CATEGORII DOCUMENTE |
Mijloace de invatamant
Asa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, tehnologia didactica include 3 momente fundamentale: strategiile didactice, mijloacele de invatamant si formele de organizare ale activitatii instructiv-educative. Ca parte integranta a procesului de invatamant, mijloacele didactice au, in primul rand, rolul unor instrumente auxiliare care faciliteaza transmiterea cunostintelor prin intermediul activitatii de predare a profesorului, respectiv de insusire a acestora urmare a activitatii de invatare a elevului, in conformitate cu finalitatile educationale prestabilite. Rezulta ca tehnologia didactica presupune mai mult decat aparatura electronica cu care scoala este dotata, implicand permanent inteligenta omului care sa conduca intregul proces instructiv-educativ.
Exista numeroase critici care sustin ca 'electronizarea' invatamantului va transforma elevii in "roboti". Afirmatiile sunt inexacte intrucat cartea va avea mereu un rol esential. De altfel, inovatia in invatamant a fost privita intotdeauna cu rezerve, niciodata trecerea de la vechi la nou neputandu-se face brusc.
Din punct de vedere istoric, exista 6 niveluri de interactiune subiect - materiale / mijloace de invatamant:
Cu toate acestea, unii profesori au rezerve in utilizarea mijloacelor de invatamant moderne datorita necunoasterii modului lor de pornire/oprire/utilizare, dificultati in comutarea atentiei si la mijloacele tehnice si la asocierea cu comentariile verbale.
Incercand o posibila definitie, M. Ionescu si V. Chis (2001) apreciaza ca mijloacele de instruire reprezinta ansamblul dispozitivelor mecanice, electrice, electronice, avand sarcina de inregistrare, conservare si reactualizare a informatiilor, profesorii si elevii apeland la ajutorul acestora pentru usurarea procesului didactic. Valoarea lor depinde de utilizator.
Principalele functii ale mijloacelor de invatamant sunt urmatoarele:
In opinia autorilor citati, cele mai importante caracteristici ale mijloacelor didactice sunt urmatoarele:
Clasificarea mijloacelor de instruire:
Ø tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc. - presupun comunicare directa profesor-elev;
Ø 'vehicule de cunostinte' (manuale, texte imprimate), transmit informatiile gata fabricate, fara sa fie necesara prezenta profesorului, dar presupun munca directa a elevului (scrisul si cititul);
Ø utilizarea dispozitivelor tehnice in procesul didactic (fotografii, diapozitive, inregistrari sonore, filmul si televiziunea);
Ø comunicare directa elev - dispozitiv tehnic in laborator;
Ø calculatoarele electronice prin care se realizeaza I.A.C.
Ø noile tehnologii de informare si comunicare (NTIC) - w.w.w., e-mail, video-conferinte etc. - permit comunicarea "on line" cu diversi parteneri (M. Ionescu, V. Chis, 2001).
In ceea ce priveste acest ultim aspect - al invatarii on-line - Comisia Europeana (apud. Mariana Marinescui, 2007, p. 76) defineste e-learning-ul prin prisma utilizarii tehnologiilor multimedia si a Internet-ului pentru a ameliora calitatea invatarii, facilitand accesul la resurse si servicii, precum si schimburile, respectiv colaborarea la distanta. In acord cu pozitia autoarea, principalele avantaje ale e-learning-ului sunt urmatoarele:
à intalnirea fizica dintre profesor si elev este redimensionata, devenind secventiala si temporara, dar nici intr-un caz nu lipseste cu desavarsire;
à este vehiculata o cantitate imensa si extrem de actuala de informatii;
à educatul este pus in situatia de a lucra intens, individual, necesitand concentrare din partea acestuia pentru rezolvarea unor probleme punctuale;
à este respectat ritmul personal de lucru al fiecarui cursant, acesta avand posibilitatea de a-si gestiona singur propria activitate de instruire.
Pentru ca o activitate de tip e-learning sa aiba succes este recomandabil ca aceasta sa fie interactiva (implicand emotional cursantii si oferindu-le feedback prompt si eficace), sala de curs sa creeze o atmosfera placuta (apropiata de nevoile si interesele cursantilor), programa cursului si criteriile de evaluare trebuie sa fie clare si aduse la cunostinta educatiilor, ritmul personal de lucru al fiecarei persoane trebuie respectat cu strictete, iar, nu in cele din urma, trebuie asigurata motivarea corespunzatoare a cursantilor pentru studiu.
Totusi, cea mai recenta forma de instruire este cea mobila (m-learning) care ofera posibilitatea educatilor sa aiba acces la suporturile de curs in orice zona cu acoperire de semnal. Practic, nistruirea se realizeaza prin intermediul unor mijloace mobile, fara fir, care ii ofera cursantului acces liber la informatie, independent de momentul ales pentru studiu. Telefonia mobila cu conexiune la Internet reprezinta cel mai elocvent exemplu in acest sens (Mariana Marinescu, 2007, p. 81).
Ø mijloace de invatamant care cuprind mesaj didactic (materiale care redau in forma naturala obiectele si fenomenele realitatii, materiale grafice si figurative, modele substantiale, functionale sau actionale etc.);
Ø mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajului didactic (casetofonul, retroproiectorul, aparatul de proiectie, calculatorul etc.).
Pentru desfasurarea corespunzatoare a procesului instructiv-educativ, in utilizarea mijloacelor didactice este recomandabil sa fie respectate cateva exigente psiho - pedagogice:
profesorul trebuie sa pregateasca din toate punctele de vedere clasa pentru utilizarea mijloacelor de invatamant;
Din cele prezentate, rezulta ca re-tehnologizarea scolilor devine absolut obligatorie, insa, in egala masura, se impune adaptarea mijloacelor de invatamant la particularitatile psihofizice ale elevilor. Ergonomia scolara se ocupa tocmai cu acest aspect, al studierii relatiei om-masina din perspectiva eficientei invatamantului. In ultimii ani, progresul stiintei si tehnicii precum si dotarea scolilor cu aparatura performanta a condus la modificarea caracteristicilor locurilor de munca in care elevii si profesorii isi desfasoara activitatea. In acest context, ergonomiei scolare ii revine sarcina de a elabora un set de norme necesare in vederea ameliorarii conditiilor de munca, in conformitate cu cerintele biologice si psihologice ale agentilor implicati (I. Nicola, 2001, Mariana Marinescu, 2005).
ZECE INTREBARI SI SARCINI DE LUCRU PENTRU CURSANTI:
Definiti principalele concepte referitoare la tehnologia didactica.
Explicati, cu cuvintele dumneavoastra, relatia care se stabileste intre procedeu - metoda - strategie - tehnologie didactica.
Analizati conexiunile ce se realizeaza intre metodele de invatamant si celelalte componente ale curriculum-ului scolar.
Propuneti cel putin 3 exemple pentru fiecare metoda de invatamant care sa ilustreze aplicabilitatea practica a acesteia.
Sugerati modalitati de activizare a metodelor didactice.
Formulati argumente PRO si CONTRA pentru invatarea prin cooperare.
Indicati cel putin 5 metode de dezvoltare a gandiri critice care credeti ca ar putea fi utilizate cu succes in predarea disciplinei dumneavoastra.
Argumentati importanta utilizarii mijloacelor NTIC in invatamant.
Cum credeti ca poate fi solutionata problema dotarii scolilor din Romania cu mijloace didactice moderne si performante ?
Cum ati caracteriza invatamantul romanesc peste 20 de ani, din punctul de vedere al tehnologiei didactice ?
Referinte bibliografice:
Bocos Musata (2007) - Didactica disciplinelor pedagogice - un cadru constructivist, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;
Cerghit I. (2006) - Metode de invatamant, Editura Polirom, Iasi;
Chis V. (2001) - Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare, P.U.C. Cluj-Napoca.
Cretu Daniela (1999) - Psihopedagogia - elemente de formare a profesorilor, Editura Imago, Sibiu.
Dumitru I. (2001) - Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, in colectia "Gandire critica", Centrul Educatia 2000+, Editura de Vest, Timisoara.
Eysenck H., Eysenck M. (1998) - Eliberarea potentialului creativ, in "Descifrarea comportamentului uman", Editura Teora, Bucuresti;
Farris J. Pamela (1998) - Teaching Bearing Tosch, Northern Illinois University, U.S.A.
Flueras V. (2005) - Tehnica invatarii prin cooperare, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca;
Gutu V. (1999) - Dezvoltarea si implementarea curriculumului in invatamantul gimnazial: cadru conceptual, Grupul Editorial Litera, Chisinau.
Ionescu M. Radu I. (coord.), (2001) - Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Marinescu Mariana (2005) - Repere teoretice privind optimizarea activitatilor instructiv-educative, Editura Universitatii din Oradea;
Marinescu Mariana (2007) - Tendinte si orientari in didactica moderna, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
Moise C. (1998) - Metode de invatamant, in C. Cucos - "Psihopedagogia pentru examene de definitivat si grade didactice", Editura Polirom, Iasi.
Nicola I. (2000) - Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti.
Steele J.L., Meredith K.S., Temple C. (1998) - Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice, volumul I, Centrul Educatia 2000+, Bucuresti;
Wong K. (1998) - The First Days of School, Wong K. Publishing, Inc. U.S.A.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2427
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved