Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

Demersuri specifice intreprinse in design -ul activitatii didactice din cadrul disciplinei Biologie

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Demersuri specifice intreprinse in design -ul activitatii didactice din cadrul disciplinei Biologie

1. Perspective moderne asupra design - ului

activitatii didactice la disciplina Biologie




La Biologie, design – ul, respectiv proiectarea curriculara prezinta noi directii:

•focalizarea pe achizitiile finale ale invatarii; •accentuarea dimensiunii actionale in formarea

personalitatii elevului;

•definirea clara a ofertei instructiv – educative in raport

cu interesele si aptitudinile elevului, precum si cu

asteptarile societatii.

Programele scolare trebuie respectate in proiectarea

didactica. In design – ul demersului didactic la Biologie prima etapa o constituie planificarea calendaristica.

O orientare actuala este alcatuirea planificarilor calendaristice pe unitati de invatare.

M. Singer, L. Sarivan, D. Oghina, I. Leahu, M. Cerchez si M. Neagu definesc in Ghid metodologic, aria curriculara Matematica si Stiinte ale naturii, unitatea de invatare - ,,reprezinta o structura didactica deschisa si flexibila, care are urmatoarele caracteristici:

determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta / competente specifice;

este unitara din punct de vedere tematic;

se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

se finalizeaza prin evaluare’’¹.

Este vorba de proiectarea didactica a unei teme, in care profesorul are rol fundamental, activitatea lui fiind cea de predare, strans corelata cu cea de invatare a elevului, fapt pentru care consider mai adecvata formularea de ,,unitate tematica de predare – invatare’’. Bineinteles, ca trebuie sa avem in vedere o reinnoire a actului de predare, o centrare a lui pe coordonarea si dirijarea activitatii elevilor, pe sprijinirea efortului lor idividual si / sau de echipa de redescoperire a noilor cunostinte biologice.

Fiecare profesor isi poate structura la libera alegere unitatile de invatare.

Acestea sunt elaborate pe parcursul anului scolar, inaintea abordarii la clasa a unitatii respective. Aceeasi autori, in acelasi ghid, considera ca proiectarea ,,unitatii de invatare’’ este superioara celei traditionale centrata pe lectii.

Consider ca exista calitati si avantaje pentru proiectarea pe lectii:

asteptarile elevilor sunt clare ora de ora, prin obiectivele secundare ( operationale ) la gimnaziu / competentele secundare ale lectiilor la liceu si nu pe termen mediu si lung, ca pentru unitatea de invatare, existand posibilitatea de a avea o imagine clara a ceea ce trebuie sa se intample si fiind mobilizate rapid mecanisme de inlaturare a neajunsurilor ivite pe neasteptate (numai intr – un cadru foarte

¹ C.N.C, MEC. si colab., Ghid metodologic – aria curriculara

Matematica si stiinte ale naturii, Bucuresti, Editura S.C.

Aramis Print s.r.l., 2002

bine cunoscut poti sa folosesti creator si eficient momentele intamplatoare);

prin incadrarea corecta in ansamblul tematic a fiecarei lectii se creeaza un mediu de invatare coerent;

proiectarea didactica va fi realizata si pe termen scurt, cu accent mai mare pe ritmurile de invatare proprii ale elevilor, de la ora la ora si deci cu o crestere a eficientei procesului de invatamant;

prezinta multe elemente asupra fiecarei ore, pentru fiecare obiectiv secundar ( operational) / competenta secundara a lectiei fiind stabilite, metodele de invatamant, mijloacele de invatamant, eventual fisa de lucru si / sau fisa de evaluare orienteaza mai bine asupra continutului ce trebuie predat infiecare lectie prin schema la tabla continuta de proiectul acesteia;

permite o mai buna dirijare a invatarii pe baza unei intense conexiuni inverse ce sunt prezente in mod detaliat in proiectul de lectie, contribuindu – se la cresterea eficientei invatamantului.¹

In proiectarea didactica a lectiilor de biologie, in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant la Biologie, trebuie luata in calcul strategia didactica actuala, cea care corespunde cel mai bine formarii personalitatii elevilor in societatea contemporana, si anume, euristica si interactiva. Prin aceasta, se inlocuieste invatamantul traditional, explicativ – reproductiv, cu unul modern, centrat pe activitatea elevilor, de redescoperire a noilor concepte de specialitate, in cadrul unor activitati organizate combinat – frontal, pe echipe - sociocentric, individual.

Noua orientare in proiectarea metodologiei lectiei

¹  Ciobanu, Mariana, conducator stiintific – Prof. Univ. Dr

Cerghit, Ioan, Teza de doctorat - ,,Modele alternative de

instruire utilizate in invatamantul biologic”, Bucuresti, 2003

porneste de la cognitie, ca reflectare activa a lumii obiective in constiinta individului; actiunea, operatia sunt fundamentul cunoasterii. ,,Dezvoltarea gandirii operatorii a elevilor poate fi dirijata si stimulata. In acest scop, este necesar ca, in proiectarea didactica, profesorul de biologie sa stabileasca operatiile care permit, in mod activ, asimilarea notiunilor ce formeaza continutul lectiei de invatat’’¹.

¹ Ciolac, Russu, A., in Ciurchea, M., Ciolac, Russu, A.,

Iordache, I., Metode de invatamant si integrarea lor in lectia

de biologie, in Metodica predarii stiintelor biologice,

Bucuresti, EDP, 1983

Relatiile dintre etapele procesului de invatare si metodologia didactica (demers didactic)

Operatii mentale

¯

Categorii de competente

concepte operationale

¯

Demersul didactic solicita

¯

Perceptie

¯

Receptare

¯

Situatii problema din viata

reala

¯

Interiorizare

¯

Prelucrare primara

¯



Problematizare, invatare

euristica pe exemple

relevante

¯

Construire de structuri

mentale

¯

Algoritmizare

¯

Prelucrarea unor continuturi

si informatii cu o reala

calitate didactica

¯

Acomodare interna

Prelucrare secundara

Modelare, aplicatii practice

care se constituie in modele

semnificative si care permit

sistematizari

Astfel, in concordanta cu noua orientare strategica, metodele expozitiv – receptive sunt utilizate din ce in ce mai putin, in favoarea metodelor activ – participative, ele fiind folosite totusi pentru anumite continuturi, momente, conditii in care pot fi avantajoase.

In lectiile de biologie moderne, metodele traditionale innoite, modernizate (experimentul didactic simulat cu ajutorul computerului, demonstratiile multi – media, expunerea cu oponent, prelegerea – dezbatere, etc.) se imbina judicios cu sociocentrice, inovatiile metodologice euristice si interactive, cum ar fi fishbowl, reuniunea Philips 6 / 6 etc.

Metodele de interactiune educationala, uzitate in modelul sociocentric de instruire, pun un accent deosebit pe dezvoltarea individului in interiorul grupului.

In proiectarea unei lectii de biologie moderne, profesorul are in vedere alternarea activitatilor individuale ale elevilor cu activitatile pe echipe sau cu cele de bilant colectiv.

Pentru toate formele de organizare a activitatii didactice, frontala, pe echipe, individuala este nevoie de o baza didactico – materiala, care sa ofere posibilitati marite de intelegere mai buna a continuturilor, de insusire a lor, dar si posibilitati de formare a unor priceperi si deprinderi intelectuale si psihomotorii specifice studiului Biologiei.

Exista o tendinta actuala tot mai mare de proiectare a utilizarii a unor mijloace audio-vizuale in invatamantul biologic, respectiv tehnicilor video, inregistrarilor filmice, sonore, retroproiectoarelor si foliilor pentru acestea, diascolului si diapozitivelor, diafilmelor etc., acestea fiind mijloace didactice eficiente si pentru invatamantul biologic de perspectiva, inclusiv a unor tehnici informationale – de tipul calculatorului electronic, dischetelor, CD - urilor.

In invatamantul biologic actual si de perspectiva se poate vorbi si de o reorientare a sistemului de evaluare.

In proiectarea didactica trebuie sa avem in vedere cateva laturi mai relevante ale acestei reorientari si anume:

•diversificarea metodelor de evaluare, alaturi de cele traditionale – probe orale, probe scrise, probe practice, fiind folosite si metode alternative, complementare – referatul de investigare stiintifica independenta,referatul de documentare bibliografica, proiectul, portofoliul, investigatia, autoevaluarea etc.;

•in realizarea probelor orale si scrise capata o importanta marita in invatamantul biologic actual itemii cu alegere simpla, itemii cu alegere multipla, itemii de tip ,,pereche’’, rezolvarea de probleme, eseul structurat / semistructurat, eseul liber;

o nota pusa in cadrul evaluarii continue este, de regula, rezultatul mai multor evaluari etc.

2. Design - ul activitatii didactice la Biologie

Design – ul activitatii didactice (proiectarea didactica) la Biologie reprezinta procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si educatiei.

In functie de perioada de timp luata ca referinta, se pot distinge doua variante ale proiectarii didactice:

a)  proiectarea globala;

b) proiectarea esalonata.

Proiectarea globala are ca referinta o perioada mai mare de instruire (ciclu sau an de studii) si opereaza cu obiective, continuturi si criterii de evaluare mai largi, ce au in vedere activitatile din institutiile scolare. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizeaza indeosebi prin dimensionarea planului de invatamant si a programelor scolare. Ea creeaza cadrul, limitele si posibilitatile proiectarii esalonate.

Cadrul didactic de biologie realizeaza o proiectare esalonata, relationandu–se la trei planuri temporale

a) anul scolar;

b)      semestrul scolar;

c) ora scolara.

In proiectarea demersului didactic la Biologie, prima etapa o constituie planificarea calendaristica (anexa IX). Un model de rubricatie pentru planificarea calendaristica, indicat de CNC ¹, este:

Unitati de invatare

Obiective de referinta/ competente specifice

Continuturi

Nr. de ore

Saptamana

Obs.

Dupa planificarea calendaristica etapa care urmeaza este cea a proiectarii materiei la Biologie pe unitati tematice de predare – invatare.

Un model de rubricatie pentru proiectarea didactica pe unitati de invatare, indicat de CNC ², este:

Detalieri de continut

Obiective

de referinta / competente specifice

Activitati

de invatare

Resurse

Modalitati

de

evaluare



¹′ ² C.N.C, MEC. si colab., Ghid metodologic – aria curriculara

Matematica si stiinte ale naturii, Bucuresti, Editura S.C.

Aramis Print s.r.l., 2002

Sunt utile urmatoarele repere in proiectarea didactica pe unitati tematice de predare - invatare la Biologie:

stabilirea succesiunii de parcurgere a continuturilor;

gruparea continuturilor in unitati coerente tematic;

corelarea continuturilor fiecarei grupari tematice, realizate in etapa anterioara, cu competentele specifice vizate;

daca gruparea tematica selectata vizeaza cel putin o competenta specifica pentru fiecare competenta generala, care are trimitere in programa la tematica respectiva se poate constitui intr-o unitate de invatare;

verificarea concordantei dintre demersul didactic propus si oferta de resurse didactice de care dispune scoala;

se acorda un numar de ore cat este necesar

pentru fiecare continut, in concordanta cu

obiectivele de referinta / competentele specifice

vizate;

7. diversificarea activitatilor de invatare.

In lucrarea de fata sunt prezentate doua proiecte de unitate tematica de predare – invatare:unul pentru clasa a VI–a, cu tema ,,Insectele’’(anexa X) si altul pentru clasa a IX – a, cu tema ,, Mecanisme ale transmiterii caracterelor ereditare - legile mendeliene ale ereditatii si abateri aparente de la acestea’’(anexa XI).

Proiectarea lectiilor de biologie.

Lectia este o secventa de instruire. Iar a instrui inseamna a planifica, a proiecta, a organiza, a dirija si a controla, functii ce asigura exercitarea rolului conducator ce revine cadrului didactic in procesul de invatamant.

Lectia de biologie este principala forma a activitatii didactice, o veriga in cadrul sistemului disciplinelor biologice. Proiectarea unei lectii de biologie este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza in cadrul unui timp determinat, de obicei o ora scolara.

O pregatire serioasa a lectiei de biologie, incepe cu un act de proiectare, de gandire, de imaginare si fundamentare a acesteia din toate punctele de vedere, o lectie buna fiind rezultatul, in primul rand, al unui proiect didactic bine gandit. Improvizatia poate sa aduca surprize chiar profesorilor cu “har pedagogic”.

Activitatea desfasurata intr – o lectie de biologie este anticipata mai mult sau mai putin de profesor in proiectul de lectie, ce reprezinta produsul material al proiectarii didactice. Proiectul de lectie se deosebeste de planul de lectie prin complexitate si rigurozitate. Scopul proiectului de lectie este acela de a pregati trecerea fara dificultati de la intentie (proiect) la realizare (actiune). Proiectul de lectie poate fi realizat sub forma de tabel (M. Ionescu, 1982; C. Cucos, 1996), dar si sub forma unei fise de lucru (R. Tavernier, 1992). Indiferent de forma, proiectul trebuie sa contina, in principal:

•obiectivele fixate;

•notiunile stiintifice vizate;

•schita pe tabla a lectiei;

•diferitele faze de activitate;

•metodele si mijloacele de invatamant necesare;

•formele si metodele de evaluare a achizitiilor.

Pregatirea profesorului de biologie pentru activitatea didactica si pentru elaborarea proiectului presupune parcurgerea etapelor ce se vor prezenta in continuare.

1. Consultarea personalizata a programelor scolare nationale si locale de biologie.

Trebuie sa avem in vedere, in proiectarea si realizarea lectiilor de biologie, consultarea, insusirea si respectarea programelor scolare.

Conform noilor programe scolare de biologie, care sunt destul de flexibile, trebuie sa avem in vedere atat in proiectarea lectiilor de biologie, cat si in organizarea si derularea lor, urmatoarele aspecte:

•renuntarea la supraincarcarea lectiilor de biologie cu

informatii teoretice ale stiintelor biologice, inutile;

•orientarea continuturilor spre aplicatii utile in viata

cotidiana;

•asigurarea ponderii activitatilor independente de

investigare si redescoperire, de invatare activa;

•diminuarea invatarii reproductive prin memorare

mecanica a unor concepte abstracte de biologie;

•dezvoltarea interesului si curiozitatii pentru domeniul

Biologiei;

•exersarea de competente cum ar fi – formularea de

ipoteze, organizarea si desfasurarea unor activitati

experimentale in mod independent, formularea de

concluzii argumentate stiintific, rezolvarea de

probleme si luarea de decizii etc.;

•identificarea si utilizarea diverselor surse de documentare, necesare activitatilor de investigare;

•incurajarea elevilor sa – si asume responsabilitati, sa

coopereze, sa formuleze observatii critice si solutii

constructive etc.;

•intensificarea si diversificarea modalitatilor de

autoevaluare a activitatii elevilor.

In cazul disciplinelor optionale, profesorul va consulta programa elaborata si aprobata de ISJ / ISMB, respectand obiectivele cadru la clasele V – VIII sau competentele generale la clasele IX – XII, obiectivele de referinta sau competentele specifice formulate, precum si continuturile stabilite de catre profesor in concordanta cu optionalul ales.

2. Consultarea manualelor de biologie si a altor surse de informare stiintifico – metodica.

Materia de predat este prevazuta de programa scolara; manualul de biologie reprezinta fundamentul elaborarii oricarei lectii de biologie.

Dar nici un manual nu este perfect. Dintre deficientele intalnite in acestea:

a) greseli de ordin stiintific : foliolele sunt lobii frunzelor compuse; pistilul este organul de reproducere barbatesc; semintele de grau sunt fructe; polenul ajunge pe conurile barbatesti si fecundeaza ovulele din care rezulta semintele descoperite; mugurele rasare din bulb; cenobiul si colonia sunt tesuturi; frunza este alcatuita din limb, petiol si teaca; pigmentii clorofilieni dispersati in celule; tubul polinic se uneste cu ovulul; fructe cu o samanta numita sambure; confundarea peretelui celular cu membrana celulara; ovulele sunt celulele reproducatoare femeiesti; bacteriile si algele albastre – verzui sunt plante; din floare se dezvolta fructele si semintele; polenizarea este trecerea polenului de pe stamine pe pistil; protistele sunt numai protozoarele; Plasmopara viticola si Claviceps purpurea sunt bazidiomicete etc.;

b) neconcordanta unor manuale de biologie cu noile programe de biologie – algele incluse in regnul plantelor, netratarea sau sumara tratare a ultrastructurii componentelor celulare, a proceselor fundamentale celulare ce asigura functiile componentelor celulare (clasa a IX – a), neasigurandu – se o baza stiintifica pentru clasa a X – a; predominanta in unele manuale de clasa a X – a a notiunilor de anatomie si nu de fiziologie ;

c) pleonasme, repetari, inutilitati – din cicoare se obtine cicoarea; ramuros si ramificat; “prin ocrotirea naturii intelegem toate masurile care se iau pentru a opri de la distrugere natura inconjuratoare”; “drumul strabatut de planta” etc.;

d) termeni neadecvati – ierbos in loc de erbaceu; roscov in loc de gladita; sporogoni in loc de sporogoane; poluarea este un proces etc.;

e) unele manuale sunt obositoare prin sutele de interogatii stereotipe, multe inutile si simpliste, iar multe foarte greu sau imposibil de a fi rezolvate de catre elevi;

f) ilustratia neexplicata, adesea neadecvata (prea mica sau neclara), ineficienta didactic, fara valoare instructiva;

g) fise de observatii nepractice, nestiintifice si ca urmare contraindicate; fise de determinare in loc de chei de determinare, care de fapt sunt niste fise de prezentare;

h) unele manuale de biologie prezinta extrem de putine activitati experimentale, activitati care sa contribuie la dezvoltarea creativitatii elevilor;

i) sunt manuale ce nu motiveaza elevii pentru studiu, nefiind atractive, neexistand o varietate de tipuri de sarcini oferite elevilor, aglomerate cu continut informational, uneori neconcludent, cu limbaj greu accesibil, condensat, cu putine exemple legate de viata cotidiana, cu grafica neadecvata;

i) desene neinsotite de titlu si notatii, nerespectandu – se, in realizarea lor, culorile conventionale;

j) abundenta in denumiri stiintifice, unele incorecte;

k) probe de evaluare nerealizate metodic, fara cerinta, punctaj, barem de corectare, timp de lucru, nestimulandu – se autoevaluarea;

l) unele manuale nu ofera posibilitati pentru munca in grup, in colaborare;

m) termeni neexplicati in unele manuale de biologie.

Toate neajunsurile prezente in manualele de biologie urmeaza sa fie eliminate prin efortul cadrului didactic care preda dupa manualele respective. Profesorului ii revine obligatia sa duca mai departe actiunea de pedagogizare a continutului redactat in manuale si programe scolare. Lui ii revine obligatia sa asigure rigurozitatea stiintifica si gramaticala, sa faca transmisibil, inteligibil, usor si temeinic de asimilat continutul dorit, sa asigure parcurgerea programei scolare, prin imbogatirea informationala a manualelor de biologie ce nu cotin anumite teme din programe, prin imbogatirea continutului manualelor cu exemple din viata cotidiana, proiectarea in cadrul unitatilor de continut a unor activitati experimentale adecvate, prezentarea metodica a fiselor de lucru, a fiselor si probelor de evaluare, urmarindu – se dezvoltarea la elevi a gandirii logice si creatoare, precum si a capacitatii lor de autoevaluare si coevaluare, prezentarea metodica a ilustratiilor si desenelor, proiectarea organizarii lectiilor de biologie pe baza imbinarii activitatii frontale cu cea individuala si pe echipe.

In acest sens, cadrele didactice trebuie sa posede o foarte buna pregatire in specialitate si in psihopedagogie, sa aiba predispozitie spre studierea unor multiple surse de informare bibliografica – surse actualizate si autorizate, spre invatare, autoperfectionare, autoformare continua.

Se impune cu necesitate consultarea manualelor de biologie si a altor surse de documentare metodico – stiintifice, astfel incat sa fie depistate oportun si adecvat deficientele unor documente de curriculum, precum si eliminarea neajunsurilor.

3.Incadrarea lectiei in sistemul de cunostinte predat; evidentierea bazei de reactualizare a cunostintelor insusite anterior, necesara studiului temei in cauza.

Programa scolara si manualul, care o dezvolta, fac o distributie a materiei pe sectiuni mai mari, de ordinul unor capitole sau teme, ordonate intr – o anumita succesiune, care odata parcursa reconstituie intregul obiect de invatamant avut in vedere. Repartizarea, mai departe, a materiei pe lectii si alte tipuri de activitati, mai exact pe sisteme de lectii, revine celui care preda.

Pentru a proiecta si organiza o lectie de biologie, profesorul, stabileste locul ei in sistemul de cunostinte al capitolului din care face parte.

4. Elaborarea continutului lectiei; alegerea notiunilor de invatat si priceperilor si deprinderilor de format sau dezvoltat.



Interventia activa, creatoare a profesorului in determinarea continutului concret al lectiei este o chestiune complexa, de analiza si optimizare, concentrata pe trei directii principale care se intrepatrund strans intre ele: a selectarii, a organizarii si a prelucrarii informatiei si priceperilor, deprinderilor de lucru.

Orientandu – se dupa programa scolara si manualele de biologie, profesorul va trebui sa asigure continutul informativ si formativ – educativ, adecvat in raport cu obiectivele de atins.

Din punct de vedere informativ, dupa cum s – a mai precizat si in capitolul II. 3. ,, Interactiunea dintre obiective, continuturi, metode didactice, evaluare in cadrul disciplinei Biologie’’, vor fi in atentia profesorului atat aspectele cantitative, cat si cele calitative.

O grija cu totul deosebita trebuie acordata organizarii corecte a materialului de studiu, adica structurarii explicite a informatiei, ideilor, exemplelor, operatiilor etc. in limitele impuse de timpul, resursele umane, regulile didactice si conditiile de mediu date.

Organizarea optima a continutului se face prin concentrarea asupra esentialului.

Pentru fiecare ora profesorul selecteaza conceptele principale, adica acelea care il ajuta pe elev sa inteleaga ceea ce este esential in lectie. Acestea vor figura apoi si in schita de pe tabla. Schita pe tabla si desenele usureaza intelegerea continutului lectiei de catre elevi daca sunt bine gandite si utilizate de profesor.

O preocupare centrala in didactica moderna este abordarea intra- , inter- , trans- si pluridisciplinara a continutului, ca necesitate a organizarii fiecarei lectii in parte. Intradisplinaritatea (monodisciplinaritatea) este transferul de informatie intre probleme sau teme de studiu, intre ramuri ale domeniului de studiu; reprezinta forma traditionala de instruire.

In proiectarea didactica a unitatilor informationale la Biologie, trebuie avute in vedere corelatiile intradisciplinare ale notiunilor de fiziologie vegetala si animala cu cele de histologie, morfologie si anatomie vegetala si animala, corelatiile anatomiei si fiziologiei sistemelor corpului omenesc cu anatomia si fiziologia sistemelor de organe de la mamifere, corelatiile notiunilor de ecologie cu cele de sistematica si taxonomie vegetala si animala, corelatiile cu notiuni de embriologie, anatomie comparata, citologie, genetica, paleontologie etc. pentru stabilirea conceptului de evolutionism etc.

Interdisciplinaritatea implica un anumit grad de integrare intre diferite domenii de cunoastere, diferite abordari si utilizarea unui limbaj comun, permitand schimburi de ordin conceptual si metodologic. Este vorba de corelatii intre concepte biologice si concepte studiate la celelalte obiecte de invatamant din aceeasi arie curriculara cu Biologia - ,,Matematica si Stiinte ale naturii’’. In proiectarea lectiilor de biologie trebuie avute in vedere corelatiile interdisciplinare cu urmatoarele discipline:

1) cu Chimia, in predarea compozitiei chimice a materiei vii (apa, saruri minerale, substante organice), fotosintezei (reactiile etapelor de lumina si de intuneric a fotosintezei), proceselor fundamentale ce au loc in mitocondrii pentru a – si asigura rolul de “uzine energetice” (glicoliza, decarboxilarea oxidativa si fosforilarea oxidativa), biochimiei unor componente celulare, structurii moleculare a acizilor nucleici, codului genetic, sintezei proteinelor, compozitiei chimice a sucurilor digestive, alimentelor, oaselor, muschilor, urinei, chimismului apei, aerului, solului in studiul poluarii etc.

2) cu Fizica in predarea transpiratiei (evaporarea), parghiilor osoase (tipurile de parghii), mecanismului vederii (refractia luminii, tipuri de lentile), mecanoreceptiei (vibratiile corpurilor), circulatiei venoase (circulatia lichidelor si forta gravitationala), circulatiei continue in artere (elasticitatea), respiratiei mamiferelor (diferenta de presiune partiala a gazelor), in realizarea unor grafice etc.;

3) cu Matematica in calcularea raportului de segregare a genelor in urma unor hibridari (in studiul legilor mendeliene), in calcularea efectivului, densitatii, biomasei unor organisme, in calcularea cantitatii de sange din corp in functie de greutate etc.

Transdisciplinaritatea se refera la corelarea conceptelor biologice cu concepte studiate la discipline din alte arii curriculare decat cea in care este inclusa Biologia. In acest sens, putem vorbi de corelatii intre cunostinte de biologie si cunostinte studiate la Limba si literatura romana, Geografie, Informatica, Artele plastice, Educatie fizica, Limba Engleza etc.

Sunt exemple de corelatii transdisciplinare cu Geografia, urmatoarele : in predarea variatiilor sezoniere ale vietuitoarelor, se fac legaturi cu clima, corelatiei sol – plante – animale – corelatii cu conceptul de sol, tipurilor de ecosisteme de pe Glob – corelatii cu conceptele de latitudine, longitudine, altitudine, sol , roca, clima, adaptarile vietuitoarelor la diverse medii de viata – se fac legaturi cu notiuni despre conditiile de sol, clima, relief) etc.

Pentru determinarea variatiei pulsului, respiratiei in functie de efort, se solicita elevilor efectuarea unor exercitii fizice, precum genoflexiuni, fandari, sarituri in inaltime etc.

In predarea lectiei ,,Particularitati structurale ale organelor vegetale’’ la clasa a X- a pot fi recitate versuri despre plante, scrise de cei mai mari poeti romani (exemplu ,,Floare albastra’’, Mihai Eminescu). Tot in aceasta lectie pot fi demonstrate tablouri ale unor pictori celebri.

In corelatiile transdisciplinare cu Informatica sunt folosite tehnici informationale si comunicationale moderne – computere, programe informatice, Internet, dischete, CD – uri.

In anumite lectii li se poate solicita elevilor traducerea unor informatii biologice din anumite limbi straine studiate de catre ei in limba romana.

Pluridisciplinaritatea consta in abordarea unei teme, unei situatii, unei probleme, de mai multe discipline cu metodologii specifice; reprezinta abordarea unui fenomen in globabilitatea sa, in contextul multiplelor sale relatii cu alte fenomene din realitate.

Spre exemplu, in proiectarea studiului plenar al unei plante trebuie sa se aiba in vedere pluridisciplinaritatea, respectiv corelarea notiunilor de biologie a plantei respective cu Geografia (sol, clima, relief), cu Chimia (continutul chimic al organelor recoltate, chimismul solului), cu Matematica (densitate, biomasa), cu Tehnologia (tehnica cultivarii plantei), cu Fizica (influienta luminii, umiditatii, temperaturii asupra cresterii plantei, miscarea unor organe) cu Literatura romana (descrieri metaforice a plantei respective in proza, poezie), cu artele plastice (picturi celebre cu planta respectiva), cu Muzica (muzica celebra ce a avut ca sursa de inspiratie planta studiata).

Profesorul de biologie trebuie sa selecteze, in vederea proiectarii lectiilor de biologie, atat deprinderi intelectuale, cat si deprinderi practice de lucru cu tehnicile, aparatura si ustensilele de laborator specifice studiului Biologiei.

Lectia de biologie nu poate urmari numai obtinerea unor efecte cognitive si psihomotrice, ci si afective, etice, estetice asupra dezvoltarii personalitatii elevilor.

In proiectarea lectiilor de biologie, profesorul trebuie sa aiba in vedere in mod permanent valorificarea continutului informational in plan educativ, capacitatea lectiei de influientare a atitudinilor si convingerilor ecologice, sanogenetice, de formare a opiniilor si sentimentelor social – morale, estetice, etice etc.

Se poate contribui la educatia intelectuala a elevilor prin orele de biologie, proiectand, organizand si desfasurand activitati de atragere a elevilor spre biologie, de starnire a curiozitatii lor biologice, de utilizare a manualului de biologie, de utilizare a dictionarelor de biologie vegetala, animala, ecologica, de utilizare a atlaselor, a cheilor de determinare si a determinatoarelor, de realizare de colectii vegetale si animale etc.

Biologia este disciplina prin care se realizeaza in scoala, cu preponderenta, educatia ecologica si educatia pentru mediul inconjurator. Nu trebuie sa existe lectie de biologie pentru care sa nu se aiba in vedere in proiectarea, organizarea si derularea ei , unele activitati prin care sa se atinga macar o latura a educatiei ecologice sau a celei pentru mediul inconjurator. Prin activitatile didactice proiectate in vederea realizarii educatiei ecologice, se are in vedere contributia acesteia la formarea unei constiinte si conduite ecologice.

Orele de biologie ofera cel mai mare volum de informatii utile si cele mai potrivite momente pentru a forma convingeri si deprinderi pentru pastrarea sanatatii. In educarea pentru sanatate a elevilor si formarea la acestia a unui comportament igienic, trebuie sa avem in vedere, proiectarea, organizarea si desfasurarea unor activitati destinate acestui tip de educatie.

Cunostintele biologice trebuie mereu puse in corelatie cu starea de sanatate a omului. Unele programe si manuale scolare de biologie au si continuturi de igiena si prim ajutor.

In proiectarea lectiilor de biologie, pot fi in atentia profesorilor, urmatoarele elemente tematice de sanogeneza:

•igiena personala si colectiva;

•sanatatea mediului inconjurator;

•regimul de viata si munca;

•alimentatia corecta;

•evitarea consumului de droguri (inclusiv a consumului

de alcool);

•educatia impotriva fumatului;

•educatia sexualitatii.

In scopul realizarii educatiei sexuale, este de dorit ca profesorul de biologie sa proiecteze si sa initieze activitati prin care sa – i ajute pe elevi:

• sa obtina toate informatiile de care au nevoie pentru a lua cele mai bune decizii in conduita / igiena sexuala;

• sa – si dezvolte insusirile necesare pentru a – si organiza viata intr – un mod eficient si sanatos;

• sa inteleaga rolul pe care sexualitatea il ocupa in viata lor;

• sa inteleaga ca impulsurile sexuale sunt “normale”si ca nu trebuie sa le produca teama;

• sa inteleaga puterea anturajului si cum sa depaseasca influienta acestuia.

Disciplinele biologice predate in scoala au o contributie esentiala la educarea estetica, datorita obiectului lor de studiu care este natura. Orice continut stiintific al lectiilor de biologie, ca si al activitatilor extraclasa, poate fi prelucrat si transmis elevilor, in asa fel sa le trezeasca stari emotionale, sa – i uimeasca, sa le placa, sa aprobe sau, dimpotriva, sa dezaprobe ceea ce vad, aud, pipaie, miros sau gusta.

5.Analiza resurselor umane si materiale; realizarea de noi resurse materiale.

In proiectarea lectiilor de biologie, vizand stabilirea resurselor educationale sunt necesare operatii nu numai de analiza si delimitare a continutului invatarii (informatii, abilitati, atitudini, valori), ci si operatii de analiza si delimitare a resurselor psihologice (dezvoltare psihica a elevilor - structuri operatorii, structuri cognitive, motivatie externa sau interna a invatarii), a resurselor materiale, care conditioneaza buna desfasurare a procesului de invatamant (spatiu, mijloace materiale) si a celor temporale.

6.Definirea obiectivului principal / competentei principale si a obiectivelor secundare (operationale) / competentelor secundare ale lectiei de biologie.

O etapa importanta in proiectarea si organizarea oricarei lectii o constituie definirea cu claritate si cat mai multa precizie a scopului (obiectivului principal, major) – la gimnaziu, competentei principale, majore – la liceu si obiectivelor secundare (obiectivelor operationale) – la gimnaziu, competentelor secundare – la liceu de urmarit in cadrul acesteia.

Dupa definirea scopului, se trece la refinisarea acestuia, prin traducerea lui, mai departe, in obiective / competente secundare, comportamentale. Pasul urmator va fi, prin urmare, identificarea si definirea obiectivelor / competentelor comportamentale, cu sarcina de a preciza si mai clar ceea ce elevii vor fi in stare sa faca imediat. Pe baza acestora, profesorul va putea sa planifice secventele de invatare.

7. Stabilirea modelului de instruire si a strategiilor didactice.

Un model de instruire reprezinta un sistem care prin valoare sau calitati poate servi ca exemplu in desfasurarea procesului de invatamant.

In concordanta cu modelul (modelele) de instruire ales (alese), se stabileste strategia didactica.

Strategia arata “ce face profesorul” si “ce face elevul”; ea pune in evidenta capacitatea cadrului didactic de a actiona eficient si de a face si pe altii sa actioneze in virtutea aceluiasi tel, de a adopta structuri de actiune curajoase, realiste si eficiente, in acelasi timp.

Strategiile de predare – invatare trebuie sa fie focalizate pe atingerea obiectivelor cadru prevazute in programa scolara pentru gimnaziu sau pe competentele generale la liceu si sa activeze clasa la nivelul proximei dezvoltari.

Secventa cu care se incheie proiectarea strategiei didactice este cea a stabilirii scenariului didactic. Acesta este un instrument eficace pentru evitarea hazardului in activitatea didactica reala, concreta.

8. Stabilirea metodelor de invatamant si procedeelor didactice

Ïn vederea realizarii unei eficiente superioare a demersului sau didactic, profesorul de biologie trebuie sa urmareasca: selectarea celor mai adecvate metode in functie de obiectivele lectiei, de continutul informational al acesteia si de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor; imbinarea judicioasa a metodelor moderne cu cele traditionale innoite; folosirea cu mai mare preponderenta a metodelor specifice studiului stiintelor biologice, cum ar fi experimentul didactic si observarea independenta – macroscopica, microscopica; proiectarea si folosirea unui complex de metode si procedee didactice.

9. Stabilirea formelor de organizare a procesului de invatamant.

In vederea realizarii unei lectii moderne, profesorul va avea in vedere proiectarea si derularea acesteia, prin combinarea activitatii individuale a fiecarui elev cu momentele de activitate in echipa si cu momentele de bilant la nivelul clasei.

10. Fixarea modalitatilor de evaluare a achizitiilor la nivelul cunostintelor si a priceperilor, deprinderilor de lucru.

Modalitatile de evaluare, precum si suportul teoretico – actional al acestora, trebuie gandite de catre profesor in faza de pregatire a lectiei si vor fi incluse obligatoriu in proiectul de lectie. Inainte de inceperea lectiei de biologie, profesorul trebuie sa – si pregateasca materialele didactice cu ajutorul carora va efectua evaluarea orala si practica, precum si itemii ce vor fi folositi in probele si fisele de evaluare.

Succesul / insuccesul unei lectii depinde in mare masura de calitatea pregatirii si anticiparii secventelor instructiv – educative de catre profesor.

Elaborarea unei lectii constituie un act creativ, in care profesorul va trebui sa tina cont de orientarile actuale si de perspectiva metodice si stiintifice, precum si de problemele specifice Biologiei.

Alte referiri cu privire la obiective, metode didactice si evaluare s – au facut anterior, la capitolul II. 3. ,,Interactiunea dintre obiective, continuturi, metode didactice, evaluare in cadrul disciplinei Biologie’’. Despre evaluare, vor fi prezentate date suplimentare si in capitolul urmator

In lucrarea de fata sunt prezentate doua proiecte de lectie: unul pentru clasa a VII–a, cu subiectul ,,Fiziologia ochiului’’(anexa XII) si altul pentru clasa a X – a, cu subiectul ,,Tipuri de reproducere asexuata in lumea vie’’(anexa XIII).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1596
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site