INFRASTRUCTURI - FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME

INFRASTRUCTURI - FUNDATII    INDIRECTE DE ADANCIME

GENERALITATI

1.1 Domeniu de aplicare

Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adancime, pentru lucrarile de arta, respectiv poduri, viaducte si pasaje.

Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de lucrari de consolidare a drumurilor.

In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor tipuri de lucrari.

Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara a radierelor si cota de fundare.

Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii si elevatii. La realizarea acestora se vor respecta conditiile tehnice prevazute in capitolul nr. 3.

Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii:

fundatii pe piloti forati de diametre mari;

fundatii pe coloane;

fundatii pe barete;

fundatii pe piloti prefabricati;

1.2 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice

Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor transmite de catre beneficiar antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat, ca aceste date despre teren, nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici un caz sa se prevaleze de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii.

Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele retinute pe baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare a terenului, a masuratorilor efectuate in laborator sau in situ, precum si a informatiilor privind apele de suprafata sau subterane.

1.3 Conditii tehnice neprevazute

In cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intalnite la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizul beneficiarului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de beneficiar asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.

1.4 Conceptia de calcul

Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si ipoteze de calcul stabilite conform standardelor in vigoare si a prevederilor din aceste specificatii tehnice.

Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare, tinand seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul capitol.

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE

2.1. Tipuri de piloti

Pilotii forati de diametru mare sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.

Pilotii forati tubati

Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere.

In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamantului din interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil.

Pilotii forati sub noroi

Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita).

2.2 Natura, provenienta si calitatea materialelor

Betonul

Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 20/25 (Bc 25).

Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.

Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83.

Dozajul minim de ciment va fi:

- 350 kg/m³ in cazul betonarii in uscat;

- 400 kg/m³ in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic.

Agregatele trebuie sa fie de rau, sortate si spalate.

Dimensiunea maxima    a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:

- 1/4 din ochiul carcasei de armatura;

- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;

- 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;

- 31 mm.

Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este cazul intarzietori de priza.

Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:

10 15 cm la betonarea in uscat;

15 18 cm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic.

Armaturile

Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare acestora avand caracteristici fizico - mecanice si de sudabilitate comparabile.

2.3 Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor

Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele de control si injectie la baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor.

La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilor cu terenul si considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.

2.4 Dispozitia in plan a pilotilor

Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii Proiectantului si Consultantului.

Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz:

numarul (pozitia) de identificare;

dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de armatura (sau carcasa);

inclinarea si orientarea;

cota de fundare la baza;

cota platformei de lucru;

cota de betonare a capatului    superior si lungimea de amenajare a zonei de incastrare in radier;

numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.

2.5 Tolerante

a. Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect va fi:

- 7,5 cm la piloti dispusi pe un singur rand;

- 10 cm la pilotii dispusi pe mai multe randuri;

b. Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %.

c. Abaterea limita la dimensiuni:

pentru diametru - 2 cm;

pentru cota bazei pilotului 20 cm;

cota capului pilotului 5 cm.

In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului si avizul proiectantului.

2.6 Utilaje si dispozitive de executie

Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in acest caz.

Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute pentru infigere si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora; detaliile pentru eventualele camasi tubulare de protectie; dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului; eventuale dispozitive de injectie la baza; tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului.

In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor, lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.

Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.

Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea curenta.

2.7 Lucrari pregatitoare

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta lucrarilor.

Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare fata de conditiile speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obtine aprobarea Inginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.

2.8 Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri.

Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum rezulta din calculul de rezistenta.

Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar lumina dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 35 cm.

Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.

Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.

Armarea transversala se executa cu freta, avand diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale.

La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.

Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadirea acestora se va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.

Dupa terminarea innadirilor, se interzice lasarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.

Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.

Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Consultantului.

Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cate 4 bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m.

Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor longitudinale va fi de minimum:

4 cm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil;

6 cm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati;

8 cm la piloti sub protectie de noroi.

2.9 Forarea pilotilor

Forarea in uscat

Forarea in uscat fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziune ridicata si deasupra nivelului apei subterane.

Intrucat exista riscul surparii pamantului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie cat mai scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m.

Forarea sub apa cu tubaj recuperabil

Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de natura stratului strabatut. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dintate.

In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pamantului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor adauga urmatoarele masuri:

se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune (subspalare);

se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;

baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului sub talpa forajului (tubare in devans);

nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic;

ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului) de pe fundul forajului.

Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii, nu trebuie sa depaseasca 36 ore.

Forarea sub noroi

Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90.

Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele pilotului vecin, nu poate incepe decat dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza.

Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic.

Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m.

Intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 8 ore.

Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil

Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in teren prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea miezului de pamant din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese corespunzator naturii terenului intalnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in interior, se desfasoara corelat, pas cu pas, pana la atingerea cotei de fundare.

Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte.

In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, se vor respecta masurile de la punctul 2.10.

2.10 Curatirea talpii forajului

Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat.

In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult trei ore inaintea inceperii betonarii.

In nisipuri sau pamanturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).

2.11 Betonarea

Betonarea gaurii forate in uscat, netubat

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului, deoarece exista pericolul de scurgere a betonului, de dezaxare a carcasei de armatura si de desprinderi de pamant sub efectul betonului proiectat pe pereti.

Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un burlan de dirijare coborat la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.

Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborat pe fundul gaurii.

Betonarea sub apa sau sub noroi

Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum si betonarea sub noroi se face cu metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor), pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).

Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de diametrul pilotului, fara a cobori sub 20 cm.

Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza, la un debit de betonare determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat.

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.

2.12 Injectarea la baza a pilotilor

In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum si pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate adopta solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata odata cu carcasa de armatura.

Decizia de injectare la baza este precizata in Proiect.

Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.

2.13 Pregatirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza:

a. La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde 'd' este diametrul pilotului.

b. La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare, trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m.

Dupa intarire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90.

2.14 Controlul calitatii

Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din STAS 2561/4-90.

In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de foraj.

In cazul cand noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pana prezinta caracteristicile prevazute in standard.

Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:

la fiecare 10 m³ de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform STAS 1759 - 88;

la fiecare 20 m³ de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform STAS 1275 - 88; Consultantul poate cere prelevarea suplimentara a inca unui set de 3 cuburi pentru verificare.

pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta.

Controlul calitatii dupa executie

Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde:

verificarea pozitiei in plan si a inclinarii;

controlul calitatii betonului din corpul pilotului;

verificarea continuitatii corpului pilotului;

incarcari de control pe piloti.

Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:

a. Pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute la punctul 2.1 nu a dat rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect;

b. La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta calitatea betonului;

c. La un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre beneficiar, proiectant si antreprenor.

Controlul se poate face prin:

dezvelirea pilotilor respectivi;

extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace adecvate);

metode nedistructive.

Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:

carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea;

metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.).

Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forata odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului.

Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final ca tevi pentru injectie la baza.

2.15 Receptia pilotilor forati de diametru mare

Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii, verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic; verificarea datelor referitoare la betonare, precum si din examinarea documentelor de control a calitatii efectuat conform pct. 2.1

La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente:

- fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare;

- registrul lucrarilor de fundatii; ambele documente fiind vizate de beneficiar.

- fisa de injectare la baza.

Abaterile la pozitia in plan si la inclinarea axei pilotului fata de cele prevazute in Proiect sunt conform STAS 2561/4-90.

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR

Din punct de vedere al procedeului de executie, coloanele sunt de fapt piloti executati pe loc prin forare, cu tubaj nerecuperabil.

In mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse metalice sau prin betonare.

Atunci cand, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor, etc.), sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine excesiva fata de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din tevi metalice. In acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj pierdut, deci pilotul de beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va dimensiona in consecinta.

Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de 1,00 - 2,50 m diametru, cu pereti de 10 - 14 cm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - 10 m lungime.

Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale antreprenorului, prin turnarea betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala.

Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar atat in cursul infigerii cat si in exploatare. Innadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse bulonate.

Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla groasa, cu diametrul de 1,00 - 3,00 m si grosimi de pereti de 10 - 20 mm.

Innadirea tronsoanelor de teava, pe masura infigerii, se face prin sudura.

La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile de la pct. 2. din prezentul capitol.

CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR PREFABRICATI

Pilotii prefabricati din beton armat sau beton precomprimat, se caracterizeaza prin consumuri ridicate de otel, care cresc odata cu dimensiunile sectiunii transversale si lungimea.

De aceea ei nu se vor aplica decat atunci cand, in baza unui studiu tehnico - economic, rezulta mai ieftini decat pilotii forati de diametru mare.

La lucrarile de poduri, se pot utiliza piloti cu sectiunile de 35 x 35 cm si l = 10 -18 m;

40 x 40 cm si l = 12 - 20 m; 45 x 45 cm si l = 15 - 20 m.

Se recomanda, ca la lungimi de peste 14 m, pilotii sa se execute din beton precomprimat, fapt care poate conduce la economii de otel de 30 - 50%.

Betonul armat va avea minim clasa C16/20 (Bc 20). La pilotii de beton precomprimat clasa minima va fi de C 16/20 (Bc 20).

In cazul cand pilotii vor lucra in medii agresive, se vor adopta retete de betonare corespunzatoare si eventual, se va proteja suprafata betonului (de exemplu in baie de citom).

Pilotii prefabricati se vor arma astfel incat sa poata prelua solicitarile ce apar in diferite faze: confectionare, transport, depozitare, infigere si in exploatare.

Conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca pilotii ca elemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat vor corespunde STAS 7484 - 74 si Codului de practica privind executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 013 - 2002.

Armarea pilotilor se realizeaza cu bare longitudinale si etrieri al caror numar, diametre si pas se stabilesc prin calcul.

Se va tine seama ca la batere, pilotul suporta solicitari mari locale in cap, de aceea in aceasta zona se va prevedea o armare suplimentara, constand din 3 - 5 plase din bare de 6 - 8 mm, cu ochi de 5 - 6 cm si asezate la cca. 5 cm una de cealalta. De asemenea, daca pilotul urmeaza sa patrunda cu varful intr-un strat de roca stancoasa sau semistancoasa, varful se va proteja cu un sabot metalic, prevazut cu un dorn de 30 - 40 mm diametru. Lungimea varfului este aproximativ egala cu a laturii pilotului.

Infigerea in teren a pilotilor se poate realiza prin batere, vibrare, presare sau insurubare, dar cele mai raspandite procedee sunt cele prin batere si vibrare.

Baterea pilotilor se poate realiza cu sonete actionand atat pe uscat cat si pe apa si putand fi echipate cu berbeci avand cadere libera, cu abur, cu simpla sau dubla actiune sau diesel.

Tipul sonetei si greutatea berbecului se vor preciza la fiecare lucrare in functie de dimensiunea pilotului, de caracteristicile terenului si de amplasament (daca este pe uscat sau pe apa).

Pentru a evita deteriorarea la batere, capul pilotului se va proteja obligatoriu cu un capison metalic prevazut cu amortizor din lemn.

La infigerea prin vibrare se va preciza, in functie de pilot si de teren, tipul vibratorului si respectiv forta perturbatoare maxima.

Avand in vedere ca procedeul de infigere poate avea asupra terenului efecte mai mult sau mai putin defavorabile si cu influente asupra capacitatii portante, se recomanda urmatoarele:

vibrarea se va utiliza mai ales in terenuri nisipoase si in mai mica masura in argile prafoase de consistenta redusa;

in argile de consistenta ridicata, in pamanturi necoezive grosiere (pietrisuri, bolovanisuri) si in terenuri cu blocuri se recomanda infigerea prin batere. {n aceste situatii nu se recomanda infigerea prin vibrare.

CONDITIILE TEHNICE PENTRU EXECUTIA BARETELOR

5.1 Elemente generale si domeniu de aplicare

Baretele sunt elemente structurale de fundare, executate prin excavarea in teren a unei gauri cu sectiune cvasirectangulara in care se toarna beton.

Excavarea transeei in care se formeaza corpul baretei, se face de regula cu echipamente speciale, specifice celor folosite la realizarea peretilor mulati si anume:

- Instalatii Kelly - Soletanche, ESGH, ESH 20, ESH 30, care se recomanda in pamanturi nisipoase (inclusiv nisipuri argiloase), in pamanturi argiloase si prafoase indiferent de consistenta si mai rar in roci semistancoase alternate (gresii slabe, marne degradate); nu se pot folosi in grohotisuri, pamanturi cu bolovani mari, roci stancoase sau semistancoase.

Geometria transeei sapate reproduce cu mici abateri geometria sapei, iar talpa transeei rezulta in mod normal plana.

- Instalatiile ELSE ating performante optime in pamanturi nisipoase (inclusiv nisipuri argiloase), dar mai slabe in pamanturi argiloase cu plasticitate ridicata, care adera puternic de cupa. Nu sunt indicate in nisipuri cimentate, roci semistancoase alterate si nu se pot executa in pamanturi cu bolovani mari si roci stancoase.

Dimensiunile excavatiei pentru barete, executate cu utilajele din tara sunt:

- utilajele tip Kelly, etc. - latimea cuprinsa intre 0,60 - 1,00 m, in functie de cupa, lungimea de 2,20 - 2,50 m, iar adancimea pana la 20 - 30 m, in functie de utilaj;

- la utilajele tip ELSE, latimea este de 0,40 - 1,00 m; lungimea de 3,50 - 3,80 m si adancimea de 30 - 35 m.

Domeniul de aplicare a baretelor este acelasi cu cel al pilotilor forati de diametru mare. Acest sistem de fundare se va adopta numai daca, in urma unui studiu tehnico - economic, prezinta avantaje in comparatie cu alte sisteme de fundare de adancime.

Se recomanda folosirea baretelor atunci cand sunt intrunite conditiile:

- stratificatia stabilita pe amplasament cuprinde in suprafata, pamanturi puternic compresibile (pamanturi argiloase sau prafoase de consistenta redusa, nisipuri afanate, maluri, etc.);

- cu utilajul disponibil se poate asigura incastrarea baretei intr-un strat cu capacitate portanta ridicata, putin compresibil (nisipuri sau pietrisuri indesate, argile tari, roci stancoase sau semistancoase etc.);

- structura transmite fundatiei incarcari axiale si transversale mari, care nu pot fi preluate cu alte sisteme de fundare de adancime.

Baretele se pot realiza atat ca elemente de fundare de adancime, de mare capacitate portanta, dar se pot utiliza si ca barete scurte, ca alternativa fata de fundatiile directe de suprafata.

Capacitatea portanta a baretelor, stabilita prin calcul se va verifica obligatoriu prin incercari pe teren. Acestea se pot face fie asupra unor barete de proba, amplasate in afara lucrarii, fie pe barete care raman in lucrare.

Avand in vedere ca din punct de vedere al tehnologiei de executie, baretele sunt similare pilotilor forati de diametru mare, sub protectie de noroi bentonitic, la proiectare, executie si receptie se vor respecta prevederile cuprinse in urmatoarele:

Paragraful 2 din prezentul capitol;

- STAS 2561/4-90 - 'Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si receptie'.

Instructiunile tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor P 106-85.

Testele de incercare vor fi in conformitate cu Standardele si Normele in vigoare.