Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


NEAMURILE SORBULUI

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
VISINI SI CIRESI
SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A PADURILOR
Invaziile biotice in contextul lumii contemporane
Rolul speciilor si al arborilor individuali in organizarea si conducerea structural-functionala a arboretelor
NEAMURILE ARTARULUI
PLOPII
Lucrari practice la Dendrometrie
OTETARUL
INTOCMIREA SCHITEI PARCHETULUI
Habitate susceptibile la invaziile biotice

NEAMURILE SORBULUI

Sunt arbori si arbusti, care inveselesc, toamna, locul unde cresc prin culoarea oachesa, rosie, a fructelor carnoase.




Sorbul (Sorbus torminalis) frumos cand e in floare, creste mai mult spre munte, atat la marginea bradetului, cat si in padurile de fag, dar se scoboara si spre cele de stejar.

Crescut in voie, are mai mult infatisarea unui visin, caci trunchiul regulat, isi desfasoara crengile nu tocmai de jos, ci dela inaltimea unui om. La inceput trunchiul e invaluit intr'o scoarta neteda, cenusie, cu multi ochi (lenticele). Cand e mai imbatranit, coaja e crapata, cenusie-inchis, si pare ca e facuta din solzi marunti si neregulati. Crengutele visinii poarta muguri rotunjori, cleiosi.

Fig. 81. Sorb. (K).

Frunzele sunt mari si aduc cu ale paltinului, numai ca sunt mai lungarete si cu 2 crestaturi adanci aproape de baza, iar marginele sunt peste tot dintate. Sunt aspre la pipait si pe fata mult mai inchis colorate de cat pe dos. Frumoase sunt spre toamna, cand incep sa aiba culoare galbena, mai apoi roscata. E un strop viu in panza, mohorata a bradetului.

Frumosi sunt si primavara, ciucura de flori. Acestea, albe, curate, de marimea celor de visin, sunt asezate mai multe la un loc, ca si cele de soc, numai ca sunt mai rare si mai mascate. Copacul intreg pare nins. Din flori ies cunoscutele fructe, ca niste pere padurete, dar mai mici. La inceput galben-roscate, cand sunt pe deplin coapte sunt ruginii cu pete dese mai albicioase. Atunci se mananca, dupa ce se lasa o vreme ca sa se mai moaie.

Dintre sorbi, e cel mai de valoare, caci are lemnul tare, des, greu. E cautat mai ales pentru facerea compasurilor, suruburilor pentru teasc, etc. E bun lemn de ars, de aceiasi valoare ca si fagul. Din fructe, pe aiurea, se face vin si rachiu.

Scorusul-de-munte-pasaresc (Sorbus aucupario). Ce tablou mandru, spre zilele de toamna, e acela al unei valcele de munte, pe coasta careia stau cati-va scorusi incarcati cu fructele rosii ca de carmaz, aplecate in jos plin greutatea lor, la capatul crengilor mladioase. Jos in fundul vaii paraiasul isi canta cantecu-i vesel sarind din piatra in piatra. Prin iarba parlita de bruma rar se vede cate o campanula intarziata. Culorile s'au mutat sus, pe coama arborilor; fructele de scorus stralucesc mai mandru de cat toate. De altfel acest arbore, nu tocmai inalt, se cultiva si plin gradinile din orase, pastrandu-si fructele carnoase pana tarziu in iarna, rasarind si mai vioi din imbracamintea alba a naturii. E norocul pasarilor.



Fig 82 Scorus pasaresc.

E un arbore cu crengile rare, resfirate larg si mladioase. Crengutele terminale, iarna au o coaja lucie, ruginie-cenusie, cu muguri lipiti de ele, iar cel din varf mai mare, paslos. Trunchiul batran este si el invelit, viata-i intreaga, cu o coaja neteda, lucie si cenusie, cel mult plesnita in lung si cu multe lenticele in curmezis. Frunzele seamana cu ale frasinului, fiind compuse, dar cu frunzisoare mai multe, mai marunte si zimtuite pe margini. Spre toamna se sucesc si se coloreaza in galben-roscat, ceiace face copacul si mai frumos. Florile, mirositoare, numeroase, albe cu stropi verzui, ca ale prunului, formeaza o tipsie larga, fiind ingramadite pe o codita ce se ramifica in chipul celei de marar. Fructele carnoase, marunte, la inceput galbui, apoi ca muiate in carmaz, sunt niste bombite cu 5 adancaturi la varf, ca o mica steluta.

E un copac care ar trebui mai des cultivat, caci e de pret nu numai prin decorul ce-l da gradinilor, dar si prin faptul ca totul dela el e de folosit. Lemnul e bun de ars, de taria fagului dar cautat si de teslari ori tamplari. Din el se face bune doage pentru poloboacele de spirt. Coaja este aproape mai buna de cat a stejarului in tabacarie. Florile mirositoare dau hrana pentru albine, iar fructele atrag pasarile, politistii gradinelor; din ele se poate scoate si o bautura alcoolica.

Fig. 83. Scorusul (K.)

Scorusul (Sorbus domestica), formeaza podoaba stejarisului.

La frunze aduce cu cel precedent, de care se deosebeste la coaja, care e crapata des si marunt. Florile mai mici, sunt mai putine, iar fructele pare ca sunt niste pere padurete. Galbene la inceput, cand incep sa se coaca rosietice in varf, unde se pastreaza invelisul florii, ajung mai tarziu carnoase, acrute si cam cafenii cu puncte mai deschise.

Lemnul acestui arbore e cel mai tare dintre al tuturor copacilor nostri, de aceia este mult cautat la facerea carutelor, a trasurilor; din el se fac si manere pentru instrumente, paturi de pusca. Are bun pret. Fructele se mananca; amestecate cu pere padurete, se fac din ele pe aiurea, un vin bun.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 714
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site