Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


STAREA FITOSANITARA A OCOLULUI SILVIC RASNOV PE ULTIMII 5 ANI

Silvicultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



STAREA FITOSANITARA A OCOLULUI SILVIC RASNOV PE ULTIMII 5 ANI

1. Generalitati

In vederea asigurarii unei bune dezvoltari a padurilor, ca si a asigurarii unei productii lemnoase valoroase, de un inalt nivel calitativ, dar si cantitativ, este necesara o atenta supraveghere si ingrijire din punct de vedere a starii fitosanitare. Starea fitosanitara a padurilor depinde de intensitatea atacurilor de insecte entomofage, atacuri care duc la reducerea intr-un procent insemnat cresterii anuale, reducerea procentului de lemn de lucru, distrugerea fructelor si semintelor, intepaturile insectelor constituie porti de intrare pentru ciupercile fitopatogene, toate contribuind la uscarea arborilor, chiar a arboretelor inainte de a fi ajuns la varsta exploatabilitatii.



Pe langa insectele entomofage, in evolutia starii fitosanitare, un rol important il joaca si ceilalti factori biotici (agentii fitopatogeni), sau abiotici (factori climatici, edafici, antropici).

In padurile Ocolului Silvic Rasnov sunt intrunite conditiile cele mai variate necesare aparitiei si dezvoltarii unei game variate, bogate in numar ca specii si ca indivizi, de daunatori, insecte sau alti agenti fitopatogeni.

Astfel, in padurile ce alcatuiesc Ocolul Silvic Rasnov au putut fi identificate foarte multe specii de daunatori, dintre care enumeram doar cativa, cei mai importanti din punct de vedere economic si silvicultural: Lymantria monacha,Tortrix viridana, Ips typographus, Melolontha melolontha, Ips sp. Fusarium si altele.

Dintre speciile care ridica probleme personalului silvic si care necesita o permanenta supraveghere se remarca: Lymantria monacha,Ips sp. Tortrix viridana in arborete si Melolontha melolontha si Fusarium in pepiniere. Una dintre obligatiile permanente ale personalului silvic o reprezinta atenta supraveghere a starii fitosanitare a padurii, iar in cazul depistarii unor eventuale atacuri sa fie informat imediat responsabilul cu protectia fondului forestier pe ocol. Astfel se creeaza din start premiza unei interventii prompte si eficace pe linia combaterii daunatorilor.

Factorii abiotici vatamatori

1. Factori climatici

Dintre factorii climatici cei mai reprezentativi pentru teritoriul luat in studiu sunt temperatura si umiditatea la care se adauga lumina, curentii de aer, presiunea atmosferica, seceta gerul si precipitatiile.

Temperatura. Acest factor influenteaza perioda de vegetatie a speciilor si momentele de intrare in vegetatie (cand valoarea temperaturii depaseseste o anumita valoare mai mule zile consecutiv) si de iesire din vegetatie (cand temperatura scade sau la momentul primului inghet).Tot in functie de acest factor se clasifica si animalele:

-homeoterme-cu sange cald si care isi mentin constanta temperatura datorita arderilor ce au loc in tesuturile acestora

-heteroterme sau poikiloterme-cu sange rece la care temperatura mediului influenteaza temperatura corpului, in aceasta categorie incluzandu-se si insectele.

Pentru fiecare specie de insecte s-a stabilit o zona de activitate biologica cuprinsa intre temperatura minima (pragul inferior) cand insectele isi incep activitatea si temperatura maxima (pragul superior) cand activitatea biologica inceteaza. La extremitatile celor 2 praguri, superior si inferior exista zona mortala cu temperaturi la care insectele nu rezista. In zona dintre cele 2 praguri mai exista 2, care imparte zona activitatii biologice in 3 subzone diferite. Cele doua praguri interioare sunt: un prag de prolificitate si un optim termic.

Cele trei subzone sunt urmatoarele:

-subzona rece-insectele cresc si se dezvolta dar sunt steile iar reactiile biochimice sunt reduse datorita temperaturilor scazute. Aceasta subzona este cuprinsa intre pragul biologic inferior si pragul de prolificitate.

-subzona optima-durata dezvoltarii se reduce si creste prolificitatea si numarul generatiilor. Aceasta zubzona este cuprinsa intre pragul de prolificitate si optimul termic.

-subzona calda-perioada in care numarul generatiilor si prolificitatea descresc iar durata dezvoltarii creste o data cu cresterea temperaturii. Aceasta subzona este cuprinsa intre optimul termic si pragul superior.

Zona biologica cuprinde in mijloc zona optima in care hranirea, miscarea, schimbul de substante sunt intense, iar de o parte si de alta, in zonele rece si calda, activitatea biologica este mai putin intensa.

Sub pragul inferior insectele pot murii datorita apei libere din corp care poate ingheta. Pana la producerea mortii insectele trec printr-o stare de anabioza in care daca creste temperatura treptat acestea isi pot reveni. In zona temperata, in care este inclus si teritoriul luat in studiu, insectele pot elimina apa din organism pe timpul iernii cand temperatura scade sub pragul inferior si intra in diapauza hiemala,iar primavara cand temperatura creste acestea isi reiau activitatea si isi refac apa din corp prin hranire intensa. La partea opusa cand temperatura creste peste pragul superior are loc coagularea substantelor proteice din corp iar insectele mor. Exista si aici o stare de anabioza cand coagularea poate fi partiala iar insectele isi pot reveni. Cu cat continutul de apa este mai mic cu atat este nevoie de o temperatura mai mare pentru a se produce coagularea. In functie de intervalul de temperatura pe care-l suporta insectele pot fi euriterme sau stenoterme.

Temperatura influenteaza fiecare etapa din viata unei insecte si momentele cand incepe fiecare stadiu sau pentru intreg ciclul biologic. Constanta termica (K) este o anumita cantitate de caldura necesara insectelor pentru a se dezvolta si a parcurge fiecare stadiu. Aceasta constanta se calculeaza pentru fiecare specie prin suma temperaturilor medii zilnice peste pragul biologic inferior,dupa relatia lui Blunck:

K=d (tn -t ) , in care

d- durata de dezvoltare, in zile

tn -temperatura medie la care are loc dezvoltarea

tn -t -temperatura efectiva

Pentru Lymantria monacha t =6 C si K=1240 C . Zona vitala a acestei specii este cuprinsa intre -40 si +45 C iar zona optima intre 10-30 C. Fluturii acestei specii traiesc 5-6 zile la temperatura medie de vara si se poate prelungii la 51 zile prin scaderea temperaturii.

Melolontha melolontha in zona noastra necesita 4 ani pentru a se dezvolta o generatie.

Speciile din Ipidae suporta temperaturi de - 21 C.

Pentru insectele defoliatoare si cele care traiesc sub scoarta, la rasinoase, ecloziunea larvelor , zborul si imperecherea adultilor este favorizata de temperaturile ridicate.

Umiditatea. Al doilea factor abiotic climatic important, prezinta ca si primul, zona optima de umiditate cuprinsa intre pragurile biologice inferior si superior. Exista specii eurihidre care suporta variatii mari de umiditate si specii stenohidre care suporta variatii mici de umiditate. Umiditatea este determinata de cantitatea de apa si in functie de aceasta vietuitoarele prezinta diferite adaptari. Umiditatea este prezenta atat in aer cat si in sol si lemn. Insectele isi procura apa din hrana sau in functie de stadiul in care se afla din balti si izvoare sau din roua depusa pe frunze. Pierderea apei are loc prin tegument sau prin excretii si dejectii. Mai exista o sursa de apa din substanta de rezerva alcatuita din lipide.

Lymantria monacha are optimul de dezvoltare la o umiditate relativa a aerului de 85-100% si o temperatura a mediului intre 17-23 C. La Ipidae scaderea umiditatii din lemn pana la 20% incetineste dezvoltarea larvelor.

Precipitatiile sub forma lichida sau solida influenteaza atat vegetatia cat si insectele. Caderile abundente de precipitatii pot fi factori daunatori prin asfixierea (inecarea) radacinilor puietilor in special, sau, intr-o forma mai usoara, doar debilitarea temporara a acestora.

Tot ca urmare a precipitatiilor abundente pe versantii cu panta accentuata apare pericolul eroziunii, care aduce cu sine fie spalarea puietilor tineri din plantatii, insuficient fixati in sol, sau acoperirea cu aluviuni a gropilor de plantare si a puietilor respectivi.

Pentru a preveni pagubele produse de eventualele caderi masive de precipitatii se recomanda realizarea si mentinerea unui sistem de drenare in zonele susceptibile la baltire si inundatii, si canalizarea sau retentia scurgerii de pe versanti.

Caderile abundente de zapada pot reprezenta un factor daunator arboretelor, provocand rupturi sau chiar doboraturi de zapada. In acest fel arborii respectivi devin medii prielnice de inmultire a insectelor de scoarta.

In mod deosebit sunt periculoase caderile abundente de zapada de primavara, cand zapada este umeda, avand astfel si o densitate sporita, dar si o aderenta mai mare pe ramuri, ingreunand si aplecand coroana arborilor intr-un mod primejdios.

Ploile impiedica hranirea si imperecherea insectelor, o parte din oua ramanind sterile, iar fluturii pot fi distrusi in timpul zborului de ploile torentiale. Zapada prin depunere in straturi poate fi favorabila pentru protectia insectelor pe timpul iernii.

Lumina,un alt factor abiotic are legatura cu metabolismul insectelor, diapauza, zborul, imperecherea si formarea pigmentilor. In functie de lumina exista specii de insecte cu reactia fototropica pozitiva si insecte cu reactia fototropica negativa. Unele specii care traiesc sub scoarta sau in sol au corpul fara pigmenti. Speciile de Ipidae care se reproduc sub scoarta arborilor aleg zonele expuse soarelui unde temperatura ajunge la 50-60 C si este transformata in energie calorica ceea ce explica dezvoltarea acestora intr-un timp relativ scurt.

Lumina influenteaza si vegetatia,astfel o cantitate insuficienta de lumina poate produce arborilor o devitalizare a acestora, insotita de o diminuare a cresterilor, in primul rand fiind afectat aparatul foliar. Lumina determina indirect si cresterea radacinilor, deoarece arborele trebuie sa mentina un raport favorabil intre absorbtie si transpiratie. Lumina influenteaza dinamica desfasurarii proceselor colective din interiorul padurii, respectiv regenerarea, cresterea si dezvoltarea, indreptarea si elagarea arborilor, decalarea fenologica, diferentierea si eliminarea naturala, succesiunea speciilor, etc.Pot exista specii de lumina si specii de umbra. Printre speciile cele mai rezistente la umbrire se numara: bradul, molidul iar dintre foioase, fagul.

Curentii de aer ajuta la deplasarea insectelor in diferite stadii la diferite distante in functie de directia si intensitatea acestora. Speciile de Ipidae, precum si omizile neonate ale speciei Lymantria sunt transportate de curentii de aer la distante relativ mari. Vanturile puternice pot produce ruperea si dezradacinarea arborilor facilitand inmultirea insectelor. Daca vantul bate constant si cu intensitate numai dintro parte arborii se vor usca si vor lua forme drapelate, sau prin balansarea tulpinilor circulatia sevei nu mai este normala iar arborii pot avea cresteri mai mici; si datorita defectelor de forma calitatea este inferioara. Vantul impiedica insectele sa se hraneasca sa zboare sa se imperecheze si sa depuna ouale.

Presiunea atmosferica este alt factor care influenteaza insectele prin reducerea acesteia fata de normal. Unele specii isi reduc activitatea (Formicidae), unele se adapostesc iar altele isi activeaza zborul sau grabeste iesirea adultilor din pupe.

Toti acesti factori sunt in stransa legatura unii cu altii si sunt influentati de asezarea geografica. Pentru a avea lemn de calitate superioara conform zonei unde este prezent si o stare fitosanitara buna trebuie evitata reducerea consistentei arboretelor sub valoarea la care se poate produce o inmultire rapida a insectelor, trebuie o supraveghere responsabila a tuturor daunatorilor si o combatere eficienta a acestora. Alte operatii necesare sunt acelea de scoatere a arborilor vatamati sau doborati din cadrul arboretului si plantarea perdelelor forestiere pentru evitarea unor situatii nedorite cum ar fi rupturi si doboraturi de vant sau aparitia unor specii de insecte in zone in care acestea nu erau prezente.

Factori edafici

Solul este o componenta de baza in cadrul statiunilor, si in functie de care depinde si tipul de padure existent.Solul influenteaza starea fitosanitara si de vegetatie a arborilor prin principalele sale caracteristici: textura, troficitate, profunzime si regimul hidric si de aciditate.Efectele daunatoare ale solului depind in mare masura de speciile care ocupa statiunile respective si de compatibilitatea intre cerintele acestora si conditiile stationale existente.

In sol si la suprafata acestuia traiesc multe specii de animale inclusiv insecte. In sol sunt prezente insecte care rod radacina in anumite stadii de viata. Miscarile pe verticala sunt determinate de factorii abiotici iar cele pe orizontala datorita necesitatii de hranire. Primavara insectele urca in orizonturile superioare pentru a se hrani si dezvolta iar toamna coboara in orizontuzile inferioare pentru a se adaposti pe timpul iernii. Unele insecte prefera solurile cu ph intre 4-5,2 iar altele prefera solurile neutre sau alcaline, iar in ceea ce priveste umiditatea solului acestea nu trebuie sa fie umede in exces dar nici uscate..Conditiile extreme nefavorabile de sol), influenteaza starea de vegetatie producand debilitarea arborilor si predispozitia acestora la atacul insectelor defoliatoare (ordinul Lepidoptera) si apoi a celor secundare (Ipidae, Cerambycidae) care se instaleaza in scoarta sau in lemn.

3. Factori biotici vatamatori

3.1. Ciuperci fitopatogene

Cea mai importanta ciuperca fitopatogena din cuprinsul Ocolului Silvic Rasnov este aceea din genul Fusarium si se intalneste in solariile din pepinera. Pentru a combate aceasta ciuperca s-a folosit stropirea mecanica a culturilor cu substante chimice E.9.I.b pe o suprafata de 4 ari. Tot pentru aceasta specie s-a folosit si tratamentul solului -Tiradin 70 PUS tratamantul plantelor -Dithane.

3. Insecte daunatoare

Insectele daunatoare sunt prezente atat in pepiniere cat si in aborete si prezinta intensitati diferite pe anumite suprafete dar nu s-au semnalat atacuri puternice peste valorile normale. In pepiniera este prezent carabusul pentru care s-au stabilit sondaje pentru aflarea gradului de infestare. In urma aflarii intensitatii atacului se va recurge la combatere prin tratarea solului, a semintelor sau a puietilor cu insecticide.

Dupa tratarea chimica se vor culege larvele din sol si se vor distruge. In arborete sunt prezente mai multe specii de insecte dintre care cele mai daunatoare sunt Lymantria monacha, Tortrix viridana si speciile de Ipidae. Depistarea si combaterea speciilor de Ipidae se realizeaza prin doborarea arborilor cursa , cojirea acestora si prin Nade Atratyp, iar a celor de Lymantria monacha si Tortrix viridana in stadiul de fluture cu ajutorul panourilor cu adeziv si a nadelor feromonale. Atacurile acestor specii afecteaza exemplarele rupte, doborate, zdrelite sau vatamate de vant care pana la urma se usuca.

Pentru evitarea unor atacuri puternice si pentru a asigura o stare fitosanitara corespunzatoare trebuie avute in vedere unele masuri preventive cu ar fi: mentinerea arboretelor la consistente normale si impadurirea golurilor, conservarea arboretelor naturale, introducerea unor specii rezistente si mentinerea etajarii speciilor si a arboretelor amestecate , conservarea biodiversitatii, interzicerea pasunatului si ajutare dezvoltarii unor specii de animale folositoare.

Starea fitosanitara a ocolului silvic pe ultimii 5 ani este prezentata in tabelele urmatoare in care s-au stabilit suprafetele atacate de insecte si intensitatile acestora.

Statistica daunatorilor si dinamica focarelor active in ultimii 5 ani

Ipidae

Tab.3.a

Denumirea

U.P.

Anul

2004

2005

2006

2007

2008

S(ha)

I

S(ha)

I

S(ha)

I

S(ha)

I

S(ha)

I

U.B.R.

100

s.

87

f.s

100

f.s

100

f.s

104.4

f.s.

VII

15.2

f.p.

15.2

f.p

15.2

f.p.

15.2

f.p

15.2

f.p

VIII

-

-

15

f.s.

10.2

f.s.

17.1

m.

16.9

f.s.

IX

25

p.

27.3

f.p

14

f.p

41.3

p.

41.3

m.

Din datele prezentate in tabelul anterior se observa ca speciile de Ipidae sunt prezente in toate U.P.-urile si se manifesta cu diferite intensitati. In U.P.-urile U.B.R. si IX sunt prezente atacuri de intensitate puternica si foarte puternica iar in rest atacurile sunt de slaba intensitate. Personalul ocolului care raspunde de acest aspect trebuie sa realizeze lucrarile de prevenire si combatere la timp si sa tina sub control inmultirea acestor insectelor.

Lymantria monacha

Tab 3.b

Denumirea

U.P.

Anul

2004

2005

2006

2007

2008

S(ha)

I

S(ha)

I

S(ha)

I

S(ha)

I

S(ha)

I

I

31.3

L

30.4

L

29.8

L

317.9

L

317.9

L

VII

-

-

-

-

-

-

15.2

L

15.2

L

VIII

19.1

L

17.9

L

18.9

L

54.2

L

54.2

FS

IX

139.6

L

140.3

L

139

L

121.7

L

121.7

L

Din tabelul anterior se observa ca daunatorul Lymantria monacha este prezent pe o suprafata destul de mare dar intensitatea este foarte slaba sau latenta. Aceasta specie este prezenta in arborete cu varste cuprinse intre 25 si 140 de ani. Din datele prezentate se observa ca aceasta specie este bine tinuta sub control iar lucrarile de prevenire si combatere sunt efectuate la timp si cu eficienta ridicata.

3.3. Vanatul

Padurile apartinand Ocolului Silvic Rasnov, au ca vanat principal mistretul si capriorul iar secundar cerbul. Pe langa acestea in padure mai exista iepuri, lupi, vulpi, ursi, rasi, pisici salbatice, viezuri, dihori, nevastuici, ierunci.

Toate aceste specii pot provaca leziuni arborilor astfel: rozatoarele pot vatama puietii prin roaderea si zdrelirea scoartei, cervidele mananca lujerii tineri si mugerele terminal al puietilor si arborilor tineri, vanatul mare produce distrugerea solului subarboretului, fructelor si semintelor ceea ce duce la scaderea procentului de regenerare naturala. Arborii vatamati de vanat sunt predispuse atacurilor de insecte si ciuperci. Cel mai mult sufera plantatiile tinere, puietii regenerati pe cale naturala, speciile care se afla in afara arealului si arboretele care nu au realizat starea de masiv.

Vatamarile se produc in monoculturi lipsite de specii ajutatoare si subarboret, si cand personalul ocolului nu se ingrijeste de aceste animale asigurand hrana necesara cand numarul exemplarelor depaseste numarul maxim admis.In verile secetoase animalele pot roade scoarta arborilor pentru a-si potoli setea cu seva acesora.

Pasunatul

In aceasta zona locuitorii sunt si crescatori de animale pe care le duc pascut in zonele de padure. Aceste animale produc vatamari subarboretului, puietilor proveniti atat din regenerare naturala cat si din plantatii. Impiedica germinarea semintelor si regenerarii naturale in padure datorita distugerii solului si producerii eroziunii acestuia. Aceste animale reduc cresterile anuale ale arborilor si creaza conditii de inmultire in masa a insectelor si ciupercilor.

Principalele motive ale practicarii pasunatului in padure sunt:

-existenta padurilor bracuite si degradate unde creste iarba

-lipsa de raspundere a unor persoane care cauta si folosesc padurea pentru pasunatul vitelor

-seceta prelungita care diminueaza productia de furaje.

Pentru evitarea acestor incidente personalul ocolului silvic trebuie sa delimiteze padurea de islaz prin garduri vii (lucrari permanente) sau gard de sarma sau santuri (lucrari temporare). Plantatiile tinere trebuiesc imprejmuite atat contra pasunatului cat si a vanatului. Aceste lucrari trebuiesc efectuate periodic si tinute sub control.

Masuri de prevenire si combatere aplicate in trecut

In cadrul Ocolului Silvic al Orasului Rasnov R.A. depistarea daunatorului Lymantria monacha s-a facut ajutorul feromonilor sexuali sintetici, de tip 'Atralymon', produsi de Institutul de Chimie Cluj-Napoca, ai caror compusi activi au la baza componentele feromonului specific al femelelor nefecundate, care exercita o atractie puternica asupra masculilor.

Primele experimentari au aratat ca pe baza numarului de masculi capturati cu ajutorul feromonilor sintetici se pot stabili tendintele de evolutie a populatiei, metoda permitand si o cunoastere mai buna a unor aspecte legate de biologia daunatorului (perioada zborului, dinamica populatiei in raport cu unii factori stationali si de arboret, etc.).

Fata de procedeele laborioase si costisitoare recomandate anterior, care constau in depistarea daunatorului in stadiul de ou, larva si adult (atragerea la surse luminoase sau numararea periodica a fluturilor pe tu1pini) metoda depistarii cu ajutorul curselor feromonale se caracterizeaza prin usurinta in aplicare, dovedindu-se in acelasi timp eficienta din punct de vedere tehnic si economic.

In acest scop au fost utilizate curse feromonale cu adeziv. Aceste curse s-au fixat pe partea umbrita a arborelui la inaltimea de pana la 2 m. La mijlocul panoului s-a fixat nada feromonal, protejata de o bucata de carton sau material plastic indoit, pentru a fi ferita de ploaie.

Amplasarea curselor feromonale s-a facut in toate arboretele pure de molid, cat si in cele de amestec, molid-fag-brad, de la varsta de 40 de ani in sus, in interiorul acestora, la 100 m de marginea masivului. La o cursa feromonala au revenit 50 - 100 ha.

Analiza capturilor de fluturi de Lymantria monacha, facuta pe o perioada de timp mai mare, arata ca zborul acestui daunator a inceput in a doua jumatate a lunii iulie si a continuat pana la sfarsitul lunii septembrie.

Maximul de capturi s-a realizat, la mijlocul lunii august, ceea ce a coincis si cu valori ridicate ale temperaturilor. De asemenea, trebuie sa tinem seama ca ultimii 5-10 ani s-au caracterizat ca ani destul de secetosi, cu veri calduroase, avand un volum scazut de precipitatii.

Metodele folosite pentru depistarea adultilor s-au schimbat mult, trecandu-se de acum 20 de ani la utilizarea feromonilor sintetici, metoda feromonala fiind mai eficienta din toate punctele de vedere.

In anul 2006 la nivelul Ocolului Silvic al Orasului Rasnov R.A., prin consultarea specialistilor I.C.A.S. Brasov, s-a stabilit o retea de monitorizare cu 13 puncte de control, retea care va fi urmarita anual pentru culegerea datelor privind depistarea si prognoza daunatorului Lymantria monacha.

Rezultatul culegerii datelor de teren de la cele 13 panouri amorsate cu feromon, pe baza densitatii omizilor stabilita in functie de numarul de fluturi masculi capturati la o cursa (sub 100 fluturi masculi/cursa), conduce catre un grad de latenta al intensitatii infestarii (anexa 1).

Pentru anul 2006 va continua urmarirea daunatorului Lymantria monacha cu ajutorul curselor feromonale amplasate in reteaua de monitoring.

Intre anii 2000 - 2004 s-au experimentat si introdus in productie pentru depistarea, prevenirea si combaterea gandacului de scoarta Ips typographus feromonii agregativi sintetici.

Feromonul, in general, este o substanta secretata de insecta si receptionata de indivizi din aceeasi specie. In intestinul posterior al gandacilor de Ips typographus, la ecloziune, se gaseste metil-butenol. In momentul cand masculii perforeaza coaja arborelui produc cis-verbenol care are efect atractiv. Feromonul sintetic, specific gandacului are in compozitie metil-butenol (3 metil-1 buten-3 Ol), cis - verbenol (2 pinen-4 Ol) si ipsdienol (2 metil-6 metilen-2,7 octadien-4 Ol). Aceste componente fiind volatile, se raspandesc foarte usor in atmosfera prin intermediul curentilor de aer. Nada feromonala consta dintr-o tesatura absorbanta, din material plastic sau din hartie de celuloza presata, in care este stocat feromonul.

Feromonii folositi la Ocolul Silvic al Orasului Rasnov R.A., au fost de tip Atratyp acesta fiind feromonul sintetizat de Institutul de Chimie Cluj Napoca si pus la dispozitia productiei in pungi metalizate de aluminiu sau staniol cate 4-10 plicuri.

Procedee de lucru

In anul 2007 s-au efectuat observatii, folosind feromonii cu privire la evolutia daunatorului Ips typographus, in prognoza acestuia si stabilirea masurilor de combatere.

Pentru instalarea feromonilor s-au folosit curse tip " bariera" produse de Institutul de Chimie Cluj Napoca.

Prezentarea unor tipuri de curse folosite la Ocolul silvic Sacele se face prin fotografiile alaturate. De asemenea s-a mai folosit si metoda clasica cu arbori cursa.

Amplasarea curselor ce contineau feromoni sau nade feromonale s-a facut in mod diferit, functie de altitudine si expozitie, incepand cu luna aprilie a anului 2007.

Pentru culegerea datelor au fost instruiti padurarii care, au operat la timpul stabilit evidentele respective. Feromonii au fost fixati in toate cursele si inlocuti la sfarsitul lunii iulie. In intervalul 30.04.2007-24.08.2007 a fost capturat un numar foarte mare de gandaci care sunt prezentati in anexa  

Eficienta metodei

Metoda clasica de folosire a arborilor cursa in depistarea, prevenirea si combaterea gandacilor de scoarta ai rasinoaselor n-a fost abandonata. Neajunsul metodei consta in faptul ca necesita doborarea si cojirea de arbori cursa, iar scoaterea acestora din locuri greu accesibile este imposibila.

Noua metoda este o componenta importanta a luptei integrate in paduri prin care se asigura limitarea inmultirii in masa a daunatorului si nepoluarea mediului inconjurator.

Pentru a fi eficienta, nada feromonala trebuie ca sa indeplineasca anumite conditii si anume: sa aiba putere de atractie mai mare sau cel putin egala cu sursa naturala, sa-si pastreze capacitatea de atractie timp indelungat (perioada de activitate a insectelor de scoarta dintr-un sezon de vegetatie), sa asigure uniformitatea atractiei pe toata perioada de activitate.

  Rezultatul actiunilor intreprinse in anul 2007

In acest an in suprafata administrata de Ocolul Silvic al Orasului Rasnov R.A., in vederea depistarii si prognozei gandacilor de scoarta ai rasinoaselor, s-au amplasat un numar de 10 arbori cursa precum si un numar de 20 curse feromonale tip bariera amorsate cu feromon Atratyp produs de Institutul de Chimie din Cluj-Napoca.

Culegerea datelor pentru arborii cursa s-a facut pentru fiecare dintre acestia in cate 3 suprafete de proba cu lungimea si latimea variabila, amplasate in treimile inferioara, mijlocie si superioara prin cojirea lor si numararea sistemelor de galerii.    Monitorizarea stadiului de dezvoltare al insectelor in vederea stabilirii momentului optim pentru cojirea arborilor si culegerea datelor de teren s-a facut pentru fiecare arbore in parte prin cojiri partiale in dreptul gaurilor de intrare a gandacilor. Conform datelor de teren arborii cursa au fost cojiti in data de 25.06.2007, moment ce corespunde cu aparitia stadiului de larva - pupa.

Cursele feromonale amplasate 15 in data de 30.04.2007 si 5 in data de 007.2007 in arborete pure de molid sau in care molidul este specie majoritara au evidentiat faptul ca zborul gandacului mare de scoarta al molidului a inregistrat doua perioade de maxim, si anume in a doua jumatate a lunii mai in a doua jumatate a lunii iunie.

Din centralizarea si interpretarea datelor de teren se desprinde faptul ca infestarea cu Ips typographus la nivelul Ocolului Silvic al Orasului Rasnov R.A. este puternica, respectiv 57 sisteme de galerii/mp pentru datele culese de la arborii cursa si foarte puternica, respective 3202 gandaci / cursa pentru cursele feromonale (anexa 2).

In anul 2008 in vederea prevenirii si combaterii gandacilor de scoarta si conform prognozei atacului de ipide se vor instala un numar de 38 arbori cursa, parte dintre acestia urmand a fi asimilati conform normativelor cu curse feromonale, respectiv o cursa feromonala inlocuind doi arbori cursa.

Se va urmari cu precadere efectuarea rapida a taierilor de igiena in padurile de rasinoase prin extragerea arborilor doborati, rupti, atacati de insecte si ciuperci, uscati sau pe cale de a se usca, lancezi etc.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2174
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved