Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI AFERENTE CLADIRILOR CIVILE SI DE PRODUCTIE

Indicativ: I 18/1-01

Cuprins

* OBIECTUL SI DOMENIU DE APLICARE
* TERMINOLOGIA SPECIFICA
* DISPOZITII GENERALE
* ECHIPAREA CLADIRILOR CU INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI
* SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CURENTI SLABI
* REALIZAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI
* SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE A INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI
* PRIZELE DE PAMANT PENTRU INSTALATIILE DE CURENTI SLABI
* Anexa 1: LISTA DE STANDARDE CONEXE
* Anexa 2: LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE

1. OBIECTUL SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului normativ se vor aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi din constructiile civile si de productie.

Instalatiile la care se refera normativul sunt:

- instalatii de telefonie;

- instalatii pentru transmitere de date si instalatii voce+date+imagini (VDI);

- instalatii de ceasoficare;

- instalatii de interfon, videointerfon, dispecer si cautare de persoane;

- instalatii de sonorizare;

- instalatii de televiziune prin cablu (CATV);

- instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, de gaz metan, GPL, monoxid de carbon.

1.2. Prevederile normativului se aplica pentru categoriile de instalatii precizate la art. 1.1. din constructiile noi, modernizarile, schimbarile de destinatie precum si la refacerea instalatiilor existente.

1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile de curenti slabi pentru:

- exploatari miniere in subteran;

- obiective din retelele MApN, MI, SRI;

- obiectivele exploatate de SNCFR.

Pentru aceste instalatii in masura in care contravine altei prevederi legale, prezentul normativ are caracter de recomandare.

1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi se vor respecta si prevederile cuprinse in reglementarile din anexele nr. 1 si 2.

2. TERMINOLOGIA SPECIFICA

2.1. c.a. curent alternativ.

2.2. c.c. curent continuu.

2.3. Cap de retea (studio) CATV spatiul in care se gaseste montat echipamentul de receptie si de transmisie, inclusiv grupul de antene pentru programe terestre si satelit.

2.4. C.T.A. centrala telefonica automata.

2.5. Date informatii reprezentate digital (text, voce, faximil, video).

2.6. Domotica ansamblul de servicii dedicate habitatului ce asigura cresterea calitatii ambientului, a economiei de energie si a sigurantei in exploatare. Aceste servicii sunt realizate de sisteme multifunctionale, ce pot fi conectate intre ele, precum si la retele interne si externe de comunicatii aplicabile cladirilor rezidentiale sau tertiare mici.

2.7. Firida (nisa) de instalatii un gol anume lasat in constructie (zid), inchis cu usa metalica (inclusiv tocul aferent), folosit ca punct de concentrare si distributie a instalatiilor electrice interioare de curenti slabi.

2.8. Instalatie de legare la pamant un ansamblu de conductoare de legare la pamant (de ramificatie, principale, de legatura) si electrozi ingropati in pamant prin care se stabileste in mod voit legatura cu pamantul a unor parti dintr-o instalatie de curenti slabi.

2.9. Instalatie de ceasoficare instalatie prin care se realizeaza cunoasterea in permanenta a orei exacte fie prin intermediul unor ceasuri independente conectate direct la reteaua de c.a., fie prin intermediul unei instalatii centralizate (ceas principal, ceasuri electrice secundare si instalatii electrice interioare de curenti slabi).

2.10. Instalatii de interfon, video-interfon, dispecer si cautare de persoane instalatii prin care se realizeaza legaturi operative nemijlocite intre anumite puncte de comanda sau control si intre acestea si conducerea societatii respective prin intermediul unor echipamente si circuite de cabluri specifice.

2.11. Instalatii de sonorizare instalatii prin care se transmit comunicari si programe de radio prin intermediul unor statii de radio amplificate, se pot utiliza si ca instalatii de cautare de persoane, prin intermediul unor echipamente si circuite de cabluri speifice.

2.12. Instalatii telefonice instalatii cu care se realizeaza legaturi telefonice prin intermediul centralelor telefonice si retelelor de cabluri de telecomunicatii.

2.13. Instalatii CATV instalatiile de televiziune prin cablu din interiorul unei constructii, de la punctul de intrare in cladire si pana la ultimul abonat.

2.14. Instalatii pentru transmitere de date instalatii prin care se transmit informatii reprezentate digital cu ajutorul calculatoarelor electronice si a retelelor specifice.

2.15. Instalatii de detectare scurgeri accidentale de apa, de gaz metan, GPL, monoxid de carbon instalatii prin care se realizeaza detectarea in timp real a scurgerilor accidentale de apa, gaz metan, GPL din bai, bucatarii, oficii din cladiri sau a monoxidului de carbon emanat in garajele cladirilor rezidentiale si tertiare.

2.16. Post telefonic instalatie de telecomunicatii cuprinzand:

a) circuitul de racord intre punctul de concentrare si distributie (nisa, cutie terminala etc.) si punctul de conectare al aparatului telefonic (conector);

b) aparatul telefonic propriu-zis;

c) toate elementele auxiliare necesare conectarii si utilizarii aparatului respectiv (alte aparate telefonice, chei comutatoare, rozeta, conectori, cordoane de legatura, prize, sonerie etc.).

2.17. Racord telefonic portiune de cablu cu canalizatia aferenta sau numai cablu telefonic instalat intre unul sau mai multe puncte de concentrare a circuitelor din instalatiile interioare pana la punctul de conectare la traseul de cabluri din reteaua telefonica publica.

2.18. Repartitor (dulap repartitor) punct de interconexiune dintre centrala telefonica si reteaua de cabluri de telecomunicatii.

2.19. Retele CATV retele de televiziune prin cablu, adica portiunea de circuit dintre studio (capul de retea) si punctul de intrare in cladire. Aceste retele pot fi in montaj subteran sau aerian, montate pe stalpi si de utilizari comune.

2.20. Subrepartitor punct de concentrare, conectare si distribuire a retelei de telecomunicatii dintr-o zona, constand dintr-un dulap cu suporti, instalat intr-o incapere destinata anume, in centrul de greutate al retelei zonale.

2.21. Retea de curenti slabi retea de telefonie, dispecer, radioficare, ceasoficare, transmisii de date, interfon, televizune prin cablu etc.

2.22. Cablare verticala Componenta a sistemului de telecomunicatii ce cuprinde traseele de interconectare intre echipamente active aflate in concentratoare diferite, dulapuri de comunicatii (camere de echipamente).

2.23. Cablare orizontala Componenta a sistemului de telecomunicatii ce cuprinde traseele de cabluri de la postul de lucru pana la concentrator.

2.24. Concentrator de date Punct de concentrare, conectare si distribuire a retelei de cabluri pentru transmiterea semnalelor analogice si digitale (de tip voce si date), constand din unul sau mai multe dulapuri de comunicatie, echipate cu echipamente active si pasive aferente cablarii structurate.

2.25. Cordoane de legatura Un cablu de o anumita lungime (predefinita in standard) din cupru sau fibra optica prevazut cu conectori la fiecare capat folosit pentru conectarea circuitelor intre:

- echipamente active si cele pasive;

- doua sau mai multe echipamente active;

- doua sau mai multe echipamente pasive.

2.26. Echipamente active Echipamente prin care se realizeaza conectarea posturilor de lucru in functie de destinatie (telefon, computer etc.) si distribuirea controlata a semnalelor analogice si digitale (informatiilor de tip date si voce) catre posturile de lucru.

2.27. Echipamente pasive Echipamente apartinand unui sistem de cablare structurata prin care se realizeaza legaturile fizice intre echipamentele active aferente cablarii structurate (centrala telefonica, servere, concentratoare de date, route etc.) si posturile de lucru (prize de comunicatie, panouri de conectare, reglete telefonice, cabluri de conectare panouri-echipamente active, mufe si borne pentru conectare etc.) nemodificand semnalele transmise.

2.28. Organizator de cabluri accesoriu pentru administrarea cablurilor pozate in dulapurile repartitoare din cadrul sistemelor de cablare structurata.

2.29. Panouri de interconectare Sistem de blocuri terminale (terminatii de cablu) cuprinzand cordoane de legatura si panouri de conexiuni care faciliteaza administrarea punctelor de conectare prin mutare si rearanjare.

2.30. Post de lucru Spatiu din cladire unde ocupantii interactioneaza cu echipamentele terminale de date si voce (dotat cu o priza dubla de comunicatie/10m²).

2.31. Sursa de alimentare electrica de baza sursa ce asigura alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice interioare de curenti slabi in conditii normale de functionare.

2.32. Sursa de alimentare electrica de rezerva sursa ce asigura alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice interioare de curenti slabi in cazul la intreruperea sursei de baza.

2.33. Stare de defect (deranjament) stare a unei instalatii electrice interioare de curenti slabi care face imposibila functionarea acesteia la parametrii nominali ca urmare a unor defecte ale elementelor componente.

2.34. Stare de deconectare stare creata in mod deliberat de personalul autorizat sau neautorizat pentru a face inoperanta o parte sau in totalitate instalatia electrica interioara de curenti slabi.

3. DISPOZITII GENERALE

3.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor, beneficiarul si proiectantul procesului tehnologic, vor preciza sistemele necesare si conditiile performante ale acestora, respectand normele si normativele specifice activitatii precum si actele normative cuprinde in anexa 3 la prezentul normativ.

3.2. Dimensionarea instalatiilor interioare de curenti slabi si amenajarea spatiilor necesare instalarii echipamentelor aferente se stabileste de proiectantul specialist in instalatii de curenti slabi, pe baza temei tehnologului (conform pct. 3.1.) dupa destinatie, scop si caracteristici specifice ale produselor utiliate.

3.3. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive etc. se va face numai in baza agrementului tehnic.

3.4. Instalatiile electrice interioare de curenti slabi se proiecteaza, executa si exploateaza astfel incat sa asigure conditiile de siguranta si fiabilitate rezultate din prezentul normativ si legislatia conexa prezenta in Anexa 3. Proiectarea si instalarea echipamentelor tehnologice (centrale telefonice, dispecerate etc.) se va face numai de catre firme specializate, atestate de catre MLPTL si Tc.

3.5. Producatorul (sau furnizorul) de elemente componente ale instalatiilor electrice interioare de curenti slabi si telecomunicatii are obligatia sa livreze odata cu echipamentele si instructiunile de functionare, montaj, exploatare si verificare ale acestora.

3.6. Constructorul are obligatia sa efectueze lucrarile in conformitate cu prevederile proiectelor si reglementarile tehnice.

3.7. Beneficiarul (utilizatorul) are obligatia de a aviza proiectul, de a receptiona lucrarea, de a exploata in conditii de siguranta instalatiile electrice interioare de curenti slabi.

4. ECHIPAREA CLADIRILOR CU INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI

4.1. Instalatii telefonice

4.1.1. Instalatii pentru cel putin un post telefonic se vor prevedea urmatoarele locuri:

- in apartamentele cladirilor de locuit;

- in cladirile institutiilor publice, obiectivelor social culturale, de productie etc.;

- societati comerciale si regii autonome;

- in incaperile rezervate personalului de conducere a activitatilor productive;

- in spatiile destinate publicului (sali de asteptare, holuri, spatii metrou) se pot prevedea posturi telefonice pentru public de comun acord cu beneficiarul investitiei;

- in incaperile destinate serviciilor de pompieri, la statiile de pompare apa pentru incendiu, precum si in incaperile cu echipamente de telecomunicatii ce au functie in caz de incendiu.

4.1.2. Incaperile in care se desfasoara activitatea de exploatare a cailor ferate uzinale (CFU) vor fi dotate cu minim doua posturi telefonice.

In acest caz un post telefonic va fi conectat la reteaua telefonica a intreprinderii iar cel de al doilea la reteaua telefonica feroviara.

4.1.3. In birourile mari in care se desfasoara activitati ce necesita legaturi telefonice multiple cum sunt serviciile relatii, dispecerat, aprovizionare, contabilitate etc., numarul posturilor telefonice se va stabili dupa necesitati.

4.2. Instalatii de ceasoficare

4.2.1. Ceasurile electrice se recomanda a se instala in incaperile destinate centralelor de telecomunicatii, banci, bursa, spitale judetene, secretariate, birouri de informatii, cabine de portar, servicii de pompieri, centrale de semnalizare incendiu, vestiare mari, holuri sau culoare de circulatie intensa, birourile personalului de conducere, statii, porturi, aeroporturi, metrou si in alte incaperi in care specificul activitatii necesita cunoasterea in permanenta a orei exacte.

4.2.2 Instalatiile de ceasoficare cu comanda centrala (de la o centrala de ceasoficare prin reteaua complexa din incinta sau reteaua de cabluri separate dupa caz) se pot prevedea in urmatoarele cazuri:

- Cand specificul activitatii impune cunoasterea orei exacte simultan in diverse compartimente.

- In cazul unor cladiri publice de importanta deosebita (sedii departamentale, institutii de invatamant superior, magazine mari, statii, porturi, aeroporturi, metrou etc.).

4.2.3. In incaperile in care se desfasoara activitati legate de conducerea si dirijarea circulatiei CFR si in exteriorul cladirilor respective se va prevedea cate un ceas electric care va fi de acelasi tip cu cele folosite in instalatia de ceasuri a intreprinderii.

4.3. Instalatii de interfon, videointerfon, dispecer si cautare persoane

4.3.1. Dotarea cu instalatii de interfon si videointerfon se vor prevedea pentru asigurarea comunicatiei in sisteme duplex, cu unul sau mai multe posturi, pentru cladiri rezidentiale in cadrul aplicatiilor de tip domotic.

4.3.2. Dotarea cladirilor tertiare cu instalatii de tip interfon, videofon, dispecer, cautare persoane va asigura conducerea operativa a unitatii.

4.4. Instalatii de sonorizare

4.4.1. Instalatiile de sonorizare se vor prevedea de la caz la caz, in unitatile in care se cere transmiterea de comunicari, muzica, programe de radio, avertizarea persoanelor in caz de pericol, dirijarea activitatii de la distanta etc.

Difuzoarele se vor instala in incaperile in care functionarea lor nu deranjeaza activitatea, nu conduc la scaderea randamentului muncii.

Acestea se pot instala in incaperile cu mediu normal, in spatiile cu pericol de explozie sau la exterior, cu asigurarea tipului corespunzator de aparataj.

4.5. Instalatii pentru transmitere de date

4.5.1. Instalatii pentru transmitere de date se vor prevedea in unitatile si cladirile in care se vor instala periferice pentru transmisiile de date. Este recomandat ca in cladirile cu destinatie tehnica, comerciala, sa se prevada pentru fiecare post de lucru cate o priza dubla de lucru.

4.5.2. Repartizarea posturilor de lucru se va face, in principiu, in functie de necesitatile impuse de specificul activitatilor desfasurate de necesitatea existentei posturilor telefonice si a computerelor, posturile de lucru se vor repartiza intr-un spatiu inchis (birou) in asa fel incat la fiecare 10 mp sa existe un post de lucru.

- La un post de lucru se pot conecta unul sau doua terminale de date, transmisia facandu-se fie prin intermediul retelei locale de terminale de date fie prin intermediul centralei telefonice daca terminalul respectiv este dotat cu modem.

- Oricare din cele doua puncte de conectare ale prizei duble poate fi utilizat atat pentru conectarea unui terminal de date cat si pentru un terminal de tip voce, repartizarea si dirijarea informatiilor provenite de la aceste terminale facandu-se din concentrator, prin asignarea semnalului la echipamentele active specifice retelei de terminale de date, respectiv la centrala telefonica.

4.5.3. Transmiterile de date se pot realiza fie prin centrale telefonice digitale de institutie cu posibilitatea de transmitere simultana de voce date, fie prin centre de calcul.

4.5.4. Transmiterea simultana de voce date prin centrala telefonica digitala de institutie se face prin intermediul retelei de cablare structurata.

4.5.5. Transmiterile de date prin centre de calcul proprii se fac prin intermediul unei retele de cabluri de arhitectura specifica, functie de caracteristicile fiecarui echipament.

4.6. Instalatii de televiziune prin cablu

4.6.1. Acest tip de instalatii se prevad in cladirile civile si industriale ai caror proprietari sunt abonati la reteaua unui operator CATV.

4.7. Instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, gaz metan, GPL, monoxid de carbon

4.7.1. Dotarea cladirilor rezidentiale si tertiare cu instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, gaz metan, LPG, monoxid de carbon completeaza sistemul domotic al unei constructii.

4.8. Prevederi speciale

4.8.1. In locuri foarte zgomotoase (cazangerii, forje statii de compresoare etc.) daca sunt necesare posturi telefonice, interfon, dispecer sau difuzor, acestea se vor instala in cabine izolate fonic si vor fi prevazute cu semnalizare acustica sau optica.

4.8.2. Pentru alte tipuri de constructii in functie de categoria si importanta acestora, gradul de dotare si confort necesar, pe langa instalatiile sus mentionate se pot prevedea la cererea investitorului si alte instalatii.

5. SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CURENTI SLABI

5.1. Conditii generale

5.1.1 Incaperile destinate echipamentelor de curenti slabi trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

a. sa fie amplasate cat mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al retelei respetive, asigurand un grad de securitate corespunzator;

b. sa fie situate in spatii usor accesibile;

c. sa asigure posibilitatea de transport pe caile de acces a echipamentelor (coridoare, usi) corespunzator gabaritului si greutatii acestora;

d. sa aiba conditii normale de temperatura si umiditate (temperatura 1825 C; umiditate 80%), admise pentru cladiri administrative, sa fie ferite de praf si agenti corozivi;

e. sa fie astfel realizate incat sa impiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, trepidatiilor si zgomotelor;

f. sa nu fie traversate de conducte ale instalatiilor utilitare (apa, canalizare, gaze, incalzire etc.). Sunt admise numai racorduri pentru caloriferele din incaperile respective;

g. sa nu fie amplasate sub incaperi incadrate in clasa U3 (AD4) din normativul I 7;

h. spatiile pentru centrale telefonice si dispecerat-monitorizare sa fie prevazute cu instalatii pentru iluminat de siguranta in vederea continuarii lucrulului;

i. spatiile in spare se amenajeaza capul de retea CATV, vor avea tablou electric separat, cu contorizare separata, care poate fi alimentat fie din firida de bransament principala a cladirii, fie de la cel mai apropiat tablou de distributie principal (in acest caz coloana este alimentata inaintea intrerupatorului general); sau in cazul dublei alimentari, si dintr-o sursa de rezerva neintreruptibila de alimentare cu energie electrica.

j. nu se admite folosirea spalatoriilor sau uscatoriilor din blocurile de locuinte drept spatii pentru amplasarea capului de retea CATV.

5.1.2. Planseele incaperilor pentru centrale telefonice si subrepartitoare se vor dimensiona conform indicatiilor furnizorului.

5.1.3. Incaperile destinate echipamentelor de curenti slabi se incadreaza din punct de vedere al pericolului de electrocutare, ca locuri de munca periculoase definite prin STAS 8275. Din punct de vedere al mediului ele se incadreaza in categoria EE (BA5) definita conform normativului I 7.

In aceste incaperi se vor prevedea prin proiectul de executie, 1-2 prize de 16A/220V pentru lampi portabile si unelte (scule, accesorii) portabile in conditiile prevazute de normativul I 7.

5.1.4. Iluminatul incaperilor destinate instalatiilor de curenti slabi se va executa cu lampi fluorescente sau incandescente in conformitate cu STAS 6646/1.

5.1.5. Amplasarea lampilor din dispeceratele cu monitoare TV se va face astfel incat lumina sa nu cada pe ecranele acestora.

5.1.6. Spatiile destinate centralelor telefonice, subrepartitoarelor, se vor dispune in locuri fara pericol de incendiu sau incaperi separate de restul constructiei prin elemente incombustibile (C₀).

5.2. Spatii pentru centrale telefonice si subrepartitoare

5.2.1. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiile in care se monteaza centrale telefonice sau subrepartitoarelor sunt cele cuprinse in caietele de sarcini ale producatorului de echipament.

5.2.2. In incaperile in care se instaleaza echipamente telefonice si in care lucreaza operatoare nu se vor instala posturi telex de abonat, telefaxuri, pupitre dispecer sau statii de sonorizare.

In camera unde lucreaza operatoarea se admite numai instalarea centralei de ceasuri electrice.

Pentru aparate telex si telefax nu este obligatorie prevederea de spatii special amenajate, acestea putand fi instalate pe mese anume destinate, amplasate in incaperi unde se afla personalul care le utilizeaza.

Echipamentele ce raman in functiune in afara orelor de program a personalului, respectiv daca sunt destinate a functiona fara supraveghere permanenta a acestuia, vor fi protejate prin protectii speciale rapide (protectie diferentiala la curent rezidual, descarcatoare de clasa C si D).

Peretii si tavanele incaperilor pentru echipamentul centralelor si subrepartitoarelor, vor fi vopsiti in intregime in ulei iar pardoseala va fi din parchet, linoleum sau covor PVC.

5.2.3. Capacitatea finala a centralelor telefonice se va determina avandu-se in vedere atat numarul de posturi initiale cat si perspectivele de dezvoltare pe etape ale instalatiilor.

Pentru asigurarea unui trafic normal se recomanda ca incarcarea centralei la instalare sa nu depaseasca 90% din capacitate.

5.2.4. Pentru centralele de capacitati mari, incepand de la 300 linii care deservesc retele complexe in incinta (necesitand cablu cu peste 400 perechi) si subrepartitoare, se va urmari ca incaperea pentru echipamentul telefonic sa fie situata la parter, adiacenta peretelui exterior al cladirii si orientat spre directia principala de concentrare a retelei exterioare pentru a usura accesul cablurilor din exterior la repartitorul centralei, respectiv la dulapul subrepartitorului.

La subsolul acestor cladiri, prin grija beneficiarului si conform proiectului, se va amenaja galeria de cabluri (tunel de cabluri) cu inaltimea minima de 1,8 m si la latimea culoarului de acces de minim 0,8 m, plasata in asa fel incat sa corespunda in incaperea centralei la peretele plin pe care se monteaza repartitorul centralei sau dulapul subrepartitorului.

In planseu, in dreptul acestui perete se va lasa o fanta de 0,15 m latime a carei lungime se va stabili in functie de numarul de cabluri ce trebuie introduse in repartitor sau in dulapul subrepartitorului.

Galeriile vor fi construite astfel incat sa nu permita infiltratii de apa, iar pozitia lor se va alege pentru a permite intrarea directa a canalizatiei telefonice exterioare. Lungimea si pozitia galeriei vor fi stabilite impreuna cu proiectantul instalatiilor de Tc.

La proiectarea si executarea galeriei se va tine seama si de prevederile normativului PE 107.

