Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CERINTE PENTRU INSTALATII TEHNICO-INDUSTRIALE

Constructii



+ Font mai mare | - Font mai mic



CERINTE PENTRU INSTALATII TEHNICO-INDUSTRIALE

PREGATIREA PENTRU MONTAJ



Generalitati

Toate lucrarile de amenajare si organizare a santierului cad in sarcina antreprenorului general.

Antrepriza generala intocmeste proiectul de organizare si de tehnologia executiei montajului avand obligatia sa asigure conditiile necesare realizarii acestor lucrari conform documentatiei de executie.

Activitati premergatoare montajului

4.2.1. Studierea documentatiei tehnice:

Executantul are obligatia sa studieze proiectele si eventualele necorelari la teren sau neconcordante sa fie reglementate cu proiectantul.

Proiectele de instalatii cuprind urmatoarele parti:

- piesele scrise alcatuite din memoriul tehnic prin care se justifica solutiile;

- piesele desenate cuprinzand planurile cu indicarea amplasamentului in plan al conductelor, in care se indica diametrele si cotele de montaj ale conductelor, sectiuni verticale.

4.2.2. Verificarea amanuntita a conductelor, armaturilor si tuturor pieselor inainte de inceperea montajului:

La primirea oricarui material se face receptia lui cantitativa si calitativa.

In aceasta etapa se identifica toate reperele si subansamblele, consultand in acest scop documentatia tehnica.

Este necesar un control vizual al acestora pentru a nu exista deteriorari ale materialului si pieselor ce vor intra la montaj.

4.2.3. Verificarea lucrarilor de constructie aferente sistemelor de conducte ce urmeaza a fi montate, cit si situatia montarii utilajelor tehnologice.

Se verifica daca lucrarile de constructie sunt intr-un stadiu care sa permita montajul, de asemenea se verifica stadiul de montaj al utilajelor tehnologice ce necesita conectarea la utilitati (apa, aer, CO2).

Montajul conductelor nu poate incepe si nu se poate desfasura normal in conditiile in care lucrarile de constructie nu sunt terminate, iar utilajele ce necesita conectarea la utilitati, nu sunt amplasate si montate.

4.2.4. Amenajarea punctelor de montaj:

La locul de montaj se vor aseza suporti din lemn sau metal, de dimensiuni corespunzatoare, pe care sa se poata depozita conductelor si sa se efectueze operatiile ce preced actiunea de montaj (curatirea conductelor, verificarea elementelor de imbinare a garniturilor, gresarea mecanismelor vanelor, centrarea conductelor, formarea tronsoanelor, etc.).

4.2.5. Asigurarea cu dispozitive, utilaje si scule necesare pentru montajul conductelor:

Pentru actionarea unor dispozitive si scule pneumatice, precum si pentru curatirea prin suflare cu aer a diferitelor piese este necesar un compresor.

- Pentru executarea sudurilor, echipele de lucru vor fi dotate cu generatoare cu carbid, tuburi de oxigen, transformator de sudura sau convertizor, precum si cu toate sculele si utilajele necesare desfasurarii normale a tuturor fazelor montajului.

- Pentru efectuarea filetelor la tevi - se vor asigura de asemenea toate sculele si utilajele necesare desfasurarii normale a tuturor fazelor montajului.

ASAMBLAREA CONDUCTELOR. MOD GENERAL DE LUCRU SI PRECAUTIUNI.

Dupa ce s-au indeplinit toate fazele premergatoare operatiunilor de montaj si s-au asigurat toate conditiile de lucru cu respectarea normelor de tehnica securitatii si protectiei muncii, se pot incepe lucrarile de montaj.

Cea mai mare parte din elementele constructive ale instalatiilor fiind piese prefabricate, lucrarile constau in montajul acestor conducte, armaturi si piese de legatura.

Asamblarea conductelor din otel prin sudura.

Asamblarea conductelor are in vedere operatiile:

5.1.1. Verificarea materialelor din punct de vedere al sudabilitatii:

Aceste probe trebuie sa stabileasca urmatoarele:

- daca materialul de baza si zona de influenta termica sufera modificari ale proprietatilor mecanice dupa sudura si daca in zona de influenta termica apar modificari structurale deformabile;

- daca materialul de baza isi modifica starea initiala a calitatii;

- daca exista tendinta de formare a crapaturilor si fisurilor in timpul procesului de sudare in zona de influenta termica, datorita tendintelor de calire a materialului de baza.

Forma si numarul epruvetelor necesare pentru efectuarea incercarilor se stabilesc de catre laboratorul montorului.

5.1.2. Asamblarea tevilor in tronsoane:

Operatia consta in transportul tevilor in lungimile de fabricatie in apropierea amplasamentului instalatiei tehnologice si sudarea lor in tronsoane.

Tronsoanele de conducte, care urmeaza a fi sudate, se aseaza pe suporti la o distanta de 1,5 m de instalatia tehnologica.

In cadrul operatiilor preliminare sudurii, tevile se curata de murdarie atat la interior, cat si la exterior si se centreaza; abaterea nu trebuie sa fie mai mare de 0,5 mm pentru tevile cu grosimea peretelui mai mica de 10 mm, cum sunt in cazul de fata.

Tevile din otel livrate de furnizor au capetele drepte si sanfrenate; daca pe santier apare necesitatea de a taia tevile, capetele taiate ale tevilor se curata de bavuri si se executa sanfrenul. Sanfrenul si marginile pieselor finisate nu trebuie sa prezinte rupturi, plesnituri sau aschieri. Se executa o prima imbinare preliminara, prin puncte de sudura, care are rolul de a asambla tevile intre ele dupa care se definitiveaza cordoanele de sudura.

Asamblarea, sudarea si controlul preliminar ale cordoanelor de sudura se face la locul de montaj.

5.1.3. Controlul preliminar al cordoanelor de sudura:

Controlul executarii sudurilor dupa aspectul exterior se efectueaza cu ochiul liber sau cu lupa, nefiind admise:

- crapaturi in cusatura sau in zona de influenta tehnica;

- nepatrunderi;

- santuri la margine sau in cusatura cu o adancime mai mare de 0,2 mm;

- incluziuni de zgura;

- puncte si zone fara legatura intre sudura si materialul de baza;

- cratere in cusatura, suprafata exterioara spongioasa sau cu pori;

dezaxarea peste limitele admise; marginile elementelor imbinate nu trebuie sa depaseasca 0,5 mm.

Controlul vizual al cordoanelor de sudura se face in proportie de 100%.

Pentru evidentierea defectelor interioare se executa controlul nedistructiv al sudurilor cu radiatii penetrante sau ultrasonic in procent de minim 10% din numarul sudurilor.

Sudurile necorespunzatoare se polizeaza pana la metalul bun si apoi se resudeaza.

5.2.Protectia anticoroziva a conductelor montate in instalatii tehnologice.

Dupa montarea conductelor si efectuarea probei de presiune, conductele din otel montate suprateran, consolele, suportii si bratarile respective se vor proteja anticoroziv prin vopsire conform cerinte Client (Standard HES - vezi tab. 5.3.2, cap. VI/1 - 7).

Codurile de culoare pentru stratul final de vopsea vor fi conform tab. 5.3.3, cap. VI/1 - 8 - Standard HES.

Tab. 5.3.2 Codul Culorilor pentru Vopsirea finala a Echipamentului/Confectii Metalice. Paint Specification (Inland Conditions)

WORKSHOP

ERECTION AT SITE

Treatment or coating

Equipment/ Conditions

Cleaning and rust removing according to standards

Rust removing degree

Prime coat

Second coat

Cleaning

Finish coat 1)

Damages repairs

Steel structures equipment

(Max. surface temp. due to sun or equipment radiation to be considered)

Ambient temp. outdoor

ISO 8501-1,

SIS 05 59 00

SA 2.5
(sand blasting)

2 pack epoxy zinc dust
75 microns thickness

Pure recoatable polyure-thane finish
50 microns thickness

Blasting to SA 2.5

Sheet metal equipment

Ambient temp. up to 120C indoor

DIN 55'928 Part 4

SA 2.5
(sand blasting)

2 pack epoxy zinc dust
75 microns thickness

Pure
recoatable polyure-thane finish
50 microns thickness

and touch-up with prime coat and finish coat subse-quently

Equipment lined with bricks or other insulation materials

Temperature 120 up to 205C

2 pack zinc dust silicate
60 microns thickness

Cleaning of the total surface before application of the finish coat

Silicon
50 microns thickness


Surface pre-para-tion of

Blasting to SA 2.5 and touch-up with

High temperature equipment such as kiln inlet housing etc.



Temperature 105 up to 400C

According to the painting manufacturers standards - but must meet require- ments of ambient and operating
- Temperature
- Humidity
- Atmosphere

2 pack zinc dust silicate
60 microns thickness

Silicon
30 microns thickness

da-ma-ges ac-cord-ing to
ST 3

prime coat and finish coat subse-quently

Standard equipment such as machines, motors, compressors, switch cabinets

Temperature ambient

2 pack zinc dust silicate 50 microns thickness

Mechani-cal cleaning and touch-

Insulated parts electrical precipitators, ducts & channels

Temperature ambient

ISO, SIS and DIN

SA 2.5
(sand blasting)

2 pack zinc dust silicate
50 microns thickness

up with prime coat and finish coat subse-quently

Machined surfaces which cannot be covered due to operation

Blank surface

Tectyle 84 b

Cleaning

1) Finish coat to be applied as far as possible in the workshop

Tab. 5.3.3. Color Code for Finishing Painting of the Equipment

Object to be coated

Colour

RAL No. *)

o   Machinery

squirrel grey

7000

o   Steel structures, conveyor bridge

squirrel grey

7000

o   Stairs, walk ways, platforms, cat ways, ladders

squirrel grey

7000

o   Portal frames of buildings, doors, window frames of steel

squirrel grey

7000

o   Hoist rails, maintenance beams

squirrel grey

7000

o   Piping and cable rack supports

squirrel grey

7000

o   Machinery platforms, landings

squirrel grey

7000

o   Lids for manholes, trenches and tunnel openings

squirrel grey

7000

o   Bunkers, hoppers, chutes, silos

squirrel grey

7000

o   Belt conveyors, weigh bridges, apron feeders, steel plate conveyors, drag chains, elevators

squirrel grey

7000

o   Geared motors, gears

squirrel grey

7000

o   Duct supports

squirrel grey

7000

o   Cement transport pipeline

squirrel grey

7000

o   Bag filter, dedusting cyclones, fans and piping

red green

6013

o   Compressor receivers and piping for pressurized air

azure blue

5009

o   Burners, burner station equipment, fire fighting equipment

flame red

3000

o   Handrails, hoists, cranes, guards, maintenance devices, buffers

pastel orange

2003

o   Ducts, fans cyclones, stacks, gate valves, etc., for hot gases, with heat resisting surfaces

white alum.



9006

o   Industrial Water

Water tank

white alum.

9006

Pumps, pipings, armatures

grass green

6010

o   Waste water: piping, armatures

olive green

6003

o   Fuel oil (diesel)

Open air tank

white alum.

9006

Pumps, piping, armature (octerbrown)

Brown

o   Danger zones

black/yellow
strips

9017
1026

o   Fresh water pipelines

light green

6027

o   Treated water pipelines

Yellow green

6018

o   Control air pipelines

light blue

5012

Electrical equipment

o   High voltage switchgear

Red

3020

o   Medium voltage switchgear

Red

3020

o   Main and distribution transformers

grey

7032

o   High voltage motors

blue

5010

o   Low voltage motors

grey

7032

o   Low voltage switchgear and MCC panels

orange

2004

o   Lighting panels

yellow

1003

o   Control panels in E-rooms (general)

orange

2004

o   Central control room equipment

architectural design

Or other national or international standards

CURBAREA TEVILOR - PIESE DE LEGATURA

Pentru a se putea realiza forma in plan si pe verticala a retelelor de conducte sunt necesare piese de legatura ca: reductii, coturi, teuri. Aceste piese de legatura sosesc in santier gata confectionate.

In cazurile in care apar necesare schimburi de directie in timpul montajului acestea se realizeaza in santier astfel:

- la tevi de otel in diametru de maxim Dn 50mm indoirea se executa prin incalzirea zonei respective pana la rosu si umplerea cu nisip, astfel incat curbarea sa poata fi realizata fara cute si cu ovalizari mai mici de 1/10 Dn.

- la tevi de otel cu diametre intre Dn 60 - 600 mm, se executa prin taierea curbelor sau coturilor deja livrate la deschiderea necesara.

ARMATURI PENTRU CONDUCTE

7.1.Tipuri de armaturi.

Armaturile conductelor sunt dispozitive montate pe conducte pentru inchiderea circulatiei fluidelor sau pentru realizarea unor anumite conditii de debit, presiune, sens de circulatie, golire, etc.

Dupa felul utilizarii lor, armaturile se pot clasifica in urmatoarele categorii principale:

a) Armaturi de inchidere cu ajutorul carora se poate intrerupe partial sau total circulatia fluidelor:

- robinete cu sertar (vane) sau robinete cu sfera

b) Armaturi de retinere cu ajutorul carora se poate asigura circulatia apei numai intr-un singur sens - clapete de retinere.

7.2. Montarea armaturilor prin flanse pe conducte din otel.

Flansele servesc la imbinarea conductelor pentru transportul fluidelor ca piese separate la conducte sau facand parte din insasi constructia pieselor de legatura sau a armaturilor intermediare.

Flansele utilizate sunt flanse din otel avand diametre nominale intre 65 mm si 250 mm pentru presiunea de 10 kgf/cmp si temperatura sub 120 C avand suprafete de etansare plana simpla sau plana cu umar.

Flansele se fixeaza la capatul tevilor sau pieselor de legatura prin sudura, controlandu-se perfecta perpendicularitate a flansei pe axul conductei.

Pentru imbinare, piesele de legatura si armaturile se aseaza cap la cap, astfel ca suprafetele flanselor sa fie paralele intre ele, iar gaurile flanselor in care se vor introduce suruburile de strangere sa fie asezate in aceeasi axa. Apoi se introduc suruburile, la inceput in gaurile de jos si laterale ale flanselor, pentru ca garnitura, care se introduce intre flanse pe sus sa fie impiedicata de a cadea.

Dupa introducerea garniturii, se pun si celelalte suruburi. Strangerea suruburilor se face treptat, intr-o anumita ordine (diagonala) pentru ca fetele flanselor sa ramana in permanenta paralele intre ele.

Garniturile folosite la etansarea flanselor pentru presiuni de 10 kgf/cmp sunt confectionate din marsit cu grosimi de 2 mm pentru diametre de 65 - 80 mm.

Garniturile se livreaza pe santier gata confectionate.

PRELUAREA DILATARILOR.

Preluarea dilatarii conductelor montate in instalatia tehnologica se realizeaza prin compensarea naturala, datorita schimbarilor de directie ale tronsoanelor de conducte; acest tip de preluare a dilatarilor se produce intre doua puncte fixe (fara compensator U intre acestea ) pe aliniamente diferite.

CURATIREA SI PURJAREA CONDUCTELOR

In timpul executarii lucrarilor de montaj, interiorul conductelor trebuie mentinut in stare de curatenie, scotandu-se corpurile straine si curatindu-se interiorul pe masura montajului.

La intreruperea lucrului, ultimul tronson de conducta se astupa la capat cu un capac de protectie din plastic sau dop de lemn. Curatirea si spalarea se face pentru indepartarea prafului si a corpurilor marunte ramase dupa montaj.



Inainte de darea in exploatare a tronsoanelor de conducte, acestea se vor spala sau sufla. Operatia de spalare sau suflare se face pe tronsoane.

PROBE SI VERIFICARI PENTRU FIECARE TIP DE CONDUCTE

La pozarea conductelor in instalatii tehnologice se verifica urmatoarele:

- respectarea cotelor de pozare si a pantei longitudinale a conductelor

- respectarea diametrelor conductelor si a amplasarii armaturilor pe retele, conform prevederilor din proiect;

- modul de efectuare a probei de presiune si etanseitate conform procesului verbal incheiat;

- cercetarea vizuala a aspectului si continuitatii vopsirii conductelor la culorile stabilite prin proiect.

10.2. La pozarea conductelor se admit urmatoarele abateri la executie pe tronsoane de cel mult 100 M.

- la panta longitudinala 5% fata de panta din proiect;

- la cote 3% fata de cotele proiectate.

10.3. Probe de presiune si etanseitate la conducte.

Dupa asamblarea conductelor si montarea tuturor armaturilor, instalatiile tehnologice de conducte se supun la probele de etanseitate si presiune in conformitate cu datele tehnice de mai jos.

Incercarea hidraulica de rezistenta si etanseitate la conductele de apa se va face inainte de vopsirea sau izolarea lor.

Fiecare portiune din tronsonul de conducte supus incercarii se inchide la ambele capete cu flanse speciale bine consolidate, prevazute cu ramificatii din tevi de ø 1/2' pentru montarea manometrelor, racordarea la conductele de apa sau aer.

Pentru retele la care presiunile de serviciu sunt mai mici de 6 daN/cmp(circa 6 kgf/cmp), presiunea de incercare va fi de doua ori presiunea de regim.

Pentru conductele de apa presiunea se va realiza cu o pompa de mana cu piston, nefiind admise pompe centrifuge.

Ridicarea presiunii, incepand de la 5 daN/cmp (circa 5 kgf/cmp) se va face treptat, ridicand cu circa 2 daN/cmp (circa 2kgf/cmp) la 15 minute pana la realizarea presiunii de incercare. Durata presiunii de incercare este de 1 ora.

Incercarea se considera reusita daca dupa un interval de 1 ora scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. In cazul in care conditiile nu sunt indeplinite, se revizuieste tronsonul supus incercarii si se repeta incercarea pana la obtinerea rezultatului cerut.

10.4. Conditii generale.

Toate conditiile in care se efectueaza probele de presiune si etanseitate (data, ora, temperatura aerului si a apei, lungimea tronsonului, presiunea de regim, presiunea de incercare, durata probei, defectele constatate si remedieri) se trec in procesul verbal de verificare a retelei.

Pentru economisirea apei si pentru reducerea duratei de executare a probelor de presiune si etanseitate se poate organiza pomparea apei dintr-un tronson probat in urmatorul, folosindu-se primul tronson drept sursa de apa pentru proba.

Evacuarea apei din conducte dupa efectuarea probelor de presiune trebuie sa se faca la canalizare.

11. STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE IN PROIECT

STAS 1478

Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.

STAS 1343/2

Determinarea cantitatilor de alimentare pentru unitati industriale.

I9-94

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.

P118-99

Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

HGR 571/1998

Aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor.

I5

Normativ pentru proiectarea instalatiilor de ventilare.

ID 49 - 84

Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor fixe de stins incendiu cu bioxid de carbon, indicativ ID 49 - 84.

12. STANDARDE SI NORMATIVE CARE TREBUIE RESPECTATE LA EXECUTIE    SI MONTAJ

STAS 1342

Apa potabila - conditii de calitate

STAS 2308

Capace si rame pentru camine de vizitare.

STAS 6002

Camine pentru bransamente de apa

STAS 1478

Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.

STAS 297/1

Culori si indicatoare de securitate

STAS 9752

Stingatoar portativ cu dioxid de carbon.

STAS 11.959/4

Stingatoare portative pentru incendii, conditii de amplasare.

STAS 8013

Flanse din otel rotunde si plate pentru sudare Pn 10

STAS 1733

Garnituri metalice

STAS 3009

Protectia suprafetelor metalice. Acoperiri prin vopsire.

STAS 7656

Tevi din otel pentru instalatii

STAS 185/6

Aparate de masura si control.

STAS 6054

Teren de fundare - adancimi minime de inghet

I9 - 94

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

STAS 6264

Tevi de refulare de mana

STAS 9752

Stingator portativ cu CO2.

STAS 2501

Hidrant interior pentru cladiri

SR 13458

Drencere si pulverizatoare de apa

STAS 404

Conducta din otel laminat la cald

STAS 8804/1; 8804/2; 8804/3; 8804/4; 8804/5; 8804/6; 8804/7; 8804/8; 8804/9 STAS 8805/2

Fitinguri pentru sudare din otel, conditii tehnice generale, dimensiuni - coturi, tevi, reductii, capace

STAS 564

Profile metalice

STAS 333

Otel rotund

STAS 4272

Suruburi

STAS 4071

Piulite

STAS 838

Fitinguri din fonta maleabila

Conditii generale de calitate

STAS 1733

Garnituri de etansare





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



});

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1545
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved