Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


PROGNOZA SI EVALUAREA FRUCTIFICATIEI

Silvicultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROGNOZA SI EVALUAREA FRUCTIFICATIEI



Necesitatea prognozei si evaluarii fructificatiei

Foarte putine specii forestiere fructifica anual. Cele mai multe fructifica cu o anumita periodicitate, cu mentiunea ca anii de samanta nu se succed riguros la acelasi interval de timp si nici intensitatea fructificatei nu este egala.

Deasemenea, contrar asteptarilor, conform carora, in arboretele pluriene, in fiecare an ar trebui sa existe un anumit numar de arbori care sa fructifice, s-a observat ca exista, in fapt, un anumit sincronism, urmare caruia, toti sau marea majoritate a arborilor fructifica in acelasi timp. Sincronismul este datorat influentei unor factori externi insuficient cunoscuti omului, astfel incat acesta nu poate influenta mecanismul. In aceasta situatie, in vederea recoltarii semintelor necesare reproducerii, cat si executarii lucrarilor de regenerare, sunt necesare lucrari de prognoza si evaluare a fructificatiei.

Prognoza fructificatiei

Reprezinta operatia prin care se poate stabili cu anticipatie desfasurarea procesului de fructificatie pentru o anumita specie forestiera. Pentru aceasta, in bazele seminologice (rezervatii de seminte, plantaje) se fac observatii si masuratori sistematice. Rezultatele acestora, corelate cu evolutia factorilor meteorologici, permit prognozarea anilor cu fructificatie, precum si intensitatea aproximativa a recoltei.

Metodele de prognozare sunt multiple si, de cele mai multe ori, sunt specifice pe specii sau grupe de specii. Acestea se pot aplica, atat pentru determinarea fructificatiei realizate in anii anteriori (ex: examinarea inelelor anuale), cat, mai ales, pentru prognozarea fructificatiei viitoare. Cele mai cunoscute si la indemana metode sunt

a) observatia directa si aprecierea comparativa a gradului de incarcare cu flori sau fructe (conuri) a arborilor din masiv si a celor izolati sau de la liziera padurii. Cu aceasta ocazie se poate stabili intensitatea fructificatiei prin calificative, care poate fi:

- foarte buna (exceptionala) - toti arborii din masiv si izolati sunt bogat incarcati cu flori sau fructe;

- buna - organele fructifere sunt abundente pe arborii izolati sau de la liziera si moderat raspandite pe arborii din masiv;

- mijlocie - arborii izolati sau de la liziera au o incarcatura bogata, iar cei din masiv poarta flori sau fructe numai pe varf si numai daca sunt incadrati in clasele I si a II - a Kraft;

- slaba - cand florile sau fructele sunt in cantitate satisfacatoare la arborii izolati si de liziera, iar in masiv se gasesc sporadic, numai pe varfurile celor mai inalti arbori;

- foarte slaba - florile sau fructele se gasesc in cantitate redusa numai pe arborii izolati sau de la liziera padurii.

Pornind de la aceasta scara de calificative se poate ajunge la pronosticarea cantitativa a productiei de seminte. Ex: intr-un an cu fructificatie abundenta, in Europa Centrala, la un arbore de pin de clasa I de productie se pot recolta 2000 conuri cu greutatea totala de 12,5 kg, iar la unul de molid se pot obtine 750 conuri cu greutatea de 25 kg. Considerand aceste valori ca reprezinta 100% (fructificatie foarte buna), rezulta ca fructificatia buna reprezinta 70-80%, cea mijlocie 40-60%, fructificatia slaba reprezinta 10-30%, iar cea foarte slaba 0-10%.

b) metoda lujerilor de proba. Consta in recoltarea acestora si numararea florilor (fructelor) pe care le contin, iar rezultatele se extind la unitatea de suprafata, astfel:

Intensitatea fructificatiei

Nr.ghinde/ metru liniar lujer

Cantitatea de ghinda (kg/ha)

lipsa de fructificatie

fructificatie slaba

fructificate buna

fructificatie abundenta

Evaluarea productiei de seminte

Instalarea pe cale artificiala a vegetatiei forestiere presupune folosirea cu prioritate a semintelor (pentru semanaturi directe, plantatii). In vederea procurarii materialului seminologic necesar trebuie sa se cunoasca din timp cantitatea de samanta ce poate fi recoltata de pe unitatea de masura (arbore, ha).

In acest sens se pot adopta urmatoarele metode de evaluare:

a) Metoda arborilor de proba - presupune determinarea productiei de seminte pornind de la cantitatile de conuri (fructe) produse de anumiti arbori cu caracteristici dimensionale medii (arbori de proba). Pentru aceasta, pe o suprafata reprezentativa de 0,25 - 0,50 ha se inventariaza toti arborii din primele trei clase Kraft. Pentru fiecare clasa Kraft, pe baza determinarilor dendrometrice, se stabilesc arborii medii (de proba). In continuare, din suprafata de proba sau din afara acesteia, se aleg arborii de proba (arbori cu caracteristici dendrometrice medii) in procent de 10% din totalul arborilor inventariati in fiecare clasa Kraft. Din coroana acestora se culeg toate fructele (conurile), se extrag semintele si se cantaresc. Cantitatea de seminte obtinuta de la arborii dintr-o anumita clasa Kraft se imparte la numarul de arbori din care s-a recoltat, aflandu-se productia medie a arborelui de proba. Rezultatul se extinde la totalul arborilor din clasa Kraft (productia medie x numarul de arbori), iar prin insumarea cantitatilor pe cele trei clase se obtine productia totala pe plantaj, rezervatie etc.

Aplicata repetat, metoda a permis stabilirea unor corelatii intre elementele dendrometrice ale arborilor si cantitatea de seminte.Astfel, Pravdin stabileste ca intre grosimea trunchiului si cantitatea de seminte exista o ecuatie liniara de felul urmatoarei regresii:

in care: y=cantitatea de seminte

x=diametrul arborelui

a,b=constante

b) Metoda seminometrelor - consta in stabilirea productiei de seminte in functie de cantitatea de fructe (seminte) cazute prin diseminare naturala in cutii (seminometre) de lemn sau tabla cu dimensiunile de 1 x 1 x 0,25 m, asezate sub coroana arborilor. Sub un arbore se aseaza 3 - 4 seminometre (3 - 4 m2). Se stabileste cantitatea medie de seminte diseminata pe m2, functie de care se afla cantitatea pe hectar sau total plantaj (rezervatie).

c) Metoda suprafetelor de proba - este asemanatoare precedentei. In locul asezarii de seminometre, sub coroana arborilor se delimiteaza suprafete de proba cu dimensiunile de 2 x 2 sau 5 x 5 m, de pe care se recolteaza semintele (fructele) diseminate, se afla productia pe m2 si apoi pe hectar sau total plantaj (rezervatie).

Metoda se aplica cu succes la speciile cu seminte mari (fag, stejar, nuc).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4310
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved