Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


LUCRARE DE DIZERTATIE INSTALATII SANITARE SI ELECTRICE MODERNE IN CONSTRUCTIILE DE LOCUINTE

Instalatii



+ Font mai mare | - Font mai mic



Universitatea din Pitesti

Departamentul de formare continua

Centrul de Conversie profesionala in Educatie Tehnologica



LUCRARE

DE

DIZERTATIE

INSTALATII SANITARE SI

ELECTRICE MODERNE

IN CONSTRUCTIILE DE LOCUINTE

Cap.I Scurt istoric despre electricitate

Cum s-a nascut studiul electricitatii?

Descoperirea fenomenului pe care noi il numim astazi electrizarea corpurilor prin frecare a avut loc cu totul intamplator , cu aproximativ 2500 de ani in urma. Legenda spune ca sotia marelui invatat grec Tales din Milet avea obiceiul sa-si mangaie pisica preferata. In felul acesta , bratara ei de chihlimbar se incarca cu electricitate si , la o eventuala apropiere de nasul pisicii , intre acesta si bratara sarea o mica scanteie. Daca lucrurile s-au petrecut sau nu intocmai nu putem sti precis , insa ceeace este sigur e faptul ca Tales a consemnat in lucrarile sale un alt fenomen interesant pe care l-a observat , si anume ca unele corpuri , frecate cu o bucata de blana sau postav capata proprietatea de a atrage alte corpuri usoare: bucatele de hartie , bobite din maduva de soc etc. Deoarece acest lucru a fost observat se pare prima data , la chihlimbar , fenomenul a capatat numele de electrizare (in greceste , chihlimbarul se cheama electron). Mult mai tarziu s-a putut dovedi ca cele doua fenomene , aparitia scanteii si atragerea bucatelelor de hartie , au o aceeasi cauza electricitatea.

Timp de 2000 de ani , nimeni nu s-a mai interesat de aceste fenomene. Abia pe la 1600 un medic englez , Wiliam Gillbert , isi propune sa faca o serie de experiente in legatura cu observatia lui Tales. Studiind electrizarea corpurilor prin frecare , Gillbert constata ca unele se electrizeaza , adica prezinta fenomenul de a atrage obiecte usoare , dupa ce au fost frecate , iar altele nu. De fapt , toate corpurile se electrizeaza prin frecare , numai ca nu toate pastreaza aceasta proprietate. Corpurile care nu raman electrizate au fost numite bune conducatoare de electricitate , iar cele rele conducatoare sau izolatoare .

Materialele conductoare pot fi metalice sau nemetalice . Dintre materialele nemetalice fac parte electrolitii. Acestia in solutie sau topitura disociaza in ioni si devin bune conducatoare de electricitate. Din aceasta categorie fac parte:acizii bazele alcaline si sarurile. Electrolitii sunt folositi in baterii , acumulatori sau la electroliza.

Fierul , cuprul , plumbul , argintul si oricare alt metal sunt corpuri bune conducatoare de electricitate sau conductoare. Tinute direct in mana , ele nu pot fi electrizate .Daca insa unei vergele de metal ii punem un maner dintr-un material izolant (cum ar fi de exemplu , lemnul , ebonita , ceara , material plastic) si apoi , tinand-o de maner , o vom freca cu o bucata de blana sau de postav , vergeaua de metal va capata proprietatea de a atrage bucatele de hartie , bobite de maduva de soc etc. , adica se va electriza.

S-a constatat ca exista de fapt doua feluri de electricitate care , pentru a fi distinse , au fost notate respectiv cu (+) electricitatea pozitiva , si minus (-) electricitatea negativa.

Experiente foarte simple au aratat ca doua corpuri incarcate cu acelasi fel de electricitate se resping unul pe altul , pe cand incarcate cu electricitate de semn diferit , se atrag.

La inceputul studierii fenomenului s-a crezut ca electricitatea ar fi un fluid (un fel de lichid) cu proprietati speciale printre care si aceea ca este invizibil. Prezenta sau absenta acestui fluid pe un corp oarecare se credea pe vremea aceea face ca el sa posede sau nu proprietati electrice.

Cap.II Monografia comunei Bascov

Asezare straveche ,avand 580 de ani de la data cand este mentionata documentar pentru prima oara, comuna Bascov este formata din opt sate, care la randul lor cuprind 11 catune. Satele actuale ale comunei, cu catunele care le apartin, sunt urmatoarele:

Bascov, mentionat in documente mai intai Bascov, apoi Bascov-Flesti si in sfarsit Bascov, cuprinde catunele: Stejaret Lunca, Pleasa, Paisesti, Rotaresti, Mierlusesti si Florea.

Scheau

Uiasca, mentionata documentar mult timp Oiasca, cu catunul Labusesti.

Glambocu, numit uneori si Glambocel cu catunele Glambocu Vale , Glambocu Deal si Rogojina.

Valea Ursului, care a mai fost numita si Valea Mosoienilor.

Braileni, mentionat documentar si Braileni-Aninoasa.

Mica.

Prislopu Mic

Aceste sate si catune au aparut la date si in locuri diferite si au avut vreme indelungata o dezvoltare independenta, fapt relevat de documentele existente referitoare la ele .
Cel mai vechi dintre satele comunei ,mentionat inca din anul 1421 este satul Bascov, numit in documentul de origine Batcov. Denumirea satului este, evident, de origine slava si se pare ca vine de la paraul Bascov pe care satul este asezat.
Comuna Bascov face parte din zona preoraseneasca a municipiului Pitesti resedinta judetului Arges ,fata de care centrul comunei se afla la o distanta de numai 7 km. Ea este amplasata la nord de municipiul Pitesti ,pe malul drept al raului Arges avand urmatoarele coordonate geografice: lat. Nordica- 44 de grade si 50 secunde longitudine Estica- 24 de grade si 52 secunde Comuna are ca vecini: la sud municipiul Pitesti ,de care este legat prin DN7 ,la est comuna Budeasa trecerea inspre Budeasa Maracineni ,Campulung si orasul Mioveni se face traversand raul Arges peste hidrocentrala Budeasa- Bascov ,la nord ,comuna Merisani ,la nord-vest comuna Draganu si la sud vest comuna Babana.
Aflata la rascrucea unor drumuri de mare interes pentru transportatori comuna Bascov este zona prin care se desfasoara o mare parte din circulatia rutiera spre si dinspre vestul Eropei. S-ar putea spune ca portiunea de 9 km., de pe DN7 si DN7C, din cei 51 km de drumuri care tranziteaza Bascovul, este una din portile care deschid calea spre comunitatea europeana.
Localitatea Bascov are codul postal 0355 ,o suprafata de 56 km. patrati ,4100 gospodarii si 10.000 locuitori.
Legaturile comunei Bascov cu localitatile invecinate se realizeaza pe cale rutiera si feroviara.

Principalele cai de comunicatii sunt:
-DN7-E15 Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea, care trece pe teritoriul comunei Bascov pe o distanta de cca 7,5 km, este drum asfaltat care asigura legatura comunei cu municipiul Pitesti.
-Drumul judetean 703 in directia Pitesti-Curtea de Arges se ramifica din DN7-E15 chiar din centrul comunei Bascov. Este drum asfaltat si taie satul Bascov pe o distanta de cca 4 km continuand cu drumul spre Curtea de Arges si Transfagarasan.
Transportul feroviar este deservit de calea ferata Pitesti-Curtea de Arges cu statia Bascov, amplasata chiar in centrul comunei.
Tot mai multi bascoveni fac deplasarea catre oras cu autoturismele particulare.
In comuna Bascov exista unele locuri deosebit de frumoase pentru odihna si agrement, cum sunt satele de pe teritoriul comunei, frumosul parc natural cu padurea de rasinoase pin si molid de la Valea Ursului, in care se afla si un modern han cu restaurant, camping, motel, la indemana turistilor.
De asemenea un loc pitoresc este oferit de lacul de acumulare al microhidrocentralei aflate pe raul Arges si de motelul Star.
Tot la Bascov pot fi vizitate si unele splendide monumente arhitecturale, cum sunt casele cetatenilor construite in stil pur romanesc sau biserica veche din satul Rotaresti, ctitorita in secolul XVIII de Martin Buliga, si biserica veche din satul Glamboc construita in secolul XIX de catre Radu Dragutoiu si sotia sa

Dezvoltare economica

Comuna Bascov are un profil economic mixt, aici desfasurandu-se atat activitati industriale cat si activitati agricole si turistice.
Activitatea industriala este concentrata in proportie de 90% in satul de resedinta Bascov si este grupata in zona industriala a drumului de centura Bascov, ca o continuare a zonei industriale str. Depozitelor-Pitesti.
Majoritatea unitatilor economice au activitati de transport ,comert ,constructii panificatie si morarit ,prepararea produselor din carne ,prestari servicii ,etc..
Potentialul turistic este reprezentat de popasul turistic Valea Ursului ,Hotelul Star cu baza nautica , hotelul Romauto-Part si motelul Carmen.

Activitatea culturala in comuna Bascov
Inca de la aparitia primelor scoli pe teritoriul comunei Bascov, invatatorii au incercat prin orice mijloace sa contribuie la patrunderea unor adevaruri stiintifice in randul taranilor.
Din discutiile cu batranii satelor ,invatatorii au organizat serbari scolare.Ele se desfasurau intr-o sala de clasa deoarece ,pe la inceputul secolului alXX-lea ,nu exista camin cultural in comuna Bascov.
Multi batrani isi amintesc de teatrul de papusi ambulant Vasilache si Marioara ori de circurile care poposeau in Pitesti unde veneau fel de fel de ciudatenii.
Intre anii 1920-1930 si chiar inainte, tot mai multi tarani instariti ori salariati cu pamant isi dau seama ca viitorul copiilor lor este stiinta de carte.
Asistam la o explozie de elevi ,liceeni care invatau la liceele din Pitesti: Liceul de fete, Liceul de baieti ,Scoala de meserii ,Scoala comerciala , Liceul cu predare germana.
Printre personalitatile care s-au nascut sau au trait in comuna Bascov se numara:
Pandele Olteanu (n.5septembrie 1908) Profesor universitar doctor docent , Consultant la Facultatea de limbi straine a Universitatii Bucuresti ; Virgil Calotescu (n.16 ianuarie 1928) regizor la studioul Alexandru Sahia din 1950, cand a facut parte din grupul fondator. In cei 40 de ani de profesie a produs peste 150 de filme de scurt metraj si 20 de filme de lung metraj (de fictiune) ; Adriana Rodica Trandafir (n.26 aprilie 1956) actrita la teatrul Odeon.


Obiceiuri si traditii stramosesti
Desi se simte o puternica influenta a societatii industriale, poporul inca n-a renuntat la obiceiurile populare..
In comuna Bascov raman nealterate inca unele obiceiuri si traditii mostenite de la b
atrani.
Printre obiceiurile si traditiile care se mai pastreaza si astazi se numara : Dragobetele (24 februarie), Plugusorul, Sorcova ,obiceiuri legate de botez ,nunta si inmormantare ,Iordanul, Cei patruzeci de Sfinti Mucenici, Floriile, Rusaliile, etc..
Portul
Comuna Bascov a fost un important nod de legatura pe drumurile spre cetatea de scaun Curtea de Arges sau cetatea de scaun Campulung, ori inspre Ramnicu Valcea si Bucuresti . Ea a ramas si astazi o zona de intretaiere a marilor drumuri comerciale.
Era si firesc ca influenta marilor zone folclorice de la Curtea de Arges si Campulung sa se resimta in aproape toate domeniile de activitate ale bascovenilor.
Influenta a fost mai puternica in procurarea si confectionarea costumelor populare ale femeilor.
Costumele populare nationale au constituit imbracamintea de baza a taranului roman.
Femeile si barbatii se duceau la biserica , la nunti si la alte petreceri imbracati in costume na
tionale, iar invatatorii mai in varsta il purtau cu mandrie la orele de curs.
Chiar si la munca, pe camp, barbatii se imbracau in alb , pantaloni si camasa din tort nealbit care, prin spalari repetate, se albeau. S e incingeau cu chimir sau brau rosu. Femeile purtau camasa alba cu trup din panza de casa, cu flori simple ori braul cojocului la gura camasii, pe maneci si la poale. Pe deasupra trupului purtau o fusta din bumbac , barhet,deftina, in general, de culoare inchisa, cu sort dinainte si basma (tulpan ,batic).Se incingeau cu bete. Iarna purtau ciorapi grosi de lana. Femeile se inc
altau cu gumari prin curte ,cu ghete in zi de sarbatoare, iar barbatii cu opinci din piele de porc.

Date geografice

Comuna Bascov se afla asezata in zona de contact a locurilor de tranzitie ale Piemontului Getic cu Campia inalta a Pitestilor. Astfel, ea cuprinde o parte din lunca Argesului, pe partea dreapta a acestuia, si se intinde pe Platforma Cotmenei, care are aspect de campie inalta, constituind o suprafata de tranzitie intre dealurile subcarpatice si campie, cu terenul relativ plan, stabil si neinundabil.
Ca aspect general, comuna este asezata in zona de trecere de la lunca la platforma amintita si se intinde pe o suprafata aproape orizontala, in zona centrala, cu o usoara inclinatie spre sud.
Relieful comunei este alcatuit din campie(lunca Argesului) si dealuri cu o altitudine de 200 - 300 m. In satul Mica se gaseste cota de 439 m Padurea Bogdaneasa .
Dealurile au primit diferite denumiri in functie de locurile unde sunt situate, ca dealul Stanjetului, dealul Scheau, dealul Glambocului, dealul Plesei, dealul Prislopului. Aceste dealuri sunt taiate de vai si garle care le-au erodat intr-o perioada foarte lunga, vai si garle care au generat directia de scurgere de la vest la est si care isi varsa apele pluviale mai intai in paraul Bascov si apoi in raul Arges.
Zona deluroasa a comunei Bascov a fost puternic fragmentata in decursul timpului datorita schimbarilor climaterice si miscarilor neotectonice din cuaternar.

Datorita actiunii de eroziune si transport pe aceste dealuri se gasesc straturi groase de bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri aluvionare depuse in levantin si pleistocen peste depozitele din fundament ale Depresiunii Getice, din paleogen, miocen si pliocen. In tectonica de profunzime exista continuitati intre fundamentul depresiunii periocarpatice si al Campiei Romane, in schimb la suprafata exista o serie de falii, cea mai apropiata de Bascov, fiind falia de la Slatioare.

Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Bascov este reprezentata de apele raului Arges colectate in lacurile de acumulare Bascov si Budeasa pentru crearea microcentralei Bascov , cat si de paraul Bascov , care colecteaza apele ce se scurg de pe dealuri. Apele raului Arges ofera conditii prielnice pentru irigatii in lunca comunei fapt ce face ca aceasta lunca sa fie o baza legumicola importanta.

Satul Uiasca este strabatut in partea de nord vest de paraul Uiasca , delimitandu-se astfel de satul Bascov.

Din punct de vedere hidrografic , teritoriul comunei Bascov apartine bazinului raului Arges , acesta constituind artera hidrografica principala care dreneaza perimetrul.

Din cuprinsul perimetrului primeste doi afluenti principalisi anume: valea Scheau si paraul Bascov , primul in regim de scurgere intermitent iar cel de-al doilea permanent.

Paraul Bascov isi are obarsia in Platforma Cotmeana (pe teritoriul comunei Cotmeana) la o altitudine de 607 m si se varsa in raul Arges , in aval de acumularea Bascov. El prezinta regim de scurgere permanent , avand alimentare pluvio-nivala si cu alimentare subterana moderata. Din cuprinsul perimetrului primeste numerosi afluenti , dupa cum urmeaza: Valea Mica , Bogdaneasa , Braileni , Aninoasa , Florea , Uiasca pe partea dreapta si Canepii (Prislopului) , Ursului , Glambocului si Paisesti pe partea stanga.

Toate acestea sunt vai cu un regim de scurgere torential pronuntat , alimentate din precipitatiile care cad in bazinele lor hidrografice.

Paraul Scheau isi are obarsia tot in cuprinsul Platformei Cotmeana , pe teritoriul comunei Merisani , la altitudinea de 400m si se varsa in raul Arges , in aval de acumularea Budeasa. Valea Scheau are regim de scurgere intermitent , cu alimentare pluvio nivala si cu alimentare subterana foarte slaba , secand complet in perioadele de seceta prelungita.

Flora si fauna

Flora si fauna domestica existente sunt corespunzatoare zonei in care comuna este situata. Astfel , pe platforma Cotmenei sunt livezi insemnate de pomi fructiferi in care predomina prunul , care da productii relativ mari; sunt intalniti , de asemenea marul , parul , ciresul , gutuiul , pentru care sunt conditii bune de dezvoltare.

Tot aici cresc ierburi perene naturale , cu valoare nutritiva ridicata , precum si furaje de semanatura ca ovazul , orzul , trifoiul , lucerna etc. Pe lunca Argesului si cea a garlei Bascov cresc cu bune rezultate cereale ca porumbul , graul , plante furajere si leguminoase dintre cele mai variate , predominand varza , cartoful , sfecla , ardeiul , tomatele , ceapa . Au fost infiintate de catre gospodarii bascoveni mici sere si solarii pentru legumele timpurii si chiar pentru flori.

In tot mai multe gospodarii se intalnesc bolti de vita de vie si chiar teren , nu prea mare , destinat culturii vitei de vie , indeosebi soiuri care nu au nevoie sa fie stropite.

Foarte putine gospodarii au vita de soiuri nobile.

Au inceput sa fie plantate si ingrijite plante medicinale precum izma bruna (menta) , rostopasca , cimbrul , galbenelele , etc. Folosite atat ca leacuri pentru om cat si pentru animale si pasari.

In cadrul comunei Bascov sunt intalnite anamile si pasari domestice , ca de pilda bovine , ovine porcine , cabaline si pasari gaina , curca , gasca , rata. Sunt conditii bune si pentru apicultura.

Flora si fauna salbatica sunt bogat si variat reprezentate pe teritoriul comunei Bascov. Astfel pe dealurile comunei gasim fasii mari de padure in care predomina stejarul , fagul si alte specii ca artarul sau paltinul , teiul paduret , mesteacanul alb , alunul , carpatinul , tufa , salcamul , plopul , pluta , lemunl cainesc , frasinul , jugastrul , ulmul , maracinele , rugul , macesul , teiul , ciresul , parul si marul salbatic bradul (izolat) , iedera; pe vai feriga , curpenul , vascul , macesul , porumbarul , zmeura , catina , trestia etc. Iar in zavoi aninul , rachita , salcia alba. Unele din aceste paduri sunt crescute natural , iar altele sunt rezultatul plantarii organizate pentru umplerea golurilor si stavilirea alunecarilor de pamant.

In padure se gasesc fragi , mure , manatarci , ciuperci albe , bureti laptosi , biolari nane , bureti de maracine , vineciori , gura porumbitei , craite , spurcacei , creasta cocosului , iar in livezile mai batrane ,bureti de prun.

In padurile situate la marginea caii ferate , pe deal si zavoi intalnim iarba campului , pai gros , coada mielului , plaisul , coada calului , cicoarea , umbra iepurelui , trifoiul salbatic, troscotul , patlagina , papadia , pirul , laptele cucului , cimbrul , musetelul , coada soricelului; plantele medicinale nu trebuie smulse din radacini , ci rupte.

In culturile agricole intalnim palamida , volbura , mohorul , pirul , bradisorul , rapita si macul salbatic.

Comuna Bascov este situata in regiunea in care se intrepatrund formele de relief diferite. Ca urmare , atatv flora cat si fauna (domestica si salbatica) sunt puternic influentate de acest fenomen.

Referitor le fauna salbatica , unele specii de animale sunt reprezentate bogat pe teritoriul comunei Bascov. Sunt intalnite animale carnivore precum vulpea , lupul , viezurele , jderul , dihorul , nevastuica; erbivore: caprioara , mistretul; rozatoare: iepuri , diferiti soareci si sobolani , veverite; insectivore: ariciul , cartita , chitoranii.

Mai sunt intalnite broastele (broasca de lac sibroasca raioasa) , foarte rar broasca testoasa de apa , broasca testoasa de uscat , reptile (soparle , gusteri , serpi). Sunt intalnite si numeroase pasari cantatoare cum sunt: cucul , pupaza , grangurul , graurul mierla , privighetoarea si turturica , ciocarlia , gugustucul , randunica , vrabia , ciocarlanul , sticletele , pitigoiul , codabatura , ciocanitoarea , gaita , cotofana , barza , stancute.

Dintre pasarile rapitoare putem aminti cioara , uliul , huhurezul , bufnita , cucuveaua , corbul.

Printre numeroasele si variatele specii de insecte , sunt intalnite mai frecvent: ragaoacea , croitorasul , furnica , lacusta , greierul , carabusul , cosasul , numeroase specii de fluturi , viespea bondarul negru si galben , paianjeni , trantorul , urechielnita omida paroasa , omida verde , coropisnita.

In raul Arges , garla Bascov , precum si in cele doua lacuri de acumulare , Budeasa si Bascov , gasim specii de pesti de apa dulce.

Date istorice

Asezare straveche, care anul acesta implineste 580 de ani de la data cand este mentionata documentar pentru prima oara, comuna Bascov este formata din opt sate, care la randul lor cuprind 11 catune.
Dupa configuratia terenului se pare ca Lacul Sarbilor', in timpurile stravechi, a avut o intindere mare, deoarece intre soseaua spre Curtea de Arges si calea ferata, in aceeasi directie, construita in 1898, locul este foarte mlastinos. Panza de apa freatica fiind la suprafata - iar soseaua si calea ferata sunt construite pe un terasament inalt. In timpul primaverii, lacul se umple si acum cu apa pe o distanta de 50-100 m, crescand aici vegetatie de balta. Mai sunt si azi unele gropi care raman cu apa si in timpul verii, unde gospodinele topeau canepa si inul. Batranul Alexandru Sorescu, in varsta de 80 de ani, spune ca pe vremea cand italienii construiau calea ferata spre Curtea de Arges ii puneau pe copii sa le stranga broaste (puicute) in schimbul carora le dadeau paine si sunca. Dincolo de linia ferata, spre lunca, terenul este mlastinos si apa scade numai in timpul verii (1971).Explicatia numelui de lotras este confirmata si de Dictionarul limbii romane' care arata ca lot' este fiecare dintre portiunile in care s-a impartit un teren, o parcela. Grup de oameni-lotrasi. Vine de la francezul lot'. Cele de mai sus arata in acelasi timp ca in Evul Mediu locuitorii catunului Lunca au fost clacasi si ca numai dupa 1864 au devenit lotrasi-liberi.
Tot de satul Bascov apartine si catunul Mierlusesti, asezat in partea de sud a satului si deci a comunei, spre cartierul Gavana al municipiului Pitesti, la varsarea garlei Bascov in raul Arges. Batranii spun ca in secolul trecut existau aici doua mori de apa din care una avea 12 si cealalta 24 de pietre care macinau porumb si grau. La aceste mori veneau taranii la macinat tocmai din Alexandria, Rosiori, Turnu Magurele si Zimnicea. Aceste mori erau asezate cam in locul unde s-a construit acum micro-hidrocentrala Bascov si unde se afla Fabrica Textila'-Gavana. La inceput erau aici numai doua case care apartineau morarilor pe care-i chema Mierlus si anume, Radu si Marin Mierlus, de unde si  denumirea catunului de Mierlusesti. Este un catun mai recent mentionat in documente.
In sfarsit, un ultim catun al satului Bascov poarta numele de Florea.
Asezat pe garla Bascov, pe malul ei drept, la poalele unui deal numit Dealul Davidestilor' in partea de sud-vest a comunei si pomenit in 'Marele Dictionar Geografic' ca sat cu 10 familii in judetul Arges, plasa Pitesti, face parte din
Comuna rurala Bascov-Flesti. Pe vremuri, satul se afla pe deal unde se mai vad si azi urme de case si unde se gasesc tufe de liliac (care probabil a fost sadit de oameni si se mentine de atunci). In secolul trecut - dupa marturiile batranilor,
pe vremeadomnitorului Alexandru Ioan Cuza satul a fost mutat pe vale. Aici,
pe deal, se afla un varf numit Piscul Morii', despre care localnicii spun ca ar fi fost locul unde se afla o moara de vant .In acest catun, din punctul Fantana Rece' porneste un izvor care apare in garla Bascov in punctul Moara', ceea ce face ca, in aval de acest punct, garla amintita sa aiba apa toata vara, in timp ce in amonte garla seaca in acest anotimp. Localnicii spun ca numele catunului ar veni de la un boier Florea, care a fost expropriat iar mosia lui data taranilor care au luptat in razboiul de la 1877. Se mai spune, de asemenea, ca pe valea pe care se afla catunul inainte cresteau foarte multe flori, de unde si numele acestuia. Se pare ca prima explicatie este reala, desi nici una, nici cealalta nu sunt sustinute documentar.
Compus din aceste catune, satul Bascov este mentionat de-a lungul vremurilor in numeroase documente, fie sub numele de Batcov, Bascov, Bascov-Flesti sau chiar numai de Flesti. Aceste documente se refera fie la unele intrari date de domnitorii Tarii Romanesti unor boieri pentru mosia de aici, fie la intariri date Mitropoliei Tarii Romanesti, la asezaminte privind obligatiile rumanilor fata de boieri, manastiri sau Mitropolie, la vanzari si cumparari de mosie, constructii de mori si alte aspecte privind relatiile agrare in Evul Mediu.

Date demografice si statistice

Recesamintele facute in perioada dintre cele doua razboaie mondiale ne dau posibilitatea sa ne facem o oarecare parere si despre situatia economica a comunei in aceasta perioada..
Datele recesamantului din anul 1930 ne ajuta sa ne formam o imagine si mai fidela despre comuna Bascov,privind numarul populatiei si economia acesteia.
Populatia comunei, in numar de 5502 locuitori la 1 ianuarie 1971, traieste si munceste in cele 8 sate ale acesteia care au aparut in locuri si la date diferite,pastrandu-si astfel fiecare caracterul sau specific bine conturat.
Populatia comunei (5.01.1977-31.XII.1996)
Populatia comunei Bascov a cunoscut o singura perioada de timp in care numarul de locuitori a scazut-5 ianuarie 1977-1985 (cu 297 persoane, adica 3.9%); aceasta scadere a populatiei credem ca se datoreaza procesului de industrializare fortata care a determinat o migratie masiva spre municipiul Pitesti si spre alte centre industriale;
In perioada 1985-31 decembrie 1996, populatia comunei a cunoscut un proces continuu de crestere a numarului de locuitori :cu 905 persoane, adica 12.4%; in perioada 1985-1990, numarul de locuitori a crescut cu 432 persoane,adica, 5,9%, ceea ce arata ca localitatea devenise atragatoare si puternica din punct de vedere socio-economic;in perioada 1990-7 ianuarie 1992, numarul de locuitori a crescut cu 194 persoane, adica 2.5%, fenomen datorat liberalizarii schimbarilor de domiciliu si iesirilor la pensie inainte de termen, cat si conditiilor socio-economice care au inceput sa se manifeste in cazul centrelor urbane de influenta;in perioada 7 ianuarie 1992-31 decembrie 1996,numarul de locuitori ai comunei a crescut cu 279 persoane, adica 3.5%.
Evolutia numarului populatiei satelor componente
Ca numar de locuitori, comuna Bascov se situeaza pe locul doi in randul comunelor judetului Arges(dupa Calinesti), la 31 decembrie 1996 avand 8220 locuitori (8170 romani si 50 romi) . Comuna suburbana a municipiului Pitesti, localitatea Bascov este situata in centrul judetului, avand o suprafata de 4096 ha si fiind situata la o distanta de 5 km de municipiul Pitesti.
Populatia activa si populatia inactiva a comunei Bascov
La 7 ianuarie 1992, populatia activa a comunei Bascov era de 3788 persoane, adica 47.75 din totalul populatiei.Populatia activa ocupata era de 3570 persoane (94.2% din totalul populatiei active).
La aceeasi data, populatia activa era de 4153 persoane, adica 52.3% din totalul populatiei, avand urmatoarea structura:
Elevi, studenti-1456 persoane (35.1%)
Pensionari-1214 persoane (29.2%)
Alte situatii-1483 persoane (35.7%)
La 31 decembrie 1996, populatia activa ocupata era de 3097 persoane (adica 96.6%), iar populatia activa neocupata (someri) era de 110 persoane (3.4%) (40 persoane intre 18-23 ani, 50 persoane intre 24-35 ani si 20 persoane intre 36-50 ani).In total, populatia activa a comunei Bascov era de 3207 persoane, adica 39% din totalul populatiei comunei, populatia activa reprezentand 61% din totalul populatiei comunei.
Se poate constata ca, in perioada 1992-1996, ponderea populatiei active in totalul populatiei comunei a scazut de la 47,7% la 39%.In cadrul populatiei active, a crescut ponderea populatiei active ocupate,de la 94.2% in 1992 la 96.6% in 1996, iar ponderea populatiei active neocupate a scazut de la 5.8% in 1992 la 3.4% in 1996.
Cresterea populatiei inactive a comunei este determinata atat de fenomenul de imbatranire a populatiei, cat si de un anumit procent de populatie varstnica(in general pensionari din Pitesti) care au practic resedinta in comuna Bascov.

MOTTO:   'SCOALA  E  SUFLETUL  NATIUNII

         TOATA  NATIUNEA  FARA  SCOALA  PIERE!'

Pe Arges in jos,

Pe un mal frumosla numai 7 km de centrul municipiului Pitesti se afla unul din cele

mai moderne lacasuri de cultura din jud. Arges - SCOALA CU CLASELE I-VIII BASCOV. Aceasta si-a deschis portile timp de peste 120 ani si a lasat absolventilor intelepciune, intelegere, judecata si indreptare si i-a rugat sa fie nu numai induratori sau iertatori, ci si judecatori si indreptatori cu cugetul limpede, adanc si curat.

A exista inseamna a invata.

Scoala are 42 de cadre didactice care inlesnesc procesul de cunoastere, depun eforturi pentru ca elevii sa se simta ca intr-o familie, cu dorinte si  impliniri, cautari si realizari, intr-un schimb permanent de experiente si opinii; diferiti, dar angajati spre atingerea aceluiasi ideal: asezarea cu atentie, cu devotament si responsabilitate 'pietrelor' pentru fundamentul spiritual al elevilor , pe care ii invata cum sa-si construiasca edificiul personalitatii.

   ,,Bucatele satura pantecele, iar cartea mintea'

Cap.III Instalatii sanitare si instalatii electrice moderne in locuinte.

Scurt istoric
Metodele de debarasare de reziduuri dateaza din antichitate. Au fost gasite instalatii sanitare in ruinele oraselor antice Creta si oraselor asiriene.

Fantanile arteziene create de romani functioneaza si astazi. Desi primul lor rol era estetic, obiceiul romanilor de a arunca gunoaiele in strada a facut ca insemnate cantitati de materie organica sa fie transportate de apa rezultata din ploi. Spre sfarsitul Evului Mediu, in Europa s-au dezvoltat depozite subterane in care erau aruncate gunoaiele. Cand acestea se umpleau, lucratorii sanitari le goleau, pe cheltuiala detinatorului. Reziduurile erau folosite ca fertilizatori la fermele din apropiere sau erau aruncate in ape curgatoare sau pe terenuri virane.
La inceputul secolului XX, cateva orase si obiective industriale au inceput sa recunoasca ca deversarea apelor reziduale direct in apele curgatoare produce probleme de sanatate.

1.Instalatiile exterioare de alimentare cu apa.

Totalitatea constructiilor si instalatiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de apa in scopuri menajere , industriale sau pentru combaterea incendiilor poarta denumirea de sistem de alimentare cu apa sau , pe scurt , alimentare cu apa.

Elemente componente:

-sursa de apa (rau , izvor , strat acvifer);

-captarea , avand drept stop colectarea apei din sursa;

-instalatiile de tratare a apei , carea u rolul de a prelua apa bruta , in scopul imbunatatirii proprietatiilor ei fizice , chimice , bacteriologice sau organoleptice pentru a o face utilizabila ca apa potabila sau apa industriala;

-apeductele , prin care apa este condusa de la sursa sau de la instalatia de tratare la rezervoarele de inmagazinare;

-statiile de pompare , care au rolul de a realiza presiunea necesara in reteaua de distributie a apei;

-rezervoarele de inmagazinare a apei , care au ca stop acumularea unei cantitati de apa necesara pentru satisfacerla nevoilor de consum menajer , industrial sau pentru combaterea incendiilor;

-reteaua de distributie alcatuita din conducte si armaturi care asigura transportul apei de la statiile de pompare pana la conductele de racord la consumatori si care poate fi executata din tuburi din fonta , otel , azbociment sau beton armat .

Reteaua exterioara de alimentare cu apa a unui ansamblu de cladiri

1-conducta principala (artera);2-conducta de serviciu (publica);

3-bransamentele consumatorilor;4-instalatia de ridicare a presiunii apei;

5-reteaua exterioara;6-hidranti exteriori pentru combaterea incendiilor

2.Descrierea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer si a retelei de canalizare

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer (baut gatit,spalat etc.) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul si presiunea de utilizare necesare a tuturor punctelor de consum ale apei (robinete sau baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda de consum , montate la obiectele sanitare) din cladirile de locuit ,social-culturale sau din grupurile sanitare ale cladirilor industriale.

Solutii constructive ale instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer

Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si , respectiv , apa calda pentru consum menajer, cuprind retele de conducte ; fitinguri ; armaturi montate pe retelele de conducte ; obiecte sanitare si accesoriile acestora ; armaturile obiectelor sanitare ; racorduri flexibile.

In cladirile de locuit colective (blocurile de locuinte) retelele de conducte pot fi cu contorizare:

-individuala (apartament)

-colectiva (in sistem pausal).

De regula , pentru cladirile de locuit se adopta retele de disributie interioara , cu conducte amplasate in subsoluri sau in canale tehnice circulabile , din care pornesc , pe verticala , coloane de alimentare pentru bai si bucatarii daca , prin proiect , nu sunt prevazute si alte puncte de consum.

Retele interioare de alimentare cu apa rece si respectiv , cu apa calda de consum , in sistem cu contorizare individuala (pe apartament)

Alimentarea cu apa rece si respectiv , cu apa calda de consum , a apartamentelor fiecarui nivel , care sunt suprapuse pe aceeasi verticala se FACE prin coloane principale amplasate in zona casei scarii. La fiecare nivel sunt prevazute nise special amenajate sau casete prefabricate , in care se amplaseaza contoarele de apa rece , respectiv de apa calda de consum. Contoarele se monteaza pe racordurile de alimentare cu apa rece respectiv , apa calda de consum ale fiecarui apartament.

Armaturile obiectelor sanitare (robinete , baterii , amestecatoare) se pot racorda direct sau prin intermediul unor distribuitoare de apa rece respectiv , de apa calda , cu robinete principale de inchidere si cu racorduri flexibile care permit alimentarea fiecarui obiect sanitar in parte. Pe fiecare racord se monteaza robinete de inchidere , usor manevrabile.

Pentru coloanele principale se recomanda tevi din otel zincate sau cupru , iar pentru conductele de legatura , tevi din mase plastice (polietileno de inalta densitate sau polipropilena). Pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de apa rece si calda se recomanda tuburi flexibile din metal sau mase plastice si racorduri speciale din cupru , pluma sau otel inox.

Retele interioare de alimentare cu apa rece si respectiv , cu apa calda de consum , in sistem de contorizare colectiva.

Retelele de conducte de distributie a apei reci si respectiv , a apei calde de consum se compun din :

-conducte principale de distributie (se pot monta in subsol , canale tehnice distributie inferioara sau la partea superioara a cladirii , suspendate sub plansee distributie superioara);

-coloane (alimentate cu apa din conducta principala de distributie prin conductele de ramificatii ale acesteia);

-conducte de legatura (de la coloane la punctele de utilizare a apei din cladire).

Intre cele doua instalatii interioare , de distributie a apei reci si respectiv , a apei calde de consum , singurele puncte de legatura sunt bateriile amestecatoare (montate pe lavoare , cazi de baie , spalatoare de bucatarie etc.).

Conductele instalatiei interioare de distributie a apei reci pentru consum menajer se executa fie cu tevi din otel zincat , fie cu tevi din materiale plastice (polietilena de inalta densitate , polipropilena , policlorura de vinil (P.V.C. 60) , rezistente la presiunea de regim de 6 bar si la temperaturile uzuale ale apei reci (1015˚C si ale apei calde de consum (5560˚C).

Conductele retelei de alimentare cu apa calda de consum se executa cu tevi din otel zincate , cupru , polipropilena sau PVC 100.

3.Reteaua de canalizare

Apele menajere uzate sunt evacuate din imobil tot prin folosirea unei retele de conducte avand insa diametre mai mari decat cele ale retelelor de apa , deoarece prin reteaua de canalizare apele uzate curg liber , aceasta functionand la presiune atmosferica.

Materialele de confectie ale retelelor de canalizare sunt in mai toate cazurile , masele plastice desi , multa vreme s-au folosit tuburi si fitinguri din fonta sau beton. Reteaua de canalizare a unui imobil deverseaza intr-un camin situat in exterior si care are legatura cu conducta stradala de canalizare sau , in lipsa canalizarii stradale , intr-o fosa subterana construita conform unor norme precise si care va fi golita periodic. Portiunile orizontale ale conductelor de canalizare vor avea pante de scurgere catre locul de deversare iar la capetele superioare ale coloanelor vor fi prevaz ute aerisiri deschise in atmosfera. In locurile cele mai expuse , sistemul de canalizare va fi prevazut cu posibilitati de acces a mijloacelor de desfundare (T-uri cu capace etanse).

Referitor la spatiile de deversare a apelor uzate , in ultimii ani au fost propuse si s-au realizat mai multe solutii constructive: puturi absorbante , fose septice etc. Ultimele reglementari in domeniu prevad utilizarea in exclusivitate a bazinelor subterane din beton vidanjabile. Vidanjarea acestora se face de catre firmele abilitate , pe baza de contract. Aceste firme au obligatia de a descarca apele uzate in statii de epurare.

Posibilitati de evacuare a apelor menajere uzate

Absorbtia apelor menajere in sol sau deversarea acestora in rauri sau lacuri au fost , multa vreme , singurele modalitati de a scapa de acest deseu. Si astazi cele doua modalitati de preluare au ramas cele mai importante daca ne gandim ca arderea apelor uzate este un procedeu mult mai costisitor. Legislatia privind masurile de protectie a mediului a evoluat insa foarte mult astfel ca nimeni nu mai poate dirija la intamplare aceste ape reziduale fara a se expune unor sanctiuni foarte drastice.

Instalatia interioara de canalizare

Obiectele sanitare din care provin apele menajere uzate sunt chiuvetele lavoarele , cazile de baie , closetele , masinile de spalat etc.

Toate aceste obiecte sanitare sunt racordate la coloana de canalizare cu ajutorul unor conducte. De regula , aceste conducte au aceleasi diametre cu cele ale gurilor de iesire din obiectele sanitare respective. Pentru a impiedica patrunderea gazelor nocive din coloana de canalizare in incaperile bailor si bucatariilor , la iesirile apelor uzate din cazi , chiuvete , lavoare sunt montate sifoane. Aceste sunt construite stfel incat sa mentina tot timpul un strat de apa (garda hidraulica) cu rol de dop in calea gazelor. Vasele de WC au , prin constructie , prevazuta aceasta inchidere hidraulica. Conductele de evacuare a apelor uzate sunt racordate la sifonul de pardoseala din care pleaca o singura conducta la coloana.

In functie de necesitati , sifoanele de pardoseala au guri de intrare , mai multe sau mai putine. Conductele de evacuare pot fi racordate si direct la coloana de scurgere.

Coloana verticala de canalizare preia apele uzate de la toate nivelele cladirii. Ea nu poate avea un diametru mai mic decat al celui mai mare racord de evacuare al apelor uzate care de obicei este vasul de WC. Prin coloanele verticale , curgerea are loc gravitational. In functie de debit , la un moment dat , curgerea poate fi peliculara elicoidala , peliculara cu valuri , cu diafragme de lichid sau cu dopuri de lichid.

Coloanele de scurgere verticale sunt racordate la reteaua de conducte orizontale de scurgere care se unesc in conducta principala de scurgere. In sistemul orizontal de scurgere , curgerea trebuie sa aiba loc cu suprafata libera asigurand astfel degajarea continua a gazelor nocive catre atmosfera.

Apele reziduale provin din intrebuintarile casnice sau din diferite procese industriale care au loc in fabrici si uzine. Problema apelor reziduale a dobandit o importanta in crestere incepand cu anul 1970 ca urmare a ingrijorarii generale fata de poluarea mediului in care traim.


Transportul apelor reziduale
Apele reziduale sunt transportate de la origine pana la uzinele de tratare prin sisteme de conducte care sunt de obicei clasificate in functie de tipul apei care curge prin ele. Daca sistemele transporta atat apa de ploaie cat si reziduala, se numesc sisteme combinate, si deservesc de obicei zonele mai vechi ale oraselor. Odata cu dezvoltarea oraselor, apa de ploaie a fost separata de cea provenita din utilizarea casnica si industriala, si este transportata prin conducte separate. Acest aranjament este mai avantajos deoarece nu mai transporta volumul mare de apa de ploaie catre uzinele de tratare.

Originile si cantitatile apelor reziduale
Apele reziduale provin de obicei din consumul casnic, industrial, precipitatii, etc.
Apa provenita din consumul casnic rezulta din activitatile zilnice ale oamenilor, si are o medie de la 150 litri pentru o persoana zilnic (in Regatul Unit) pana la 950 litri (in unele parti ale SUA). Cantitatea si tipul apelor reziduale variaza foarte mult, in functie de tipul de industrie, de controlul apelor folosite in procesul industrial.

Pentru apele care sunt reutilizate, tratamentul cu ozon este cea mai sigura metoda. Aplicatii ale acestei metode si alte tehnici avansate de reciclare a apei vor deveni foarte raspandite in viitor datorita eforturilor depuse de guvernele lumii pentru a stopa poluarea apelor.


Planificarea
si montarea unei instalatii de alimentare cu apa intr-o cladire

Pentru obiectivele de investitii publice , proiectantul elaboreaza graficul de esalonare a executarii lucrarilor de instalatii. Organizarea executarii acestor lucrari revine unitatilor specializate de executare si montare a instalatiilor de alimentare cu apa , care sunt atestate in acest scop.

Pentru locuintele private , mono sau multifamiliale , racordul de apa rece , cel de apa calda cat si racordul de canalizare cu reteaua oraseneasca trebuie sa fie proiectate si executate de catre firmele de exploatare care functioneaza in fiecare localitate (sau firme agreate de catre acestea). Lucrarile de racordare se incheie in faza in care racordul propriu-zis (teava) este utilizabil , caminul este construit , iar in interiorul lui este montat contorul cu armaturile aferente. Din camin inspre interiorul cladirii lucrarea poate fi executata de orice alta firma de specialitate sau de catre proprietar , in regie proprie.

Executarea lucrarilor la instalatiile de alimentare cu apa se face coordonat cu celelalte instalatii , termice in special , coordonarea fiind necesara pe intreg parcursul executarii si montarii instalatiilor , incepand de la trasare.

Montarea conductelor principale de apa si canalizare

Principii de baza

a)     De la caminul de apa (sau caminul hidroforului) si pana la limita

cladirii , conducta de aductiune va fi pozitionata subteran la o adancime situata sub cota de inghet stabilita pentru zona respectiva (800-100 cm). La intrarea in interiorul cladirii , conducta se va afla la aceeasi cota de adancime.

b)    Odata cu stabilirea locului de patrundere in interior a conductei de

aductiune se va stabili si traseul orizontal al conductei principale in asa fel incat distanta pana la coloane (coloana) verticale de alimentare sa fie cat mai scurta. Conductele subterane ce urmeaza a fi ingropate vor fi asezate pe un pat de nisip si acoperite cu un strat de 3-5cm de nisip pentru a evita perforarea lor cu fragmente dure.

c)     Traseul din interiorul cladirii va tine cont de mai multi factori si

anume:

-daca incinta este amenintata chiar doar si accidental , de inghet ,

conductele se vor poza subteran (intr-un canal vizitabil sau ingropate);

-daca incinta este incalzita , conductele se pot poza suprateran;

-indiferent ca este vorba de conducte de alimentare sau conducte de

evacuare , tuturor li se va asigura o panta de scurgere. Pantele exagerat de mari nu sunt recomandabile la fel ca si cele mici;

-pe portiunile orizontale ale conductelor nu sunt admise burti care sa

permita stocarea de lichid si sa impiedice scurgerea completa;

-in cazul adaptarii solutiei cu conducte asezate in canal vizitabil ,

conductele de apa vor avea , pe cat posibil , trasee identice cu cele de canalizare (in vederea reducerii costurilor).

Trasarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda de consum.

Prin operatia de trasare se intelege marcarea in teren a cotelor de

montarea conductelor de distributie si a punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea instalatiei se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor retelelor de conducte (apa rece , apa calda de consum , canalizare etc.) ce se monteaza in aceeasi cladire.

Operatia de trasare a instalatiilor incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti , iar sapa incaperilor neturnata. De aceea este necesar sa existe un element comun de referinta. Acest element se numeste linia la un metru sau linia de vagris situata la inaltimea de un metru de la cota pardoselii finite. Fata de aceasta linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a conductelor de instalatie. Pentru trasarea liniei de vagris este nevoie de un furtun transparent cu diametrul de 10-15mm , cu ambele capete libere. Furtunul va fi umplut cu apa aproape complet si va fi manevrat de catre doi lucratori. Unul din ei va ramane pe loc tinand furtunul cu meniscul de apa in dreptul semnului facut cu o creta la 1m deasupra podelei incaperii. Cel de-al doilea lucrator se deplaseaza in alt loc al etajului respectiv , isi fixeaza un punct la aproximativ 1m deasupra podelei si verifica daca meniscul se stabilizeaza in acel punct sau trebuie deplasat in sus ori in jos pentru a se stabiliza. Se marcheaza cu creta punctul in care meniscul este stabil la ambele capete.

Dupa trasarea liniei de 1m , marcarea punctelor de alimentare cu apa calda si rece pentru chiuvete , dusuri , cazi , vase de WC , bideuri etc. Se va face respectand intocmai proiectul de instalatii. De asemenea , se va face marcarea punctelor de preluare a apelor uzate de catre reteaua de canalizare.

Este de presupus ca , tinand seama de spatiile existente in camera de baie si bucatarie , de dimensiunile obiectelor sanitare ce vor fi instalate si de estetica dotarii acestor spatii , beneficiarul a stabilit deja locurile de amplasare pentru fiecare obiect in parte. Dupa trasarea liniei de 1m urmeaza trasarea pe verticala si orizontala a traseelor viitoarelor conducte de apa rece si calda.

Trasarea in plan orizontal a instalatiei interioare cuprinde:

-stabilirea traseelor conductelor principale de distributie si a punctelor de amplasare a reazemelor pentru conducte;

-pozitiile si cotele de amplasare a punctelor de pornire a coloanelor si a golurilor necesare pentru trecerea acestora prin plansee;

-pozitiile obiectelor sanitare (chiuvete , cazi , vase WC , bideuri etc.)in interiorul incintelor prevazute cu astfel de obiecte.

Trasarea in plan vertical a instalatiei interioare cuprinde:

-traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;

-inaltimea de montare a obiectelor sanitare;

-golurile necesare pentru traversarea peretilor interiori si exteriori ai cladirii;

Traseele conductelor de alimentare cu apa din interiorul cladirii trebuie sa fie paralele cu peretii sau cu linia stalpilor si sa urmeze drumul cel mai scurt de la coloana pana la punctele de consum.

Coloanele sunt sustinute cu ajutorul bratarilor metalice incastrate in elementele de constructii cu mortar de ciment sau de ipsos

Instalatii interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Pentru evacuarea apelor menajere uzate provenite din bucatarii , de regula este utilizata o conducta de PVC cu diametrul de 2 toli. Intrucat in marea majoritate a situatiilor , singurul obiect sanitar in care se foloseste apa este spalatorul de bucatarie , apa uzata provenita din aceasta este condusa direct in coloana de canalizare. La iesire , sub bazinul lavoarului , se monteaza un sifon pentru asigurarea garzii hidraulice.

Numarul punctelor de consum al apei in cadrul unei bai este considerabil mai mare:un vas dee closet , un lavoar , o cada de baie , o masina de spalat , eventual un bideu si o cabina de dus.

Solutia tehnica pentru colectarea si evacuarea apelor uzate din toate aceste puncte catre coloana de canalizare este montarea unui sifon pe pardoseala. Locul de amplasare al acestuia pe pardoseala baii va trebui sa tina seama de posibilitatea montarii unor trasee cat se poate de drepte de la obiectele sanitare catre sifon. Aceasta va asigura usurinta desfundarii acestor tronsoane. Toate scurgerile vor avea o panta de 2-5 catre sifon. Atat amplasarea sifonului cat si montarea scurgerilor se vor face inainte de turnarea sapei care , prin turnare , va asigura o panta de scurgere catre sifon pentru drenarea apei de spalare a pardoselii sau a celei provenita din scurgeri accidentale.

Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere cuprind ansamblul de obiecte sanitare , dispozitive sau sisteme constructive de colectare a apelor uzate si reteaua de conducte care le transporta si evacueaza in retelele exterioare de canalizare , prin intermediul caminelor de racord amplasate in exteriorul cladirilor.

Solutii constructive pentru retelele interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Retelele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere cuprind:

conducte de legatura de la obiectele sanitare (sau alte puncte de utilizare a apei in scopuri igienico-sanitare) la coloane;

coloanele (conductele verticale) de evacuare a apelor uzate menajere;

conducte orizontale (colectoare) , la care sunt racordate coloanele;

conducte de ventilare naturala a retelei interioare de canalizare a apelor uzate menajere;

Retele de conducte pentru evacuarea apelor uzate menajere

Conductele de legatura de la obiectele sanitare la coloane.

Apele uzate menajere sunt evacuatedin obiectele sanitare prin sifoanele

acestora , in conductele orizontale de legatura la coloane.In acestea apa curge gravitational , fie cu nivel liber , fie la sectiunea plina a conductei , in functie de gradul de utilizare a obiectului sanitar.

Pentru aceasta , conducta de legatura trebuie sa aiba un anumit diametru , corespunzator debitului de apa evacuat si sa fie montata cu o anumita inclinare fata de orizontala , numita panta de curgere.

*coloanele de canalizare a apelor uzate menajere. In coloane apa curge prin cadere libera; la debite mici are loc o scurgere peliculara instabila, fie sub forma unei elice cilindrice fie sub forma unei pelicule cu vapori. Pe masura ce debitul de apa creste , curgerea in coloana este perturbata , au loc ruperi ale peliculei si se pot forma diafragme sau dopuri de lichid.

Pe coloanele de canalizare cu legaturi de la obiectele sanitare se prevad tuburi (piese) de curatire la baza coloanei , deasupra ultimei ramificatii si la fiecare doua niveluri.

*Conductele orizontale (colectoare) de canalizare a apelor uzate menajere. In conductele orizontale (colectoare) la care sunt racordate coloanele , curgerea apei uzate are loc gravitational , cu nivel liber pentru a se asigura evacuarea continua a gazelor nocive , prin coloane , in atmosfera.

*solutii tehnice speciale de canalizare a apelor uzate menajere. Pentru utilizarea rationala a apei , in conditii igienico-sanitare si de confort sporit , au fost realizate aparate si dispozitive atasate obiectelor sanitare , care au imbunatatit solutiile tehnice traditionale de evacuare a apelor uzate prin retelele de canalizare.

Evacuarea apelor uzate de la masinile de spalat vase sau rufe se poate realiza cu pompe cu debite de circa 50l/min care asigura refularea apei uzate in coloana , printr-o conducta cu diametrul de 40mm , la o distanta de 40-50m pe orizontala si 3,5-4m pe verticala.

Tevi , tuburi si piese de legatura pentru canalizari

La realizarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere , se recomanda utilizarea urmatoarelor tevi si tuburi:

*pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de canalizare: tuburi de scurgere din fonta , tevi din Pb de scurgere , tevi si tuburi din polipropilena (PP) din polietilena (PE) sau din policlorura de vinil (PVC) si tuburi flexibile din metal sau mase plastice.

*pentru coloane conducte orizontale (colectoare) de canalizare:tuburi de scurgere din fonta , PP , PE sau PVC.

Tevile din plumb se folosesc pentru executarea legaturilor dintre obiectele sanitare si coloanele instalatiei de canalizare.

Tevile si piesele speciale pentru instalatiile de canalizare , fabricate din polipropilena ignifugata , prezinta urmatoarele caracteristici:

-mare stabilitate dimensionala , care permite imbinarea cu garnituri din elastomeri;

-rezistenta buna la lovire;

-rezistenta foarte buna la apa fierbinte provenita de la masinile de spalat rufe sau vase;

-structura de suprafata usureaza scurgerea si impiedica depunerea si formarea de cruste;

-fenomenul de condensare pe conducte este neglijabil , datorita conductivitatii termice scazute a polipropilenei;

-datorita materiei prime folosite , aceste produse practic nu dau semne de imbatranire;

-conductele si piesele speciale sunt foarte usoare datorita greutatii specifice reduse;

-sunt extrem de rezistente la actiunea detergentilor;

-polipropilena nu este atacata de marea majoritate a acizilor si bazelor minerale , chiar la concentratii ridicate si temperaturi ce nu depasesc 90˚C;

-garniturile de etansare sunt deja montate in mufe; materialul special construit pentru etansare confera acestor garnituri o durata de viata egala cu a conductelor;

-montarea rapida si economica nu necesita folosirea adezivilor , care sunt scumpi si deseori emana vapori toxici;

-intretinerea este usoara;

-modul de imbinare permite asamblarea simpla si rapida cu conducte din materiale diferite: fonta , PVC , polietilena sau tevi metalice.

Instalatii de gaze combustibile

Gazele combustibile sunt folosit in instalatiile de ardere din cladirile de locuit sau din industrie , in scopul obtinerii energiei termice necesare pentru incalzire , nevoi menajere sau in diferite procese tehnologice.

Gazele combustibile sunt inodore (fara miros) , incolore si combustibile.

Gazele combustibile , in amestec cu aerul , in spatii inchise , devin explozibile. Din aceasta cauza la amplasarea instalatiilor de gaze combustibile se iau masuri speciale de siguranta pentru evitarea pericolelor de incendii si explozii.

Cele mai utilizate gaze combustibile sunt gazele naturale si gazele petrolifere lichefiate.

Instalatii de gaze naturale combustibile

Gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi saturate (metan , etan propan etc.) si contin unele impuritati ca: bioxidul de carbon , azotul , hidrogenul sulfurat , praful etc.

Elemente componente

1-instalatii de captare a gazelor naturale alcatuite din sonde , reteaua de captare si inmagazinare.

2-instalatii pentru tratarea gazelor naturale alcatuite din:

*instalatii pentru eliminarea apei din gazele naturale (separatoare de apa);

*instalatii pentru eliminarea prefului din gazele naturale (filtre de praf);

*instalatia pentru odorizarea gazelor naturale , cu anumite substante chimice cu miros specific numite mercaptani , care semnalizeaza prezenta gazelor , in scopul evitarii formarii amestecurilor explozive.

3-retele exterioare pentru transportul si distributia gazelor naturale.

Retelele exterioare sunt alcatuite din:

-conducta de transport (magistrala);

-instalatii pentru reducerea si reglarea presiunii gazelor naturale alcatuite din posturi sau statii de reglare a presiunii gazelor naturale. Presiunile gazelor in diferite parti ale retelelor au valori diferite si se numesc trepte de presiuni. Trecerea de la o treapta de presiune la o alta inferioara se face cu ajutorul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii gazelor naturale. Treptele de presiuni utilizate sunt: presiune inalta (peste 6 bar) , presiune medie (intre 2 si 6 bar) , presiune redusa (intre 0,2 si 2 bar) , presiune intermediara (intre 0,05 si 0,2 bar) , presiune joasa (sub 0,05 bar);

-conductele de distributie alcatuite din conducte si aparate care p-reiau gazele de la instalatiile de reducere a presiunii si le transporta pana la robinetele de bransament ale consumatorilor;

-bransamentele instalatiilor interioare la retelele exterioare de gaze naturale;

-instalatii interioare de gaze naturale care sunt partea din instalatie , din interiorul cladirilor , cuprinsa intre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare.

Instalatii de gaze petroliere lichefiate

Gazul petrolier lichefiat este un amestec de hidrocarburi saturate (90% butan , 9% propan si 1% pentan) , usor lichefiate , extrase din gazele de sonda , care la temperatura ambianta si la presiunea atmosferica normala se afla in stare gazoasa , dar la presiuni mari se afla in stare lichida.

Gazul petrolier lichefiat este inmagazinat , transportat si utilizat in butelii de otel , in cladirile de locuit si industriala.

Prin instalatia de utilizare a gazelor petroliere lichefiate se intelege ansamblul constituit din butelii , regulatoare de presiune , conducte , armaturi , furtunuri de cauciuc , aparate de utilizare si accesorii montate in incinta unui consumator.

Dupa marimea debitului de gaz utilizat , respectiv dupa numarul de butelii , se disting :

-instalatii locale de gaze petroliere lichefiate , care au un numar de maximum 6 butelii amplasate in imediata vecinatate a consumatorului;

-instalatii centrale de gaze petroliere lichefiate , compuse din: statie de distributie avand 7-25 butelii , instalatii exterioare si instalatii interioare de distriutie a gazelor.

Schema unei instalatii locale de gaz petrolier lichefiat cu racord flexibil

1-butelie;2-robinet cu ventil;3-reductor de presiune;4-furtun de cauciuc;    5-aparat de utilizare (aragaz);

Instalatii de incalzire centrala

Prin instalatiile de incalzire se intelege sistemul format dintr-o sursa de caldura (cazane sau centrale termice) , o retea de conducte pentru transportul fluidului incalzitor de la locul de producere la locul de incalzire si corpuri de incalzire prin care caldura este cedata in incaperile cladirilor ce trebuie incalzite.

Fluidul incalzitor , numit si agent termic , poate fi:

-apa calda cu temperatura pana la 115˚C;

-apa fierbinte cu temperatura peste 115˚C;

-aburul de joasa , de medie sau de inalta presiune;

-aerul cald.

Tipuri de instalatii de incalzire

1.Dupa natura fluidului incalzitor , instalatiile de incalzire se clasifica astfel: -instalatii de incalzire cu apa calda;

-instalatii de incalzire cu apa fierbinte;

-instalatii de incalzire cu abur;

-instalatii de incalzire cu aer cald.

2.Dupa modul de circulatie al agentului incalzitor , instalatiile de incalzire cu apa calda pot fi:

-cu circulatie prin gravitatie , pentru cladiri putin intinse pe orizontala, desfasurate pe verticala , cu centrala termica proprie;

-cu circulatie fortata , la care circulatia agentului termic se face cu ajutorul pompelor.

3.Dupa modul de alimentare cu caldura , instalatiile de incalzire pot fi

-locale , de la o sursa de caldura locala (centrala termica proprie) a unei cladiri;

-centralizate , printr-un sistem de producere si distribuire a caldurii cu sursa comuna pentru un ansamblu de cladiri.

Centrale termice

Centrale termice asigura prepararea agentului termic pentru instalatia de incalzire centrala , precum si a apei calde de consum.

Structura unei centrale termice cuprinde:

-cazane;

-schimbatoare de caldura;

-echipamente auxiliare: pompe de circulatie , distribuitoare , colectoare , reductoare de presiune;

Dispozitive de siguranta: vase de expansiune , supape de siguranta.

Retele exterioare pentru transportul caldurii

Reteaua exterioara asigura transportul agentului termic de la locul de producere la locul de utilizare.

Structura retelelor termice este alcatuita din:

-partea mecanica: conducte , armaturi , reazeme , compensatoare.

-partea de constructii: canale , camina , suporturi;

-partea termica: izolatii.

Din punct de vedere al configuratiei , retelele pot fi: arborescente , inelare sau mixte.

Incalzirea prin pardoseala este cea mai eleganta si eficiente solutie pentru incalzirea unei locatii.

Sistemele de incalzire pot fi montate in orice tip de podea oferind confort caselor (bucatarie , baie , hol , camera de zi , dormitor) , cladirilor publice (scoli , gradinite , sali de sport , camine de batrani , banci , birouri , biserici , supermagazine , restaurante) , cladirilor industriale , pana la constructii de drumuri si poduri la incalzirea pentru topirea zapezii si a ghetii de pe suprafetele deschise cum ar fi: zone de acces la garaje , trepte exterioare , parcari , piste de rulaj pe aeroporturi , piste de decolare si aterizare , poduri , terenuri de sport si stadioane.

Sistemul de incalzire in pardoseala se poate utiliza atat pentru cladiri si imobile noi cat si pentru cele in stadiul de renovare , in acest ultim caz sistemul de incalzire in pardoseala putandu-se monta chiar peste pardoseala veche.

Sistemele de incalzire in pardoseala asigura confortul maxim printr-o distributie optima a temperaturii pe verticala , si posibilitatea de control si programare exacta a climatului interior.

La sistemele de incalzire in pardosala , prin asigurarea temperaturii uniforme pe toata suprafata pardoselii se obtine un grad de confort net superior fata de sistemul clasic de incalzire cu radiatoare si totodata o economie in functionare de pana la 30% prin controlul temperaturii de la nivelul pardoselii si a celei de ambient cu ajutorul termostatelor inteligente. Prin sistemul de incalzire se obtin 24-25˚ la baza podelei , 22˚ la nivelul corpului si 20˚ la nivelul tavanului. Un antreneaza particulele de Prat

Avantaje ale incalzirii in pardoseala comparativ cu incalzirea in calorifere:

Incalzirea in pardoseala

Incalzirea in calorifere

Se apropie cel mai bine de situatia ideala , temperatura la care este capul este aproximativ egala cu temperatura la care sunt situate picioarele.

Nu se creeaza curenti de aer care sa antreneze praful in incapere. Caldera este uniform repartizata pe intraga suprafata a casei

Este o situatie extrem de nefavorabila , temperatura la nivelul capului este mult mai mare decat temperatura la care sunt situate picioarele. Datorita faptului ca incalzirea se face punctual , se creeaza curenti de aer in incapere , care antreneaza miscarea prafului , iar caldera un este uniform repartizata pe intraga suprafata a camerei

Avantajele utilizarii incalzirii in pardoseala:

-siguranta 100%;

-distributie ideala a temperaturii;

-podeaua se pastreaza mereu la o temperatura confortabila;

-ecologice;

-un creeaza probleme persoanelor alergice;

-silentiozitate in functionare;

-disparitia condensului de pe pereti;

-rezistenta foarte buna la coroziune si abraziune;

-temperatura poate fi reglata in fiecare incapere cu ajutorul termostatului aferent incaperii;

-conductele prin care circula agentul termic sunt confectionate din teava de cupru .

Instalatii electrice interioare

I.Clasificare

Instalatiile electrice interioare se clasifica dupa cum urmeaza:

A.Dupa natura incaperilor

a)instalatii in incaperi uscate , care , in afara de cazuri speciale , contin o atmosfera

uscata ; acestea nu prezinta pericol de incendiu sau de explozie si nici nu contin praf sau vapori corozivi (locuinte , birouri etc.);

b) instalatii in incaperi , continand praf care se depune pe parti ale instalatiei , dar care

nu este inflamabil (ateliere de lacatuserie , ateliere mecanice etc.);

c)instalatii in incaperi cu umiditate intermitenta , care datorita destinatiei lor sunt umede pe perioade scurte , dar se usuca repede prin aerisirea incaperilor respective (bai individuale , bucatarii de apartamente , WC-uri individuale etc.);

d)instalatii in incaperi umede sau in care se degaja vapori de apa in mod permanent (bucatarii comune de cantine , WC-uri publice , bai de abur etc.);

e) instalatii in incaperi in care se degaja vapori corozivi , care ataca materialele utilizate de obicei in instalatiile electrice;

f)instalatii in incaperi cu pericol de incendiu si de explozie (depozite de combustibil , ateliere de tamplarie , statii de producere sau reglare a gazelor etc.);

B.Dupa destinatia incaperilor si a instalatiilor:

a)instalatii de iluminat in locuinte si institutii;

b)instalatii in sali de adunari publice (conferinte , spectacole etc.) pentru mai mult de 200 persoane;

c)instalatii in mari magazine , cu suprafata mai mare decat 100m2;

d)instalatii in grupurile operatorii ale spitalelor , clinicilor etc.;

e) instalatii industriale de iluminat si de forta;

II. Reguli generale de executie

La executarea instalatiilor interioare , in general , trebuie sa se tina seama de anumite reguli:

Intocmirea documentatiei tehnice Instalatiile electrice interioare de iluminat si de forta se executa de catre intreprinderile de instalatii , prin instalatori autorizati. Atat lucrarile noi cat si lucrarile de modificare sau extindere se executa pe baza unui proiect.

Proiectul de executie a unei instalatii electrice cuprinde:

-piese scrise (memoriul tehnic justificativ , breviarul de calcul , antemasuratoarea , devizul lucrarii si lista de materiale);

-piese desenate (planul de situatie a incaperilor consumatorului fata de instalatia sau reteaua electrica la care se executa bransamentul; planurile de executie pe diferite nivele de obicei la scara 1:50; schemele electrice de distributie cu indicarea caracteristicilor tehnice ale sigurantelor , aparatelor de tablou , receptoarelor , cum si totalizarea puterilor conectate la tablourile secundare si la tabloul principal ; detaliile (de executie ale tablourilor electrice , consolelor si orice alte detalii necesare).

Pentru lucrarile la consumatori cu instalatii mici (gospodarii individuale , mici magazine satesti etc.) , proiectul instalatiei cuprinde numai planul de situatie a consumatorului planul de executie , schema de distributie , cu incarcarea pe diferite circuite si caracteristicile aparatelor de protectie (ale sigurantelor) , devizul si lista de materiale.

Se disting dosarul preliminar , care se depune la intreprinderea distribuitoare inainte de inceperea lucrarilor si in care se prezinta instalatia asa cum se prevede a se executa , precum si dosarul definitiv , care cuprinde planurile instalatiei asa cum au fost executate.

Planul de situatie se intocmeste in majoritatea cazurilor de catre electrician. Acesta trebuie sa noteze pentru fiecare incapere pozitia usilor , ferestrelor , surselor de incalzire si de apa pentru a se tine seama de ele la trasarea circuitelor.

Tot pe plan se fixeaza locul tabloului de distributie , corpurile de iluminat , prizele , intrerupatoarele etc. La fixarea locului intrerupatoarelor si comutatoarelor trebuie sa se tina cont de sensul de deschidere a usilor (nu trebuie sa ramana in dosul usii care se deschide). De asemenea se va evita trecerea circuitelor pe peretii cosurilor de fum.

Orice instalatie electrica la consumator se proiecteaza si se executa numai dupa obtinerea , din partea intreprinderii distribuitoare , a unui aviz de principiu privind consumul de energie electrica. In cazul micilor consumatori , executia lucrarilor se avizeaza de catre intreprinderea distribuitoare , cu ocazia inaintarii dosarului preliminar , care contine si o cerere in acest sens. Dupa executia lucrarii se depune la intreprindere dosarul definitiv , insotit de o cerere pentru racordare la retea , cum si o declaratie a unitatii care a executat instalatia , prin care aceasta asigura intreprinderea asupra calitatii lucrarilor efectuate si a respectarii normativelor si prescriptiilor in vigoare.

Distribuirea puterilor pe circuite, protectia circuitelor si sectiunile conductoarelor



In instalatiile electrice interioare , puterile distribuite receptoarelor trebuie sa fie impartite in mod corespunzator pe coloane si circuite , pentru localizarea deranjamentelor si pentru limitarea sectiunii conductoarelor.

De la tabloul general de distributie , care se gaseste la capatul coloanei bransamentului se deriva coloanele principale spre tablourile principale de distributie. Acestea au rolul de a alimenta grupurile de receptoare din diferite zone de consum. De aceea , prin coloane secundare , se distribuie energia la tablourile secundare , la care se racordeaza diferitele circuite de alimentare a receptoarelor. Pentru consumatorii cu puteri instalate mai mici , tabloul general poate sa lipseasca , distributia in interior realizandu-se numai la un tablou principal. Cladirile de locuit (gospodariile individuale) au distributia asigurata numai de la un tablou legat dupa contorul de energie electrica respectiv , de la care se deriva direct circuitele de alimentare a receptoarelor.

