Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRÃRILOR DE DRUMURI - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATÃ

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic




ROMaNIA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR

SI TURISMULUI

ADMINISTRATIA NATIONALÃ A DRUMURILOR




CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE

LUCRÃRILOR DE DRUMURI

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA

APELOR DE SUPRAFATÃ

CAIET DE SARCINI GENERALE

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR

DE SUPRAFATÃ

GENERALITÃTI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume:

- santuri la marginea platformei;

- santuri de garda;

- rigole la marginea platformei;

- rigole la bordura trotuarului;

- rigole de acostament;

- casiuri;

- lucrari de canalizare;

- canale de evacuare;

- puturi absorbante;

- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.

1.2. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

- podurile si podetele;

- lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;

- lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.

PARTEA I

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAPITOLUL I

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI

3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania.

3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1/2002

- ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1/2002

- ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1/2002

- ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011-1996.

3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment.

Tabel 1

Nr.

CONDITIILE DE EXECUTIE SAU CARACTERISTICILE

CLASA BETONULUI

TIPUL DE

TIPUL DE CIMENT

crt.

ELEMENTELOR

BETON

P40

Pa35

M30

Hz35

1

Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1,5 m

C 12/15

C 16/20 - C 25/30

oricare

oricare

I

U

R

R

U

I

I

I

2

Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1,5 m

C 12/15

C 16/20 - C 25/30

oricare

oricare

I

U

R

U

U

I

U

R

3

Elemente sau constructii din betoane superioare

C 28/35

³ C 32/40

armat

armat

U

U

I

I

I

I

I

I

NOTÃ: R - ciment indicat a se utiliza

U - ciment utilizat in locul celui indicat

I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice

Tabel 2

Tipul de ciment

Nr.

Tipul de mortar

indicat a se utiliza

utilizabil in lipsa celui indicat

1.

Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50

F 25

M 30

2.

Idem de marca 100

M 30

Pa 35

3.

Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate

Pa 35

M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

3.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

Tabel 3

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

P 40

Pa 35

M 30

Hz 35

Inceputul prizei

1 h

1 h

1 h

1 h 30'

Sfarsitul prizei

< 10 h

< 10 h

< 10 h

< 10 h 30'

Constante de volume pe turte

Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi

Rezistent la intindere din incovoiere minim N/mmp

- la 2 zile

- la 7 zile

- la 28 zile

Constante de volum Le Chatelier

Marimea volumului    < 10 mm

Rezistente la compresiune min. N/mmp

- la 2 zile

- la 7 zile

- la 28 zile

3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

3.7. In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.

3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.

3.10. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.

Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

3.11. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23.

ART.4. AGREGATE

4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm

sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8

- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm.

4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

4.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.

4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.

4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.

Tabel 4

CARACTERISTICI

CONDITIILE MINIME DE

ADMISIBILITATE

OBSERVATII

Forma granulelor

b/a

c/a

Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului.

4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5.

Tabel 5

Conditii de admisibilitate

Denumirea impuritatii

Nisip natural sau de concasaj

Pietris sau piatra sparta

Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri

Nu se admit

Nu se admit

Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor

Nu se admit

Nu se admit

Mica, % , max.

Carbune, %, max.

Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)

galbena

galbena

Argila in bucati, %, max.

Parti levigabile, %, max.

Sulfati sau sulfuri

Nu se admit

Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.

Tabel 6

Caracteristici fizico-mecanice

Conditii de admisibilitate

Densitate aparenta, kg/mc, min.

Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min.

Porozitate totala pentru piatra sparta %, max

Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max

Volum de goluri in stare afanata pentru:

- nisip, % max.

- pietris, % max.

- piatra sparta, % max.

Rezistenta la strivire    %

- in stare saturata, min.

- in stare uscata, max.

Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min.

Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min.

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max.

4.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.

4.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.

4.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.

Tabel 7

Sortul de nisip

Treceri, in % prin sita sau ciurul de:

min.

max.

min.

max.

min.

max.

Tabel 8

Balastul pentru betoane

Treceri, in % prin sita sau ciurul de:

d max.

min.

max.

min.

max.

min.

max.

min.

max.

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

4.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 19.

4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5. APÃ

5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.

Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9

Caracteristici chimice si fizice

Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri gr/l    max.

Sulfati gr. SO42 / litru    max.

Substante organice gr/litru    max.

Cloruri gr.CL/litru    max.

Azotati gr. NO3/dm3    max.

Magneziu gr. Mg2/dm3    max.

Materii in suspensie gr.    max.

4

2

0,5

0,5

0,5

0,5

3

ART.6. OTEL BETON

6.1. Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.

6.2. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

6.3. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.

6.4. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

6.5. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.

6.6. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

CAPITOLUL II

MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDÃRII

DE PIATRÃ BRUTÃ SI BOLOVANI

ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.

7.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

ART.8. PIATRÃ BRUTÃ PENTRU PEREURI SI ZIDÃRII

8.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.

8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10

Caracteristici

Conditii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min.

Rezistenta la inghet-dezghet:

- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max.

- coeficient de inmuiere pe epruvete %    max.

8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

Tabel 11

Caracteristici

Conditii de admisibilitate

Forma

Inaltimea, mm

Dimensiunile bazei, mm: - lungime

- latime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max.

neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana

egala sau mai mare ca inaltimea

8.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.

8.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.

8.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1½ dimensiunea celei mai mari.

ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDÃRII

9.1. Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.

9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:

- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60%

- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11.

9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12.

Tabel 12

Dimensiuni

Conditii de admisibilitate

- lungime, latime a fetei, mm

- inaltime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max.

9.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80200 mm.

CAPITOLUL III

MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip (En) superior lui 40.

10.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D 15 > 4 d 85

unde:

D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant

d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor

10.3. Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662/2002 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime.

10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ NP 075/2002.

ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI

11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

- tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2-92

- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84

- tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau.

11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13.

Tabel 13

DIMENSIUNI

STAS 6675/2-86

STAS 10617/2-84

NI 8500-80 IPMP BUZÃU

TUB P.V.C.rigid

TUB P.E. rigid

TUB PVC

Diametrul exterior mm

Grosimea nominala    mm



Lungimea ml

Greutatea kg/ml

Suprafata activa    cmp/ml

neperforat

neperforat

11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil.

11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:

- intrari si iesiri din caminele drenurilor

- la cap de dren

- la cap de aerisire

- intre chesoane pentru evacuarea apelor.

11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.

11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 - tabel 15.

ART.12. GEOTEXTIL

12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ NP 075/2002.

12.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

CAPITOLUL IV

MATERIALE PENTRU CANALIZÃRI

ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

13.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15.

13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).

13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16.

Tabel 16

SPECIFICATIA TUBULUI

DIAMETRUL INTERIOR

LUNGIMEA

GROSIMEA

STAS 816-80

Tubul interior la care se racordeaza canalul

Fig.19

Tubul superior

Fig.20

Tubul racord

Fig.21

Cot cu mufa

Fig.12-14

Toate dimensiunile sunt in mm.

13.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17.

Tabel 17

SPECIFICATIA TUBULUI

DIAMETRUL

LUNGIMEA

GROSIMEA

STAS 816-80

Tubul la partea superioara

Fig.22

Tubul de la partea superioara

Fig.23

Tubul racord

Fig.24

Toate dimensiunile sunt in mm.

13.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale.

13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton nesclivisit.

Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.

Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar, nedogit.

13.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.

Tabel 18

DIAMETRUL NOMINAL

PIERDEREA DE APÃ LA PRESIUNEA DE 5 M    (H2O)

D MM

CMC/M LUNGIME (LA TUBURI INTREGI) MAX.

CMC/DM2 SUPRAFATA DE INCERCARE

13.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816-80, va fi de maximum 6%.

13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.

13.10. In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20.

Tabel 19

DIAMETRE NOMINALE D MM

INCÃRCAREA MINIMà   P, N/M

13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

13.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.

13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.

Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.

13.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.

13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala.

13.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

13.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.

CAPITOLUL    V

BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU

RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.

Tabel 20

Tipul

Marimea

Latimea

Inaltimea

Lungimea 1+/-5

Observatii

A

B

I

P

A2

B3

I

P

Utilizat la trotuare

Utilizate la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc.

Utilizate la intrari

Carosabile

Toate dimensiunile sunt in mm.

14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21.

Tabel 21

CARACTERISTICI MECANICE

CONDITII DE ADMISIBILITATE

Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp

Rezistenta la uzura    mm max.

Rezistenta la inghet-dezghet

la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sau stirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.

Tabel 22

DENUMIREA DEFECTULUI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

Sageata fetelor vazute, 0/00 max.

Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max.

Stirbituri, mm max.

Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm si adancime de max. 2 mm.

Crapaturi

Nu se admit

ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA

RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri.

Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale.

15.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL    VI

CONTROLUL CALITÃTII MATERIALELOR

ART.16. CONTROLUL CALITÃTII MATERIALELOR

16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.

16.2. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

16.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.

Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.

INCERCÃRI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Tabel 23

Incercari sau

Frecventa incercarilor

Materialul

caracteristici care se verifica

Metode conform

Incercarea de informare

Incercarea inainte de utilizare

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot

Constante de volum

SR 196/3/95

O determinate la fiecare lot aprovizionat

Ciment

Timpul de priza

SR 196/3/95

nu mai putin de 100 t pe o proba medie

Rezistente mecanice la 2(7) zile

Rezistente mecanice la 28 zile

SR EN 196-1/95

O proba la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare

SR EN 196/3/95

Doua determinari pe siloz sus si jos

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Parte levigabila

SR 667/2001

O determinare pe lot de 100 mc

Humus

STAS 4606-80

La schimbarea sursei

Agregate

Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta, continut de carburanti, mica

STAS 4606-80

O determinate pe lot de 100 mc

Granulozitatea sorturilor

SR EN 933/1/02

O proba la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa

O determinare pe lot de 100 mc

Echivalentul de nisip

STAS 730-89

O determinare pentru fiecare sursa

O determinare pe lot de 50 mc

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

STAS 730-89

O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa

Piatra bruta

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

pentru pereuri si zidarii de

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata

SR EN 1926/2000

O incercare pe lot de 100 mc

piatra

Rezistenta la inghet-dezghet

STAS 6200/15-83

O incercare pe lot de 100 mc

Bolovani pentru

Examinarea abaterilor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

pereuri si zidarii

Rezistenta la sfaramare prin compresiune

STAS 730-89

O incercare pe lot de 100 mc

Rezistenta la uzura cu masina Deval

STAS 730-89

O incercare pe lot de 100 mc

Tabel 23 (continuare)

Incercari sau

Frecventa incercarilor

Materialul

caracteristici care se verifica

Metode conform

Incercarea de informare

Incercarea inainte de utilizare

Apa

Analiza chimica

STAS 790-84

Pentru apa potabila nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa

Ori de cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare

Otel beton

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare cantitate aprovizionata

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Material drenant

Echivalentul de nisip

STAS 730-89

O determinare pentru fiecare sursa

O determinare pe lot de 100 mc

Granulometrie

SR EN 933/1/02

O proba pentru fiecare sursa

O determinare pe lot de 100 mc

Tuburi PVC sau

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

PE pentru drenuri

Suprafata activa

Trei determinari pe fiecare lot aprovizionat

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Tuburi din beton pentru canalizare

Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi

STAS 818-80

Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa

O serie de determinari pe fiecare lot de 100 ml

Examinarea vizuala a suprafetelor interioare

STAS 818-80

Examinarea datelor din certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Borduri de trotuare din beton

Dimensiuni

STAS 1137-87

Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursa

O incercare pe fiecare lot de 500 mc



Rezistenta la incovoiere

STAS 1137-87

Idem

Idem

PARTEA    II

MODUL DE EXECUTIE A LUCRÃRILOR

CAPITOLUL    VII

PICHETAREA SI EXECUTIA SÃPÃTURILOR

ART.17. PICHETAREA LUCRÃRILOR

17.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.

17.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.

ART.18. EXECUTIA SÃPÃTURILOR

18.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate “Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor.

18.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.

18.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.

18.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

18.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.

18.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.

18.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 centimetri.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

CAPITOLUL    VIII

COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

19.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:

- Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip;

- Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.

20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.

In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.

20.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.

Tabel 24

CLASA

BETONULUI

DESTINATIA

BETONULUI

REZISTENTA

CARACTERISTICÃ

RbK N/mmp

CANTITATEA

MINIMÃ DE

CIMENT mc

C 2,8/3,5

C 4/5

C 6/7,5

C 8/10

C 12/15

C 16/20

Beton de umplutura

Beton in fundatii masive

Beton in fundatii sau elevatii

Beton simplu in elevatii si beton slab armat

Beton armat

Beton armat prefabricat

ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR

22.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.

Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:

- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;

- fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.

In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.

22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Codului de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012-99” luand in considerare:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;

- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26;

- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.

Tabel 25

Nr.

TIPUL DE ELEMENTE DE BETON

MIJLOC DE

LUCRABILITATE

crt.

TRANSPORT

NOTARI

TASARE cm

1.

Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

basculante

L 2

2.

Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti

autoagitator

L 3

3.

Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse

idem

L 4

Tabel 26

Clasa betonului

Apa, 1/mc pentru lucrabilitate

L 2

L 3

L 4

C 2,8/3,5 .. C 6/7,5

C 8/10 .. C 20/25

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27.

22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:

- pentru fiecare sort de agregat +/- 3%

- pentru ansamblul de agregate +/- 2%

- pentru ciment +/- 2%

- pentru apa totala +/- 5%.

Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii.

22.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.

Tabel 28

Varsta

Rezistenta la compresiune    N/mmp

C 8/10

C 12/15

C 16/20

C 18/22,5

7 zile

28 zile

Tabel 27

Agregat

Limite

% Treceri in masa prin site sau ciurul de:

A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5

max

min

max

min

max

min

B. Pentru betoane de clasa < C 12/15

max

min

max

min

max

min

C. Pentru betoane de clasa > C 16/20

max

min

max

min

CAPITOLUL    IX

COFRAJE

ART.23. COFRAJE

23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.

23.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.

23.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.

Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm.

23.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

CAPITOLUL    X

OTEL DE ARMÃTURÃ

ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMÃTURII

24.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj.

24.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

24.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.

24.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

CAPITOLUL XI

BETON

ART.25. PREPARAREA BETONULUI

25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;

- cimentul;

- nisipul;

- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;

- apa.

25.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axa verticala 10 tururi

- malaxor cu axa orizontala 20 tururi

- betoniera cu axa orizontala 20 tururi

- betoniera cu axa inclinata 30 tururi.

Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.

25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.

25.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.

25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie.

ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

26.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.

26.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.

26.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

26.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.

26.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

26.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.

26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.

Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10° timp de 72 de ore.

Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.

26.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C;

- utilizarea apei reci;

- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire;

- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.

Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°, Inginerul va intrerupe betonarea.

26.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

ART.27. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

27.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control.

27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:

la 7 zile la 28 zile

- compresiune 3 3

- intindere 3 3

27.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.

Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.

27.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.

27.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.

Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.

ART.28. TOLERANTE LA LUCRÃRILE EXECUTATE DIN BETON

28.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29.

Tabel 29

Dimensiuni in m

Tolerante in cm

28.2. Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.

Tabel 30

Inaltimea in m

Tolerante in cm:

a

b

c

Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale

tolerante b pentru elemente portante cu fruct

tolerante c pentru elemente neportante

28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime '1' a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:

- 1/300

- un centimetru.

CAPITOLUL    XII

ZIDÃRII DIN PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDÃRII DIN PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI

29.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.

29.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.

29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute.

29.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.

29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.

29.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.

Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria.

29.7. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.

29.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.

29.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.

29.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.

29.11. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

CAPITOLUL    XIII

AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

30.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.

Panta longitudinala minima va fi:

- 0,25% in teren natural

- 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.

30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului.

30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.

Tabel 31

DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PÃMaNTURI

PANTA MAXIMÃ ADMISÃ %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare

Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:

- nisipuri prafoase si argiloase

- nisipuri argiloase nisipoase

- argile prafoase si nisipoase

Pamanturi necoezive grosiere:

- pietris (2-20 mm)

- bolovanis (20-200 mm)

- blocuri (peste 200 mm)

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina:

- nisip fainos si fin (0,050,25 mm)

- nisip mijlociu mare (0,252,00 mm)

- nisip cu pietris

30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.

Tabel 32

TIPUL PROTEJÃRII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI

PANTA MAXIMÃ ADMISÃ %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5

- clasa BC 10

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului



Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.

30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:

- la ramblee cu inaltimea 35,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate

- la ramblee peste 5,00 m.

Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

30.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.

30.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.

30.9. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.

Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.

Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.

31.3. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE

CIMENT

32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.

32.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

ART.33. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.

Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.

33.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.

ART.34. PEREU DE PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI PE FUNDATIE

DE BETON

34.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 33.1.

34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.

ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

35.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

35.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.

ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.

36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.

CAPITOLUL    XIV

DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA

APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

ART.37. PRESCRIPTII GENERALE

37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin:

- drenuri transversale de acostament;

- strat drenant continuu;

- dren longitudinal sub acostament.

37.2. Drenurile transversale de acostament au o latime de 2530 cm si adancime de 3050 cm situate la o distanta de 1020 m in functie de panta longitudinala a drumului.

Panta longitudinala a acestor drenuri este de 35% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.

37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.

37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.

37.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile.

37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.

In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%.

ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

38.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.

Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.

38.2. Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.

ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB

ACOSTAMENT SAU RIGOLÃ

40.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.

Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume:

- pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m

- pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m

- pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m.

In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m.

40.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4.6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.

40.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.

40.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:

- 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;

- 1,50 m in pamanturi tari.

Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze.

40.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta.

40.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m.

40.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.

40.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.

40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 3040 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.

40.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.

40.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.

40.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

CAPITOLUL    XV

CANALIZAREA

ART.41. DESCHIDEREA SÃPÃTURILOR

41.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.

41.2. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal.

41.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.

ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI

CÃMINELOR DE VIZITARE

42.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa.

42.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte.

42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc.

42.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.

42.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.

42.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.

42.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere.

42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50.

42.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50.

42.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.

42.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul.

Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.

42.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

CAPITOLUL    XVI

BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

ART.43. MONTAREA BORDURILOR

43.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.

43.2. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.

In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.

43.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime.

Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.

43.4. Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.

43.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie.

43.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

CAPITOLUL    XVII

INCERCÃRI SI CONTROALE

ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRÃRILOR

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:

A. INCERCÃRI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

B. INCERCÃRI DE CONTROL DE CALITATE

Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. INCERCÃRI DE CONTROL DE RECEPTIE

Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Tabel 33

Denumirea lucrarii

Natura incercarii

Categoria de control

Frecventa

A

B

C

- Studiul compozitiei

- Pentru betoane de

Betoane > C 8/10

- Incercari la compresiune

clase > C 8/10

- Incercari la intindere

- Pe parti de lucrare

Betoane < C 8/10

- Incercare la compresiune

- Pe parti de lucrari la

- Incercare de plasticitate

cererea dirigintelui

Cofraje

- Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate

- Inaintea betonarii fiecarui element

Armatura

- Controlul pozitiei armaturilor

- Inaintea betonarii fiecarui element

Lucrari executate din beton sau

- Controlul dimensiunilor sii incadrarii in tolerante

- La fiecare lucrare

zidarie din piatra bruta sau bolovani

- Controlul corectarii finisarii a fetei vazute

Lucrari de

- Amplasamentul lucrarilor

protejare a santurilor rigolelor

- Dimensiunile si calitatea lucrarilor

- La fiecare lucrare

si casiurilor

- Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejarii

Drenuri

- Amplasamentul si inclinarea

transversale de

- Dimensiunile

- La fiecare lucrare

acostament

- Posibilitatea de scurgere in sant

- Amplasament

- Cotele radierului

Drenuri

- Realizarea corecta a filtrului

- La fiecare lucrare

longitudinale

- Amplasarea camerelor de vizitare

- Controlul functionarii

- Amplasament

- Cotele radierului

Canalizare

- Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarilor intre ele

- La fiecare lucrare

- Realizarea corecta a umpluturii

- Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare

- Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare

- Controlul functionarii

- Amplasament

Borduri de trotuar

- Realizarea corecta a fundatiei

- La fiecare lucrare

- Respectarea cotelor

A: Incercari preliminare de informare

B: Incercari de control de calitate

C: Incercari de control de receptie

CAPITOLUL    XVIII

RECEPTIA LUCRÃRILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

ART.45. RECEPTIA PE FAZE

45.1. In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

45.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

45.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

45.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

a. Pentru drenuri:

- trasarea si amplasarea caminelor;

- executarea sapaturii la cota;

- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;

- la realizarea umpluturii drenante.

b. Pentru canalizari:

- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare;

- executarea sapaturii, la cote la canal si camine;

- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea;

- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare;

- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea

umpluturii la cota finala.

c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de

cadere, s.a.

- trasarea;

- executia sapaturilor la cote;

- executarea cofrajului;

- montarea armaturii.

d. Drenuri transversale de acostament

- la realizarea acestora.

45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.

ART.46. RECEPTIA PRELIMINARÃ

46.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se:

- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie;

- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;

- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;

- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).

In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora

si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

ART.47. RECEPTIA FINALÃ

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

ANEXÃ

CAIET DE SARCINI GENERALE

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA

APELOR DE SUPRAFATÃ

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996    - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998    - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. NORMATIVE TEHNICE

NE 012-99    - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

III. STANDARDE

SR 183-1:1995    - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-2:1998    - Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 196-1:1995 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.

SR EN 196-2:1995 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor.

SR EN 196-3:1995 +

+ SR EN 196-3:1995/AC:1997 - Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

SR EN 196-6:1994 - Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.

SR EN 196-7:1995 - Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.

SR 227-2:1994    - Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de macinare prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388:1995    - Ciment Portland.

STAS 438/1-89    - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

SR EN 459-2:1997 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.

STAS 539-79    - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere.

SR 648:1996    - Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului.

SR 667:2001    - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790-84    - Apa pentru betoane si mortare.

SR EN 933-2:1998 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1:1998 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval).

STAS 1275-88    - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 6400-84    - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10796/1-77    - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10796/2-79    - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.

STAS 10796/3-88 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1948
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site