Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

DRUMETIA

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DRUMETIA

Drumetia reprezinta forma de deplasare de scurta durata pe distante mici, pe jos care se desfasoara in orizontul local.




Importanta ei consta in aceea ca invatatorul dirijeaza observatiile copiilor asupra comportamentelor mediului inconjurator, facandu-i sa urmareasca cu interes pozitia, evolutia si diversitatea sau specificul acestora, legaturile cauzale dintre ei.

Astfel, aici, “la fata locului”, elevul indrumat de invatator va trece treptat de la intuitia empirica a lumii inconjuratoare pe care o vede de la nastere, la cea stiintifica pe care o observa, ca are o anumita dezvoltare si ordine in natura si societate.

Drumetiile ca si vizitele si excursiile se organizeaza cu raspundere dupa o planificare tematica, precizandu-se foarte clar si concret scopul propus, precum si alegerea perioadei de desfasurare.

Realizarea acestor activitati didactice trebuie sa respecte etapele urmatoare:

proiectarea si selectarea itinerariului de parcurs;

precizarea obiectivelor;

documentarea prealabila;

desfasurarea activitatii;

incheierea prin evaluarea si valorificarea cunostintelor acumulate.

DRUMETIA INTRODUCTIVA sau PRELIMINARA se organizeaza inainte sau la inceputul unor teme sau capitole si urmareste pregatirea initiala a elevilor, trezirea interesului lor fata de continutul sau fondul de probleme ce urmeaza a fi studiate. De exemplu, la predarea-invatarea lectiei “apele curgatoare” – clasa a IV-a organizeaza o drumetie in orizontul local la raul sau paraul care curge prin preajma localitatii natale.

1.Se stabileste traseul (itinerarul) care sa cuprinda numeroase elemente geografice de observat atat ale temei ce urmeaza a fi invatata, cat si a celei parcurse anterior de exemplu la formele de relie (munti, podisuri, depresiuni si lunci), pentru a fi recunoscute de elevi in scopul consolidarii reprezentarilor si notiunilor studiate. Exemplul nostru se refera la raul

RAUL CASELOR din comuna Rasinari.

Ca obiective urmarite sunt reactualizarea informatiilor despre formele de relief: munti, dealuri care apartin comunei Rasinari; obiective de ordin hidrologic: izvor, parau, rau, maluri (drept, stang) si aflarea lor, adancimea, latimea, afluenti, confluenta, straturi de roci permeabile prin care patrunde apa cu usurinta (nisip si pietris) si roci impermeabile (argila, argila lutoasa) prin care se infiltreaza foarte greu.

3.Documentarea asupra traseului si a obiectivelor de urmarit este necesara pentru a oferi explicatia stiintifica de la fata locului, a selecta unele informatii de la localnicii care poseda terenuri agricole in preajma raurilor, sau care locuiesc in preajma raurilor, cu privire la cresterile de nivel si posibile inundatii, importanta economica (pentru industrie, agricultura, pescuit).

4.Desfasurarea activitatii in drumetie se va face la sfarsit pentru a se imbina in mod placut activitatea de lucru cu cea de agrement, de recreare, intr-un cuvant de a se realiza o ambianta atractiva pentru copii.

Se vor face popasuri in punctele reprezentative pentru a se recunoaste formele de relief din preajma comunei Rasinari, pozitia acesteia la SV de orasul Sibiu.



In lungul raului Raul Caselor se face aplicatia practica privind notiunile de straturi de roci permeabile si impermeabile, selectandu-se o portiune cu nisip si pietris din lunca in care se toarna apa (cu o galeata cu stropitoare, pentru a se sugera picaturile ploii), Elevii observa cu usurinta cum se infiltreaza apa printre particulele de nisip si pietris adica sunt permeabile. Intr-un loc argilos se repeta aceeasi experienta in urma careia apa nu se mai infiltreaza cu aceeasi usurinta, va persista la suprafata mai mult timp fapt pentru care stratul de argila sau argila lutoasa este impermeabil sau foarte greu permeabil.

Se explica circuitul apei in natura prin fenomenele de evaporare sub influenta energiei solare, formarea norilor care la inaltimi mai mari intalnind aer rece se condenseaza dand precipitatii pe suprafata pamantului.

O parte a apei se acumuleaza in balti, lacuri, rauri, mari, oceane, alta se infiltreaza prin straturile de roci permeabile unde se acumuleaza deasupra straturilor impermeabile formand apele subterane. Se explica de catre invatator, ca in tinutul dealurilor si muntilor 18

unde straturile de roci sunt intrerupte sau fragmentate, apa subterana gaseste o fisura si se

scurge la suprafata sub forma de izvor, de la care se formeaza paraie, apoi unite formeaza raul. Astfel se precizeaza si formarea izvoarelor raurilor din comuna Rasinari: Raul Caselor si Steaza.

Se prezinta elevilor o harta fizica a comunei Rasinari si a judetului Sibiu format mic

pliant, unde se identifica elementele avute in studiu: raurile reprezentate prin linia serpuita de

culoare albastra - semnul conventional al apelor, izvoarele acestora din formele de relief amintite.

Se explica mai departe notiunea de parau in comparatie cu raul (elevii observa cateva paraie care formeaza raul Raul Caselor: Paraul Fasarel, Valea Dobrii, Valea Muntelui, Valea Plaiului, Valea Obarsii); se face o demonstratie pentru aflarea malului drept si stang al raului asezand elevii cu fata in directia de curgere a raului, cu bratele intinse lateral dupa care se identifica malul drept si malul stang.

Se mai pot face masuratori privind adancimea raului in diferite puncte. Latimea albiei se masoara cu o sfoara mai lunga in dreptul unui pod de catre elevi sau daca adancimea apei raului este mai mica si permite trecerea cu piciorul, masurarea se face traversand raul.

Se ajunge la confluenta Raului Caselor cu Steaza. Se definesc notiunile de afluent si confluenta. Avand reprezentarea reala la fata locului elevii pot mai usor sa-si insuseasca continutul notiunilor mai dificile de afluent, confluenta. Se identifica si pe harta.

Desigur nu trec neobservate formatiunile de vegetatie legate de mediul acvatic, fie cele lemnoase: plopul, salcia, rachita care foormeaza zavoiul, care tivesc malurile apei: fie cele ierboase: papura, trestia, nufarul, rogozuri si altele.

O alta aplicatie care se poate face sub forma de joc didactic este calcularea vitezei de scurgere a apei raului tot cu ajutorul mijloacelor simple: confectionarea de barcute din hartie, lansate de o echipa de elevi intr-un anumit punct din care se cronometreaza timpul de pornire de alta echipa, iar la o distanta de 100 de metri pe malul raului in aval s-a cronometrat momentul sosirii. Calculul se va face dupa formula: in care V = viteza de

deplasare; d = distanta; T = timpul respectiv, V = d = m..

t s

Aplicatia se poate incheia cu un mic pescuit sportiv precizandu-se speciile de pesti care traiesc in aceste ape.

Se subliniaza importanta raului pentru irigatii, pentru obiectivele industriale, pentru pescuit.

Observatiile din teren trebuie sa cuprinda si aspecte negative produse de rauri la revarsari si producerea de inundatii care aduc pagube materiale prin acoperirea de culturi agricole, inundarea si distrugerea gospodariilor din vecinatate. Se enumera masurile care trebuie luate pentru protectia acestora.

5.Evaluarea vizitei si valorificarea cunostintelor acumulate, se va face in lectiile de la clasa incluse in tematica abordata in teren. Fondul de informatie se va completa si



sustine cu o serie de planse, ilustratii pentru a se trece apoi in ultima etapa la reprezentarea schematica, simbolica si conventionala de pe harta. Reprezentarile si notiunile au un suport intuitiv acumulat cu observatiile din teren, devin mai trainice iar elevii pot opera cu ele cu mai multa usurinta.

Reconstruirea traseului vizitei cu reactualizarea elementelor observate a actiunilor practice demonstrative realizate este obligatorie din partea invatatorului care conduce conversatia cu elevii. Acestia participanti activi ai demersului didactic isi amintesc cu placere de cele intreprinse, iar in sala de clasa vor putea face transferul de la reprezentarea reala din teren la cea abstracta, teoretica a fondului de notiuni cu care opereaza manualul si harta.

Intarirea celor spuse de elevi cu ajutorul intrebarilor si cu mijloace de invatamant (ilustratii, planse, desenul pe tabla), ajuta la redarea continutului stiintific si schematic al lectiei pe tabla inclusiv semnele conventionale care redau fondul de notiuni (elemente si fenomene geografice)

Tematica programei prevazuta in clasa a IV-a pune bazele “alfabetului” geografiei fapt pentru care fiecare lectie impune o mare atentie de realizare a eficientei dorite. Intrucat puterea de abstractizare a elevilor la aceasta varsta este redusa, se impune ca in cele mai multe activitati didactice, sa se plece de la contactul cu lumea reala inconjurator pentru a se intelege pe deplin continutul stiintific al notiunilor, legaturile cauzale dintre componentele geografice. Astfel toate capitolele prevazute in programa: “Notiuni de orientare”, “Infatisarea Pamantului”(relief, ape, vegetatii, fauna) sau “Locul natal” vor fi parcurse cu eficienta si se va atinge scopul final, adica insusirea, intelegerea si operarea de catre elevi cu categoriile de reprezentari si notiuni geografice esentiale prevazute in programa. Ele vor constitui baza initiala a continutului stiintific al disciplinelor naturii (geografie, biologie, fizica, chimie) pe care se va cladi ulterior etapizat, in fiecare clasa si etape de invatamant elemente noi din ce in ce mai amplificate.

DRUMETIA organizata in vederea comunicarii sau dobandirii de noi cunostinte asigura conditiile necesare efectuarii unor lectii cu acest scop. Are multe puncte comune cu forma preliminara intrucat, in mod simultan, se produce in timpul observarii insusirilor, caracteristicilor directe si fenomenelor propuse in procesul de dobandire da noi cunostinte.

De exemplu, intr-o drumetie al carui itinerar urmareste observarea fenomenelor de relief: campia, movila, dealul etc., aria de cuprindere a observatiilor se face si asupra

microformelor de relief din campie: crovuri sau padine, dune de nisip, rocile (luturi, argile, nisipuri etc.) din care este alcatuita campia, solurile de diferite culori (predominant brun castaniu, uneori deschis la culoare), precum si plantele naturale si cele cultivate ce domina in campie.

In cazul dealurilor, pe langa elementele esentiale propuse spre studiu: altitudine, roca, elemnte componente (poale, panta, culme), vegetatie, se observa si procesul de versant (eroziune de catre ogase si torenti, alunecari de teren), deduc o serie de cauze care au contribuit, precum si masurile ce se impun atat de prevenire cat si de recuperare a acestor terenuri pentru utilizarea agricola, dar si pentru estetica peisajului. Astfel, in teren, in comparatie cu sala de clasa continutul informativ al lectiei are o arie mai vasta de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de notiuni propusa in

studiu; elevii beneficiaza de noi cunostinte deduse si desprinse chiar de ei, ceea ce, usureaza corelarea cauzala a elementelor si fenomenelor in procesul invatarii. De exemplu, panta dealului, cu cat este mai abrupta cu atat procesul eroziunii de apele provenite din ploi este mai puternic, atunci cand terenul este dezgolit de vegetatie prin taierea padurii, prin pasunat excesiv sau daca araturile se fac de-a lungul pantei.

DRUMETIA finala se organizeaza dupa incheierea predarii unei teme sau unui capitol, cu scopul de a consolida si fixa cunostintele, priceperile si deprinderile, de a aplica in practica cele invatate in lectie, de a ilustra si exemplifica in mod concret achizitiile. De exemplu, dupa predarea capitolului “Infatisarea Pamantului”, se stabileste itinerarul in care sa cuprinda cat mai multe elemente de relief: campie, portiuni de dune de nisip sau crovuri, lunca in sectoarele unde se afla mici plaje, grinduri, movila, deal, depresiuni sau, in tinuturi montane un loc accesibil pe munte unde sa fie un orizont larg de observare. Ca obiective se pot stabili: orientarea in teren prin aflarea punctelor cardinale si intercardinale, a pozitionarii diferitelor obiecte fata de acestea cu ajutorul busolei, recunoasterea altor mijloace de orientare din teren (muschiul copacilor, musuroaiele de cartita etc.). La munte, cu altitudini mai joase, versantii cu expozitie nordica mai umbriti si mai racorosi, vor fi acoperiti mai mult cu paduri de conifere si fag in comparatie cu cei sudici, insoriti pe care vor alterna sau domina pajisti si paduri de foioase.

Alte obiective de recunoastere vor fi: formele de relief, vegetatia naturala sau cultivata cu tipuri de culturi specifice formelor de relief si solurilor din zona sau alte utilizari ale terenului sau de poluare (uneori si prin aruncarea la intamplare a gunoaielor din gospodarii atat in preajma satelor cat si a oraselor). Prin observatie, consersatie si dezbatere

in teren a mai multor problematici deja invatate se vor consolida generalizari si se vor face

intelese legaturile cauzale intre componentele mediului si chiar un complex teritorial din zona.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1027
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site