O instalatie trebuie sa aiba circuite separate pentru diferite categorii de receptoare: iluminat , aparate de incalzit , forta motoare , semnalizari etc. Exceptie fac instalatiile din gospodarii individuale , cu o putere instalata pana la 1300W (la tensiunea de 220V) , care se pot executa si cu un singur circuit si la care se admite montarea pe acelasi circuit a corpurilor de iluminat si a prizelor. De asemenea , fac exceptie instalatiile din locuinte avand o putere instalata pana la 2200W (la tensiunea de 220V) , care se pot executa cu doua conductoare active unul pentru prize si unul pentru iluminat si cu un conductor neutru (nul) comun.

Pe tablourile de distributie , pentru protectia coloanelor sau a circuitelor se monteaza aparete de protectie (intrerupatoare automate sau sigurante fuzibile). La circuitele trifazate , sigurantele fuzibile se monteaza numai pe conductoarele de faza , iar la circuitele monofazate (cu unul sau cu doua conductoare de faza si neutru) al caror neutru nu serveste la legarea la pamant , se monteaza sigurante atat pe conductoarele de faza cat si pe neutru In acest caz se vor folosi insa numai conductoare de culoare si izolatie diferita , pentru a se putea deosebi faza de neutru.

Sectiunile conductoarelor coloanelor sau ale circuitelor vor fi cele prevazute in proiectele de executie ale instalatiilor. Dimensionarea conductelor se face pe baza caderii de tensiune si se verifica la curentul maxim admisibil.

Caderea de tensiune maxima admisa intr-o instalatie electrica la consumator este de 3% din tensiune nominala , pentru iluminat si 5% din tensiune nominala , pentru alte receptoare. Aceasta cadere este considerata de la contor pana la capetele circuitelor. Fac exceptie de la aceste valori instalatiile de iluminat avand tensiune nepericuloasa (sub 60V) , la care se admite o cadere de tensiune maxima de 10% din tensiunea nominala , cum si instalatiile de iluminat care alimenteaza lampi izolate si indepartate , pentru care in cazuri exceptionale se poate admite o cadere de tensiune pana la 11% din tensiunea nominala.

Conductoarele utilizate in instalatiile interioare sunt in general din cupru , izolate in cauciuc. Utilizarea conductoarelor de cupru se admite numai in urmatoarele cazuri:

-cladiri frecventate de multa lume (camine culturale , cinematografe etc.) pentru mai mult de 200 de persoane si mari magazine sau restaurante cu suprafata mai mare de 1000m2;

-edificii reprezentand sau adapostind valori culturale importante (muzee , biblioteci etc.);

-incaperi cu pericol de incendiu sau explozie (depozite de combustibil, ateliere de sudura autogena , vopsitorii cu lacuri etc.);

-instalatii de legare la pamant (sau la nul) in scopuri de protectie , daca nu se poate folosi otelul;

-circuite de comanda , masura , protectie , semnalizare , control sau automatizare , destinate unor receptoare sau functiuni importante (comanda de la distanta a ventilatoarelor de gaze toxice , a pompelor de incendiu etc.);

-instalatii de iluminat de siguranta , de avertizare a incendiilor , circuite de alimentare cu energie electrica a pompelor de incendiu etc.;

-instalatii din grupurile operatorii a spitalelor si clinicilor;

-instalatii si mecanisme supuse socurilor si vibratiilor (macarale , poduri rulante vibratoare etc.

Alegerea traseului tuburilor. Conductoarele diferitelor circuite se introduc de obicei in tuburi . In general intr-un tub nu este permisa instalarea decat a conductoarelor unui singur circuit.

Nu se admite instalarea in acelasi tub a circuitelor cu tensiune nepericuloasa si a celor de joasa tensiune sau de comanda.

Traseul tuburilor trebuie sa fie pe cat posibil pe suprafata interioara a peretilor sau planseelor , evitandu-se suprafetele exterioare ale cladirilor. De asemenea , se recomanda pe pereti trasee orizontale si verticale , chiar in cazul instalatiilor ingropate. Traseul oblic , chiar daca este mai scurt , nu se admite , deoarece exista pericolul de introducere a cuielor sau carligelor pentru tablouri , cuiere , oglinzi etc. Pe plansee se pot folosi insa pentru scurtare , trasee oblice , dar in niciun caz serpuite. Pe traseele orizontale , tuburile trebuie sa aiba o mica inclinare spre doze , pentru a se putea scurge apa condensata pe peretii interiori ai tuburilor.

Tuburile se amplaseaza la 200-400 mm de tavan , iar coborarile verticale la 100-150 mm de tocurile usilor ; la instalatiile aparente se va urmari si realizarea unui paralelism cu liniile principale arhitectonice ale incaperilor.

Cand pe unul din tuburile cu acelasi traseu se monteaza o doza , se va avea in vedere ca ocolirea dozei sa se faca in asa fel incat sa nu se favorizeze colectarea apei in tub.

Traseul tuburilor se alege astfel incat sa nu fie necesara daltuirea sau perforarea grinzilor din beton simplu sau armat , pentruca le slabeste rezistenta.

Tuburile din PVC se monteaza numai pe suprafete si suporti necombustibili. Astfel , elementele constructiilor executate din lemn sau din alte materiale combustibile se tencuiesc iar tuburile PVC se monteaza aparent pe un strat de tencuiala de cel putin 1cm grosime.

Tuburile PVC-IPEY se pot instala numai in incaperi unde temperaturile sunt cuprinse intre -25 si +40˚C. In timpul montajului , temperaturile trebuie sa fie cuprinse intre -5 si +40˚C.

Iluminatul electric. Iluminatul electric al incaperilor trebuie sa fie corespunzator destinatiei acestora.

Tipul corpurilor de iluminat se alege in functie de destinatia pe care o are incaperea. Astfel: pentru camere de locuit se recomanda lustre sau pendule; pentru bucatarii-dulii simple cu abajur sau aplice impermeabile; pentru grajduri , ateliere , magazii , soproane armatura impermeabila de portelan;

Numarul si pozitia corpurilor de iluminat se stabilesc in raport cu forma si dimensiunile incaperilor. Distanta dintre doua corpuri de iluminat plasate in aceeasi incapere trebuie sa fie egala cu de 1-2 ori inaltimea de montaj a lampii fata de planul util (in care se lucreaza sau se citeste).

Pentru incaperile de locuit , planul util se considera la cca. 0,80m de la pardoseala , iar pentru spatii de trecere , magazii , soproane , grajduri , planul util se considera la nivelul pardoselii. In cazul atelierelor , planul util este la nivelul suprafetei unde se desfasoara activitatea respectiva.

Inaltimea totala de montaj (distanta de la nivelul pardoselii la corpul de iluminat) , trebuie sa fie mai mare de 2,5m pentru incaperile cu pericol de electrocutare sau mai mare de 2m pentru restul incaperilor.

Lampi si corpuri de iluminat

Lampi cu incandescenta

Functionarea acestora se bazeaza pe trecerea curentului electric printr-un filament de wolfram care se incalzeste la o temperatura de 2700˚C si devine incandescent , emitand o lumina puternica. Filametul este introdus intr-un glob de sticla vidat. Conductorii ce alimenteaza becul sunt legati la partea metalica de prindere , numita dulie , unul facand contact la mansonul exterior filetat iar celalalt la zona centrala. Cele doua , mansonul si zona centrala , sunt izolate intre ele.

In afara de wolfram mai sunt folosite , in fabricarea filamentelor , si alte metale cu temperaturi de topire foarte ridicate: tungsten , osmiu , tantal.

Energia electrica este transformata de catre becurile cu incandescenta atat in energie luminoasa cat si in energie termica , degajata in atmosfera si sunt considerate surse luminoase neeconomice.

Lampi fluorescente

Functionarea lor se bazeaza pe descarcarea electrica in gaze , datorata prezentei purtatorilor de sarcina intr-un camp electric.

Lampa fluorescenta este confectionata dintr-un tub de sticla cu peretii captusiti cu un strat de pulbere fina de substanta fluorescenta. Tubul contine gaz (neon) sau vapori metalici de mercur la presiuni joase. La fiecare extremitate a sa se afla cate doi electrozi legati printr- un filament de wolfram.

Electrozii sunt fixati in piciorusele de contact din cele doua socluri de la capetele tubului. Filamentele sunt acoperite cu oxizi de bariu , strontiu sau calciu care produc emisie de electroni la cca. 900˚C.

Daca la bornele electrozilor se aplica o tensiune , descarcarile electrice produse determina emiterea unei cantitati mici de caldura si de unde luminoase. Acestea sunt preluate de substantele fluorescente si emise ca radiatii luminoase vizibile.

Inainte de aplicarea tensiunii de aprindere a lampii , filamentul trebuie preincalzit. Acest lucru se realizeaza cu dispozitivul de aprindere (starter) si cu o bobina cu miez (balast) , ce stabilizeaza descarcarea.

Durata medie de functionare este de cca. 10000 de ore , iar marimile caracteristice sunt inscriptionate pe tubul de sticla. In functie de gazul din tub lumina emisa va avea diferite culori (alb , verde , galben-portocaliu).

Aparate electrice de conectare si de protectie

Aparate de conectare sunt cele care fac posibila trecerea curentului electric.

Aceste aparate sunt incluse in componenta oricarui circuit electric , indiferent de tip , destinatie si alcatuire.

Intrerupatoarele pot fi clasificate astfel

1.Dupa cauza care produce intreruperea curentului , intrerupatoarele pot fi:

neautomate actionate dupa dorinta si nevoile operatorului;

automate se declanseaza singure atunci cand este atinsa o anumita valoare prestabilita a tensiunii sau intensitatii in circuit;

2.Dupa modul de actionare , intrerupatoarele pot fi:

-cu actionare directa (de la buton sau parghie);

-cu actionare prin telecomanda (de la distanta);

Intrerupatoarele , in functie de destinatia lor , au o foarte mare varietate de forme , marimi si alcatuiri.

Elementele principale din constructia acestor aparate sunt: contactele , dispozitivul de stingere a arcului electric , dispozitivul de actionare.

Contactele sunt piese metalice bune conducatoare de electricitate. Cand sunt in contact ele permit trecerea curentului electric , iar cand sunt indepartate curentul nu mai trece.

Contactele sunt foarte solicitate deoarece la deschiderea circuitului electric , cand distanta dintre ele este foarte mica , apare un arc electric. Arcul electric are temperatura ridicata si incalzeste puternic aceste piese. La inchideri si deschideri recente contactele se deterioreaza introducand in circuit o rezistenta electrica ce creste in timp datorita imperfectiunii contactului electric.

Dispozitivul de stingere a arcului electric. Degajarea de caldura a arcului afecteaza nu numai contactele , ci si celelalte parti componente ce se pot incalzi peste limita admisibila. Dispozitivul de stingere a arcului electric are rolul de a inlatura cat mai repede efectul nefavorabil al arcului electric prin stingerea acestuia. Acest dispozitiv se bazeaza pe doua metode de stingere a arcului:

-prin alungirea arcului , lucru ce se realizeaza prin indepartarea contactelor pana la distanta suficient de mare la care tensiunea retelei nu mai poate mentine arcul;

-prin suflarea arcului , adica alungirea si racirea arcului cu o forta obtinuta prin efect: pneumatic , electromagnetic sau termic.

Dispozitivul de actionare . Acesta realizeaza forta de apasare a contactelor sau forta necesara departarii lor. El trebuie sa asigure deplasarea contactelor intr-un timp cat mai scurt , pentru a se putea stinge arcul electric.

Intrerupatoarele si comutatoarele manuale pentru circuitele de lumina

Se executa pentru curenti mici , sub 10A. Actionarea este manuala prin intermediul unei parghii sustinuta de un resort; de aceea se mai numesc si basculante. Cele mai utilizate aparate din aceasta categorie sunt:

-intrerupatorul simplu se monteaza intr-o doza de aparat , iar conductele electrice de legatura sunt aduse prin tuburi de protectie.

-intrerupatorul dublu are constructie asemanatoare , cu observatia ca indeplineste rolul a doua intrerupatoare simple. Se foloseste in incaperile cu doua sau mai multe corpuri de iluminat pentru o utilizare rationala a acestora in timp. Cu o pozitie se asigura actionarea unui grup de corpuri si cu cealalta pozitie cea a restului corpurilor de iluminat din incapere.

-comutatorul de capat asigura contactul electric al bornei 0 , fie cu borna 1 , fie cu borna 2.

-comutatorul cruce este utilizat pentru una sau mai multe actionari intermediare intre comutatoarele de capat.

Toate intrerupatoarele de mai sus se executa:

-ingropat in elementele de constructii;

-aparent normal pe elementele de constructii;

-aparent etans pe elementele de constructii , cand mediul este foarte corosiv.

Prizele

Constructia prizelor este variata , in functie de scopurile folosirii acestora. Dintre cele mai uzuale amintim:

-prize simple

- prize multiple (mai multe in acelasi corp)

-prize cu forme speciale (destinate permiterii conectarii numai a unui anumit tip de aparat)

-prize cu capac (carcasa izolata)

Priza simpla se compune din doua tuburi metalice legate prin borne la conductorii retelei. Intregul montaj este fixat pe un suport izolat si este acoperit cu un capac tot izolat.

Fise

Sunt alcatuite din doua stifturi conductoare legate cu un surub de firele conductorului ce duce la consumator. Toate sunt fixate pe un suport izolator si acoperite cu un capac izolator.

Amplasarea aparatelor de conectare

Intrerupatoarele si comutatoarele care se utilizeaza in instalatiile de iluminat , se monteaza in incaperi langa usile de intrare si spre partea de deschidere a usilor.

Se recomanda ca intrerupatoarele pentru bai , spalatorii , WC-uri , camari de alimentare sa se monteze in incaperile alaturate , langa usile de acces. Cand din anumite motive este necesara montarea acestora in interiorul incaperilor citate , trebuie instalate astfel incat sa nu fie accesibile o data cu robinetele sau conductele de apa , gaze naturale , sau alte instalatii legate la pamant. Intrerupatoarele din circuitele monofazate se monteaza pe conductorul de faza , nu pe nul.

In general , prizele se instaleaza in fiecare camera de locuit si in bucatarii , iar in incaperile cu alta destinatie in fiecare loc unde este necesar. Nu se instaleaza in incaperi mai mici de 5m2. In bucatarii , spalatorii , camari de alimente , in scopul racordarii la instalatie a masinilor de spalat rufe sau a frigiderelor , se pot monta prize. Acestea vor fi insa prevazute cu contact de protectie , legat la o priza de pamant naturala sau artificiala printr-un conductor de cupru de cel putin 2,5mm2.

Aparate de protectie

Protectia circuitelor electrice impotriva accidentelor datorate unor suprasarcini , scurtcircuite etc. Se poate face atat folosind proprietatile unor dispozitive de conectare (intrerupatoare , prize cu impamantare etc.) cat si utilizand aparate de protectie.

Cele mai cunoscute sunt sigurantele fuzibile . Ele determina trecerea

curentului electric printr-un conductor subtire numit fuzibil .Grosimea lui este calculata in asa fel incat , la aparitia unei suprasarcini , acesta sa se distruga primul (prin topire). De aceea , fuzibilul este introdus intr-un manson de sticla sau ceramic , umplut cu aer sau nisip , formand impreuna patronul fuzibil.

Acesta se conecteaza prin infiletare in soclul de portelan de legare la circuitul exterior.

Cap IV.Impactul retelelor electrice asupra mediului


Principalele tipuri de poluari pe care retelele electrice le genereaza

asupra mediului inconjurator sunt:
   vizuala deteriorarea peisajului;
   sonora zgomote produse de functionarea sau vibratii ale

Elementelor (conductoarelor) retelelor electrice si in special, a transformatoarelor;

   electromagnetica: efecte sonore si luminoase ale descarcarii corona, perturbatii radio si ale emisiunilor de televiziune, influente ale campului electric si magnetic asupra organismelor vii;
   psihica si pericole (riscuri) de accidente:
       teama provocata de apropierea de retelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale acestora;
       accidente, cazuri mortale.
   ecologica:
       ocuparea terenurilor;
       defrisarea padurilor;
       protectia naturii si a peisajului;
       influenta asupra instalatiilor si constructiilor, etc.
Utilizarea tensiunilor din ce in ce mai inalte in retelele electrice este determinata de ratiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri electrice pe distante din ce in ce mai mari.
Pentru liniile electrice de medie si joasa tensiune impactul cu mediul inconjurator se refera, indeosebi la: ocuparea terenurilor, defrisarea padurilor, poluarea vizuala si impactul cu alte elemente de constructii si instalatii.

