Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

PORTOFOLIUL CA METODA DE EVALUARE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



PORTOFOLIUL CA METODA DE EVALUARE

1. Generalitati: scop, utilitate si continut

In determinarea scopului portofolului se au in vedere posibilele raspunsuri la cateva intrebari:




Care este continutul asimilat in acest capitol?

-definitii;

-aplicatii;

-deprinderi.

Ce ar trebui elevii sa fie capabili sa faca?

-inregistrarea unor observatii;

-crearea unei situatii problema si rezolvarea ei;

-structurarea unei argumentatii;

-comunicarea interpersonala in cadrul relatiilor elev-elev si profesor-elev.

Care sunt atitudinile pe care elevii ar trebui sa le dezvolte in realizarea portofoliului lor?

Scopul portofoliului este stabilit in functie de destinarul sau, avand in vedere ca pe baza lui se emite o judecata de valoare asupra elevului in cauza. Ca structura, portofoliul poate servi:

ca instrument de evaluare destinat profesorului (un model de portofoliu cumulativ ca sursa de informatie);

ca instrument de autoevaluare pentru elev (poate cuprinde momentele relevate ale programului elevului);

ca instrument de evaluare destinat parintilor sau comunitatii, modelul de portofoliu cel mai adecvat fiind acela care selecteaza cele mai bune produse sau cele mai bine realizate activitati ale elevilor.

Contextul de care trebuie sa se tina seama se refera la specificul disciplinei, nevoile si interesele elevilor, abilitatile posedate si cele care urmeaza sa se dezvolte.

Proiectarea continutului portofoliului se face in comun de catre elevi si profesor stabilindu-se: continutul, numarul si natura esantioanelor, organizarea acestora. Gradul de implicare al profesorului poate fi diferit: fie furnizeaza doar cateva cerinte standard (anuntate la inceputul semestrului / anului / ciclului), fie lasa la latitudinea elevului ceea ce trebuie sa faca. Portofoliul poate fi construit in timp de catre profesor in special la varstele mici), pe baza esantioanelor furnizate de elevi, fie de catre elevul insusi, la varstele mai mari.

Unitatea portofoliilor este mare deoarece:

elevilor li se rezerva un rol activ de invatare;

elevii devin parte integranta a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca pas cu pas propriul progres;

elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) asupra calitatilor, defectelor si ariilor de imbunatatire a activitatilor;

elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.

Oferim cateva sugestii orientative in ceea ce priveste continutul unui portofoliu. Totul depinde de scop, varsta elevilor, metode si tehnici de evaluare utilizate de profesor la clasa:

teme pentru acasa;

notite din clasa;

fise de autor, de lectura, mde citate;

rezultate si exemple in urma aplicarii metodelor traditionale de evaluare (probe practice, scrise, orale);

investigatii individuale de grup;

fise de observare / evaluare ale profesorului, comentarii ale profesorului la unele activitati;

bibliografii;

mini-proiecte;

recenzii de carti, articole;

solutii la unele probleme deosebite (generalizari);

eseuri;

raspunsuri la unele chestionare din care sa rezulte atitudinea elevilor fata de o anumita disciplina;

casete video continand prezentari orale ale elevului.

2. Evaluarea tip portofoliu

Evaluarea tip portofoliu se incadreaza in formele moderne de evaluare, iar aplicarea ei privind continutul portofoliului, este bine ca profesorul sa stabileasca impreuna cu elevii:

tematica din care se face evaluarea;

ideile aferente fiecarei teme;

forma optima de evaluare;

itemii de notare valizi pentru realizarea unei aprecieri obiective.

Evaluarea tip portofoliu prezinta avantajul ca elevii nu sunt luati prin surprindere, nu sunt tracasati, se pot pregati din timp pentru evaluare, participa la stabilirea tematicii si sunt de acord cu itemii ce vor fi aplicati in evaluare.

3. Metode de evaluare la nivelul grupului de elevi sau individual

a) Evaluarea activitatii de grup poate fi aplicata, ca metoda, atat in perioada de predare – invatare, cat si in perioada de evaluare semestriala. Reprezinta o forma de apreciere realizata la nivelul grupului de elevi. Indiferent daca grupele sunt omogene sau eterogene, sarcinile trebuie bine stabilite, iar fiecarui membru al echipei bine conturat. Pot fi notati toti membrii unei echipe sau pot fi apreciate contributiile deosebite aduse de unii elevi in contextul muncii in grup, fara insa a elogia activitatea unui elev in detrimentul activitatii grupei in ansamblul ei.

Munca in echipa reprezinta o activitate captivanta, ce solicita intreaga clasa, punand in evidenta elaborarea dintre parteneri. Ea presupune eliminarea intereselor personale, care se subordoneaza intereselor grupului, eliminarea individualismului si dezvoltarea spiritului de echipa – pas important pentru pregatirea elevului pentru viata de zi cu zi. Munca in grup ofera profesorului posibilitatea de a cunoaste elevii sub alte aspecte decat cel individual , de a vedea altruismul, dezinvoltura si capacitatea fiecaruia de a se darui pentru realizarea unui deziderat de grup.

b) Evaluarea de tip colocviu se inscrie in randul formelor moderne si poate fi aplicata atat in lectiile de fixare si de sistematizare a cunostintelor din perioada de predare-invatare, cat si in perioada specifica evaluarii. Prin aceasta metoda sunt antrenati toti elevii in desfasurarea orei. Profesorul propune spre rezolvare mai multe probleme. Elevul care a terminat primul o anumita sarcina va prezenta la tabla solutia gasita, va explica etapele care trebuie parcurse / pe care le-a parcurs.

Ceilalti elevi au posibilitatea de a aduce completari, de a face generalizari, de a pune intrebari in cazul in care au nelamuriri, de a face aprecieri asupra raspunsurilor. Apoi, un alt elev va prezenta, de aceeasi maniera problema pe care a solutionat-o el.

In acest mod, elevii clasei vor depune o activitate sustinuta, atentia lor fiind distribuita intre rezolvarea problemei si prezentarea modului de solutionare. Eventualele nelamuriri sunt elucidate iar eventualele dificultati intampinate vor fi mai usor de depasit, deoarece elevii pot pune intrebari si pot discuta pe marginea fiecarei probleme.

Evaluarea de tip colocviu se desfasoara sub forma unei discutii libere, fiind avantajoasa prin faptul ca elevul se exprima degajat, iar atmosfera creata este destinsa, de colaborare, profesorul devenind un simplu participant sau un simplu observator ce poate interveni cu eventuale indicatii.

La sfarsitul activitatii, profesorul face aprecieri frontale asupra modului de desfasurare a colocviului, asupra corectitudinii raspunsurilor, a gradului de implicare

Poate sa acorde note, prezentand si discutand itemii dupa care s-a facut evaluarea.

c) Eseul tematic reprezinta o forma complexa de evaluare, indicata a fi folosita pe toata durata semestrului. Pentru redactarea unui eseu tematic, profesorul va stabili, de comun acord cu elevii, tema, planul de idei, bibliografia necesara. Eseul tematic presupune tratarea unei teme dincolo de ceea ce elevii lucreaza in mod obisnuit la clasa. El este rodul unei munci de cercetare, de cautare a unor idei, de documentare, de asamblare a ideilor gasite intr-o forma logico-estetica si presupune o prezentare a lucrarii de asa maniera incat auditoriul sa poata aprecia calitatea si noutatea problemelor, sa poata discuta pe marginea temei abordate.

Deoarece eseul tematic este rezultatul unei activitati laborioase, evaluarea se face sub doua aspecte: unul al formei si continutului, altul al modalitatilor de prezentare.

Eseul tematic poate fi elaborat fie individual, fie de catre un grup de elevi care, sub indrumarea unui lider, conlucreaza si asambleaza ideile gasite intr-un tot unitar.

d) Aplicabilitatea practica a cunostintelor, ca metoda de evaluare, este indicata pentru lectiile interdisciplinare sau pentru cele cu caracter aplicativ. Importanta rezultatelor furnizate de utilizarea metodei consta in faptul ca numai in contextul unor aplicatii practice poate fi evidentiat si poate fi inteles la justa valoare rolul cunostintelor acumulate, relatia dintre achizitiile dobandite la diferite obiecte de studiu.

e) Autoevaluarea reprezinta p modalitate de stabilire a randamentului si eficientei procesului de predare-invatare. Ea se manifesta, constient sau nu, in orice proces de invatare. Avand sansa de a participa activ la evaluare, elevul compara raspunsul sau cu un anumit model, conducandu-se dupa un sistem de criterii de apreciere pe care si le-a insusit treptat, in functie de concordanta sau neconcordanta cu modelul dat el reactioneaza pozitiv sau negativ.

Pentru ca autocunoasterea sa fie eficienta este necesar ca cerintele sa fie prezentate si discutate, frontal sau individual, cu elevul/elevii supus(si) autoevaluarii. Dupa stabilirea raspunsurilor corecte, dupa prezentarea itemilor de notare, elevul este in masura sa aprecieze daca a dat raspuns corect, daca raspunsul sau nu a fost complet sau daca raspunsul dat este eronat si sa-si stabileasca nota pe care considera ca o merita. Autoevaluarea il ajuta pe elev, in acelasi timp, sa-si dezvolte un program propriu de invatare, sa-si valorizeze atitudini si comportamente.

Autoevaluarea este rezultatul unui proces de autocontrol. Ea poate deveni o forma de autoreglare a rezultatelor si o forma de apreciere care sa ajute profesorul in cazul in care elevul pus sa-si analizeze singur raspunsul este obiectiv. O autoevaluare obiectiva poate atrage dupa sine marirea notei acordata de profesor.

f) Evaluarea activitatilor din afara clasei reprezinta o forma ce nu trebuie neglijata. Este bine sa se dezvolte la elevi pasiunea de a lucra suplimentar, placerea de a gasi solutii noi, de a face generalizari pentru problemele propuse sau gasite intamplator. Putem aprecia un elev care a rezolvat corect tema pentru acasa sau care, pe langa tema indicata de profesor, a rezolvat suplimentar si altceva. Chiar daca nu se acorda o nota pentru aceste activitati, il putem incuraja prin apreciere sau lauda sa lucreze suplimentar.

Fara a face din evaluarea activitatilor in afara clasei o forma continua de apreciere, este bine ca uneori sa nu neglijam stimularea acestei activitati, deoarece elevii, si mai ales cei de varste mici sunt sensibili la aprecieri si cuvinte de incurajare.

Instrumente de evaluare

Ce instrumente, pot fi folosite grile / chestionare de autoevaluare:

Exemple

Chestionar si scara de clasificare

Care sunt etapele pe care le-ai parcurs in vederea rezolvarii efective a sarcinii de lucru?

Prin rezolvarea acestei sarcini ai invatat:

a………………

b………………

c………………

dificultatile pe care le-ai intampinat:

a………………

b………………

Tabel  8

Repere de evaluare

 
c………………

Repere

slab

mediu

bun

foarte bun

exceptional

Creativitate

Motivatie

Performanta

Grila (extrasa dintr-un manual scolar, M. Buckby, 1989) care permite sensibilizarea elevilor cu notiunea de obiectiv de invatare posibile: (as vrea; as prefera).

Chestionar care vizeaza strategiile de invatare (K. Willing, 1989): (nu, putin, da, mult sau nu, uneori, adesea)

La ora de……imi place sa invat citind

Imi place sa ascult casete………

Prefer ca profesorul sa ne explice totul

Prefer ca profesorul sa ne dea probleme de rezolvat

Prefer ca profesorul sa-mi arate greselile

Prefer ca profesorul sa ma lase sa-mi descopar greselile

Prefer sa invat singur /in pereche /in grup /cu toata clasa

Chestionar pentru a fi completat la sfarsitul unei sarcini importante:

Am invatat…………….

Am fost surprins de faptul ca…………

Am descoperit ca………….deoarece…………………………

Conditiile necesare pentru formarea deprinderilor de autoevaluare la elevi

s-ar putea rezuma astfel:

Prezentarea obiectivelor curriculare si a celor de evaluare pe care elevii trebuie sa le realizeze;

Incurajarea elevilor in a-si pune intrebari si a gasi raspunsuri;

Incurajarea interevaluarii si a evaluarii in cadrul grupului.

5. Construirea si utilizarea testelor

Testul este o proba care implica o tema / sarcina, sau un grupaj de mai multe teme/sarcini, reunite pe baza unui criteriu unitar. Elementele/temele care compun un test se numesc itemi.

In sensul restrans, itemii reprezinta elemente componente ale unui instrument de evaluare si pot fi: simple intrebari, un enunt (cu sau fara element grafic) urmat de intrebare, exercitii, probleme, intrebari structurate, eseuri. In sens larg, itemii contin, pe langa elementele de mai sus, si tipul de raspuns asteptat.

In construirea itemilor se parcurg urmatoarele etape:

Precizarea disciplinei de studiu, a clasei, a capitolului;

Definirea obiectivului pe care itemul il masoara;

Formularea continutului itemului;

Stabilirea schemei de notare (pentru itemii semiobiectivi si cu raspuns deschis);

Observatii (acolo unde este cazul).

Din punct de vedere al timpului de raspuns asteptat si al gradului de obiectivitate a notarii, itemii se clasifica in:

1. Itemi obiectivi: realizeaza o structurare a sarcinilor propuse elevilor in concordanta cu obiectivele; testeaza un numar mare de elemente intr-un timp scurt; asigura obiectivitatea in notare;

- itemi cu alegere duala: adevarat/fals; da/nu; corect/gresit; acord/dezacord;

-itemi cu alegere multipla: alegerea unui raspuns dintr-o lista de alternative oferite pentru o singura premisa: propozitie completa, propozitie incompleta, premisa inclusa (cu indicatii in test);

- itemi tip pereche: solicita elevilor stabilirea unor corespondente intre cuvinte, propozitii, fraze, numere, litere etc.

Itemii obiectivi sunt utilizati preponderent in evaluarea nivelurilor inferioare ale domeniului cognitiv si pot fi surprinsi in testele de progres scolar, in special in cele standardizate. Nu presupunem o schema detaliata de notare si se pot aplica cu usurinta tuturor disciplinelor scolare.

2. Itemi semiobiectivi: pun elevul in situatia de a construi raspunsul si nu de a-l alege dintr-o lista; testeaza o gama mai larga de capacitati intelectuale; formele sunt mai complexe si se pot utiliza materiale auxiliare;

- itemi cu raspuns scurt: raspunsul ia forma unei propozitii, fraze, cuvant, simbol, numar etc.;

- intrebari structurate: sunt constituite mai multe subintrebari legate

- itemi de completare: enuntul este o afirmatie incompleta care trebuie completata cu termeni importanti.

3. Itemi cu raspuns deschis: testeaza originalitatea, creativitatea si caracterul personal al raspunsurilor;

- rezolvarea de situatii;

- problema: profesorul pune o intrebare clasei sau unui grup de elevi cu scopul dezvoltarii creativitatii, imaginatiei, gandirii divergente;itemi tip eseu (structurat sau liber, nestructurat): masoara / evalueaza abilitati si competente de complexitate ridicata, frecvente mai ales in cazul disciplinelor umaniste

Itemii semiobiectivi si cei cu raspuns deschis testeaza nivelurile superioare ale domeniului cognitiv.

In vederea elaborarii corecte a itemilor e bine sa se tina cont de cateva indrumari practice generale:

a./ sa ne asiguram ca itemii verifica un esantion reprezentativ al domeniului, evaluat, atat din punct de vedere al continutului, cat si al comportamentului vizat. Cel mai bun mijloc este sa se recurga la matricea de specificatii.

b./ utilizarea unui limbaj precis si clar.

c./ realizarea independentei itemilor unii de altii, pentru ca raspunsul la unul dintre itemi sa nu depinda de raspunsul de la un alt item.

d./ evitarea ambiguitatilor in formulare pentru a nu exista posibilitate ca un elev ingenios sa poata adapta o intrebare vaga si sa o transforme intr-o intrebare care cunoaste raspunsul;

e./ nu se va face, in principiu, apel la reproducerea din memorie decat in situatii speciale.

Relatia obiective de evaluare – itemi este esentiala:

Obiective de evaluare(domenii)

Descriere obiective dupa care se construiesc itemii

Cunoastere

-sa defineasca

-sa descrie

-sa identifice

-sa selecteze

-sa reproduca

-sa enumere

Intelegere

-sa transforme

-sa diferentieze

-sa estimeze

-sa explice

-sa rescrie

-sa rezume

Aplicare

-sa calculeze

-sa demonstreze

-sa modifice

-sa repare

-sa rezolve

-sa utilizeze

Analiza

-sa discrimineze

-sa diferentieze

-sa ilustreze

-sa compare

Sinteza

-sa combine

-sa compuna / compileze

-sa elaboreze / creeze

-sa reconstruiasca

Evaluare

-sa aprecieze

-sa compare

-sa argumenteze

-sa explice

Tabelul 9. Obiective de evaluare(domenii) si itemi

TEST DE EVALUARE

EXEMPLUL NR. 1

- ITEMI OBIECTIVI –DISCIPLINA INFORMATICA

Alegeti din 3 variante de raspuns, raspunsurile corecte incercuind 1) , 2) sau 3) :

a)      Algoritmul prin care s-a descris rezolvarea ecuatiei de gradul intai permite obtinerea solutiilor pentru orice combinatie de valori a coeficientilor a si b. Aceasta proprietate a algoritmului se numeste:

1) finititudine

2) claritate

3) generalitate

b)      Fraza “citeste randurile din fisier pana cand ajungi la marcajul de sfarsit de fisier” poate fi descrisa cu:

1) o structura liniara

2) o structura repetitiva cu test final

3) o structura repetitiva cu numar cunoscut de pasi

c)      Fraza “navigheaza pe Internet daca ti-ai terminat temele si studiaza din manuale in caz contrar” poate fi descrisa cu:

1) o structura liniara

2) o structura repetitiva cu test initial

3) o structura alternativa

d)      In urma executarii secventei de pasi :

p

pentru i=3,5

executa

p p*i

reia

valoarea lui p este:



e)      In urma executarii secventei de pasi:

i

repeta

scrie i

i i+3

pana cand i>10

se afiseaza numerele:

1) 3,6,9

f) Care din instructiunile de mai jos injumatateste valoarea variabilei reale x?

x x / 2;

x x / 4-3*x / 4;

x x-x / 2

x x+x/2

A . Intrebari cu ALEGERE DUALA

Pentru fiecare din afirmatiile de mai jos raspundeti cu “Adevarat” sau “Fals” (A/F)

Corpul unui ciclu “repeat-until” trebuie sa fie cuprins intotdeauna intre “begin” si “end”.

Un ciclu “while-do ” poate sa nu se execute niciodata, in timp ce un ciclu “repeat-until” se va executa intotdeauna cel putin o data.

Un ciclu “repeat-until” se executa atata timp cat conditia data de o expresie logica este falsa, iar un ciclu “while-do” se executa pana cand conditia data de o expresie logica devine adevarata.

In instructiunea FOR contorul este ovariabila de tip ordinal.

Conditia din ciclul “while-do” este o expresie logica a carei evaluare produce TRUE sau FALSE.

B. Intrebari cu raspuns la alegere

Sa se aleaga raspunsul corect din variantele de mai jos

Ce valoare afiseaza s dupa efectuarea operatiilor din secventa de mai jos:

s:=0;

i:=3;

while i<7 do

i:=i+1;

s:=s+i;

writeln(s) a) 7 ; b) 22 ; c) 18 ; d) 4 ; e) 9 ; f) 0

Deduceti sirul de numere care se va afisa in urma executiei secventei de program de mai jos,in care toate variabilele sunt intregi :

For i:=1 to 4 do

For j:=1 to i do

Write(j:2);

a)      c) 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4

b)      d) 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

Sa se determine ce se afiseaza dupa executarea secventei de mai jos.Justificati alegerea facuta.

a:=2; b:=3;

for i:=1 to 10 do

a:=a+i; b:=b+i;

writeln(a,b) a) a ←50 , b ←10; b) a←52 , b←12; c) a←57 , b←13;

- ITEMI SEMIOBIECTIVI -

Pentru fiecare din afirmatiile de mai jos,completati cuvintele lipsa:

a)      Operatorul care realizeaza “SAU logic” intre doua valori booleene este…………………

b)      Operatorul “<=” face parte din categoria operatorilor……………………………….…….

c)      Fraza “repeta lectia pana stii sa raspunzi la toate problemele testului” poate fi descrisa cu o structura………………………………..

d)      Testati un numar ca sa vedeti daca este divizibil cu 3 folosind o structura ……………….

e)      Descrieti algoritmul de calcul al unei expresii care contine numai operanzi numerici si operatorii aritmetici +,- si * folosind o structura ……………………….Daca expresia mai contine si operatorul aritmetic /,se va folosi si o structura………………………………….

pentru a ……………………………………………………………………………………..

f)        Comanda in S.O. MS-DOS pentru formatarea unei dischete este………………………….

g)      Crearea unei scurtaturi , a unui director sau fisier in WINDOWS EXPLORER se realizeaza……………………………………………………………………………………

Deplasarea dintr-o fereastra in alta a utilitarului NC se face actionand tasta…………

TEST DE EVALUARE CLASA a XI-a

Subiect: GRAFURI NEORIENTATE-NOTIUNI INTRODUCTIVE

-VARIANTA 1-

Se da urmatorul graf :

Fig.16.Graf neorientat

Completati:

a)      Multimea nodurilor X= …………………………………………………

b)      Multimea muchiilor U= ……………………………………………………

c)      Un varf xi pentru care d(xi) = 0 se numeste………………………………

d)      Un varf xi pentru care d(xi) = 1 se numeste………………………………

e)      Varfurile adiacente cu varful 5 in graf sunt………………………………

f)        Muchiile incidente varfului 6 in graf sunt………………………………….

g)      Gradul varfului 3 in graf este …………………………………………….

- ITEMI SUBIECTIVI-

Alegeti prin incercuire raspunsurile corecte:

1. Evaluati expresiile:

a)  3.65+sqrt(10/2);  c) int(frac(0.3456*100)*100)/10;

b) pred(succ(succ(‘16’)));  d) round(5.53)-trunc(5.53);

2. Sa se modifice secventa de program de mai jos folosind instructiunea “repeat-until “ in locul instructiunii “while-do”;

nr:=1;

while nr<=100 do

begin

writeln(nr,’ ‘,sqr(nr));

nr:=nr+1

end;

In elaborarea si dezvoltarea tastelor in viziune stiintifica si cu eficienta sporita se impune respectarea urmatorilor 15 pasi:

identificarea viitorilor subiecti/ a grupurilor – tinta;

identificarea testului;

precizarea performantelor si competentelor care vor fi testate;

stabilirea criteriilor pentru fiecare performanta/competenta;

selectarea tipului de test;

proiectarea si aplicarea testului;

proiectarea grilei de evaluare

scrierea subiectelor;

revizuirea si justificarea itemilor;

pilotarea testului / revizuire / rescriere;

stabilirea nivelurilor de performanta;

producerea testului propriu-zis;

administrarea testului la nivelul unei scoli / grupuri de scoli / judetean/ national;

evaluarea rezultatelor testului;

valorificarea rezultatelor / revizuire.

Lucrarile in domeniu evidentiaza mai multe tipuri de teste. Incercam o grupare si, in acelasi timp, o diferentiere a acestora in perechi:

Teste de cunostinte

- masoara cantitatea si calitatea cunostintelor insusite;

- acopera unitatea de invatare parcursa.

Teste de aptitudini

- intereseaza potentialul de dezvoltat;

- nu se refera la continutul national.

Teste criteriale

- masoara nivelul de cunoastere, al deprinderilor, capacitatii de aplicare a cunostintelor in raport cu standard / set de criterii predeterminant.

Teste normative

- masoara nivelul de cunoastere, al deprinderilor, a capacitatilor de aplicare a cunostintelor in raport cu un standard / set de criterii predeterminant si ierarhizeaza in raport cu un grup de referinta.

Teste formative

- ofera feed-back permanent asupra progresului elevilor;

- sunt importante pentru profesor deoarece permit adaptarea si reglarea demersului didactic, organizarea clasei.

Teste sumative

- masoara ceea ce stiu elevii dupa o perioada de invatare (teze, extemporale, lucrari de control);

- au valoare pentru decidenti.

Teste puncte

- vizeaza o singura unitate de continut;

- evalueaza o singura competenta;

- evalueaza in profunzime.

Teste integrative

- vizeaza unitati de continut mai largi;

evalueaza mai multe competente.

Teste obiective

- contin preponderent itemii obiectivi;

- testele sunt standardizate.

Teste subiective

- contin preponderent itemi subiectivi

- cele de selectie au un grad mai mare de subiectivitate (se apreciaza creativitatea, imaginatia, ceea ce depaseste curriculum obligatoriu).

Teste initiale

-masoara ceea ce stiu elevii la inceputul unui ciclu de invatare / a unei clase

-constituie punctul de plecare pentru evaluarea progresului scolar ulterior.

Teste finale

-masoara ceea ce stiu dupa o perioada determinata (sfarsitul semestrului, al unei clase anului scolar).

Tabelul 10. Tipuri de teste

Pentru realizarea unui test valid se utilizeaza, cu eficienta demonstrata, matricea de specificatii.

Matricea de specificatii nu se construieste la intamplare si nici nu reprezinta un aspect similar in demersul evaluativ care, pentru rigoare stiintifica, parcurge urmatoarele etape:

identificarea obiectivelor de referinta / competentelor specifice, pe domenii, conform taxonomiei lui Baloom;

stabilirea instrumentelor de evaluare centrate pe nivelurile de obiective sau competente;

enuntarea obiectivelor de evaluare (OE) sau a competentelor de evaluare (CE);

construirea matricei de specificatii din care se deduc numarul si tipul de itemi necesari pentru alcatuirea testului:

formularea itemilor;

asamblarea itemilor si realizarea testului;

pilotarea;

stabilirea schemei de notare.

In formularea OE, profesorul va cauta raspunsuri la cel putin trei intrebari:

CE? (comportamentul pe care elevul va fi capabil sa-l dezvolte in urma parcurgerii unei unitati de invatare sau a unei secvente mai largi; cerinta va fi formulata utilizand verbe de actiune);

CUM? (in ce conditii / context trebuie sa dovedeasca comportamentul vizat);

CAT ( enuntarea criteriilor se reusita).

Exemplu: La sfarsitul … elevii vor fi capabili sa identifice / sa recunoasca sapte din zece verbe dintr-un text dat, fara ajutorul profesorului.

Exemplu de realizare a unei MATRICE DE SPECIFICATII pentru o unitate de invatare cu patru continuturi (C):

Continuturile

unitatii de

invatare

Domeniul cognitiv

Aplicare

Analiza

Total

a.

b.

a.

b.

a.

b.

C1

C2

C3

C4

TOTAL



Tip de ITEMI

OBIECTIVI

OBIECTIVI

SEMIOBIECTIVI

Tabelul. 11 Matrice de specificatii

Pasii necesari pot fi sintetizati astfel:

-se stabileste ponderea continuturilor;

(EX.:C1…….10%

C2……..30%

C3……..30%

C4……..30%)

-se defalca;

(Ex.: Cunoastere: 20%

Aplicare: 50%

Analiza: 30%

-se defalca ponderal, inmultindu-se ponderea itemilor cu ponderea continuturilor;

(Ex: C1 cunoastere: a. =2

aplicare: a. =5

analiza: a. =3

etc. ………..)

-se stabileste numarul de itemi prin inmultirea ponderii itemilor cu continutul;

(Ex. C1. b: 2 x 10% = 0,2)

-se totalizeaza prin adunarea subcoloanelor b. de la toate pozitiile si se stabileste numarul total de itemi, care se impart apoi in obiectivi, semiobiectivi, altii.

Proiectarea evaluarii este o activitate laborioasa, care se poate realiza eficient numai concomitent cu proiectarea didactica si nu ulterior acesteia, urmandu-se cateva etape obligatorii:

formularea capacitatilor si a subcapacitatilor care se doresc a fi evaluate, in conformitate cu obiectivele cadru si de referinta;

elaborarea descriptorilor de performanta;

aplicarea probelor de evaluare si notarea elevilor in concordanta cu descriptorii de performanta;

Evaluarea se impune:

sa fie autentica ( apropiata de ceea ce masuram);

sa masoare invatarea activa (sa evidentieze ceea ce se petrece efectiv pe toata perioada invatarii;

sa aiba caracter formativ;

sa-l ajute pe elev sa-si insuseasca, pe langa cunostinte, comportamente si atitudini;

sa aiba criterii clare.

Descriptorii de performanta prezinta urmatoarele caracteristici:

evidentiaza, pe trei nivele, care aspecte ale performantei sunt urmarite;

pot fi folositi atat de profesori, cat si de elevi;

sunt creati in functie de sarcina specifica de lucru, de tipul de activitate de invatare;

nu exista descriptorii de performanta general valabil pentru toate metodele didactice, pentru toate tehnicile de lucru, pentru toate activitatile de invatare;

este indicat ca numarul lor sa nu se depaseasca cifra cinci, dar sa fie relevati.

Propunem cateva tipuri de instrumente, selectate din paleta extrem de generoasa, care pot fi create / utilizate de catre profesori, in scopul evaluarii procesului de invatare

6. Evaluarea cu ajutorul indicatorilor si dscriptorilor de performanta

a. Evaluarea unei discutii / dezbateri

Indicatori

Descriptori

bine

mediu

slab

Participare

-manifesta initiativa

(raspunsuri complete,

complexe, corecte);

-produce informatii

originale.

-isi asuma in

discutii roluri

usoare;

-completeaza

informatii noi

emise de altii.

-intervine doar la solicitarea

expresa, cu raspunsuri incomplete;

-reproduce informatii numai la solicitarea expresa.

Concentrare

pe sarcina

-intelege complet sarcina;

-sesizeaza corect si rapid ideile;

-respecta rolul incredintat;

-adreseaza intrebari consistente.

-intelege sarcina;

-are putine intrebari;

nu este tot timpul atent;

-uneori nu respecta rolul incredintat.

-intelege partial sarcina;

-nu are intrebari de adresat;

-nu isi asuma rolul incredintat.

Ideile personale

sunt legate de ale colegilor

-este atent la ideile colegilor;

-elaboreaza idei originale pornind de la ideile colegilor;

-gaseste argumente pro si contra.

-compara ideile conform criteriilor date;

-intelege in mare masura ideile;

-elaboreaza cel putin doua idei proprii pornind de la ideile colegilor.

-respinge ideile colegilor;

-isi impune punctul de vedere;

-nu preia nici un concept nou.

Incurajeaza colegii

-nu respinge opinii;

-respecta regulile comunicarii in grup;

-faciliaza exprimarea colegilor.

-apreciaza numai raspunsurile care ii plac;

-asculta activ numai unele interventii;

-respecta regulile comunicarii in grup.

-este agresiv;

-vorbeste tot timpul si monopolizeaza discutia;

-incurajeaza numai prietenii.

Tabelul 12. Evaluare folosind indicatorilor si dscriptorilor de performanta

b. Evaluarea unei lucrari practice

Indicatori

Descriptori

bine

mediu

slab

Participare

-manifesta initiativa

(raspunsuri complete,

complexe, corecte);

-produce informatii

originale.

-isi asuma in discutie roluri usoare;

-completeaza informatii noi emise de altii.

-intervine doar la solicitarea expresa, cu raspunsuri incomplete;

-nu are intrebari de adresat;

-reproduce informatii numai la solicitarea expresa.

Concentrare

pe sarcina

-intelege complet

sarcina;

-sesizeaza corect si rapid ideile;

-respecta rolul

incredintat;

-adreseaza intrebari

consistente.

-intelege sarcina;

-are putine intrebari;

-nu este tot timpul atent;

-uneori nu respecta rolul incredintat.

-intelege partial sarcina;

-nu are intrebari de adresat;

-nu isi asuma rolul incredintat.

