CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT CU ARMATURA RIGIDA

CALCULUL ElementeLOR din beton armat cu armAturA rigidA

1. Calcul la stari limita

1.1Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale al elementelor din BAR solicitate la incovoiere, compresiune sau intindere

a.Metoda generala (fig 2 a)

Distributia si marimea eforturilor unitare in beton ,armaturi si otel laminat in calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale se stabileste prin respectarea simultana a conditiilor de echilibru , a legilor fizice exprimate prin diagrame caracteristice de material s e si pe baza conditiilor de compatibilitate a deformatiilor.Aceasta metoda are la baza urmatoarele ipoteze:

-ipoteza sectiunilor plane

-ipoteza neglijarii lunecarilor in beton a armaturilor din otel beton si otel laminat .

-ipoteza utilizarii unor diagramele caracteristice conventionale pentru beton si otel specificate in capitolul 2 al prezentului cod.

-ipoteza neglijarii contributiei betonului la preluarea eforturilor de intindere

-ipoteza lipsei voalarii locale a elementelor armaturii rigide .

Pentru determinarea capacitatilor de rezistenta la incovoiere cu efort axial prin metoda generala se recomanda folosirea programelor de calcul automate,sau folosirea seturilor de sectiuni pentru care sunt calculate relatii M-, M-N

a Metoda generala de calcul presupune compatibilitatea deformatiilor specifice , ipoteza sectiunilor plane si a lipsei deformatiilor de lunecare relative intre armatura rigida si beton.Aceasta metoda determina rezultatele cele mai apropiate de valorile experimentale

Ea este aplicabila printr-un calcul automat iterativ care descompune sectiunea in fibre sau in elemente finite , fiecare fibra sau element avand caracteristicile proprii de material (otel sau beton) .

O iteratie pentruo voloare de forta axiala N data contine urmatoarele etape :

-se alege o pozitie a axei neutre si o deformatie specifica ultima in fibra cea mai intinsa sau cea mai comprimata

-se determina distributia de deformatii specifice pe sectiune

-din curbele s e ale materialelor se determina distributia de eforturi sectionale pe sectiune

-in functie de situatia relatiei de echilibru axial pe sectiune se corecteaza pozitia axei neutre si se reia ciclul.

-pentru pozitia axei neutre pentru care echilibru axial este verificat se determina momentul capabil

Metoda setarii

In cazul sectiunilor din BAR solicitate la incovoiere cu efort axial numarul variabilelor geometrice si de material care intra in ecuatiile de echilibru si in ecuatiile de compatibilitate a deformatiilor este mult mai mare decat in cazul elementelor din beton armat si de aceea problema dimensionarii are mai multe nedeterminari. Pentru a depasi aceasta dificultate este necesar sa se apeleze la conditii suplimentare de conformare si alcatuire corecta a sectiunilor si la decizii de proiectare optimala pentru cazurile date.

Metoda setarii este o metoda care apeleaza la mijloacele proprii calculului automat: elementul finit (metoda fibrei) si programe de tip expert.

Un set este constituit dintr-o multime de variante sectionale concepute astfel incat sa fie corect conformate din punct de vedere al criteriilor de rezistenta si ductilitate ,al cerintelor functionale si al tehnologiei de executie. Setul se poate realiza cu programe care permit discretizarea armaturii rigide .

Criterii de setare a sectiunilor sunt:

-configuratia geometrica a sectiunii de beton

-sistemul de armare longitudinala-armatura din otel beton si armatura rigida de diverse forme

-stadii si curbe caracteristice pentru materiale

Prin setare se inlocuiesc procedeele clasice de dimensionare printr-o operatie de selectie dintr-un set existent a variantei optime pentru anumite criterii stabilite direct de catre proiectant sau de catre calculator.

b.Metoda de calcul simplificat (fig 2b) se bazeaza pe aceleasi ipoteze ca metoda generala si considera urmatoarele aproximatii:

-eforturile unitare in betonul din zona comprimata sunt distribuite uniform pe inaltimea acestei zone si au marimea R_c .

-eforturile unitare in armatura rigida in zona intinsa si comprimata se considera distribuite uniform pe inaltimea acesor zone si au marimea -R_r si R_r

Momentele capabile rezultate se afecteaza cu un coeficient de reducere egal cu 0.9

Coeficientul de reducere egal cu 0.9 aplicat momentelor capabile se justifica datorita urmatoarelor cauze : extinderea diagramelor rectangulare pentru betonul comprimat si otel pana in axa neutra, calcularea dubla (pentru beton si pentru armatura rigida) a eforturilor unitare in zona armaturii rigide.Deci pentru simplificare sectiunea din beton se considera in calcul ca sectiunea bruta si nu cea neta cum ar fi corect.

c.Metoda superpozitiei (fig 2c) este o metoda aproximativa de calcul a capacitatii de rezistenta aplicabila la toate tipurile de elemente din BAR:grinzi, stalpi,noduri si pereti solicitate la incovoiere cu forta axiala . Acesta metoda de suprapunere a efectelor consta in sumarea capacitatii de rezistenta a sectiunilor din beton armat si armatura rigida componente ale sectiunii din BAR. Fortele exterioare se distribuie printr-un factor de distributie celor doua componente. Fiecare componenta este in echilibru cu fortele exterioare corespunzatoare.Aceasta metoda se bazeaza pe principiul care considera ca sectiunea din BAR rezista la actiunea fortelor exterioare totale daca sectiunea din beton armat si sectiunea armaturii rigide care compun sectiunea din BAR rezista fiecare in parte la fortele exterioare care le corespund .Intr-o exprimare generala metoda superpozitei presupune satisfacerea relatiilor:

N=N_b+N_r M_cap =M_{b cap}+M_{r cap} unde

M_{b cap} este momentul capabil al sectiunii din beton armat corespunzator fortei axiale N_b

M_{r cap} este momentul capabil al sectiunii de armatura rigida corespunzator fortei axiale N_r

In metoda superpozitiei curba de interactiune M-N pentru o sectiune din BAR se obtine prin compunerea curbei de interactiune a sectiunii din beton armat M_{b cap}-N_b si a curbei de interactiune pentru sectiunea de armatura rigide M_{r cap} -N_r

Verificarea la incovoiere cu efort axial se face cu relatia.

M £ M_cap

c. Metoda superpozitiei

Metoda superpozitiei este larg utilizata de circa 30 ani in normele pentru BAR din Japonia . Ea a fost verificata experimental printr-un numar foarte mare de cazuri si este acoperitoare. Aceasta metoda permite calculul sectiunii BAR prin calcularea separata a sectiunilor componente din beton armat si respectiv armatura rigida

Utilizarea coeficientului de reducere a rezistentei betonului la calculul momentelor capabile in raport cu metoda generala acopera in afara de fenomenele descrise la metoda simplificata erorile care apar in metoda superpozitiei datorita insuficientei ductilitati a betonului.

Pentru construirea prin metoda superpozitiei a curbei de interactiune M-N pentru o sectiune BAR se pot utiliza mai multe variante . In prezentul cod s-a optat numai pentru varianta superpozitiei simple.

Aceasta metoda poate fi in unele cazuri prea acoperitoare si de aceea se recomanda in special pentru calcule de predimensionare ale elementelor BAR

4.1.2 Calculul la starea limita de rezistenta la forta taietoare a elementelor din BAR

Calculul fortei taietoare capabile pentru elementele din BAR se face prin metoda superpozitiei cu relatia:

Q_cap=Q_{b cap}+Q_{r cap}

in care Q_{b cap} si Q_{r cap} sunt fortele taietoare capabile ale componentelor din beton armat si respectiv armatura rigida care alcatuiesc elementul BAR

Forta taietoare a componentei din beton armat a elementului BAR taietoare este valoarea minima dintre :

- Q_{b1 cap} corespunzatoare ruperii in sectiuni inclinate

- Q_{b2 cap} data de ruperea prin lunecare longitudinala la nivelul talpi armaturii rigide si forfecarea sectiunii din beton armat slabite in dreptul talpii fig 3a.

Pentru verificarea la forta taietoare ,forta taietoare de calcul Q se distributie intre sectiunea din beton armat Q_b si de armatura rigida Q_r prin factori de distributie proportionali cu momentele capabile ale acestora.

Verificarea la forta taietoare se face pentru fiecare componenta in parte si pentru elementrul BAR in ansamblu cu relatiile:

Q_b £ Q_{b cap} pentru beton armat si Q_r £ Q_{r cap} pentru armatura rigida Q £Q_cap

C 4.1.2 Calculul la starea limita de rezistenta la forta taietoare a elementelor din BAR

Metoda superpozitiei este singura metoda existzenta in prezent pentru calcul la forta taietoare pentru elementele BAR care ia in considerare si aportul betonului armat. In EC4 pentru stalpii compoziti se considera mult prea acoperitor ca rezistenta la forta taietoare este data numai de armatura rigida.

Ruperea prin lunecare longitudinala la nivelul talpii armaturii rigide si forfecarea betonului in aceeasi zona este , asa cum rezulta experimental , o rupere tipica pentru elementele din BAR

Distributia fortelor taietoare de calcul intre componentele beton armat si armatura rigida functie de momentele capabile ale acestora limiteaza transferul de capacitate de rezistenta la fora taietoare intre componente.

Interactiunea intre moment si forta taietoare poate fi luata in calcul conform relatiilor date in EC4. Astfel , daca forta taietoare de calcul a armaturii rigide Q_r depaseste jumatate din forta taietoare capabila Q_{r cap} , momentul capabil al sectiunii armaturii rigide trebuie micsorat prin considerarea in calcul a unei grosimii inimii reduse t_i^red obtinuta cu relatia :

t_i^red=t_i (1-(2Q_r/Q_{r cap} -1)²)

Relatia este aplicabila in cazul sectiunilor de armatura rigida in forma de I , la actiuni paralele cu inima, sectiuni in forma de cruce , chesonate si tevi rectangulare

4.1.3 Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din BAR solicitate la torsiune

Momentul capabil la torsiune pentru un element BAR se obtine prin metoda superpozitiei cu relatiile:

M ^t_cap=M^t_bcap+M^t_rcap   

M^t_bcap este momentul de torsiune capabil al sectiunii din beton armat

M^t_r este momentul de torsiune capabil al sectiunii de armatura rigida

Verificarea la torsiune se face cu relatia: M^t £ M ^t_cap

4.1.4 Calculul la starea limita de rezistenta la lunecare

Atingerea capacitatilor de rezistenta proiectate pentru un element din BAR solicitat la incovoiere cu forta taietoare depinde de asigurarea unei conlucrarii eficiente intre componenta din beton armat si cea din armatura rigida.

Valabilitatea ipotezei sectiunilor plane impune ca eventualele lunecari la interfata sa fie neglijabile .

Conlucrarea se poate asigura prin aderenta ,frecare si prin conectori.

Transferul de eforturi intre armatura rigida si betonul armat trebuie verificat in urmatoarele situatii:

a.-In cazul elementelor la care numai una din componente este incarcata direct in situatiile:

-in care grinzile isi transmit direct incarcarile numai uneia din componentele stalpilor (de exemplu stalpii din tevi umplute cu beton la care grinziile metalice transmit direct incarcarea numai tevii si o parte din aceasta incarcare trebuie transferata betonului de umplutura )

-armaturii rigide ancorate in infrastructuri din beton armat (de exemplu armatura rigida din bulbii peretilor din BAR trebuie sa transmita forta maxima de curgere a otelului armaturii rigide betonului armat inconjurator.

Verificarea in acest caz se face comparand fortele de conlucrare capabile L_cap cu forta axiala de calcul DN care trebuie transferata intre componente cu relatia :

DN £ L_cap.

Forta de conlucrare capabila la interfata intre cele doua componente se determina cu relatia: L_cap=_a S_l +SP_cap in care

_a este rezistenta la lunecare medie de aderenta si frecare intre beton si armatura rigida

S_l este suprafata laterala de conlucrare .

SP_cap reprezinta suma capacitatii conectorilor

Valorile rezistentei de calcul la lunecare medie de aderenta si frecare _a intre beton si armatura rigida sunt in cazul incarcarilor gravitationale de lunga durata urmatoarele :

-pentru talpile profilelor partial inglobate 0.2 N/mm²

-pentru inimile profilelor partial inglobate    0.0 N/mm²

-pentru profile din otel total inglobate inclusiv exteriorul tuburilor

0.025 R_c£ 0.55 N/mm²

-pentru interiorul tuburilor circulare    0.2 N/mm²

-pentru interiorul tuburilor rectangulare    0.125 N/mm²

Pentru incarcarile gravitationale de scurta durata si in cazul actiunii seismice rezistenta la lunecare prin aderenta si frecare are valori de 1.5 ori mai mari decat in cazul incarcarilor de lunga durata.

b.-In cazul lunecarii longitudinale care apare la elementele din BAR solicitate la forta taietoare .

Rezistenta de lunecare prin aderenta si frecare intre armatura rigida si beton se neglijeaza in calculul rezistentei la lunecare longitudinala a elementelor BAR solicitate la incovoiere cu forta taietoare. Eforturile de lunecare se preiau de sectiunea neta a betonului din exteriorul perimetrului armaturii rigide si prin etrieri.

Valorile de calcul ale eforturilor de lunecare se pot determina considerand elementul din BAR ca un corp continuu elastic si omogen utilizand relatiile din rezistenta materialelor sau scriind ecuatia de echilibru in stadiul limita ultim intre eforturile unitare normale si eforturile de lunecare la interfata .

Conlucrarea intre armatura rigida si beton la elementele din BAR este asigurata numai prin aderenta si frecare .Frecarea este importanta in acest caz datorita fretarii cu etrieri a betonului in care se inglobeaza armatura rigida . Forma armaturii rigide si stratul de acoperire mare au si ele rol de fretare a miezului.

In mod curent la elementele BAR corect conformate nu se utilizeaza conectori pentru preluarea lunecarii.Incercarile experimentale au dovedit ca nu exista diferenta de comportare intre cele doua situatii: cu sau fara conectori.

Fortele de aderenta la interfata intre otelul structural si beton au particularitati aparte in comparatie cu fortele de aderentsa intre armatura si beton. Incercarile experimentale la smulgere nu sunt adecvate pentru a studia aceste forte in cazul elementelor din BAR . Intr-un element din BAR eforturile exterioare care se aplica componentei armaturii rigide sunt diferite de cele in cazul testului de smulgere impingere pentru armaturi din otel beton

Aderenta intre armatura rigida si beton se compune din 3 fenomene:

-adeziunea chimica a pastei de ciment la suprafata de otel

-frecarea care apare la intrerfata

-rezistenta mecanica care se manifesta prin intrepatrunderea fizica a betonului cu suprafata otelului.

Pentru suprafetele netede ale armaturii rigide, rezistenta mecanica este mai putin importanta decat in cazul suprafetelor profilate. Dupa distrugerea adeziunii aderenta se transmite in acest caz preponderent prin frecare.

Din curbele experimentale pentru un stalp din BAR cu sectiunea armaturii rigide in forma de I rezulta o valoare maxima a efortului unitar de aderenta ( pentru profile cu inaltime de 400mm) de 0.3 Mpa la prima incarcare si inainte de distrugerea adeziunii si o valoare de 0.22Mpa dupa distrugerea adeziunii la a doua incarcare. Se observa deasemenea influenta dimensiunilor armaturii rigide asupra fortelor de aderenta. La inaltimi de 200mm valoarea maxim pentru efortul mediu de aderenta este de 0.6 Mpa

Factorii care influenteaza forta de aderenta:

-grosimea acoperirii. Se observa o crestere cu 20% a fortei la marirea acoperirii de la 50 mm la 75 mm iar de la 75 la 100 mm forta creste cu 80%..La acoperiri mai mari nu mai apar cresteri semnificative.

-cantitatea de etrieri . prin dublarea cantitatii de etrieri sau observat cresteri ale fortei de conlucrare care pot merge pana la 50%

-dimensiunea armaturii rigide.Pentru sectiuni mai mari ale armaturii rigide betonul fisureaza mai mult si scad fortele de aderenta.

-curgerea lenta poate conduce la reducerea fortei de aderenta cu 10% pe o perioada de 6 luni

-rezistenta betonului

-directia de turnare a betonului.

Dupa pierderea adeziunii se identifica doua zone de manifestare a fortei de aderenta:

-in exteriorul limitelor profilului . Dilatarea profilului metalic poate conduce la fisurarea verticala a betonului de acoperire.Gradul de fisurare si marimea fortei de aderenta depinde de gradul de fretare

-intre talpile profilului metalic. Marimea fortei de conlucrare depinde de dimensiunile profilului si de curgerea lenta si mai putin este influentata de confinarea betonului.

Valorile date in cod pentru rezistenta la lunecare medie de aderenta si frecare intre beton si armatura rigida au ca sursa : EC4 pentru sectiunile partial inglobate si normativul japonez pentru sectiunile BAR si pentru cele compozite din teava.

In calculul rezistentei la forta taietoare data de ruperea prin lunecare longitudinale se conteaza numai pe betonul armat de acoperirelaterala a talpilor si nu pe aderenta intre talpa si beton.

Prezenta unor conectori pe talpa respectiva poate mari aceasta rezistenta..

Prezenta conectorilor sub forma de dornuri, dibluri sau bare la elementele BAR apare ca necesara in cazul ancorarii armaturii rigide in peretii din beton armat ai infrastructurilor si in cazul tevilor umplute cu beton la care reactiunile din grinzi transmise numai tevii de otel la fiecare nivel trebuie transferate miezului din beton.In caz contrar miezul de beton are forta axiala 0 si capacitatea sa de rezistenta este nula. Lungimea pe care se verifica transmiterea prin aderenta a eforturilor este egala cu inaltimea unui nivel pentru nivelele curente si − nivel pentru ultimul etaj

5.Elementele de conectare :

5.1 Generalitati ,definitii:

Conectorii sunt dispozitive mecanice de interconectare a componentei din beton si a celei

din otel laminat, cu suficienta rezistenta si rigiditate pentru a permite ca cele doua componente sa fie proiectate ca parti ale unui singur element structural .

Gradul de conectare se defineste astfel:

Conectare totala: Daca forta de lunecare capabila a conectorilor este mai mare decat forta de lunecare maxima care apare la interfata de contact sau N³Nt (un element are conectare totala daca prin cresterea numarului de conectori nu se mai mareste rezistenta la incovoiere a elementului).

Conectare partiala: N<Nt N - numarul de conectori efectiv ,Nt -numarul limita de conectori pentru conectare totala.

Conectorii sunt de doua tipuri : conectori ductili si neductili

Conectorii ductili sunt conectorii care la deformatii de lunecare mari (<=6mm) au o capacitate de deformare si de rezistenta suficienta pentru ca elementul sa-si atinga momentul si rotirea ultima plastica . Conectorii ductili se pot distribui uniform pe lungimea de calcul.Se considera ductili urmatoarele tipuri de conectori:

-dornuri cu cap sudate cu inaltimea h/d³4 si diametru 16£d£

-suruburi de inalta rezistenta

5.2 Tipuri de conectori si elemente de calcul

5.1.Dornuri cu cap sudate-gujoane(fig 30)

a Rezistenta de calcul a dornurilor la lunecare longitudinala

P_cap=min (P_1cap,P_2cap) in care

P_1cap forta asociata ruperii conectorului

P_1cap= 0.8 R_co(d_co²/4)

P_2cap forta asociata ruperii betonului care inglobeaza gujonul

P_2cap=0.32d_co²

=1 pentru h_co/d_co>4

=0.2((h_co/d_co)+1) pentru 3£h_co/d_co£

forta de intindere a conectorului care se estimeaza la Z=0.1P_cap

Gujoanele fara cap se pot folosi daca se previne tendinta de separare a componentei din beton prin alte mijloace .

c.Verificarea conectorilor la lunecare biaxiala a dornurilor

Cand un conector este destinat sa asigure efectul compozit in ambele directii de exemplu pentru grinda compozita pe o directie si pentru placa compozita pe cealalta directie combinatia dintre fortele care actioneaza gujonul trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie:

(F_l/P_cap)²+(F_t/P_cap)²£

in care F_l si F_t sunt fortele de lunecare pe directie longitudinala si respectiv pe directie transversala.

5.Conectori dibluri ( fig 31)

Conectorii dibluri sunt conectori rigizi . Ei exercita o presiune uniform distribuita asupra betonului .Conectorii dibluri se asociaza cu bare de ancoraj care impiedica separarea intre componente . Barele se dimensioneaza in acest caz si la intindere.

a.Rezistenta de calcul a diblurilor la lunecare longitudinala este:

P_cap=A_f1 R_c in care

=(A_f2/A_f1)^0.5   

A_f1 este aria suprafatei frontale a conectorului A_f2 suprafata extinsa la o panta 1/5 pana la conectorul urmator dar cuprinsa in suprafata betonului (fig 30a).Aceasta relatie exprima rezistenta la compresiune locala a betonului fretat triaxial .Sudura dintre conector si armatura rigida trebuie calculata la 1.2 P_cap

5.Conectori din corniere (fig32)

a.Rezistenta de calcul la forta de lunecare longitudinala in acest caz este:

P_cap=10 bh^3/4R_c^2/3   

in care P_cap este dat in N, b si h latimea si inaltimea cornierului in mm,R_c rezistenta la compresiune a betonului in N/mm²

Ancora sudata de cornier se calculeaza la intindere cu relatia :A_a R_a<0.1 P_cap

Nu se recomanda utilizarea conectorilor dibluri sau din corniere la structurile solicitate la actiuni seismice deoarece acesti conectori nu au ductilitate.

5.4 Ancore si bucle (fig33)

a.Rezistenta de calcul la lunecare longitudinala pentru fiecare ramura a armaturii este

P_cap=A_a R_a cos /(1+sin²)^0.5

in care A_a aria unei ramuri a buclei, unghiul in plan vertical intre planul buclei si planul grinzii, unghiul in plan orizontal intre bucla si axa grinzii.

Unghiul este cuprins intre 10 si 45

5.5.Conectori dibluri cu ancore si bucle (fig 34)

b.Rezistenta de calcul la lunecare longitudinala este in acest caz:

P_cap=P_cap^diblu+0.5 P_cap^ancora

P_cap=P_cap^diblu+0.7 P_cap^bucle

5.6 }uruburi de inalta rezistenta pretensionate(fig35)

}uruburile de inalta rezistenta se utilizeaza pentru conectarea la lunecare intre elemente prefabricate .

a.Rezistenta de calcul la lunecare longitudinala este in acest caz:

P_cap=min (P_1cap,P_2cap, P_3cap)

P_1cap - Rezistenta de calcul la forfecarea surubului estre data de relatia

P_2cap -Rezistenta la compresiune locala a betonului este data de relatia

P_3cap-este rezistenta data de frecare

P_3cap=_f Fpr

in care _f este coeficientul de frecare care se considera 0.55 pentru talpi de grosime >15mm iar

F_pr forta de pretensionare in surub redusa datorita contractiei si curgerii lente. F_pr=0.7 A_co R_co

5. Prevederi constructive pentru conectori:

Prevederi generale.

Distanta dintre conectori.

-pentru placi monolite d_min=22t_t unde t_t este grosimea talpii profilului metalic

-distanta de la marginea talpii pana la sirul cel mai apropiat de conectori ³9t

-distanta maxima intre conectori nu trebuie sa depaseasca 800 mm sau de 6h_pl.

Conectori dornuri cu cap

-inaltimea dornului h_co >3d_co in care d_co este diametrul dornului

-distanta intre dornuri in directia lunecarii va fi mai mare de 5d_co iar perpendicular 5d_co pentru placi din beton armat si 4d_co in celelalte cazuri

-diametrul dornului nu trebuie sa depaseasca 5t unde t este grosimea tablei pe care se sudeaza.

-dornurile nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2d_c limita superioara a tablei cutate unde d_c este diametrul capului

-acoperirea cu beton a dornului min 20mm

Conectori dibluri

-inaltimea unui conector diblu bara nu trebuie sa depaseasca de patru ori grosimea lui

-conectorul T -latimea talpii nu trebuie sa depaseasca de 10 ori grosimea ei iar inaltimea inimii trebuie sa fie mai mica de 10 ori decat grosimea ei sau 150mm

-conectorul U - latimea talpii mai mica de 25 ori grosimea ei si inaltimea inimii de 15 ori grosimea ei si mai mica de 150mm

Conectori ancore si bucle

-raza buclei r>7.5f si l>4r , acoperirea buclei a>3f unde f este diametrul barei

Conectori corniere

-inaltimea aripii verticale a cornierului nu trebuie sa depaseasca de 10 ori grosimea ei si 150 mm, lungimea cornierului nu trebuie sa depaseasca 300 mm.

C5 Elemente de conectare

Conectorii trebuie sa fie capabili sa ofere rezistenta la intindere si sa impiedice separarea celor doua componente betonul armat si armatura rigida.Forta de separare ( intindere) se estimeaza la cel putin 10% din rezistenta la forfecare a conectorului.Forte de intindere directa in conectori pot sa apara si in cazul incarcarilor suspendate de armatura rigida.Trebuie evitata ruperea prin lunecare longitudinala si zdrobirea betonului datorita fortei concentrate aplicate de conector. In conditiile in care intre profilele de otel si betonul armat fortele de aderenta sunt reduse, rolul elementelor de conectare mecanica alaturi de cel al fretare este esential in a se asigura existenta materialului compozit prin transmiterea lunecarii intre cele doua componente la elementele la care betonul de acoperire al armaturii rigide nu indeplineste acest rol. Conectorii asiguraa si legatura intre elementele structurilor mixte de exemplu intre cadre metalice si pereti din beton armat de umplutura sau intre placi si cadre metalice (pentru a se asigura efectul de saiba oriuzontala la actiunea seismica.)

In cazul stalpilor din BAR in zona dintre talpi deformatia transversala a betonului poate fi impiedicata de conectori sudati pe inima sau etrieri suplimentari care trec prin inima Aceste elemente determina frecari suplimentare pe talpi si deci eforturi de aderenta mai mari pe suprafata interioara a acestora. Pe fiecare talpa se considera D Lcap= 1/2_fPcap. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca distanta intre conectori corelata cu distanta intre talpi sunt:

-pentru un singur rand de conectori distanta intre talpi nu trebuie sa depaseasca 300mm

-pentru doua randuri 400mm

-pentru 3 sau mai multe randuri 600mm

Pentru elementele care fac parte din structuri antiseismice se recomanda daca este cazul utilizarea conectorilor ductili de tipul dornurilor cu cap sudate.

In cazul conectorilor dibluri cu ancore sau bucle lunecarea se imparte intre dibluri si ancore sau bucle tinindu-se cont si de diferenta de rigiditate.

Relatiile de calcul pentru tipurile de conectori prezentate in cod sunt preluate din EC4