  Poluarea vizuala
Poluarea vizuala genereaza deteriorarea peisajului proportional cu tensiunea nominala, cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene (L.E.A.) de inalta si foarte inalta tensiune, precum si statiile de transformare.
Incercari si propuneri de limitare a efectelor negative s-au facut si se cauta si in continuare, ele vizand atat designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice in spatele unor elemente naturale. Camuflarea liniilor electrice aeriene se aplica la traversarea soselelor cu ajutorul unor zone impadurite sau pe traseu prin folosirea denivelarilor naturale ale solului.
Problema protectiei mediului ambiant din punctul de vedere al poluarii vizuale, a capatat o atentie deosebita in multe tari. O atentie deosebita in acest sens, se acorda in tarile cu un potential turistic important. Astfel, in Elvetia sunt in vigoare, la nivel federal, Directive cu privire la protectia naturii si a peisajului elaborate de Departamentul Federal de Interne, pe baza studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru elaborarea unor directive avand ca tema Transportul energiei electrice si protectia peisajului. Aceste reguli au ca obiect asigurarea principiilor de protectie ale naturii si ale peisajului in sens global, pentru integrarea armonioasa in peisaj a instalatiilor pentru transportul si distributia energiei electrice. Directivele se adreseaza autorilor de proiecte, instantelor insarcinate cu evaluarea lor si autoritatilor care elibereaza autorizatii de constructie.
Domeniul de aplicare al acestor directive se refera la:
  - alimentarea cu energie electrica in general (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune);
  - alimentarea cu energie electrica a cailor ferate electrificate (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune);
  - transmisia de informatii (linii aeriene si cabluri ale retelelor de telefonie, linii de semnalizare, linii de antena).

a) Poluarea vizuala determinata de liniile electrice aeriene
Poluarea vizuala este datorata caracterului industrial, extins pe trasee lungi ale acestora (in special, datorita L.E.A. de inalta si foarte inalta tensiune) care, plasate in mijlocul naturii, altereaza peisajul. Contradictia apare intre factorul economic (care reclama trasee de linii electrice cat mai scurte) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si conservarea peisajului). 
Sunt socotite regiuni demne de protectie contra obstructionarii vizuale partile din peisaj care se disting prin: valoarea lor naturala, diversitatea lor, semnificatia istorica sau culturala, raritatea sau armonia lor.


b) Poluarea vizuala generata de posturile de transformare
Din punct de vedere constructiv, posturile electrice de transformare sunt de trei feluri: subterane, supraterane si aeriene.
Posturile de transformare subterane nu ridica probleme sub aspectul poluarii vizuale a mediului inconjurator.
Posturile de transformare supraterane pot fi inglobate in constructiile pe care le deservesc (industriale, blocuri de locuinta etc.) fiind insa si in cazuri in care ele trebuie executate in constructii independente, ceea ce diminueaza din estetica peisajului prin aspectul mai putin placut al acestora, ocuparea terenurilor, nearmonizarea lor arhitecturala cu zona in care se amplaseaza.
Pentru aceste cazuri, una din solutiile cel mai des utilizate in ultima vreme este miniaturizarea posturilor de transformare, asigurandu-se prin aceasta dimensiuni cat mai mici ale constructiei. La aceasta solutie s-a ajuns ca urmare a progreselor facute in tehnologia de fabricare a echipamentelor electrice, unde aerul care forma spatiul dielectric dintre faze a fost inlocuit cu alte materiale cu caracteristici electroizolante mai favorabile. De asemenea, exista preocupari privind realizarea unor constructii cu aspect placut sau care se incadreaza in mediul inconjrator.
Posturile de transformare aeriene sunt construite pe stalpi din lemn sau din beton, de dimensiuni mari, aspectul nefiind estetic. Intreg echipamentul postului de transformare nu este intotdeauna bine finisat. S-au cautat continuu solutii pentru ameliorarea estetica a posturilor de transformare aeriene. Astfel, de la posturi de transformare pe doi stalpi si cu balustrada pentru sustinerea transformatorului s-a trecut la posturi de transformare pe un singur stalp, iar in ultima vreme s-a renuntat si la balustrada pentru transformator, odata cu aparitia transformatoarelor etanse care pot fi agatate.


c) Poluarea vizuala generata de statiile de transformare si conexiune
Statiile de tip exterior, indiferent de faptul ca echipamentul de comutatie primara si transformatoarele de masurare sunt plasate la sol sau la semiinaltime pe cadre, prin caracterul lor industrial, polueaza estetic peisajul. Pot fi luate in consideratie trei solutii, care amelioreaza aceasta situatie:
  - mascarea statiilor de transformare de tip exterior prin plantatii de pomi in imediata vecinatate a exteriorului gardului statiei;
  - amplasarea statiilor electrice in intregime in interiorul constructiilor (statii de tip interior) si la care aerul ramane in continuare mediul electroizolant intre elementele aflate sub tensiune; aceste instalatii ocupa insa volume de constructii relativ mari;
  - utilizarea tehnologiei instalatiilor capsulate, in care mediul electroizolant este hexaflorura de sulf; instalatia capsulata cuprinde atat barele si conexiunile, cat si aparatajul de comutatie primara; instalatiile de acest tip ocupa un spatiu relativ redus insa costurile ridicate limiteaza inca larga lor implementare in reteaua electrica urbana.
O situatie deosebita, pentru aspectul estetic al peisajului este data de intrarile si respectiv iesirile liniilor electrice aeriene din statiile de transformare. In fata statiei se formeaza o aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, aparute in etapele de dezvoltare ale statiei.

In cazul instalatiilor de medie tensiune, o solutie posibila ar fi realizarea iesirilor prin linii in cablu subteran.
La liniile electrice de inalta tensiune situatia este mai complicata, atat ca latime a culoarelor cat si ca estetica a lor. Solutia care ocupa cel mai putin spatiu si asigura o estetica acceptabila este aceea a culoarului unic format din cadre metalice care se construiesc odata cu statia de transformare pentru numarul final de circuite prevazut.

Cap.V CORELAREA DISCIPLINELOR DIN ALTE ARII CURRICULARE CU DISCIPLINA ELEMENTE DE TEHNOLOGIE GENERALA

Corelarile, posibile si necesare, ce se pot face intre disciplina Elemente de tehnologie generala si alte discipline :

-Matematica vizeaza efectuarea de calcule matematice

-Fizica vizeaza folosirea unitatilor de masura si a anumitor relatii intre marimile fizice

-Chimie vizeaza starile de agregare

-Biologie vizeaza cunostinte de flora si fauna

Domenii de utilizare a energiei electrice

Energia electrica isi gaseste aplicatii in absolut toate ramurile

economice , sociale , culturale , cat si in activitatile casnice.

Cu mult timp in urma , masinile si utilajele industriale foloseau sursele primare de energie. Dupa descoperirea electricitatii , ele au fost perfectionate astfel incat sa functioneze actionate de aceasta.

Astfel , au aparut si noi ramuri ale industriei , bazate pe fenomenele specifice din domeniul electricitatii. In mileniul trei , nimeni nu-si poate imagina viata fara existenta unui calculator.

In agricultura , energia electrica a fost cea care a generat progresul tuturor ramurilor sale. Astfel , in domeniul culturii plantelor , omul a devenit independent de precipitatii si a gasit solutia pentru anotimpurile secetoase construind astfel sisteme de irigatii.

In domeniul cresterii pasarilor si animalelor , electricitatea nu numai ca a usurat munca oamenilor dar a dus si la cresterea productivitatii. Astfel , mulsul ovinelor si bovinelor se executa cu instalatii adecvate actionate electric , productia de oua de gaina a crescut datorita iluminatului artificial , care creeaza cicluri noapte/zi mai multe decat in realitate , clocirea oualelor nu se mai face natural ci artificial prin folosirea clocitoarelor electrice.

In domeniul transporturilor , utilizarea energiei electrice a determinat diversificarea mijloacelor de transport cat si imbunatatirea conditiilor de confort in folosirea lor. Astfel , tramvaiul , troleibuzul , metroul , trenul de mare viteza sunt cateva exemple de acest fel.

De asemenea au fost create mijloace speciale de transport , destinate fie unor activitati de divertisment (telescaunul , telecabina etc.) fie satisfacerii unor nevoi efective (lift , scara ruralta etc.)

Domeniul telecomunicatiilor este de asemenea consumator de energie electrica. Transmiterea informatiilor la , si de la distanta se face cu ajutorul aparaturii electrice , telefon , telefax , fax etc.

Iluminatul public este asigurat , inca din secolul al XIX lea , de energiaelectrica. In prezent iluminatul diferitelor obiecte publice , ca strazi , cladiri , parcuri , aeroporturi , a devenit o adevarata arta.

In domeniul publicitatii stradale , locul afiselor incepe sa fie luat , tot mai des , de panouri luminoase.

V.I. Proiect de activitate didactica

Propunator : profesor Margareta Gherman

Clasa: a VIII- a

Scoala Mosoaia

Data : 09. 05. 2006

Obiectul : Consiliere educationala

Tema : Emotiile

Subiectul :     Tipuri de emotii

Tipul lectiei : Formare de priceperi si deprinderi

Scopul : Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor adecvate

promovarii propriei sanatati fizice si mentale

Obiective operationale :

Obiective cognitive:

-sa recunoasca denumirile diferitelor emotii placute si neplacute;

-sa utilizeze modalitati potrivite pentru a-si exprima propriile emotii;

-sa descrie efectele pe care le produc emotiile asupra organismului;

-sa recunoasca, in exemple din viata de zi cu zi, rolul emotiilor;

-sa sesizeze rolul emotiilor in realizarea diferitelor activitati;

Obiective afective:

sa participe constient si activ la lectie

sa prezinte interes pentru desfasurarea activitatii

Metode si procedee : conversatia, explicatia, expunerea, exercitiul, joc de rol, demonstratia, problematizarea.

Mijloace de invatamant: plansa cu tipurile de baza ale emotiilor; un plasture si o inima de hartie (cu o bucata de banda adeziva pe spate) pentru fiecare copil; cartonase cu situatii emotionale.

Anexa.1   

Bibliografie:

BABAN, Adriana (2001) Consiliere Educationala Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere Ed. Ardealul Cluj Napoca;

LEMENI, Gabriela, MICLEA, Mircea (2004) Consiliere si Orientare Ghid de educatie pentru cariera Ed. ASCR Cluj Napoca;

VERNON, Ann (2004) Consilierea in Scoala Dezvoltarea Inteligentei Emotionale prin Educatie Rational- Emotiva si Comportamentala Ed. ASCR Cluj Napoca

Demersul metodic-analitic al activitatii

Etapele

lectiei

Strategia didactica

Activitatea elevilor

Metode si procedee

1.Moment organizatoric

Verificarea prezentei

Pregatirea materialului necesar desfasurarii in conditii optime a activitatii.

Se pregatesc pentru lectie

conversatia

2.Verificarea cunostintelor dobandite anterior

Se va efectua pe baza unor intrebari :

Despre ce ati vorbit ora trecuta la dirigentie?

Cine poate sa-mi mimeze, cu ajutorul imaginii de pe plansa, surpriza

Raspund la intrebari:

Despre emotii

Elevul nominalizat exprima situatia propusa.

conversatia

jocul de rol

3.Anuntarea temei

Astazi vom ramane in continuare la aceasta tema interesanta si vom invata sa diferentiem emotiile si sa deosebim durerea fizica de cea emotionala

Sunt atenti la explicatiile profesorului

explicatia

Dirijarea invatarii

Distribui plasturii si inimile de hartie

Vom discuta despre doua tipuri de durere: durere fizica, in cazul careia se poate folosi plasturele, si durere emotionala, in care sentimentele sunt cele afectate.

Citesc urmatoarele situatii si rog copiii sa spuna pe rand, cum se simt si sa identifice daca este vorba despre o durere fizica sau despre una emotionala.

Elevii le plaseaza in dreptul inimii.

Asculta atenti si diferentiaza intre cele doua tipuri de dureri prin indicarea inimii sau a plasturelui.

exercitiul

demonstratia

Mergi pe bicicleta, cazi si te julesti la genunchi.(fizica)

Iti moare animalul preferat.(emotionala/ tristete)

Bunicul tau este bolnav.(emotionala/ ingrijorare)

Reciti o poezie la o serbare. (emotionala/ nervozitate)

Te joci pe terenul de joaca si te lovesti la mana.(fizica)

Prietenul tau cade si se loveste destul de rau.(durere fizica pentru el; emotionala/ ingrijorare pentru tine).

Scriu pe tabla urmatoarele titluri: EMOTII PE CARE VA PLACE SA LE AVETI si EMOTII PE CARE NU VA PLACE SA LE AVETI. Dau fiecarui copil un cartonas cu situatii emotionale si solicit cativa voluntari sa le citeasca si sa reactioneze la ele.

Insist pe faptul ca emotiile care ne fac placere sunt asociate cu lucruri bune, in timp ce emotiile care nu ne plac sunt asociate cu situatii nefericite.

Pe masura ce fiecare elev isi impartaseste emotia si o categorizeaza, o trec pe tabla, sub titlul potrivit.

Cartonasele cu situatii emotionale:

Ti s-a rupt un dinte.

Ai invatat sa faci exercitii cu fractii.

Prietenul tau s-a lovit.

Ai pierdut o carte.

D-na diriginta te-a pedepsit pentru ca ai mintit.

Bunicii tai au venit din alt oras

sa te viziteze.

Fratele sau sora ta este bolnava.

Ti-ai pierdut haina.

A trebuit sa ramai in clasa in timpul pauzei.

Ti-ai facut un nou prieten.

Nu ai reusit sa mergi la film.

Sunt atenti, iar cei nominalizati pe masura ce citesc, individual situatiile, identifica cum s-ar simti in situatia respectiva si diferentiaza daca emotia este una care le place (placuta) sau una care nu le place (neplacuta)

explicatia

Obtinerea performantei

Discutii

Jocul nr.1

Intrebari referitoare la continut:

Care credeti ca este diferenta dintre durerea fizica si cea emotionala?

V-a fost greu sa deosebiti aceste doua tipuri de durere? De ce lururi ne-am folosit in cadrul acestui joc, care v-ar putea ajuta sa va reamintiti diferenta dintre ele?

Intrebari de personalizare

Ce fel de durere traiti mai des: fizica sau emotionala?

Ati trait vreodata un moment in care ati simtit ambele tipuri de durere, in acelasi timp?

Ce puteti sa faceti pentru a va simti mai bine data viitoare cand veti trai o durere fizica sau una emotionala?

Sunt atenti la intrebari si participa la discutii.

conversatia

problematizarea

Aceasta ultima intrebare de personalizare introduce ideea importanta ca poti sa faci ceva atunci cand simti o durere. Prin intermediul discutiilor, elevii vor fi ajutati sa inteleaga ca pot sa vorbeasca cu cineva despre ceea ce simt, sa se implice intr-o alta activitate, sa deseneze sau sa scrie o poveste despre ceea ce simt, sa loveasca o perna pentru a se descarca cand sunt nervosi, etc.

Jocul nr. 2

Intrebari referitoare la continut:

A fost greu sa distingeti intre emotiile placute si cele neplacute?

A fost vreo situatie trecuta la categoria celor placute, dar care voua vi s-a parut neplacuta? Dar invers?

Intrebari de personalizare:

Ce fel de emotii ati prefera sa aveti: placute sau neplacute?

Ce credeti ca puteti face pentru a trai mai multe emotii placute?

Aceasta activitate reintareste vocabularul despre emotii si ajuta elevii sa recunoasca atat emotiile placute, cat si pe cele neplacute. Este important sa se accentueze faptul ca emotiile placute sunt preferabile, iar asupra emotiilor neplacute putem avea un oarecare control, spunandu-ne ca problemele se pot rezolva, si, pentru ca acum ne simtim rau nu inseamna ca ne vom simti asa mereu.

6.Evaluarea activitatii

Se fac aprecieri despre aportul elevilor la desfasurarea activitatii.

Participa la discutii.

conversatia

7.Tema de casa

Elevii vor primi ca tema sa noteze pe o foaie care o vor avea in permanenta cu ei ce fel de emotii vor experimenta pana la ora viitoare de consiliere.

Sunt atenti la explicatiile profesorului.

explicatia

UNDE TE DOARE?

1.Mergi pe bicicleta, cazi si te julesti la genunchi.(fizica)

2.Iti moare animalul preferat.(emotionala/ tristete)

3.Bunicul tau este bolnav.(emotionala/ ingrijorare)

4.Reciti o poezie la o serbare. (emotionala/ nervozitate)

5.Te joci pe terenul de joaca si te lovesti la mana.(fizica)

6.Prietenul tau cade si se loveste destul de rau.(durere fizica pentru el; emotionala/ ingrijorare pentru tine).

CARTONASELE CU SITUATII EMOTIONANTE

Ti s-a rupt un dinte.

Ai invatat sa faci exercitii cu fractii

Prietenul tau s-a lovit.

Ai pierdut o carte.

D-na diriginta te-a pedepsit pentru ca ai mintit.

Bunicii tai au venit din alt oras sa te viziteze.

Fratele sau sora ta este bolnava.

Ti-ai pierdut haina.

A trebuit sa ramai in clasa in timpul pauzei.

Ti-ai facut un nou prieten.

Nu ai reusit sa mergi la film.

V.2. Proiect de activitate didactica

Prof. Margareta Gherman

Disciplina: Educatie tehnologica

Clasa a VIII a 1 ora / saptamana

Unitatea de invatare :Energie, electrotehnica, electronica

Nr.ore alocate 12

Detalieri de continuturi

Obiective de referinta

Activitati de invatare

Timp

Resurse materiale

Evaluare

I. Surse de energie utilizate de om

1. Def. Tipuri de surse de energie (naturale, artificiale)

2.Surse de energie primara; clasificare a) dupa vechime: conventionale si neconventionale; b) dupa durata de exploatare si posibilitatile de refacere: epuizabile (regenerabile si neregenerabile) si inepuizabile; energia si mediul ambiant.

-sa utilizeze corect simbolurile si terminologia specifica domeniului energii, electrotehnica, electronica;

-sa sesizeze legatura dintre text si imaginile care il insotesc si sa selecteze informatiile esentiale din imaginile prezentate;

-sa valorifice intr-un mesaj propriu termenii si simbolurile invatate;

-definirea termenului energie;

-identificarea surselor de energie existente in natura;

-diferentierea diverselor surse de energie;

-definirea energiei primare;

-enumerarea domeniilor de utilizare a energiei primare;

-stabilirea legaturii dintre energie si mediul ambiant;

-interpretarea efectelor tehnologiilor traditionale si moderne asupra societatii umane;

S

Planse, albume, reviste de specialitate, harti geografice, albume foto, Internet

Evaluare orala

II. Transformarea energiei

1. Prezentarea generala a energiei electrice; de unde apare? Producerea energiei electrice; generatorul de curent alternativ, centrala electrica, centrala hidroelectrica, termoelectrica, eoliana, nuclearo-electrica, centrala mareomotrica, centrala solara, centrala geotermoelectrica.

Transportul si distributia energiei electrice: def.sistemului energetic, transportul la distante mari prin linii electrice de inalta sau medie tensiune aeriene sau subterane, transformarea energiei electrice in alte forme de energie: mecanica (motoare), termica (radiatoare), luminoasa (lampi).

Domenii de utilizare a acesteia (in iluminatul electric, in domeniul tehnic, in medicina, in uz casnic, in comert).

-sa stabileasca legaturi intre diversele moduri de producere a energiei electrice in centrale

-sa descrie principalele moduri de a transporta si distribui energia electrica;

-sa valorifice informatiile referitoare la sistemul energetic;

-sa identifice principalele domenii de utilizare a energiei precum si sursele de obtinere a acesteia;

-sa se familiarizeze cu domeniile de utilizare a energiei, cu sursele de energie;

-sa analizeze efectele de producere a energiei asupra mediului inconjurator;

-sa coopereze si sa-si asume responsabilitati in activitatile de grup.

-definirea energiei electrice;

-discutii pe tema transportului si distributiei energiei electrice;

-intelegerea modului in care se produce, se transporta si se distribuie energia electrica;

-culegerea de informatii din diferite surse (reviste, Internet, manuale);

-exercitii de interpretare a informatiilor obtinute;

-definirea sistemului energetic;

-identificarea domeniilor de utilizare a energiei electrice;

S

Documentatie specifica, planse, albume, reviste de specialitate fotografii Internet

Evaluare orala

III. Materiale utilizate in electronica si electrotehnica

1. Def. electrotehnicii si electronicii. Notiuni generale, clasificarea materialelor in conductoare (metale si electroliti), semiconductoare (germaniu, siliciu) si izolatoare (in stare gazoasa, solida si lichida).

-sa utilizeze corect termenii tehnici;

-sa analizeze corect relatia dintre principalele materiale utilizate in electrotehnica si cele din electronica si proprietatile acestora;

-sa deosebeasca diferitele materiale dupa modul in care permit trecerea curentului electric;

-definirea termenilor electrotehnica si electronica;

-exercitii de identificare a materialelor conductoare:

-exercitii de identificare a materialelor semiconductoare;

-exercitii de identificare a materialelor izolatoare;

-culegerea de informatii din diferite surse (reviste, Internet, manuale)

S

Planse, albume, reviste de specialitate, albume foto, Internet

Metale diverse, electroliti, germaniu, siliciu, materiale izolatoare

Evaluare prin lucrari practice

Proiect de grup

IV. Circuite electrice simple

Contacte electrice-def, materiale folosite la confectionarea contactelor electrice, tipuri de contacte electrice (permanente, alunecatoare, circuite care in functiune se inchid si se deschid).

Elemente pasive de circuit: rezistoare, condensatoare, bobine- def, unitate de masura, tipuri, marcarea lor dupa codul culorilor sau codul de litere si cifre, utilizarea lor;

Elemente active de circuit -(Surse de tensiune, pile, baterii, diode, tranzistoare). Aparate electrice de conectare si protectie- definitii, intrerupatoare, prize cu fise, sigurante fuzibile.

Scule folosite in electrotehnica si electronica (clesti, surubelnite, cican, pistol de lipit, cutit, penseta, creion de tensiune);

Tehnologia de montaj a componentelor unui circuit electric simplu;

-sa identifice materialele ce se folosesc la confectionarea contactelor electrice;

-sa deosebeasca elementele pasive de cele active de circuit;

-sa utilizeze corect unitatile de masura din sistemul international de masuri;

-sa identifice componentele circuitelor electrice;

-sa identifice aparatele electrice;

-sa intocmeasca schite pentru circuitele electrice;

-sa execute operatiile tehnologice respectand normele de protectia muncii;

-definirea termenului circuite electrice;

-discutii privind diverse tipuri de contacte electrice;

-exercitii de calcul a rezistentelor echivalente pentru rezistoare grupate in serie, in paralel sau mixt;

-deosebirea diverselor tipuri de rezistoare;

-exercitii de recunoastere a diferitelor marcaje pe rezistoare;

-exercitii de calcul a capacitatii echivalente pentru condensatoare grupate in serie, in paralel sau mixt;

-deosebirea diverselor tipuri de condensatoare;

-exercitii de recunoastere a diferitelor marcaje pe condensatoare ;

-deosebirea bobinelor dupa tipul lor;

-definirea elementelor active de circuit; exercitii de recunoastere a surselor de tensiune, pile, baterii, diode, tranzistoare;

-studii de caz referitoare la efectele curentului electric asupra omului si mediului inconjuratoe;

-intocmirea de referate si eseuri cu informatii luate de pe net;

-exercitii de recunoastere a aparatelor electrice de conectare si a celor de protectie;

-exercitii de calcul a tensiunii in sigurantele fuzibile;

-recunoasterea partilor componente ale sigurantei fuzibile(capac, element fuzibil, soclu, rozeta de protectie, carcasa de protectie);



-recunoasterea si numirea principalelor scule folosite in electrotehnica si electronica;

-realizarea unor montaje electrice simple;

-aplicatii practice pentru realizarea montajelor dupa scheme realizate in limbaj grafic conventional;

-folosirea corecta a termenilor tehnici si a simbolurilor invatate;

S

Planse, albume,

reviste de

specialitate,

albume foto,

Internet,

rezistoare,

condensatoare,

bobine,

surse de tensiune,

pile, baterii, diode,

tranzistor,

intrerupat.

prize, sigurante,

Evaluare orala

V. Circuite electronice simple

1. Tehnologia de montaj a componentelor unui circuit electronic simplu. Cablarea, lipirea.

2. Defecte ale circuitelor electrice si electronice. Aplicatii pentru depistarea defectelor.

-sa identifice componentele circuitelor electronice;

-sa execute operatiile tehnologice respectand normele de protectia muncii

-sa promoveze imaginea produselor realizate si sa identifice posibilitatile de valorificare a acestora

-realizarea unor montaje electronice simple folosind scheme desenate;

-exercitii practice de lipire cu ajutorul cioanului de lipit;

-identificarea componentelor unui circuit electronic;

-organizarea muncii in echipa si executia in cadrul grupei a sarcinilor ce ii revin;

S

Planse, albume,

reviste de

specialitate,

albume foto,

Internet

Evaluare orala

VI. . Recapitulare

Referate cu teme potrivite diferitelor tipuri de energii.

-Sistematizarea cunostintelor dobandite in acest modul.

-Sa parcurga intr-un test final cele mai importante notiuni definite in acest capitol

S

Caiete,

foi xerox,

Internet

Evalua

re scrisa si aprecie

rea activita

tilor practice

Proiect de grup

V.3. SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

S . C . PROMETEU S . R . L . Pitesti cu sediul in mun. Pitesti , judetul Arges , reprezentata prin doamna Gherman (Predescu )Margareta in calitate de administrator .

Societatea a fost inregistrata la Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Arges, in anul 2006, cu un numar de 1 ( unu ) asociati .

Obiectul de activitate potrivit prevederilor din statut sunt :

* prestari servicii ;

* productie ;

* comert ;

* import export .

Capital social subscris 40 000 lei

- varsat 40 000 lei

Forta de munca : numarul total este de 10 membri , dintre care :

8 angajati permanent

2 angajati cu timp partial de munca.

1 . Consiliul de administratie ( al asociatilor )

GHERMAN MARGARETA :

* in calitate de administrator , de profesie cadru didactic ( profesor ) ;

* capital social subscris =40 000 lei ;

* capital social varsat =40 000 lei .

2 . Date generale ale afacerii

Descrierea generala a afacerii

Activitatea principala a activitatii societatii noastre o constituie prestarea de servicii in domeniul instalatiilor electrice .

Produsul oferit

a). Descrierea produsului

Produsul principal al firmei este reprezentat de lucrarile de instalatii electrice interioare si bransamente electrice pentru instalatii de pana la 0,4KV.

Instalatia electrica interioara este aceea realizata in interiorul cladirilor: de locuit, hale industriale de productie si de depozitare,care consta in realizarea circuitelor electrice de iluminat si de prize monofazice si trifazice.

Bransamentele electrice constau in realizarea alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie a CEZ DISTRIBUTIE SC ELECTRICA SA PITESTI atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice.

Aceste lucrari se realizeaza in baza unui proiect de executie elaborat de catre un proiectant in domeniul instalatiilor electrice sau al unui caiet de sarcini elaborat de catre beneficiarul lucrarii.

b).Piata de desfacere

Principalul segment de piata vizat il reprezinta atat persoanele fizice cat si persoanele juridice din Romania .

c) . Cantitate

Functie de complexitatea lucrarii de instalatie electrica contractata perioada de terminare a acesteia poate varia.

d) . Pretul estimativ

Pretul estimativ se stabileste in functie de : dimensiunile cladirii la care este necesara realizarea lucrarii de instalatie electrica de interior pentru persoana juridica beneficiara si de destinatia acesteia , acest pret situandu se intre urmatoarele valori ( minime si maxime ) :

25.000lei , hala de depozitare ;

# 125.000lei , show-room auto;

# 250.000lei , hala de productie.

e) . Volumul vanzarilor

Volumul vanzarilor lunare raporat la numarul de personal angajat este de aproximativ 20.000 lei , cu precizarea ca aceasta valoare suporta modificari , in functie de modificarile aduse proiectului de executie , respectiv caietului de sarcini.

3) . Modul de comercializare si desfacere al produselor

Realizarea lucrarilor de instalatie electrica pentru tensiuni de pana la 0,4kV se face pentru persoane fizice si juridice din Romania.

Asigurarea necesarului de materii prime si materiale consumabile in cazul executarii instalatiei electrice de interior pentru o locuinta, beneficiar persoana fizica :

Nr .

crt .

Furnizori

Materii prime/ Materiale

u / m

Cantitate

Pret unitar

fara TVA

Valoare

- lei -

S.C.PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME S.A.

SLATINA

Cabluri electrice de cupru tip:

CYY 3x6mmp

ml

28

S.C.PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME S.A.

SLATINA

Conductor Fy 1,5mmp

Conductor Fy 2,5mmp

ml

ml

380

1250

S.C. MCM SRL PITESTI

Tub PVC-IPEY

D= 13mmp

D= 16mmp

Doze ramificatie st

Doze aparat st

ml

ml

buc

buc

140

210

22

37

SC SCHNEIDER ELECTRIC SA

BUCURESTI

Cutie tablou electric cu 8 module

buc

2

SC SCHNEIDER ELECTRIC SA

BUCURESTI

Sigurante automate tip DpNa

6 Amperi

10 Amperi

16 Amperi

buc

buc

buc

4

2

6

Intrerupator ST

buc

4

Comutator ST

buc

7

buc

18

buc

2

buc

1

buc

1

buc

buc

buc

1

3

4

S.C. ELECTRICA

S.A. PITESTI

curent electric

Kwh

TOTAL 2186,49

Modul de desfacere al produselor

Piata de desfacere a acestor prestari de servicii se realizeaza in localitati din tara, acolo unde exista deja o cladire ridicata conform unei Autorizatii de Constructie emisa de Primaria Municipiului Pitesti ( orasului, comunei) .

Nr .

crt .

Beneficiar

Produs

realizat

u/ m

Cantitate

Pret unitar cu T.V.A.

(lei)

Valoare

Cu

T.V.A.

(lei)

S.C. BISTURG

CENTER SRL PITESTI

Instalatie electrica interioara monofazica-

Sediu fima

buc

S.C. CONTACT IMPEX SA

MIOVENI

Instalatie electrica interioara trifazica-

Hala productie

buc

S.C. CEZ DISTRIBUTIE SA

PITESTI

Bransament aerian monofazat locuinta cu stalp intermediar tip    SE 4

Pi=4,5kW

buc

S.C. CEZ DISTRIBUTIE SA PITESTI

Bransament trifazat ingropat- hala productie

Pi=15,00kW

buc

GEORGESCU FLORENTIN

Com. CUCA, jud.ARGES

Instalatie electrica interioara monofazata-locuinta

buc

TOTAL

4) . Informatii financiare

Cheltuieli materiale ( materii prime ) :    210.000,00 lei

Cheltuieli salarii:    17.000,00 lei

Alte cheltuieli exploatare :    800,00 lei

Total cheltuieli exploatare :    227800,00 lei

CAPITOLUL I AFACEREA

Firma S . C . PROMETEU S . R . L . , judetul Arges

a fost constituita la data de 17 mai 2006 , societatea avand ca obiect de activitate urmatoarele :

1 . PRODUCTIE

a) Confectionarea de tablouri electrice pentru locuinte monofazate si tablouri electrice de forta pentru hale de productie.

b) Prestari servicii in domeniul instalatiilor electrice pentru constructii civile si industriale si realizarea de bransamente aeriene si subterane pentru tensiuni de pana la 0,4kV.

2 . COMERT

Comercializarea tuturor bunurilor si produselor provenite din productia proprie sau de la terti se face en gros si / sau en detail prin magazine proprii sau inchiriate , atat in Pitesti cat si in alte localitati din tara.

3 . IMPORT EXPORT

Import exportul en gros si / sau en detail al bunurilor mentionate anterior se realizeaza cu respectarea conditiilor de comercializare prevazute de legile romane in acest domeniu .

4 . OBIECTIVE

Principalul obiectiv il constituie marirea productiei si diversificarea ei . Este necesara , de asemenea , satisfacerea beneficiarilor prin realizarea de lucrari de buna calitate si la termenele contractate.

Un alt obiectiv , poate primul ca importanta , este retehnologizarea firmei cu utilaje performante, care pot duce la realizarea lucrarilor de instalatii electrice de buna calitate .

CAPITOLUL II PIATA

CLIENTII

Principalul segment de piata vizat il reprezinta persoanele fizice si persoanele juridice din tara .De regula , acestea solicita realizarea unei lucrari de instalatii electrice in functie de necesarul dorit, conform utilizarii spatiului construit ( locuinta, hala productie, sediu firma, show-room,etc).

Pentru evitarea risipirii inutile a materialelor am constatat in timp ca este rentabil sa lucram numai la comanda, prin incheierea unui Contract de lucrari . Daca un client a lansat o comanda , se respecta intocmai si la timp aceasta , castigand astfel increderea clientilor .Exista si riscuri dar , pentru evitarea lor , se cere un avans .

In afara de promptitudinea si seriozitatea de care am dat dovada prin executarea comenzilor conform cerintelor clientilor , am reusit sa atragem clientii si prin practicarea preturilor mici .

PRODUSUL

Produsul principal al firmei il constituie instalatia electrica interioara si de bransament , acestea facand parte integranta si obligatorie din orice cladire .

Pentru reclama am realizat un material de prezentare sub forma unor fluturasi la inceput alb negru , iar ulterior , color .

Ca masura a extinderii firmei vom realiza pliante color,mult mai atragatoare .

O alta metoda de a ne face cunoscuta firma este publicitatea pe postul local TV si in ziarul local .

Asadar consideram ca este o reala oportunitate pentru demararea unei afaceri profitabile , cu un profit rezonabil , anume : un mic atelier pentru confectionarea tablourilor electrice .Manopera necesara este simpla , usor de executat de catre electricianul autorizat . Se impune insa foarte mare atentie si , din acest motiv , o persoana nu poate realiza,zilnic, mai mult de 2 tablouri pentru o instalatie electrica trifazata .

SEGMENTUL DE PIATA

Piata este in crestere pentru domeniul instalatiilor electrice , pentru ca au luat amploare constructiile civile si mai ales cele industriale. In momentul in care o cladire se ridica , trebuie concomitent executate atat instalatia electrica interioara cat si bransamanentul , conform proiectului executat de o persoana autorizata in domeniu.

CONCURENTA

Domeniul de concurenta il reprezinta firmele care realizeaza instalatii electrice interioare si bransamente electrice .

Ca sa rezistam pe piata trebuie sa executam lucrari de buna calitate si la care dam garantie. Orice lucrare trebuie vazuta si executata in mod individual pentru ca, fiecare constructie are particularitatea sa.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA

PROCESUL DE PRODUCTIE

Marimea lucrarii de instalatie electrica la fiecare cladire este in functie de dimensiunile ei si de specificul pe care beneficiarul de lucrari il da cladirii.

Dimensiunile si cantitatea dorite , desing-ul , tipul de executie al comenzii sunt foarte clar aratate in proiectul de instalatie electrica.

Important in calculul necesarului de materiale este adaugarea rezervelor pentru fiecare doza de legatura a circuitelor electrice si a legaturilor din tabloul electric.In functie de utilitatea cladirii se folosesc diferite materiale (instalatie electrica ingropata sau executata aparent). Legaturile in doze este bine sa se execute prin cositorire , pentru o mai buna rezistenta a lor.

Foarte importanta este verificarea instalatiei electrice inainte de finisarea peretilor, a tavanului pentru a se remedia eventualele defecte.

La terminarea lucrarii se incheie un Proces verbal de receptie a lucrarilor intre beneficiarul si executantul lucrarii, in baza caruia se stabileste garantia lucrarii.

CONDUCEREA

Afacerea este condusa de asociatul unic , avand calitatea si de administrator al firmei .Responsabilitatea conducerii firmei este distribuita intre administrator si doua persoane angajate cu raspundere in cadrul compartimentelor firmei :

* contactarea furnizorilor in vederea aprovizionarii cu materiile prime necesare activitatii ;

* cautarea unor noi clienti in vederea asigurarii continuitatii obiectului de activitate , precum si asigurarea numarului de comenzi necesar;

* verificarea calitatii produselor ;

* preocuparea pentru respectarea termenelor de livrare ;

* angajarea personalului societatii pe baza de contract de munca individual , cu respectarea legislatiei in vigoare ;

* semnarea documentelor pentru operatiuni bancare ;

* semnarea tuturor actelor care angajeaza patrimoniul societatii .

PERSONALUL

Alegerea personalului este o problema mai dificila , caracteristica afacerilor , dealtfel .

Persoanele care lucreaza in domeniul instalatiilor electrice trebuie in primul rand sa fie persoane autorizate de catre AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI ELECTRICE A.N.R.E. Bucuresti.Pentru autorizare se depune un dosar personal, se plateste o taxa de inscriere si se sustine un examen in baza caruia obtinem un grad de autorizare: de la gradul 1-provizoriu pana la gradul lV definitiv. Aceste grade se acorda in functie de calificarea profesionala, de vechimea in meseria de electrician si pe baza notei obtinute la examenul de autorizare.

Dupa obtinerea unui grad de autorizare de la ANRE, in cadrul societatii noastre se emite un Talon de autorizare fiecarui electrician in parte in care se da o grupa de autorizare (l-lV). Talonul de autorizare se emite in urma unui examen dat de electricieni o data pe an, atunci cand se efectueaza si vizita medicala.

Lucratorii electricieni trebuie sa dea dovada de maxima seriozitate , flexibilitate si capacitate de acomodare si adaptare la stres .De dorit ar fi sa gasim persoane care pot lucra mai mult de 8 ore atunci cand situatia o impune . Angajatii au carte de munca , perioada de proba fiind de 3 luni , timp in care ne dam seama daca au aptitudini pentru acest gen de activitate .

Necesarul de personal este angajat pe baza de contract de munca sau contract de colaborare , de catre conducerea firmei , in conditiile Codului Muncii si al legislatiei in vigoare .

Plata angajatilor se face pe baza de norma individuala .

Afacerea are si un plan secundar care are in vedere urmatoarele aspecte :

* Comertul acesta se ocupa de comercializarea produselor

* Obiectivele Principalul obiectiv il reprezinta acapararea pietei din Pitesti si intrarea ca nou concurent pe piata romana .

* Clientii se cauta satisfacerea unui numar cat mai mare de clienti prin diversificarea productiei si a modului de distribuire a produselor .

* Facilitatile se realizeaza prin o colaborare cu cat mai multe firme .

CAPITOLUL IV INFORMATII FINANCIARE

INVESTITIA INITIALA MINIMA IN USTENSILE :

# 3 rotopercutante    3bucx550,00lei

# o bormasina 1bucx320,00lei

# 3 truse de electrician 3bucx51,00lei # 2 prelungitoare -10ml 2bucx34,00lei

# un cleste sertizat papuci 16-240mmp 1bucx780,00lei # o scara dubla de lemn 1bucx72,00lei

#o scara dubla de metal 2x10trepte 1bucx540,00lei

-------- ----- ------ ----- ----- ----

TOTAL lei

CHELTUIELI

# uzura ustensile    12,30 lei

# burghie pentru rotopercutanta si bormasina 36,50 lei

# telefoane 121,00 lei

# alte cheltuieli ( transport , cheltuieli neprevazute ) 200,00 lei

-------- ----- ------ ----- ----- ---- ----- ----- ------

TOTAL lei

VENITURI

Considerand ca un electrician poate executa singur o instalatie electrica la o camera si luand in calcul personalul angajat ( 6 persoane ) , obtinem :

# venituri lunare minime 560 700 lei / luna

maxime 18 500 20 000 lei / luna

( Din aceste sume s-au scazut cheltuielile de mai sus )

# profit ( mediu ) 2 800 3 600 lei / luna

( Aceste sume reprezinta media aritmetica a veniturilor lunare din care s-au scazut salariile angajatilor permanenti ) .

DOTAREA ATELIERULUI ( OPTIMAL )

# masina de gaurit MG 4 ( pentru gaurirea tablei din care se confectioneaza tablouri electrice) ;

# conductor Fy 1,5mmp, Fy 2,5mmp (este foarte importanta existenta stocurilor , pentru mentinerea fluxului tehnologic in mod continuu ) ;

# tub PVC diametrul de la 13mmp pana la 24mmp ;

# sabloane ( confectionate dintr-un carton special ) ;

# pensule ( de calitate superioara ) ;

# doze de aparat si de ramificatie ;

#calculator cu INTERNET pentru o colaborare mai rapida cu clientii si cu beneficiarii produselor ;

# autoutilitara pentru transportul materialelor si electricienilor la lucrare.

POSIBILI FACTORI DE RISC

# prezentarea neconvingatoare a ofertei ;

# probleme de ordin tehnic

FACTORI DE SUCCES

# seriozitate deosebita ;

# calitate superioara a produsului ;

# optimizarea raportului calitate pret ;

# diversificarea productiei ;

# rezerva de timp pana la livrarea produsului ,

# dotarea firmei cu tehnologie de inalta clasa .

BILANT CONTABIL



SOLDURI FINALE

DEBIT

CREDIT

Capital social varsat

Profit si pierdere

Cheltuieli de constituire

50 , 00

Materii prime

Materiale consumabile

58 , 00

Obiecte de inventar

921 , 60

Productie in curs de executie

Produse finite

213 , 00

Furnizori

Clienti

870 , 00

Personal remuneratii datorate

Asigurari sociale

96 , 50

Ajutor de somaj

19 , 10

Impozit pe profit

273 , 60

T.V.A. de plata

12 , 90

Alte impozite si taxe

23 , 80

Disp. la banci ( in lei )

Casa ( in lei )

413 , 80

TOTAL SOLDURI FINALE

ADMINISTRATOR : Gherman ( Predescu) Margareta

V.4.Proiect de excursie scolara cu scop didactic si recreativ

Itinerariul excursiei

Data/perioada de desfasurare

Participanti: elevii clasei a VIII a

Organizatori: profesor

Scop : organizarea excursiei raspunde dorintei exprimate de elevi de a petrece o zi in afara scolii , desfasurand activitati instructive.

Obiective urmarite

-vizitarea unor firme care are ca obiect principal de activitate lucrari de instalatii sanitare si incalzire centrala , precum si firme de instalatii electrice.

-stimularea interesului elevilor pentru cunoasterea de lucruri noi

-cresterea coeziunii colectivului de elevi si consolidarea spiritului de echipa , a relatiilor de prietenie; stabilirea unui climat de incredere si caldura sufleteasca , favorabil comunicarii deschise si unei bune socializari;

Organizarea excursiei pe etape

Pregatirea excursiei (etapa tehnico-organizatorica):

-stabilirea cu elevii participanti a itinerariului excursiei , a obiectivelor urmarite si a datei de desfasurare;

-colaborarea cu parintii elevilor : acord pentru participare , sprijin in asigurarea transportului;

-colaborarea cu conducerea unitatii de invatamant pentru avizarea excursiei si obtinerea aprobarii de efectuare a excursiei de la I.S.J. Arges

-calcularea cheltuielilor de deplasare si stabilirea costului excursiei /

elev ; comunicarea costului;

-stabilirea programului de desfasurare a excursiei , ora si locul de plecare / sosire;

-intocmirea unui regulament de desfasurare a excursiei si prelucrarea lui elevilor participanti (pe baza de proces-verbal).

Desfasurarea propriu-zisa a excursiei:

-09,00-09,30* verificarea prezentei;

*verificarea echipamentului si a materialelor necesare pentru excursie (aparat foto , carnetele de notite , trusa medicala de prim ajutor , alimente etc. );

-09,45-11.00 *vizitarea primului obiectiv turistic EUROTHERM ECOPLUS.

-11,00-11.30 *se comenteaza cele vazute , se iau notite si se aduna pliante.

-11.30-12.30 *se serveste masa de pranz.

-12.30-14.00 *se viziteaza cel de-al doilea obiectiv turistic S. C. ALCADIBO TRADING S.R.L. avand ca obiect principal de activitate prezentarea si desfacerea unei game largi de materiale folosite in instalatiile electrice.

-14.30 *sosirea la destinatie (scoala Mosoaia)

PLANUL FINANCIAR

AL EXCURSIEI

Nr .

crt .

Costuri excursie

Unitatea de masura

(durata sederii, distanta parcursa )

Cost pe persoana

Cost pentru grup

(12persoane: 1 cadru didactic )

Costul pentru serviciile de transport

50Km

5 lei

65 lei

Costul serviciilor de

alimentatie

masa de pranz

14 lei / pers.

182 lei

Total cost servicii turistice

19 lei / pers.

247lei

SCOALA CU CLASELE I VIII MOSOAIA

COMUNA MOSOAIA

JUDETUL ARGES

TEL . / FAX 0248 - - - - - -

NR . / 25 NOIEMBRIE 2 007

CATRE

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI ARGES

Va aducem la cunostinta ca scoala noastra doreste sa organizeze o excursie de o zi in data de 01 decembrie 2 007 , pe ruta Mosoaia Pitesti retur, avand ca scop informativ educativ :

*vizitarea unei societati avand ca obiect principal de activitate prezentarea de obiecte sanitare si centrale termice

*vizitarea unui depozit de materiale folosite in instalatiile electrice

In excursie participa un numar de 12 elevi si un cadru didactic

( organizator ) .

Elevilor li s-a prezentat traseul , scopul excursiei si li s-a prelucrat regulamentul pe care trebuie sa-l respecte in timpul excursiei .

Va rugam sa dispuneti , conform normativelor si legislatiei in vigoare efectuarea excursiei .

Director scoala , Data , Profesor organizator,

. 25 noiembrie 2007 Margareta Gherman

DOMNULUI INSPECTOR GENERAL AL I . S . J . ARGES .

SCOALA CU CLASELE I VIII MOSOAIA

COMUNA MOSOAIA

JUDETUL ARGES

TEL . / FAX 0248    - - - - - -

NR . / 25 NOIEMBRIE 2007

PROCES VERBAL ,

Incheiat astazi , 28 noiembrie 2007 , intre Margareta Gherman , profesor organizator al excursiei , si elevii excursionisti .

Excursia se organizeaza pe ruta : Mosoaia Pitesti retur .

Cu aceasta ocazie li s-au adus la cunostinta copiilor obligatiile pe care le au in timpul excursiei , dupa cum urmeaza .

* sa nu deschida geamurile si sa nu se aplece in afara in timpul

mersului ;

* sa nu-si schimbe sau sa-si paraesasca locurile ;

*sa pastreze ordinea si curatenia;

* sa nu deterioreze scaunele si instalatiile cu care este utilat mijlocul

de transport;

* sa nu-l deranjeze pe conducatorul auto distagandu-i atentia;

* sa se deplaseze in grup insotiti de organizator;

* sa nu alerge , sa nu se imbranceasca si sa nu atinga obiectele expuse

din depozitele vizitate ;

* sa pastreze linistea si sa asculte explicatiile ce li se dau ;

* sa nu se indeparteze de grup;

* sa se comporte decent in timpul vizitelor la obiectivele vizitate ;

* sa se comporte civilizat la masa ;

Drept care s-a incheiat prezentul proces verbal.

Am luat la cunostinta , ma oblig sa respect regulile enumerate mai sus

si semnez..

Elevi participanti (nume si prenume/semnatura)Prof. organizator, Margareta Gherman

V.5.Organizarea mediului de instruire

Salile de clasa

Norme sanitare generale

Intr-o clasa trebuie sa fie maxim 25 elevi din ciclul primar , maxim 30 de elevi din ciclul gimnazial , liceal sau profesional.

Salile de clasa trebuie sa fie amplasate la parter , la etajul I si maxim la etajul II , niciodata la etajele superioare. Suprafata necesara unui elev este de 1,5-2,5m2.

Orientarea ferestrelor trebuie sa fie catre sud sau sud-est. Forma salii de clasa poate fi patrata , in forma de cerc sau forma ideala semicercul (deoarece asigura gruparea elevilor in jurul cadrului didactic).

Culoarea peretilor prezinta mai multe caracteristici. Tavanul trebuie sa fie alb pentru ca reflecta radiatiile solare. In clasele I-IV culoarea ar trebui sa fie galben , portocaliu , turcoaz , pentru ca aceste culori le creeaza copiilor iluzia de miscare. Pentru elevii din clasele mai mari , care trebuie sa simta peretii , nu sa-i observe , se recomanda culoarea verde pastelat.

Usa trebuie sa se gaseasca in partea anterioara a clasei si sa aiba deschidere-n afara.

Iluminatul in salile de clasa.

Radiatiile luminoase transporta o anumita cantitate de energie care se descarca la nivelul celulelor sensibile ale retinei si provoaca senzatia de lumina. Aceste radiatii au anumite efecte asupra organismului:

a)     actioneaza , in primul rand , asupra sistemului nervos central ,

asupra sistemului reticulat ascendent si asupra scoartei cerebrale;

-activeaza metabolismul fiecarei persoane;

-reprezinta principalul element al bioritmului;

-au efect psihologic. Culorile deschise sunt stimulatoare in timp ce

culorile inchise au efect deprimant.

b) actioneaza asupra ochiului : radiatiile luminoase influenteaza

randamentul cantitativ si calitativ , al functiilor fundamentale ale ochiului acuitatea vizuala , viteza perceptiei vizuale , stabilitatea vederii clare , stabilitatea la contrast , perceptia cromatica.

Iluminatul insuficient produce intr-o prima etapa oboseala vizuala , tradusa prin senzatia de usturime in ochi , hipersecretie lacrimara si scaderea randamentului activitatii depuse. Daca se continua activitatea intr-un astfel de iluminat , apare un efort cerebral de compensare , manifestat prin ameteala , cefalee si greata. In urmatoarea etapa , capacitatea de lucru este foarte scazuta , dupa care se instaleaza oboseala generalizata a organismului iar in final surmenajul. Iluminatul excesiv produce diminuarea randamentului functionarii vederii , fenomenul de orbire temporara (fototraumatism) , retinita acuta sau cronica , orbirea.

Iluminatul artificial trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

-sa asigure un iluminat omogen;

-sa nu produca umbre;

-sa nu produca fenomene de stralucire;

-sa nu produca fenomene de palpaire;

-sa nu incalzeasca aerul;

-sa functioneze permanent;

-corpurile de iluminat trebuie inlocuite la maxim 3 luni de zile;

-corpurile de iluminat trebuie spalate saptamanal;

-trebuie sa se asigure functionalitatea permanenta si repararea instalatiilor electrice;

-se recomanda curatarea suprafetelor reflectorizante din incaperi:ferestrele , tevanul , peretii si obiectele din incapere.

V.6. Glosar de termeni

Nr.

Crt.

Termenul in lb.

romana

Termenul in lb.

engleza

Termenul in lb.

franceza

instalatii

installations

installations

Intrerupator

switch

interrupteur

fisa

plug

fiche

Priza

socket

prise

corp de iluminat

Lightning item

Corps d΄illumination

Bransament

Branch circuit

branchement

Lavoar

washstand

Lavabo

Armaturi

Fitter-out

Armatures

instalatii de canalizare

Sewerage system

Installations de canalisation

ape uzate (reziduale)

Residual water

Eaux usses

obiecte sanitare

Sanitary objects

(items)

Objets sanitaires

cazi de baie

Bath tubs

Baignoires

Dusuri

showers

douchers

spalatoare pentru vase

Washing machines

Chiuvete

sinks

Cuvettes

sifoane de pardoseli

Floor siphons

Robinete

tops

Robinets

centrale termice

Steam-generating station

Centrals thrwiques

sigurante fuzibile

Fusible cut-out

(safery ful)

Cap.VI. Bibliografie

Cap.VI. Bibliografie

Adriana Tibrea , Anna Mandrila , Irina Szcs , Carmen Socol

Studiul materialelor & constructii Constructii si lucrari publice ,Ed. economica

Niculae Mira , Constantin Negus

Instalatii si echipamente electrice , Ed. Didactica si pedagogica.

Nicoleta Adriana Florea , Cosmina Florentina Surlea

Procesul instructiv educativ in scoala moderna , Ed. Arves

Silvia Marinescu , Rodica Dinescu

Invitatie la educatie , Ed. Carminis , 2007

.BABAN, Adriana (2001)

Consiliere Educationala Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere Ed. Ardealul Cluj Napoca;

.LEMENI, Gabriela, MICLEA, Mircea (2004)

Consiliere si Orientare Ghid de educatie pentru cariera Ed. ASCR Cluj Napoca;

7.VERNON, Ann (2004)

Consilierea in Scoala Dezvoltarea Inteligentei Emotionale prin Educatie Rational- Emotiva si Comportamentala Ed. ASCR Cluj Napoca





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4889
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved