Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

PROIECT DIDACTIC - Povestile - bucuria copiilor

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT  DIDACTIC

Unitatea de invatamant: Scoala Generala Nr. 1 - Suceava

Invatator: Lucasevici Catalina



Propunator:

Data: 13 martie

Clasa: I

Obiectul: Universul micului scolar - optional la nivelul mai multor arii curriculare

Unitatea de invatare: Prietena mea cartea

Subiectul: Povestile - bucuria copiilor

Scop: consolidarea cunostintelor referitoare la povestile copilariei

Obiective operationale:

La sfarsitul lectiei elevii trebuie:

O1: sa recunoasca povestile copilariei;

O2: sa numeasca povesti si autori de  povesti;

O3: sa caracterizeze personaje din povesti;

O4: sa grupeze personajele in functie de anumite criterii;

O5: sa identifice replici ale personajelor;

Strategii de predare - invatare

Metode si procedee: M1: conversatia;

: M2: explicatia;

: M3: brainstorming;

: M4: metoda ciorchinelui;

: M5: munca individuala;

: M6: exercitiul;

Mijloace de invatamant: M.I1: tabla;

: M.I2: fise de lucru;

Moduri de organizare: F(frontal), I(individual);

Bibliografie: M.Stanciu - Didactica postmoderna, Ed.Universitatii Suceava, 2003;

Etapele

lectiei

OB.

Continuturi

Metode

si

procedee

Mijloace

de

invatamant

Moduri

de

organizare

Evaluare

1.Moment organizatoric

1'

2.Captarea atentiei

9'

3.Anuntarea temei si a obiectivelor operationale

2'

4.Desfasurarea lectiei

30'

5.Retentia si transferul

7'

6.Incheierea lectiei

1'

O1

O2

O3

O4

O5

Asigur un climat adecvat pentru o buna desfasurare a lectiei. Pregatesc materialul didactic necesar.

"Pentru ca voi ati vorbit despre carte si biblioteca, am crezut ca cel mai bine este sa vin aici cu o poveste pe care am citit-o intr-o carte imprumutata de la biblioteca. Rugamintea mea este sa fiti atenti daca povestea pe care am sa v-o citesc este o poveste cunoscuta, deoarece cartea, cam veche, ce-i drept, avea cateva foi lipsa, cateva rupte si mai multe randuri sterse ."

Le citesc povestea de la Anexa 1, apoi solicit sa recunoasca povestile din povestea mea.

"Astazi vom discuta despre ceva ce voua, cu siguranta, va place, si anume despre povesti. Vom afla ce inseamna povestea pentru voi, ce autori de povesti cunoasteti, ce povesti stiti si care va plac mai mult. Despre ce vom discuta astazi?" - R - ".despre povesti."

Propun elevilor sa spuna ceea ce gandesc atunci cand aud cuvantul poveste. Scriu pe tabla toate sugestiile elevilor.

"Ce autori de povesti cunoasteti?" - R - ".Fratii Grimm, Andersen, Ion creanga, Charles Perrault, Petre Ispirescu si altii."

"Ce povesti cunoasteti?" - R - ".Cenusareasa, Alba ca Zapada, Degetica, Degetel, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Cei trei purcelusi, Fata babei si fata mosneagului, Soacra cu trei nurori, Sarea in bucate, Ratusca cea urata, Craiasa zapezii.".

"Spuneti-mi cateva povesti in titlul carora sa se regaseasca numere." - R - ".Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Alba ca Zapada si cei sapte pitici, Cei trei purcelusi, Soacra cu trei nurori, Cinci dintr-o pastaie, Cei trei frati imparati ."

"Acum as vrea sa aflu de la voi pe care personaje le considerati bune si pe care mai putin bune sau, mai bine zis, rele. Bineinteles ca vreau sa spuneti si de ce credeti asta." - R - ".iedul cel mic, pentru ca este ascultator, harnic si cuminte. .fata mosneagului pentru ca este harnica, frumoasa, cuminte, miloasa. .Alba ca Zapada pentru ca este buna la suflet, harnica, iubitoare. .mama Albei ca Zapada pentru ca este rea la suflet, rautacioasa, invidioasa. .fata babei pentru ca este lenesa, urata, rea la suflet."

Scriu pe tabla personaje rele si personaje bune, pentru a observa ca personajele pozitive au trasaturi fizice si de caracter pozitive, iar cele negative au trasaturi fizice si de caracter negative. Apoi intervin: "Nu intotdeauna frumusetea inseamna bunatate, iar uratenia rautate. Sunt situatii in care o persoana mai putin atragatoare la infatisare are un suflet bun si te ajuta in situatii mai grele, iar, uneori, o persoana frumoasa si atragatoare nu iti acorda sprijinul ei atunci cand te afli la greu."

"Pentru ca vreau sa va introduc in lumea povestilor, am sa va cer urmatoarele: fetele sa deseneze si coloreze rochita pe care ar purta-o daca ar fi Alba ca Zapada, Cenusareasa sau un alt personaj feminin, iar baietii sa deseneze zmeul pe care vrea sa-l invinga daca ar fi Praslea cel voinic sau alt viteaz de poveste."

Propun rezolvarea fisei de lucru de la Anexa 2.

Fac aprecieri colective si individu- ale cu privire la desfasurarea lectiei.

M1

M1

M2

M3

M1

M4

M5

M6

M1

M.I1

M.I1

M.I2

F

I

F

I

I

I

I

I

F

I

I

F

I

capacitatea de concentrare a atentiei si de identificare a povestilor

capacitatea de a intelege tema si obiectivele operationale

capacitatea de a participa in desfasurarea lectiei cu raspunsuri corecte, prompte si edificatoare

capacitatea de a lucra creativ

capacitatea de a recunoaste replici din povesti cunoscute

capacitatea de accepta aprecieri

Anexa 1

POVESTEA POVESTILOR

A fost odata ca niciodata, o fetita frumoasa ca toate fetitele, dar care purta un nume ciudat, si anume Degetica.

Intr-o zi, mama ei a trimis-o la bunica ca sa-i duca de mancare. Fetita si-a luat pelerina ei rosie, cosuletul cu mancare si a plecat. Ca sa ajunga la bunica trebuia sa treaca prin padure, acolo unde locuia capra cu trei iezi. S-a intalnit cu aceasta si, bineinteles, au schimbat cateva vorbe:

Buna ziua, capra!

Buna, Degetico! Nu te-am mai vazut de mult. Iarasi la bunica?

- Da, stiti ca e batrana si neputincioasa, asa ca ii mai duc ceva de mancare. Iezii ce va fac?

- Dee! Nu stii cum is copiii? Al mare-i dus la cei trei purcelusi, mijlociul se joaca cu Degetel, iar cel mic o plecat la Praslea cel voinic sa invete sa arunce cu buzduganul.

Daca toate-s bune, buna sa-ti fie si inima, zise Degetica si pleca.

Nu trecu mult de cand se desparti de capra si, iaca, se intalni cu o vecina din sat, care se intorcea din lume ducand un cufar mare.

Valeu, dar de unde ai cufarul ista asa de mare?

- De la Sfanta Duminica, pe care am slujit-o cum nimeni nu a facut-o, iar eu, dupa cum ma cunosti, mi-am ales rasplata ce-am crezut ca mi se cuvine. Nu e mult, dar e de ajuns!

- Da, chiar ca nu e mult, spuse Degetica cu voce prefacuta. Dar la mana ce-ai patit?

- Ica! M-a muscat o potaie, insa eu, buna la suflet cum is, i-am dat numai un picior.

Degetica nu mai apuca sa spuie ceva caci un val de plansete si jale ineca padurea. Se uita repede imprejur si ce sa vaza: sapte pitici duceau in spate un sicriu de sticla in care era asezata o fata frumoasa, cu parul negru, obrajii albi ca zapada si buzele rosii ca sangele. Degetica nu avu curaj sa-i intrebe ceva, iar vecina ei fugi repede ca nu cumva piticii sa-i fure cufarul.

Merse cat mai merse si ajunse la casa bunicii sale, care vazand-o s-a bucurat nespus:

Buna, copila mea!

Sarut mana! ii raspunse zambitoare Degetica.

Fetita goli cosul, apoi grai cate ceva cu bunica, care, printre altele ii povesti ca vecinul urs a ramas fara coada, caci cumatra lui, vulpea, l-a pacalit rau de tot. I-a mai spus si de vecinul de peste drum, mosul cu cocosul care a plecat in lume si s-a intors cu o avere intreaga. De data aceasta mosul si-a alungat fata, pentru ca baba lui n-o avea la suflet. Si au mai vorbit ele ce-au vorbit, iar cand sa plece, Degetica a intrebat de Cenusareasa:

Ce mai stii de ea?

- Apoi, saptamana trecuta a facut nunta mare, la care s-a mancat si s-a jucat trei zile si trei nopti.

- Atunci sa fi fost intr-un ceas bun si sa-i spui c-am intrebat de ea. Acum plec caci noaptea e prin preajma si stii ca nu prea ma impac cu ea atunci cand am de mers prin padure.

Mergi sanatoasa si sa ne vedem cu bine!

SFARSIT

RECUNOASTE PERSONAJUL!

Scrie sub fiecare citat numele personajului care vorbeste; realizeaza corespondenta unde este cazul:


- Dragii mamei copilasi! Eu ma duc in padure ca sa mai aduc ceva de-a mancarii. Dar voi incuieti usa dupa mine, ascultati unul de altul, si sa nu cumva sa deschideti pana ce nu-ti auzi glasul meu.

 

- Am sa-l dau in haznaua cu banii; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca si-oi scapa de dansul.

 

- Buna masa, cumatra! Ti!!! da' ce mai de peste ai! Da-mi si mie, ca tare! mi-i pofta!

 

- Da' cum nu! Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau, sa faca oua, si-i manca; ca eu asa am batut gaina, si iacata-o cum se oua.

 

- Hei cumatre! Dar ti-au mancat pestii coada, ori ai fost prea lacom s-ai vrut sa nu mai ramaie pesti in balta?

 




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6372
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved