Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PLOPII

Silvicultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



PLOPII

Podoaba luncilor mari o dau si plopii. Cand treci podul dela Cosmesti, peste Siret, nu stii ce sa admiri mai repede: malul inalt rupt, galben-roscat in apus de soare, pana mai sus de Nicoresti, oglinda aurita a apei resfirata printre ostroavele de prundis si nisip, ori zavoiul cu plopi ramurosi, asemenea unor baloane umflate gata sa se ridice in aer.



Frumusetea acestor arbori inalti, ramurosi, care cresc usor, maestoasa lor infatisare, nu o poti prinde insa mai bine decat cand sunt razleti, in deplina desfasurare, avand conditiuni prielnice.

Asteptand trenul ce avea sa ma duca spre Dorohoi, niste mierle mi-au atras odata atentia asupra celor cativa plopi, care umbresc statia Leorda. Pareau arbori din tinuturile bogate in ploi si calduroase, din nordul Indiei. Se nimerise sa fie si doua trunchiuri ingemanate. Ramurile groase se resfirau in voie in toate partile, in spatiul larg, ocrotind pare-ca sub frunzisul lor rar si mica gara, cat si pe ceilalti arbori, pitici pe langa ei.

Fig 68

Totusi nu impun prin masivitate. inalti, ramurosi, au in ei ceva din usuratatea mesteacanului; par puhavi din cauza prea marii umezeli, in care le merge bine. N'au seriozitatea stejarului, Mereu isi scutura frunzele, ca un roiu de fluturi albi, mereu soptesc ceva neinteles, la cea mai slaba unda de vant.

Frunzele intoarse cand pe o parte cand pe alta, diferit colorate, le dau un neastampar continuu, un freamat, variat intr'una. Cu ei nu ti se uraste, chiar in singuratatea cea mai mare. Iar cand din numeroasele lor fructe, ninge cu scama ca de bumbac, ce invaleste semintele, pana si bucurestenii sunt ademeniti a ridica ochii catre coroana lor frumoasa, admirand cu aceasta ocazie cerul albastru din luna Iunie.

Sunt arbori decorativi, tocmai prin volumul ce-l ocupa si prin fantastica resfirare a crengilor. In Cismegiu ca si in Parcul Carol ei dau tonul de padure parcurilor maestrit impodobite cu flori. De aceia se planteaza in lungul soselelor si chiar a strazilor. Batranii plopi de pe soseaua mihaileana, ce vine din Tara-de-Jos, dela Galati, spre Tara-de-Sus, iti tin mereu de urit; nici nu stii cum trece vremea, privindu-le faptura variata.

Plopu alb (Populus alba), se recunoaste dupa coaja-i neteda, la inceput cenusie albicioasa, care se rupe in fasii in lungul trunchiului. Cand e desfrunzit pare acoperit de zapada, atat de albe ce sunt mai ales crengile tinere, noduroase, cu muguri lungareti ca acoperiti cu pasla. I se zice alb, pentru ca si frunzele, pe dosul lor, sunt acoperite cu puf marunt alb. Cand bate vantul, pare ca in locul frunzelor sunt aninate pe crengi cioburi de oglinda mereu clatinate. Intre fata frunzelor late, colorata verde inchis, si Intre dosul lor albicios, este o deosebire care le da farmec, cand vantul suera printre ele. Si forma nu este la toate aceasi. I,a plopii tineri, frunzele ajung aproape cat palma, pe cand la cei batrani sunt mai marunte.

Fig. 69. Plop-alb. (R)

Plopul-negru (Populus nigra) se aseamana la infatisare cu celalalt; e invelit insa la batranete, cu o coaja crapata, scortoasa, negrie. Nu are pasla de puf nici pe crengute, nici pe muguri, nici pe frunze. Inainte de a da frunzele, e un adevarat tablou. Crengutele tinere stralucesc, ca muiate in lutisor; mugurii acoperiti cu un clei mirositor sunt ca poleiti cu aur, iar matisorii au solzisorii lucii, galbui cu gene purpurii. Iar cand incep sa se iveasca si staminele, varfurile lor purpurii, maresc stropiturile de culori la capetele crengilor; nici n'ai banui ca se gaseste atata variatie si gingasie in amanuntimi la un arbore asa de masiv.

Din plopul negru ninge, prin luna lui Iunie, cu scama alba, imprastiata lesne de vant, aninandu-se de frunze, de sarmele de telegraf; cade la urma tot la pamant, caci cu ea duce speranta speciei.

Fig. 70. Plop negru (K)

Alt plop destul de des intalnit la noi este plopul-tremurator(P. tremula). Se urca catre munte mai sus decat ceilalti, dar ii place tot pamantul umezit; ca sa creasca are nevoie de multa apa. Este ramuros si el, cu trunchiul acoperit de o coaja cenusie, neteda la inceput, dar la cei batrani cu multe umflaturi in curmezis, negri scortoase. S'a capatat numele dela vesnicul neastampar al frunzelor nu tocmai mari, aproape rotunde, dintate neregulat pe dunga, verzi pe amandoua fetele, de si mai slab pe dos, fara puf si cu nervuri mai scoase in relief.

E de ajuns o unda usoara sa treaca prin aer, si frunzele incep a tremura intr'un chip foarte caracteristic, pare ca cineva le-ar suci intr'una de codita aratandu-si cand o fata cand alta. Ceilalti arbori dimprejur nici nu-si clintesc frunzele, pe cand ale plopului se misca intr'una. Faptul se explica prin aceia ca codita frunzelor este lunga si turtita dintr'o parte in alta, avand doua muchi.

Poporul ii da alta explicare:

"Maica Domnului, cand a fugit cu Isus in Egipt, pe drum ostenind, a stat sa se odihneasca sub umbra unui plop. Frunzele plopului, in care se ascunsese cel necurat, se miscau intr'una si nu opreau arsita soarelui de a ajunge la Maica prea curata, fiind caldura mare si din cauza ca n'aveau umbra, a trebuit sa plece mai departe, pana ce va da peste un copac cu umbra; gasind un brad, s'a odihnit sub el. La plecare ea a blestemat pe plop ca sa i se clatine frunzele vesnic, iar pe brad l-a binecuvantat sa-i ramaie frunza verde si vara si iarna'. (A. Gorovei si M. Lupescu).

Frumos e plopul tremurator in primele zile de primavara cand n'a inceput inca sa-i iasa varful frunzisoarelor. Ii stralucesc mugurii umflati, gata sa plesneasca, acoperti cu clei si colorati galben sau ruginiu. Pe crengutele tinere spanzura matisori lungi, pufosi, cam ca si cei de rachita, numai ca sunt mai lungi si sunt indreptati in jos. Pare ca sunt de matase, iar dupa ce infloresc, printre puful argintiu se vad stropii staminelor ca niste rubine prinse pe o filigrama de argint. Florile femeesti sunt ingramadite pe alti matisori, mai scurti, mai plinuti, dar tot pufosi.

Tot mai mare raspandire, fiind umbros, ia Plopul de Canada; creste repede, inalt. Se recunoaste dupa frunzele negrii in forma de inima, pe cat de late pe atat de lungi, dintate pe dunga si cu o codita lunga cat si limbul. Mugurii mari, castanii, sunt vascosi. E cultivat in parcuri dar mai ales in lungul strazilor, dand umbra deasa.

De si cresc uneori pana la 30 metri inaltime si ajung grosi, plopii nu traesc mai mult de o suta de ani. In schimb, ca si teii, dela radacini dau lastare, chiar cand trunchiul pare putrezit; copacul intinereste si in pragul mortii.

Lemnul de plop, desi moale, are multe intrebuintari pentru ca e usor, elastic si mai ales ca nu crapa; se poate indoi si se lucreaza lesne. De aceia se intrebuinteaza la mobile spre a fi imbracat cu alte foi mai scumpe; din el se mai fac plansete pentru desemn, se cauta la fabricarea pianelor, la traforaj, etc.

Mare intrebuintare, aiurea, are mai ales plopul tremurator pentru fabricarea betelor si a cutiilor de chibrituri, sau pentru pasta de hartie. Din lemn se mai scoate un lichid galben, Ericine, care se da ca grund, pentru alte vopseli. Pana si din muguri se scoate un ulei. Pentru foc e socotit ca esenta cea mai slaba, dar mangalul serveste la fabricarea prafului de pusca.

Plopul piramidal (Populus pyramidalis) e adus din tarile calde. S'a dat insa asa de bine la brazda, deprinzandu-se cu clima noastra, in cat creste cu usurinta, formand podoaba locurilor. E un arbore decorativ. In tara noastra tine locul chiparosilor din tinuturile mediterane.

Mergi ceasuri intregi cu trenul pe marginea stepei basarabene din tinutul Baltilor. Cat vezi cu ochii numai campuri aurite sau arse, dupa anotimp. Deodata pe coama de deal, zaresti o oaza de verdeata. E gara ingradita cu plopi piramidali plantati ca sa serveasca drept aparare impotriva crivatului, iarna. Mai toate garile in Basarabia au drept pavaza vie uriasele fapturi ale plopilor.

Ori unde sunt plantati dau decor atractiv. Gardul de plopi dela Jiblea pe Olt, dela gura Topolnitei la Turnu-Severin, cel dinspre Timisoara ori dela Banloc, plopii care se pun la intrecere cu bisericele de lemn din Ardeal, cu turnul svelt sau cu hornurile inalte de fabrici la Satu-Mare, atrag privirea de departe.

Pana si Mizilul capata o infatisare mai deosebita prin aleea de plopi ce duce dela gara spre oras. Plopul piramidal decoreaza locurile prin infatisarea trunchiului sau cilindric la baza, din cari ies ramuri dese, indreptate in sus. Fiind bogat in frunze, copacul e ca un pamatuf urias, care se profileaza mandru pe cerul albastru.

Se inmulteste lesne prin butasi. Ca si la salcie, o creanga pusa In pamant da radacini, crescand repede daca nu e intr'un pamant mereu insetat. vSe fac insa de regula scoli de puieti in pepinierile statului, mai mari. E un arbore frumos si folositor, caci abate ori opreste valurile vanturilor aspre, dand adapost plantatiilor din daratul lor. infrunzeste curand si iute. In cateva zile crengile ca uscate din iarna se imbraca repede in panza frageda a frunzelor din primavara. Se mentine infrunzit si pana tarziu toamna, fiind unul din arborii care-si scutura cel de pe urma frunzele. Chiar cand cad primii fulgi de zapada, pe crengile plopului mai flutura inca o frunza ingalbenita pe crengile mladioase.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2331
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved