zisa a variabilei; Variabila isi poate schimba valoarea pe parcursul executiei, dar are o singura valoare la un moment dat;

zona de memorie - zona de memorie in care se pastreaza valoarea actuala a variabilei (dimensiunea zonei este dependenta de tipul variabilei)

Salvarea documentului editat

- Cum se salveaza un document html -

Daca munca dumneavoastra este terminata, este momentul sa salvati pagina. In acest moment trebuie sa tineti minte extensiile fisierelor cu care lucrati. Editorul va recomanda salvarea paginii cu extensia *.htm lucru care nu este intotdeauna util deoarece, cum am mai spus in aceasta lectie, sunt servere care nu pot trimite paginile in acest format si de aceea, cel mai bine este ca atunci cand salvati documentul sa specificati extensia *.html.
 
 


Remarcati fereastra de mai sus in care este afisata in momentul in care doriti sa salvati documentul dumneavoastra. Este necesar sa salvati mai intai documentul ca fisier ('As file') pe disc, in cazul in care nu lucrati direct pe un server de web.

Un alt lucru important este sa retineti locul unde sunt plasate fisierele sitului dumneavoastra. Paginile trebuie salvate intr-un director unic, asa cum este recomandat si in pagina noastra 'Reguli elementare'.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 857
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site