Acuratetea

datelor

experimentale

-Manipuleaza corect calculatorul si accesoriile;

-citeste corect datele de intrare;

-efectueaza corect tipurile de date.

-manipuleaza corect calculatorul si accesoriile;

-citeste uneori corect datele de intrare;

-efectueaza corect identificarea tipurilor de date

-manipuleaza cu dificultate calculatorul si accesoriile;

-citeste datele de intrare;

-efectueaza cu dificultate identificarea tipurilor de date

Redactare

-respecta structura

referatului / lucrarii de laborator;

-prezinta fara greseli

si intr-un mod ingrijit datele si rezultatele

obtinute;

-interpreteaza, complet si corect semnificatiile

rezultatului;

-argumenteaza, sustine discutii in legatura cu sursele de erori.

-respecta partial structura referatului / lucrarii de laborator;

-prezinta ingrijit si cu putine greseli datele si rezultatele obtinute

-interpreteaza corect semnificatia rezultatului, dar discutiile referitoare la sursele de erori sunt incomplete sau partiale.

-nu respecta structura referatului /lucrarii de laborator;

-prezinta neglijent si cu greseli datele si rezultatele obtinute;

-nu interpreteaza semnificatia rezultatului si nici nu sustine discutii legate de sursele de erori.

Tabelul 13. Evaluarea unei lucrari practice

c. Evaluarea unei lucrari scrise (referat, proiect, recenzie)

Indicatori

Descriptori

bun

mediu

slab

Se exprima:

-tema;

-ipoteza de lucru;

-afirmatia /situatia analizata;

-concluzia;

Se sustine cu argumente

Se concluzioneaza

Sunt consultate alte surse

Lucrarea este corecta

Tabelul 1 Evaluarea unei lucrari scrise (referat, proiect, recenzie)

7. Fisa de analiza si interpretare a evaluarii

este un instrument deosebit de util pentru profesor, care poate, cu usurinta, prin utilizarea lui, sa-si adapteze metodele de evaluare pe parcursul unui semestru / an scolar.

Exemplu:

Scoala………………..Disciplina…………………

Profesor………………Clasa……………………..

FISA DE ANALIZA SI INTERPRETARE A EVALUARII

Tema evaluarii: 1…………… Data…………. Prezenti…………….

2……………. ………….. …………….

3……………. ………….. …………….

Numarul

evaluarii

Punctajul

min., max., med.

Aspecte

pozitive

Aspecte negative

Modalitati

de

remediere

Concluzii

Evaluarea 1

Evaluarea 2

Evaluarea 3

Evaluarea 4

Tabelul 15. Fisa de analiza si interpretare a evaluarii



8. Matricea de evaluare

Un singur instrument de evaluare nu poate masura totul, fapt pentru care in proiectarea evaluarii este indicat sa se aiba in vedere, de catre fiecare profesor, varietatea instrumentelor ce pot fi utilizate, astfel incat prin evaluarea realizata pe parcursul semestrului / anului sa se acopere toate obiectivele din programa si sa se inlature ideea de frica sau de „capcana”, asa cum mai persista acest aspect in constiinta elevilor.

Proiectarea eficienta a evaluarii pe obiective / competente se poate realiza prin intocmirea unei matrice de evaluare, care reprezinta in acelasi timp pentru profesor si un „inventar” al metodelor si al instrumentelor folosite in scopul adaptarii si autoreglarii eficiente.

In mod similar, pentru disciplinele la care insusirea / cunoasterea unor elemente de continut este esentiala, se pot construi matrice de evaluare pe continuturi si domenii de continut.

Pornind de la matricele realizate, profesorii pot concepe instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea nivelului de acoperire a obiectivelor / componentelor prevazute de programa.

Obiective

Competente ale unitatii de invatare

Instrumente de evaluare

Proba

scrisa

Proba

orala

Proba practica/ proiect

Tema de lucru in clasa

Tema pentru acasa

Observarea sistematica a elevilor

Referat

Etc…..

Tabelul 16.Metode de evaluare

Ca o concluzie asupra importantei si rolului evaluarii in activitatea scolara, supunem urmatoarea sinteza

a. Evaluarea scolara si masurare

Cibernetic

Se tine cont de la inceput de efectele imprevizibile

Se corecteaza, in, mod constant, perturbarile imprevizibile

Se concluzioneaza periodic, raportandu-se la situatia de pornire

Scolar

Se analizeaza conditiile de invatare

Se amelioreaza procesul de invatare

Se analizeaza rezultatele invatarii

Tabelul 17. Evaluarea scolara si masurare

Functii si tip de evaluare

Inainte

In timpul

Dupa

Functii

orientare

reglare

certificare

Tip de evaluare

predictiva

formativa

sumativa

b. Demersul evaluarii formative si sumative

A evalua

Formativ (E.F.)

Sumativ (E.S.)

DE CE?

Pentru a ameliora conditiile de invatare

Pentru certifica rezultatele invatarii

CAND?

Chiar inainte

In timpul invatarii

Chiar

dupa

corelat

Dupa evaluarea formativa din perioada invatarii

Tip de evaluare

E.F. de pornire

E.F.

Interactiva

E.F.

Diagnostic

E.F.

punctuala

E.F. de etapa

E.S. interna

E.S. externa

CE ?

Cunostinte, aptitudini, atitudini, conditii exterioare necesare pentru a incepe o etapa.

Intelegerea sarcinii. Motivatia personala si de grup. Metoda de lu-cru. Reprezentarea pe care o au elevii asupra disciplinei (erori, dificultati, progrese).

Conditii:--- personale(aptitudini,blocaje afective).

- familiale. – sociale (context cultural, economic).

- medicale.

-Rezultatul unei secvente de invatare

-Analiza principalelor subobiective.

-Achizitionarea „comportamentelor terminale vizate prioritar de catre profesor.

-Formarea

„conduitei necesare” pentru insertia ulterioara.

- formarea de aptitudini socialmente semnificative (in situatie reala ).

CUM OBSERVAM  (MASURAM)

Demers neinstrumentat(observatie, discutie).

- instrumentat (teste, grile de observare, de autoevaluare).

Demers mai degraba neinstrumentat (analiza de erori, observarea comportamentului global, multiplicarea surselor de informatie, autoevaluarea).

Demers mai degraba instrumentat (lucrari, teste, chestionare, scari de evaluare, grile de observare).

Utilizarea mijloacelor de informare aflate la dispozitie (exercitii, fise activitati scrise).

Demers instrumentat (lucrari colective).

Instrumente pentru esalonarea obiectivelor programei.

Instrumente care vizeaza obiectivele terminale de integrare.

CUM SITUAM / APRECIEM CEEA CE AM OBSERVAT

Stabilirea pragurilor de exigenta.

Gasirea strategiilor de sprijin.

Estimarea cailor si a posibilitatilor de a aborda invatarea.

Interpretarea intuitiva a demersu-lui de invatare.

Formularea ipotezelor de lucru care se pot testa imediat.

Interpretarea  cu discernamant a dificultatilor pe baza informatiilor mai mult sau mai putin obiective.

Analiza profilului rezultatelor.

Calculul scorului global de reusita.

Stabilirea nivelurilor.

Referinta criteriala si normativa pentru a sti daca obiectivele sunt atinse.

Referinta criteriala pentru a masura  daca obiectivele sunt realizate.

CUM UTILIZAM INFORMATIILE

Realizam secventa prevazuta.

Modificam planificarea.

Stabilim remedii.

Explicam din nou.

Cautam argumentarea motivatiei.

Solicitam elevilor sa se ajute intre ei.

Propunem demersuri de invatare pornind de la punctele tari ale elevilor.

Continuam activitatea.

Recomandam exercitii de remediere / corectare.

Modificam planificarea.

Sprijinim elevii care au atins obiectivele.

Informam parintii.

Decernam (sau nu) diploma / certificatul.

Certificam (sau nu) competenta.

Tabelul 18. Demersul evaluarii formative si sumative

9 Comunicarea rezultatelor scolare

Comunicarea rezultatelor scolare si cunoasterea acestora, atat de catre elevi si parinti, cat si de alti parteneri educationali este deosebit de importanta, din motive diverse si uneori, diferite. Astfel:

  • elevilor: pentru a-si autoaprecia si imbunatati modul de invatare;
  • parintilor: pe de-o parte, pentru a determina timpul necesar copiilor lor pentru studiu, pe de alta parte, pentru a face planuri educationale si de cariera;
  • profesorilor si autoritatilor scolare: pentru a determina nevoile de instruire ale elevilor, pentru a-i ajuta sa-si planifice eficient programul de invatare, pentru a compara rezultatele elevilor la nivel national in scopul mentinerii / modificarii standardelor, selectiei si certificarii si, nu in ultimul rand, pentru revizuirea politicii educationale;
  • societatii civile: pentru a sprijini insertia profesionala a viitorilor absolventi, dar si pentru a verifica utilitatea cheltuielilor banilor publici.

Comunicarea rezultatelor scolare se poate realiza prin modalitati diferite:

  • note si medii: se adreseaza, in special, elevilor si parintilor, in ideea de a-i informa asupra nivelului de parcurgere a programului, nivelului de cunostinte, progresul / stagnarea / regresul realizat, cat si atitudinea elevilor fata de educatia pe care le-o furnizeaza scoala si modul in care se manifesta motivatia sau dezinteresul fata de activitatea de invatare;
  • sedinte / intalniri cu parintii in scopul informarii reciproce, dezbaterii, analizei, sugestiilor reciproce si concluziilor profitabile pentru formarea si dezvoltarea subiectilor;
  • scrisorilor catre parinti si vizitele la domiciliu prilejuiesc realizarea unor constatari pertinente in scopul conturarii unei diagnoze reale si obiective ca baza pentru o prognoza eficienta si pentru stabilirea unor modalitati comune sau complementare de actiune a scolii si familiei;
  • rapoartele prezentate periodic de catre profesorul diriginte in fata parintilor este o sinteza a opiniilor membrilor consiliului clasei. Pentru a fi eficient, el trebuie sa faca o diagnoza, sa contina obiective curriculare, sa contribuie la cresterea motivatiei elevilor. Raportul cuprinde activitatea desfasurata de elevi, activitatile suplimentare, criteriile in raport cu care a fost evaluata activitatea, participarea individuala sau in activitatile de grup a elevilor, comportamentul acestora (persistenta, independenta, colaborarea, respectul etc.), sugestii specifice pentru activitatea viitoare si a sprijinului necesar din partea parintilor;
  • rapoartele rezultatelor examenelor cuprind descrierea examenelor (scopuri, obiective, tipuri de teste), modul de construire a testelor, modul de desfasurare si de administrare a examenelor, rezultatele obtinute (analiza, concluzii, sugestii).





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2383
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site