5.3. Spatii pentru centrala de dispecer

5.3.1. Pentru centralele de dispecer mici, tip pupitru, nu se vor prevedea spatii special destinate.

Acestea vor fi amplasate pe sau alaturi de masa de lucru a dispecerului.

5.3.2. Centralele de dispecer electronice (cu baterii incorporate) sau cele cu rame cu relee si amplificatoare se pot instala in aceeasi incapere cu dispecerul.

5.3.3. Distanta admisa (traseu de cablu) intre pupitrul de dispecer si rama de relee este de maxim 20 m.

5.4. Spatii pentru istalatii de interfon si cautare persoane

5.4.1. Pentru instalatii de interfon nu se vor prevedea incaperi separate, postul principal si cele secundare vor fi pe masa de lucru a persoanelor servite.

5.4.2. De asemenea, nu se vor prevedea incaperi special destinate pentru echipamente de cautare de persoane prin sistem radio (cu bucla de antena inductiva).

5.5. Spatii pentru centrale de ceasuri electrice

5.5.1. Centrala de ceasuri electrice se monteaza de regula in camera operatoarei centralei telefonice pentru care se vor rezerva spatii corespunzatoare.

5.5.2. In cazul in care centrala de ceasuri se amplaseaza in incapere proprie, se va destina un spatiu de cca 4 mp.

5.6. Spatii pentru statii de sonorizare

5.6.1. Echipamentul statiei de sonorizare se amplaseaza de regula intr-o incapere anume destinata ale carei dimensiuni se stabilesc conform precizarilor din tabelul 1 cu respectarea conditiilor articolelor 5.1.1.d si 5.1.5. in cazul in care se folosesc si pentru avertizarea personalului in pericol.

In cazul statiilor cu puteri pana la 100 W echipamentul se poate amplasa si in incaperi administrative cu alte destinatii. Nu se admite amplasarea statiilor de sonorizare in incaperile destinate centralelor telefonice.

Tabelul 1

Spatii pentru statii de sonorizare

5.6.2. Planseul incaperilor pentru statii de sonorizare mai mari de 200 W se calculeaza la o sarcina de 3000 N/mp.

5.6.3. In cazul in care instalatiile de sonorizare care necesita o cabina de crainici (pentru anunturi, conferinte etc.) aceasta se va amplasa adiacent incaperii destinate echipamentului respectiv.

Cabina se va izola fonic, va avea o suprafata de cca. 4 mp si va fi prevazuta cu ochi de ciclop.

6. REALIZAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI

6.1. Tipuri de executie

6.1.1. Retelele interioare se vor realiza in executie ingropata sau aparenta, folosindu-se cabluri sau conductoare izolate, protejate sau neprotejate in tuburi sau plinte metalice sau PVC.

La alegerea materialelor si solutiilor specifice de executie se va tine seama de prevederile din subcapitolele referitoare la diferitele categorii de instalatii de curenti slabi din prezentul normativ.

La realizarea instalatiilor interioare Tc se vor respecta prevederile ˝Regulamentului pentru instalarea posturilor telefonice si de radioficare˝. Orice derogare de la acest Regulament se va face cu acordul utilizatorului instalatiei si al unitatii care va raspunde de intretinerea ei.

6.2. Instalatii ingropate

6.2.1. Instalatiile de curenti slabi se vor executa in montaj ingropat sub tencuiala, la cladirile nou proiectate si la cladirile la care se executa reparatii capitale, care nu poseda plafoane sau plansee false.

Se vor folosi conductoare izolate sau cabluri protejate in tuburi PVC sau metalice, in conditiile prevazute de Normativul I 7 si prescriptiile tehnice specifice pentru medii cu pericol de explozie.

6.2.2. De regula, executia cu conductoare protejate in tuburi se va folosi in portiunile de circuit dintre punctele de concentrare si prizele pentru racordarea posturilor Tc (telefon, ceas, dispecer, difuzoare, transmisii de date).

6.2.3. Executia cu cabluri protejate in tuburi se recomanda pentru legatura dintre punctele de concentrare (firide) precum si intre acestea si punctele de racord la reteaua exterioara.

6.2.4. La instalatiile in tuburi ingropate se vor folosi numai conductoare si cabluri din cupru cu diametre sau sectiuni care sa asigure nivelul de transmisie conform normelor C.C.I.T.T. precum si limita admisa de semnalizare pe bucla a echipamentelor folosite.

6.3. Instalatii aparente

6.3.1. Instalatiile de curenti slabi in cladirile civile se admite in montaj aparent in urmatoarele cazuri:

- in constructiile la care nu se admit daltuiri si spargeri;

- in cladirile in care si instalatiile electrice sunt realizate in executie aparenta;

- in cladirile in care sunt plafoane sau plansee false;

- in cazul unor instalatii provizorii sau extinderi locale unor circuite;

- in constructii existente a caror deterioare nu este admisa.

6.3.2. Pentru realizarea instalatiilor aparente se va utiliza cu precadere executia cu cabluri, neprotejate sau protejate in tuburi sau plinte metalice sau din PVC.

6.3.3. In cazul cand numarul de circuite pe traseu este redus (sub 5), se recomanda folosirea conductoarelor izolate de interior sau cabluri de capacitate mica (2, 4, 6 perechi dupa caz).

6.3.4. Executia cu conductoare izolate protejate in tuburi montate aparent, se va prevedea in cazurile in care se impun conditii speciale de protectie (protectia mecanica superioara, medii corozive, protectie contra influentei electrice etc.).

6.4. Gruparea circuitelor

6.4.1. Circuitele pentru instalatiile telefonice, dispecer, interfon si ceasuri electrice, se vor grupa in acelasi tub sau cablu, utilizandu-se trasee comune, in masura in care conditiile de transmisie din punct de vedere al nivelului, permit aceasta.

6.4.2. Se vor instala in tuburi separate, circuitele de dispecer sau interfon, daca instalatia de semnalizare cu semnale amplificate ar putea deranja functionarea celorlalte instalatii de curenti slabi.

6.4.3. Circuitele pentru instalatia de sonorizare se vor instala in tuburi sau cabluri separate. In cazul cand instalatiile dispecer sau interfon au functiuni de alarma la incendiu, circuitele se vor instala in acelasi mod.

6.4.4. Tuburile, plintele, firidele, conductele si cablurile, dozele destinate instalatiilor de curenti slabi nu vor fi folosite pentru instalatii de distributie a energiei electrice.

6.4.5. Circuitele sau cablurile speciale apartinand instalatiei de transmitere de date, daca nu vor face parte dintr-un sistem de structura cablata voce+date+imagini, se vor instala in tuburi sau plinte separate si nu vor avea trasee comune cu alte instalatii perturbatoare (energie electrica etc.).

6.5. Alegerea traseelor

6.5.1. Se va evita instalarea circuitelor si cablurilor Tc in lungul conductelor calde, interzicandu-se instalarea pe suprafete calde.

De asemenea, se vor evita traseele expuse la umezeala.

Pe portiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafete calde (minim 40C) sau la incrucisari cu acestea, distanta minima intre circuitele de curenti slabi si elemente calde trebuie sa fie de 12 cm sau se vor lua masuri de izolare termica.

6.5.2. Distanta intre instalatiile de curenti slabi sau transmitere de date si cele electrice cu frecventa de 50 Hz si tensiuni pana la 1000V, atat in montaj ingropat cat si in montaj aparent, trebuie sa fie de minimum 25 cm, cu conditia ca izolatia sa fie corespunzatoare si sa nu existe innadiri la conductoarele electrice pe portiunea de paralelism. Daca conductoarele sunt protejate in tub metalic, acesta va fi legat la pamant la ambele capete.

6.5.3. Pe trasee comune, circuitele pentru instalatiile de curenti slabi se vor monta sub cele ale instalatiilor electrice.

In cazul cladirilor de locuit aceasta distanta se poate reduce pana la 15 cm daca lungimile de paralelism nu depasesc 30 m.

Traseele comune ale circuitelor diferitilor abonati se vor monta in spatii accesibile personalului de exploatare.

In cazurile in care distantele mentionate nu pot fi realizate din punct de vedere tehnic sau duc la solutii neeconomice, circuitele instalatiilor de curenti slabi se vor executa cu conductoare rasucite TY bifilare sau trifilare, reducand distanta la minimum necesar instalarii dozelor separate pentru fiecare instalatie (nu mai mari de 25 m).

6.5.4. Se va evita instalarea cablurilor de curenti slabi in tunele sau canale tehnice in care se gasesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000V; in cazurile in care nu este posibila o alta solutie, cablurile se vor instala in tunele sau canale tehnice pe peretii opusi, sau pe aceeasi parte cu cablurile electrice la o distanta de cca 40 cm, sub cele electrice.

Cand lungimile de paralelism depasesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000V, se va face, de la caz la caz, calculul de protectie, luandu-se masuri corespunzatoare conform normativelor si standardelor in vigoare.

La proiectare si executie se va tine seama si de normativul PE 107.

6.5.5. Distanta minima dintre circuitele de sonorizari si celelalte circuite pentru instalatii de curenti slabi trebuie sa fie de 20 cm.

In cazul in care aceasta distanta nu se poate respecta, circuitele de sonorizare se vor proteja in tuburi metalice (asigurandu-se continuitatea electrica a tubulaturii si legarea la pamant), instalate la:

- 5 cm cand lungimea de paralelism este de cca 50 m;

- 3 cm cand lungimea de paralelism este de cca 30 m;

- 2 cm cand lungimea de paralelism este de cca 10 m;

6.5.6. Traseul instalatiilor aparente se va alege cat mai putin vizibil in unghiuri drepte, pe langa pervazuri de-a lungul grinzilor, pasajelor circulabile, estacadelor etc. in locuri accesibile pentru montaj si intretinere.

6.5.7. La stabilirea traseelor se vor evita trecerile prin spatii cu pericol de explozie, medii corozive sau zone in care exista pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora invelisul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegandu-se solutii de montaj pe peretii exteriori acestor spatii (cu conditia protejarii impotriva efectelor de radiatii termice in caz de incendiu si deteriorarilor mecanice) si anume in spatiile de circulatie, anexe tehnice sau alte spatii fara pericol.

6.5.8. Golurile pentru trecerea cablurilor, prin planseu sau pereti, vor fi protejate dupa montarea cablurilor, cu materiale care sa asigure o etanseitate corespunzatoare pentru evitarea propagarii flacarilor, trecerii fumului si a gazelor.

6.6. Concentrarea circuitelor

6.6.1. Instalatiile interioare de curenti slabi, vor fi prevazute cu puncte de concentrare a circuitelor (firide sau cutii terminale).

Numarul si tipul acestora se va stabili potrivit prevederilor de la subcapitolele referitoare la diverse categorii de instalatii. De exemplu, pentru cladirile de locuit cu P+10 nivele, firidele se vor instala la parte sau la etajul I si la etajele III, V, VII, IX etc. (din 2 in 2 etaje).

6.6.2. Se vor utiliza puncte de concentrare comune pentru instalatiile de telefon, dispecer (cu exceptia celor indicate la art. 6.4.2 si 6.4.3) si instalatiile de ceasoficare.

6.6.3. Pentru instalatiile de transmitere de date (exceptand cazul sistemelor de cablare structurata tip VDI) si pentru instalatiile interioare de sonorizare, se vor prevedea puncte de concentrare separate.

6.6.4. Pentru punctele de concentrare cu maximum 6 circuite se vor folosi, in locul firidelor, cutii terminale, instalate la inaltimea de minimum 2 m de pardoseala.

6.6.5. Firidele si cutiile terminale de interior se vor instala numai in locuri uscate, fara pericol de incendiu si de preferinta in spatii de acces comun pentru a fi usor accesibile personalului de intretinere (casa scarii, holuri, coridoare etc.) si vor fi notate cu literele ˝TC˝, pentru a se deosebi de alte puncte de concentrare.

In incaperile umede se vor utiliza cutii terminale de exterior care se pot monta aparent sau in nise.

6.6.6. Firidele telefonice nu se vor amplasa in compartimentele accesului la conductele de evacuare a reziduurilor menajere, in compartimente rezervate spalatoriilor, uscatoriilor sau orice incapere de uz casnic si se va evita pe cat posibil amplasarea lor in apropierea cofretului de energie sau a hidrantului de incendiu.

Distanta intre firidele instalatiilor de curenti slabi si cofretele de energie, de regula, va fi de 25 cm.

6.6.7. Pentru cladirile de locuit cu un grad sporit de confort, prevazute cu instalatii telefonice in tuburi, la care datorita numarului mic de posturi, nu se justifica executia unor nise telefonice pentru 25 circuite, se va folosi o firida, practicata in exterior (in conditiile cofretelor electrice) in care se va monta o cutie terminala urbana de exterior de 16 circuite.

Marimea firidelor se va stabili in functie de numarul de circuite si tipul de reglete.

Tuburile si tevile se vor introduce in firida in apropierea colturilor fara sa depaseasca peretii interiori ai acestora.

6.6.8. In firide, circuitele vor fi etichetate si numerotate imediat dupa instalarea lor, urmand ca echiparea cu reglete sa fie facuta la instalarea cablului de racord.

6.7. Racorduri

6.7.1. Capacitatea racordurilor telefonice se va dimensiona in functie de potentialul maxim (numarul total de familii si agenti economici ce poate fi racordat).

Capacitatea racordului va fi 120-130% din potentialul maxim.

Nisele pentru instalatiile telefonice si dimensiunile tuburilor de protectie pentru racord si circuite interioare vor corespunde potentialului maxim asigurandu-se pentru fiecare apartament sau garsoniera cate 2 circuite telefonice.

Racordurile la blocurile de locuinte se vor executa pentru fiecare scara in parte. Se va evita pe cat posibil folosirea canalelor tehnice sau subsolurilor. Acolo unde nu este posibila executarea racordurilor la fiecare scara acestea se vor executa la unul din colturile blocului. In acest caz alimentarea cu cabluri pentru fiecare scara se executa paftalat pe zid in spatele blocului, cu mascare in limita posibilitatilor de elementele de arhitectura ale cladirii.

Nu se admite instalarea de cabluri pe fatada principala a blocurilor de locuinte.

Racordurile la blocurile de locuinte vor asigura o conducta pentru cablul telefonic si o conducta pentru reteaua de televiziune prin cablu.

6.7.2. Pentru instalarea si protejarea racordurilor telefonice cu capacitate de pana la 200 perechi se vor instala tevi PVC de protectie, dupa cum urmeaza:

- de la punctele de concentrare (firide) situate la nivelul cel mai de jos, se va instala cate un tup PVC  63 mm curbat intr-un singur plan cu o raza de cel putin 1 m, ingropat in zid care va strabate pardoseala pe verticala si fundatia exterioara pe orizontala, ajungandu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului si prelungindu-se cu cel putin 1,0 m de la fundatia cladirii (cladiri izolate in blocuri turn etc.).

Se recomanda amplasarea punctelor de concentrare cat mai apropiate de punctul de intrare a racordului in cladire.

6.7.3. Pozitia tevilor prevazute pentru trecerea cablurilor in exterior va fi insemnata cu litera ˝Tc˝ marcata pe zid cu culoarea albastra la 0,4 m de la sol, pentru a putea fi usor reperate.

Muchiile interioare ale tuburilor de protectie se vor evaza spre a nu deteriora camasa cablurilor in timpul instalarii.

6.7.4. In general se vor prevedea cate doua tuburi de protectie la fiecare cladire pentru racordarea cablurilor telefonice sau utilizarea altor instalatii de curenti slabi (telefonie, sonorizare etc.) impun un numar mare de conducte.

6.8. Instalatii interioare pentru telefonie

6.8.1. Reteaua telefonica interioara se va realiza dupa o schema radiala.

De regula, pentru fiecare post se vor prezenta 2 circuite formate din conductoare sau cabluri intre doza telefonica si nisa.

In cazul in care mai multe circuite sunt montate in acelasi tub sau cablu, cel de al treilea conductor (care se prevede pentru abonatii cuplati sau pentru serviciul de transfer si reapel la centralele de institutie) va fi utilizat in comun si va fi conectat la nise la borna de punere la pamant si la mantaua cablului telefonic, daca aceasta prezinta continuitate electrica.

6.8.2. Pentru circuitele posturilor telefonice speciale (aparate serie intre conducere si secretariat si altele), numarul de conductoare se va stabili pe baza schemei de conectare a aparatelor telefonice utilizate.

6.8.3. Locurile de priza pentru telefon, respectiv locurile de iesire ale tuburilor din perete, se vor prevedea la o inaltime de 20-40 cm fata de pardoseala finita.

La locul de priza sau iesire din tubulatura se va lasa o rezerva de conductoare de 0,15 m.

6.8.4. Numarul si marimea firidelor telefonice ce urmeaza a se echipa cu reglete din tara se vor alege urmarindu-se realizarea unei retele cat mai economice in ansamblu.

Se vor prevedea firide cu dimensiunile firida de 560x560x100 mm cu usi de 600x600 mm sau cutii metalice de 600x500x100 pentru un numar maxim de 25 circuite;

- firida de 750x560x130 mm respectiv cu usi de 800x600 mm sau cutii metalice de 600x800x130 mm pentru un numar de 50 de circuite;

- pentru cazurile in care la punctul de concentrare se vor aduce mai multe de 50 de circuite, dimensiunile si amplasarea niselor se va stabili de la caz la caz.

Pentru reglete de alta provenienta decat cele fabricate in tara, gabaritele niselor se vor stabili functie de marimea acestora.

6.8.5. Inaltimea minima de pardoseala finita pana la baza firidelor telefonice va fi de 1 m, marginea de sus a firidei nedepasind 1,8 m.

6.8.6. Firidele in zidarie vor fi sclivisite.

6.8.7. In cladirile cu mai multe etaje, firidele vor fi dispuse pe una sau mai multe verticale.

6.8.8. In cladirile industriale si administrative, firidele de aceeasi verticala se vor lega intre ele cu tuburi PVC  39 mm care se vor monta ingropate sau mascate in canale lasate in pereti. Numarul de tuburi se va stabili dupa caz insa nu mai putin de 2 bucati.

La blocurile de locuinte legaturile intre firide se vor putea realiza cu un singur tub PVC 39 mm.

6.8.9. Partea metalica a firidelor de curenti slabi va fi conectata la conductorul de protectie folosind un conductor Ol 20x3. In cazul in care firidele de telefonie sunt montate pe aceeasi verticala cu FARP se va folosi un conductor de protectie comun.

6.8.10. Tuburile pentru racordarea firidelor intre ele (realizate la constructia cladirii) se vor monta in linie dreapta, admitand cel mult o semicurba la intrarea in firide.

6.8.11. In tuburi se va lasa la instalare cate o sarma de otel cu diametrul de 2 mm pentru tragerea cablurilor sau a conductoarelor.

In firidele telefonice, pentru fiecare circuit se va lasa o rezerva de conductoare de 1-1,5 m.

6.8.12. Pentru instalatiile telefonice se vor folosi conductoare tip TY de sarma moale de cupru cu diametrul de 0,5 mm izolate cu policlorura de vinil de diferite culori sau cabluri cu diametrul conductorului de 0,5 mm, cu exceptia cazurilor in care instalatia necesita diametre mai mari (de ex. traseele de peste 50 m la care conductoarele cu diametrul 0,5 mm se rup la tragerea in tuburi).

6.8.13. Tuburile de protectie vor fi din PVC sau metalice si se vor utiliza potrivit normativului I 7 si a standardelor sau normativelor in vigoare.

6.8.14. Pentru instalatiile executate in cablu se pot folosi cabluri telefonice cu conductoare de cupru de urmatoarele tipuri:

- cu izolatie si manta de masa plastica;

- cu izolatie de masa plastica si manta de plumb;

- ecranate, cu izolatie si manta de masa plastica.

Pentru eliminarea pericolelor de incendiu se recomanda utilizarea cablurilor cu intarziere la propagarea flacarii.

6.8.15. Intre doza si aparat (in cazul instalatiilor interioare in tuburi ingropate) se vor folosi cabluri de minim 2 perechi, conducte bifilare sau trifilare tip TIO din otel zincat cu diametrul de 0,9 mm cu izolatie de cauciuc TIOY 2x0,9 cu izolatie in masa plastica sau conductoare de cupru cu izolatie de masa plastica, TY cu diametrul de 0,5 mm.

6.8.16. Pentru conexiuni (punti) la elementele de concentrare se vor folosi conductoare de cupru (fip fir saritor) de 2x0,5 mmp sau 3x0,5 mmp.

6.9. Instalatii voce+date+imagini tip cablare structurata (VDI)

6.9.1. Cablarea structurata a cladirilor presupune organizarea unei retele comune pentru instalatia interioara telefonica si reteaua de date (voce+date+imagini) pe orizontala (cablare orizontala) si pe verticala cladirii (cablare verticala).

6.9.2. Pe traseele sistemului de cablare structurata pentru instalatia comuna de voce+date+imagini se va evita paralelismul cu traseele electrice pe o distanta mai mare de 1 m, fiind acceptata doar traversarea perpendiculara a traseului electric iar aria suprafetei de contact (suprapunere) micsorata pe cat posibil.

6.9.3. Sectiunea tuburilor (jgheaburilor) sa fie adecvata pentru ca tragerea cablurilor sa se faca usor fara a le tensiona peste limita admisibila prevazuta de producator si specificata in catalog. Tuburile si jgheaburile trebuie sa aiba sarma de tragere.

6.9.4. Daca traseele sunt lungi sau cu mai mult de 2 coturi sa fie prevazute doze intermediare de tragere.

6.9.10. Traseele verticale sa prezinte bride de fixare pentru a nu fi solicitate la elongatie de propria greutate.

6.9.11. Toate traseele se vor termina in concentratorul de date (in camera tehnica) de pe fiecare etaj, unde se gasesc dulapurile de curenti slabi (DC).

6.9.12. Traseele de cabluri ecranate si/sau neecranate aferente cablarii structurate se vor pozitiona la urmatoarele distante fata de surse de interferenta electromagnetica (EMI) (lampile fluorescente, traseele de TV, trasee de alimentare cu energie electrica, echipamente electrice etc.) alimentate la ≤ 500V. Acolo unde nu exista alta posibilitate, se admit intersectii de trasee (perpendiculare).

Tabelul 2

Distante minime de pozare a traseelor de cabluri aferente structurii cablate fata de surse de interferenta electromagnetica

6.9.13. Indiferent de tipul tubulaturii fiecare cablu se marcheaza cu cel putin 3 inscrisuri de identificare la fiecare capat pe o distanta de 1,5-2 m.

6.9.14. La prize se lasa o rezerva de 15-20 cm pe care sa fie vizibila si foarte clara marcarea de identificare, iar in camera echipamentului (concentrator) se lasa o rezerva de 3-5 m de la baza dulapului pentru a permite realizarea formei de cablu, o rezerva si conectorizarea in panoul de legatura. Fiecare priza se va marca/eticheta vizibil.

6.9.15. Cablurile se pozeaza/se trag cu atentie astfel incat sa nu fie depasita forta de tensionare permisa de producator si precizata in foaia de catalog. In lipsa altor indicatii se adopta valoarea de 90N. Nu se vor poza mai multe cabluri in tubulatura (jgheab) decat este permis.

6.9.16. Se va urmari ca la pozarea cablurilor sa nu se formeze noduri ceea ce duce la o raza de curbura mai mica decat cea prevazuta in standard (5 cm) sau precizata de producator. Raza de curbura influenteaza performantele parametrilor de comunicatie. Raza admisa pentru curbura cablurilor FTP este de 25 mm.

6.9.17. Etichetarea cablurilor se face inainte si dupa stabilirea legaturilor dintre priza si panoul de legatura, la ambele capete avand o eticheta cu acelasi marca.

6.9.18. La echiparea dulapurilor de telecomunicatie spatiul destinat dulapurilor de curenti slabi va fi in conformitate cu standardele respective EIA/TIA 568A, ISO 11 801, 17. Se va lasa o rezerva generala a cablurilor orizontale si verticale.

6.9.19. Cablurile vor fi directionate spre dulap prin forme de cablu solidarizate cu scheletul dulapului. Traseele circuitelor de cabluri se vor realize utilizand bride de plastic zimtate autoblocante care sa nu stranguleze manunchiul de cabluri. Traseul circuitelor de cabluri se va ramifica corespunzator panourilor de legatura in care se va face conectorizarea fiecarui cablu.

6.9.20. Dupa conectizare, fiecare cablu se va eticheta corespunzator prizei aferente. Etichetarea posturilor/prizelor se va face vizibil, lizibil si diferential-cromatic conform EIA/TIA 606.

6.9.21. Cablarea orizontala a retelelor de date respecta o topologie a retelei ce poate fi stelara, bus si inel. Datorita flexibilitatii in administrare si a bunei functionari se foloseste foarte des topologia stelara, fiecare priza de comunicatii avand propria ei terminatie fizica in panoul de conectare din concentrator.

6.9.22. Cablarea orizontala cuprinde:

- cablurile orizontale care conecteaza prizele de telecomunicatii cu panourile de conectare din concentrator;

- cablurile de conectare (1) a prizelor de conectare cu postul telefonic sau terminalul de date;

- cablurile de conectare (2) dintre panoul de conectare si echipamentele active (concentratoarele de date, centrala telefonica, routerele etc.);

- prizele de telecomunicatii tip RJ45 categoria 5;

- conectorii pentru prize, cabluri, panouri de conectare.

6.9.23. Pentru cablarea orizontala distantele pentru asigurarea conditiilor optime a transmiterii datelor sunt:

- lungimea cablurilor orizontale se va limita la 90 m;

- lungimea cablurilor de conectare (1) se va limita la 5 m;

- lungimea cablurilor de conectare (2) se va limita la 3 m.

Lungimea totala a cablurilor de conectare (1) si (2) se va limita la 10 m.

6.9.24. Cablarea verticala a retelelor de date respecta o topologie stelar ierarhizata, in sensul ca fiecare concentrator de cladire se conecteaza la concentratorul de camp (principal).

Pe traseul concentrator de cladire concentrator de camp (principal) este permisa folosirea unui singur concentrator intermediar.

6.9.25. Cablarea verticala cuprinde:

- cablurile verticale care conecteaza panourile de conectare si echipamentele active din concentratoare cablarii orizontale cu cele din concentratorul principal;

- cablurile de conectare intre panouri si echipamentele active in concentratorul principal;

- conectorii cabluri, panouri de conectare.

6.9.26. Pentru cablarea verticala distantele pentru asigurarea conditiilor optime a transmiterii datelor:

- lungimea cablurilor UTP (cabluri din perechi torsadate nearmate) categoria 5 si STP (cabluri din perechi torsadate ecranate nearmate) categoria 5, pentru aplicatiile de date, se va limita la 90 m;

- lungime cablurilor UTP si STP, pentru aplicatiile de voce se va limita la 800 m;

- lungimea cablurilor din fibra optica multi-mode se va limita la 2000 m;

- lungimea cablurilor single-mode din fibra optica se va limita la 3000 m;

- lungimea cablurilor de legatura din concentratoarele intermediare si concentratorul principal se va limita la 20 m;

- lungimea cablurilor de conectare a echipamentelor se va limita la 30 m;

- cablurilor de legatura si conectorii de legatura din concentratorul principal sa nu depaseasca 20 m;

- cablurilor de legatura si conectorii de legatura din concentratorul intermediar sa nu depaseasca 20 m;

- cablurile echipamentelor sa nu depaseasca 30 m.

6.9.27. Pentru cablarea structurata cablurile folosite in cablarea orizontala sunt:

- cablu UTP neecranat cu 4 perechi de fire torsadate din cupru cu impendanta de 100 ;

- cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanta de 150 ;

- cablu coaxial cu impedanta de 50  (se recomanda a nu se mai utiliza);

- cablu din fibra optica cu dimensiunile fibrei optice 62.5/125 m.

6.9.28. Pentru cablarea structurata cablurile folosite in cablarea verticala sunt:

- cablu UTP neecranat cu 4 perechi de fire tordasate din cupru cu impedanta de 100 V;

- cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanta de 150 ;

- cablu din fibra optica (multi-mode sau single-mode);

- cablu coaxial cu impedanta de 50  (este recunoscut de standardele internationale dar se recomanda a nu se mai utilize in retele noi, urmarindu-se inlaturarea lui la urmatoarea revizie a standardului).

6.10. Instalatii interioare de dispecer

6.10.1. Instalatia de dispecer se poate realiza dupa o schema radiala cu racordarea individuala a fiecarui post, sau in alte montaje specifice;

6.10.2. Numarul de conductoare necesare unui post dispecer se va stabili in functie de tipul echipamentului instalat.

6.10.3. Pentru realizarea instalatiei de dispecer se vor folosi aceleasi materiale ca si pentru instalatiile de telefonie, instalarea facandu-se in aceleasi conditiuni.

6.11. Instalatii interioare de interfon, videointerfon

6.11.1. Schema instalatiilor de interfon si videofon se va stabili pentru fiecare caz in parte in functie de necesitatile de legaturi (cointeresare) intre posturi si tipul centralelor si posturilor utilizate.

6.11.2. Pentru instalatiile de interfon se vor folosi materiale de acelasi tip ca si cele pentru instalatiile de telefonie. Sectiunea cablului de alimentare se va alege functie de distantele intre centrala modulata a interfonului (videofonului) si posturile interioare, posturi exterioare si inchizatoare electromagnetica, conform table 3.

6.11.3. Inaltimea de montaj recomandata a postului exterior este de 1,60 m de la sol.

Tabelul 3

Sectiunea cablului de record a instalatiei interioare de interfon, videointerfon

6.12. Instalatii interioare de sonorizare si Tv

6.12.1. Instalatiile de sonorizare utilizate in domeniul rezidential asigura difuzarea de programe muzicale in diferitele compartimentari ale casei de la o sursa sonora (radiocasetofon, combina muzicala etc.) amplasate in camera de zi (de exemplu) sau printr-un modul de comanda, supravegherea camerei copiilor.

6.12.2. In cazul cladirilor tertiare sau industriale, cand difuzoarele sunt folosite si ca dispozitive de apel pentru instalatiile de cautare si alarmare de persoane, reteaua va fi prevazuta cu un al treilea conductor identic cu cel utilizat pentru folosirea normala a difuzoarelor.

6.12.3. Pentru transmiterea simultana a mai multor programe se va prevedea cate un circuit separate pentru fiecare program cu asigurarea conditiilor de limitare a diafoniei intre circuite.

6.12.4. Pentru instalatii de sonorizare se vor folosi circuite din conductoare cu izolatie PVC protejate in tuburi sau cabluri cu conductoare de cupru tip circuit telephonic si dimensionate astfel incat atenuarea la cel mai indepartat difuzor cu toata instalatia in functiune, sa fie de maximum 4 dB.

6.12.5. Instalatia de antene colective se prevede la cladirile rezidentiale cu un numar de cel putin 6 apartamente.

Pentru obiective tertiale si industriale, necesitatea antenelor colective se va stabili de la caz la caz.

6.12.6. Un sistem de antene colective RTv cuprinde:

- grupul de antene de receptie, cupleurul si suportul lor (distributie hertziana, satelit, FM);

- grupul de amplificatoare RTv;

- echipamentul de distributie, reteaua de cabluri coaxiale cu prizele pentru racordarea receptoarelor abonatilor.

6.12.7. Instalatiile interioare pentru antene colective se executa in montaj ingropat cu tub IPEY folosind cablu coaxial cu impedanta 75 ohmi.

Conectarea terminala a cablului se face la o priza simpla, dubla, tripla pentru antene (ingropata).

6.12.8. Instalatia interioara pentru antena colectiva nu poate fi utilizata de operator CATV decat cu acceptul scris al tuturor proprietarilor din asociatia respectiva si consemnat intr-un proces verbal al Comitetului Asociatiei de Proprietari.

6.13. Instalatii interioare de ceasuri electrice

6.13.1. Instalatiile de ceasuri electrice se realizeaza dupa scheme radiale sau arborescente, ceasurile fiind in serie sau in paralel in functie de tipul centralelor folosite. In cazul folosirii ceasurilor electronice, se vor utilize sisteme de tip master-slave.

6.13.2. Pentru ceasurile utilizate direct in procesul de productie, ceasurile de control sau ceasurile amplasate in locuri importante, se recomanda a se prevedea circuite individuale.

6.13.3. Alegerea numarului de ceasuri conectate pe un circuit se face astfel incat sa se asigure la ultimul ceas o tensiune de alimentare de minimum 80 din tensiunea nominala la care functioneaza instalatia.

6.13.4. Dispozitive de reglaj ale ceasurilor se vor amplasa in locuri accesibile personalului de intretinere.

6.13.5. Pentru retele de ceasuri electrice se vor folosi materiale de tipul celor prevazute pentru instalatii telefonice in conditiile similare de montaj.

7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE A INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI

7.1. Pentru alimentarea cu energie electrica a centralelor telefonice se va prevedea in incaperea destinata echipamentului o coloana proprie racordata la tabloul general de distributie al cladirii.

7.2. Pentru centrale telefonice destinate obiectivelor deosebit de importante se va prevedea posibilitatea alimentarii de rezerva in cadrul schemei de alimentare cu energie electrica in caz de avarie a obiectivului respective (grup generator, baterie de accumulatoare, surse neintreruptibile pentru alimentare cu energie electrica UPS etc.).

7.3. Centralele telefonice digitale functioneaza ca sursa de rezerva cu baterii capsulate (fara degajari de gaze nocive). In mod uzual acestea sunt incluse echipamentului centralei telefonice si nu necesita incapere separata pentru instalare.

7.4. Alimentarea in curent continuu a centralelor telefonice se va face de la reteaua electrica, prin racordarea directa la redresoare stabilitate si filtrate, sau de la surse neintreruptibile pentru alimentare cu energie electrica (UPS).

7.5. Sursa de alimentare de rezerva a centralelor telefonice, de dispecer si ceasuri electrice se va dimensiona pentru a se asigura o autonomie de functionare a instalatiilor de 46 ore in functie de importanta obiectivului deservit.

7.6. Sursa de rezerva trebuie sa preia in mod automat alimentarea instalatiei de telecomunicatii, atunci cand sursa de baza cade sau nu mai asigura tensiunea nominala de functionare.

7.7. Comutarea de pe o sursa pe alta nu trebuie sa conduca la modificari in starea instalatiilor (alarme false, pierderi de informatii, initierea comenzii de actionare a dispozitivelor de protectie etc.).

7.8. Pentru o singura cale de alimentare, circuitul de alimentare de la sursa de baza va fi realizat sub forma unei coloane proprii racordata direct la tabloul general de distributie daca solutia prezinta siguranta in functionare. Circuitul de alimentare va fi marcat si nu va putea fi deconectat decat de persoane autorizate. Acest circuit va fi alimentat inainte de intrerupatorul general.

7.9. Instalatiile de curenti slabi (telefonice, dispecer, ceasoficare, interfon etc.) se pot alimenta si de la surse comune dimensionate in mod corespunzator in caz ca lucreaza cu aceeasi tensiune.

7.10. Pe calea normala de alimentare cu energie electrica a echipamentelor destinate prelucrarii informatiilor (date, sistem VDI) vor fi prevazute dispozitive de filtrare a interferentelor electromagnetice si de radiofrecventa, de preluare a variatiilor de tensiune si frecventa ale retelei de alimentare cu energie din sistemul national.

7.11. Statiile de sonorizare cu putere pana la 200 W se vor alimenta direct de la priza prevazuta cu conductor de protectie montata in camera echipamentelor.

Pentru alimentarea echipamentelor auxiliare de program (radiocasetofoane, combine muzicale etc.) se vor prevedea 2-3 prize separate.

Statiile de sonorizare cu o putere peste 200 W necesita o coloana electrica proprie si un tablou electric propriu de 1 KW al carui numar de circuite se va stabili in functie de numarul de rame de amplificare si surse de program.

7.12. Se vor asigura dispozitivele de protectie antiseismice corespunzatoare tipului de sursa, locului de amplasare si conditiilor specifice.

8. PRIZELE DE PAMANT PENTRU INSTALATIILE DE CURENTI SLABI

8.1. Numarul si caracteristicile prizelor de pamant necesare in instalatiile de curenti slabi se stabilesc conform prevederilor STAS 6271.

8.2. Pentru conectarea instalatiei de telefonie si dispecer se vor prevedea prize de pamant de maxim 4 ohmi, realizate fie separat pentru fiecare instalatie, fie prin conectarea la o priza comuna cu alte echipamente sau prize ale cladirii.

Utilizarea in comun a prizelor de pamant pentru instalatiile de curenti slabi cu cele ale instalatiei de energie electrica se admite numai in conditiile prevazute de STAS 6271.

8.3. Prizele de pamant se vor conecta la tabloul special pentru prize, care se va amplasa de preferinta, in incaperile echipamentelor aferente.

Alegerea conductoarelor pentru legarea la pamant si dimensionarea acestora se va face in conformitate cu prevederile STAS 12604/5 pentru instalatia de legare la conductorul de protectie.

8.4. Pentru trecerea prin fundatie a conductoarelor de legare la pamant se va prevedea cate un tub PVC  39 mm, pentru fiecare priza in parte, instalat conform art. 6.7.2.

8.5. Legarea la pamant a grupului de antene aferent sistemelor CATV, cat si a instalatiei electrice exterioare din spatiul capului de retea, va fi separata de instalatia de legare la pamant a cladirii respective si va avea o priza de pamant separata.

ANEXA 1

LISTA DE STANDARDE CONEXE

ANEXA 2

LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE

- Normativul I 7/1998 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V.

- Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice PE 107/1995.

- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P 118.

- I 46-93 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea retelelor si instalatiilor pentru televiziune prin cablu.