Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

PROIECTAREA ACTIVITATII DE PREDARE-INVATARE A GEOGRAFIEI

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROIECTAREA ACTIVITATII

DE PREDARE-INVATARE A GEOGRAFIEI



1.1. Proiectarea activitatii didactice – conditie a unei activitatI

didactice reusite

Procesul instructiv-educativ reprezinta o activitate complexa, constienta, sistematica si organizata, orientata spre realizarea unor obiective concrete, iar activitatea de proiectare a derularii acestui proces constituie premisa si conditia necesara pentru realizarea unui demers didactic eficient. Ea permite ameliorarea raportului dintre certitudine si aleatoriu.

Proiectarea activitatii didactice este necesara deoarece:

absenta anticiparii demersului didactic determina un proces de predare-invatare-evaluare improvizat, intamplator, fara scopuri clare;

lectia vizeaza ca elevii sa realizeze anumite obiective prefigurate, iar atingerea lor nu se face aleator, ci doar printr-o activitate bine gandita anterior;

pentru realizarea obiectivelor sunt necesare resurse multiple si variate (timp, spatiu, mijloace, continut) si de modul cum sunt combinate si valorificate acestea depinde eficienta activitatii;

elevii obtin rezultate chiar daca profesorii nu proiecteaza in scris lectia, insa calitatea si cantitatea rezultatelor obtinute poate creste printr-o proiectare buna si o transpunere a acestui proiect in realitate.

proiectarea constituie una dintre conditiile necesare pentru realizarea unui demers didactic eficient; cu cat o activitate este proiectata mai minutos, cu atat eficienta lectiei poate fi mai mare;

dupa realizarea lectiei proiectate profesorul evalueaza propria activitate, schimba sau reaplica proiectul;

pornind de la un proiect bine gandit si invatat, profesorul adapteaza mai usor prescriptiile, dialogul cu elevii, demersul didactic etc decat daca impro­vizeaza in totalitate si o situatie neprevazuta il poate bloca; contrar unor pareri, proiectarea favorizeaza creativitatea lectiei, deoarece profesorul gandeste anticipativ un scenariu inedit la care adauga spontaneitatea unor situatii noi cu care se confrunta in clasa, inspiratia de moment, unele decizii adoptate ad-hoc.

1.2. Delimitari terminologice ale proiectarii didactice

Proiectarea activitatii instructiv-educative reprezinta ansamblul de procese si operatii deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si educatiei, la nivel macro (respectiv la nivelul general al procesului de invatamant) si micro (la nivelul specific / intermediar – al capitolelor / temelor si operational – al activitatilor didactice concrete) (M.Ionescu, 2000, pag. 146).

In viziune moderna, in activitatea de proiectare didactica la nivel micro, accentul este deplasat de la planificarea timpului, esalonarea materiei sub forma planificarii calendaristice, a proiectului de lectii, la prefigurarea activitatii sub forma de situatii de invatare efectiva. Sintagma “design instructional” desem­neaza actul de anticipare, de prefigurare a demersului didactic in termeni care permit traductibili­tatea in practica.

1.3. Continutul si algoritmul proiectarii didactice

In proiectarea unei activitati didactice/lectiei se parcurg mai multe etape:

Incadrarea activitatii didactice/lectiei in planul tematic sau sistemul de lectii;

Stabilirea obiectivelor operationale in functie de continut si de finalitatea pe termen lung a instruirii;

Selectarea, structurarea logica, esentializarea, adecvarea continutului si transpunerea lui didactica intr-o schita logica, in functie de: nivelul general de pregatire al elevilor; rezultatele si experienta cognitiva anterioara a elevilor; sistemul de cunostinte si abilitati intelectuale si practice ale elevilor etc.

Elaborarea strategiei didactice in functie de obiectivele operationale prestabilite;

Stabilirea structurii procesuale a activitatii didactice/lectiei, care difera de la activitate la alta: stimularea interesului pentru activitate; comunicarea obiectivelor operationale vizate; prezentarea materialului faptic; comunicarea sarcinilor de invatare; dirijarea invatarii; obtinerea performantelor prefigurate prin obiective; fixarea perfomantei obtinute; aplicarea in practica; asigurarea feed-back-ului.

Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune elaborarea unor probe de testare si evaluare a cunostintelor si abilitatilor intelectuale si practice ale elevilor, corelate cu obiectivele operationale.

Stabilirea actiunilor de autocontrol si autoevaluare ale elevilor (auto­corectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor, notarea raspunsurilor colegilor).

1.4. Niveluri ale proiectarii activitatii de predare-invatare-evaluare

In functie de etapele si dimensiunile activitatii didactice exista macro­proiectare didactica (la nivelul procesului de invatamant) si microproiectare (la nivelul specific/intermediar al capitolelor si operational – al activitatilor didactice concrete).

a) Proiectarea activitatii anuale implica: definirea scopurilor instructiv-educative vizate in predarea-invatarea geografiei; analiza structurii continutului si delimitarea unitatilor mari (capitole, teme), succesiunea acestora, corelarea lor cu alte discipline de invatamant si conditiile de realizare; stabilirea ritmului de parcurgere a unitatilor de continut, in functie de numarul de ore prevazut; repartizarea resurselor (unitatilor) de timp pe tipuri de activitati (predare-invatare, recapitulare, sinteza, evaluare).

Tabelul 1.1. Model de planificare anuala a activitatii didactice

Unitatea scolara ……….. Aria curriculara ………………

Profesor ………….……. Disciplina ……………………..

Planificare anuala

Nr. de ore anual….. (…… ore de predare-invatare; ……… de evaluare; ………. de recapitulare)

Obiectivele-cadru ale disciplinei : …………………………………….

Perioada

Capitolul

Nr. de ore

Observatii

Semestrul I

Total ore

Semestrul II

Total ore

Total ore an scolar

Tabelul 1.2. Planificare anuala a activitatii didactice

Unitatea scolara ……….. Aria curriculara Om si societate

Profesor ………….……. Disciplina Geografie

Planificare anuala

Anul scolar 2000-2001

Nr. de ore anual: 51 ( …….. ore de predare-invatare; ……….. de evaluare; …… de recapitulare)

Obiectivele-cadru ale geografiei:

Situarea corecta in spatiu si timp

Cunoasterea si interpretarea suporturilor grafice si cartografice

Intelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate

Investigarea si interpretarea fenomenelor din mediul geografic

Formarea unei atitudini constructive si responsabile fata de mediul inconjurator

Perioada

Capitolul

Nr. de ore

Observatii

Semestrul I  15.09.2000 – 8.02.2001

Introducere

Europa

Europa – regiuni si tari

Europa centrala

Evaluare

Total ore: 27 ore

Semestrul II

Europa mediteraneeana

Europa estica

Europa atlantica

Europa scandinavica

Sinteza

Evaluare

Total ore: 27 ore

Total ore an scolar: 51 ore

Tema: Corectati numarul de ore repartizat fiecarui semestru. Stabiliti si specificati numarul ore de predare-invatare, de evaluare, de recapitulare. Stabiliti si completati numarul de ore alocat fiecarui capitol.

b) Proiectarea activitatii semestriale pentru perioada de predare-invatare vizeaza: programarea capitolelor (unitatilor de continut) pe unitati de timp; stabilirea mijloacelor de invatamant pentru fiecare lectie; stabilirea situatiilor de invatare; stabilirea resurselor procedurale; stabilirea obiectivelor de evaluare.

Tabelul 1.3. Model de planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de predare-invatare

Unitatea scolara ……….. Aria curriculara ………………

Profesor ……………….. Disciplina ………….………….

Obiective de referinta: ………………………………………………..

Planificare semestriala – perioada de predare-invatare

Codul obiectivelorde referinta

Conti­nutul invatarii

Nr. ore

Peri­oada

Tipuri de situatii de invatare

Resurse mate­riale

Resurse proce­durale

Obiec­ti­ve de evalua­re

Prezentam un fragment de planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de predare-invatare pentru clasa a VI-a. Aceasta planificare incompleta nu constituie un model, ci doar un document care poate fi analizat si asupra caruia se poate reflecta. Pentru economie de timp si spatiu sugeram ca in prima coloana sa se scrie doar codurile obiectivelor de referinta, iar acestea sa fie scrise deasupra tabelului. In planificarea fiecarei lectii este important sa fie concordanta intre continutul invatarii (subiectul lectiei), obiectivele de referinta, situatiile de invatare alese, resursele materiale si procedurale, obiectivele de evaluare. Daca ne propunem ca situatie de invatare analizarea si interpretarea hartii climatice a continentului, atunci denumirea hartii va fi specificata la resurse materiale, iar la resurse procedurale vom include lucrul cu harta. Daca obiectivul de referinta propus pentru o lectie este sa exprime oral elementele redate pe harti, atunci vom stabili situatii de invatare in care elevii vor exersa localizarea unor obiective pe harta, vor explica anumite relatii existente intre componentele spatiului cercetat, iar la obiectivele de evaluare vom preciza in termeni operationali ce anume trebuie sa dovedeasca elevii ca stiu dupa invatarea lectiei. Ca mod de formulare se remarca faptul ca obiectivele de evaluare sunt formulate asemeni obiectivelor operationale.

Deoarece scopul prezentarii acestei planificari este doar ca simpla exemplifi­care si acest document nu satisface cerintele precizate anterior va propunem cateva teme:

Analizati in ce masura la lectia “Relieful” obiectivelor de referinta le cores­pund situatii de invatare adecvate si obiective de evaluare prin care se dovedeste realizarea lor.

Reformulati si completati situatiile de invatare si obiectivele de evaluare pentru a remedia deficientele.

Analizati daca au fost specificate toate resursele necesare acestei lectii si daca resursele procedurale sunt cele mai potrivite.

Completati sau inlocuiti resursele materiale si resursele procedurale in asa fel ca obiectivele de referinta alese sa fie realizate in lectia respectiva.

Tabelul 1.4. Planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de predare-invatare

Unitatea scolara ………..  Aria curriculara Om si societate Semnatura director,

Profesor ………………..  Disciplina Geografie

Planificare semestriala – semestrul I – perioada de predare-invatare

Obiective de referinta:

1. Situarea corecta in spatiu si timp

1.1.sa recunoasca elementele principale ale unei reprezentari cartografice

1.2.sa utilizeze modalitati si instrumente de orientare in spatiu

2. Cunoasterea si interpretarea suporturilor grafice si cartografice

2.1.sa utilizeze corect elementele hartii

2.2.sa exprime oral elementele redate pe harti

3. Intelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate

3.1.sa utilizeze corect numele proprii auzite sau citite

3.3.sa utilizeze in scris termenii comuni si proprii

4. Investigarea si interpretarea fenomenelor din mediul geografic

4.1.sa identifice elementele naturale si umane in realitatea observata

4.4.sa observe, folosind un plan, realitatea obiectiva

5. Formarea unei atitudini constructive si responsabile fata de mediul inconjurator

5.1.sa dovedeasca interes pentru cunoasterea mediului

Codul ob. de referinta

Continutul invatarii

Nr. ore

Peri­oada

Situatii de invatare

1.Ce se inte­lege prin Europa

-compararea diagramelor suprafetei si populatiei continentelor

-elaborarea diagramei in patrat a suprafetei conti­nentelor

-analizarea hartii fizice a Europei si completarea unei fise de lucru

2.Pozitia geo­grafica, limi­te, tarmuri, in­tin­dere

-localizarea matematica pe harta fizica a lumii

-identificarea pe harta a limitelor si a relatiilor cu spatiile vecine

-identificarea pe harta a insulelor, peninsulelor, marilor si oceanelor limitrofe

3.Relieful

-identificarea caracteristicilor esentiale ale relie­fului dupa harta fizica

-identificarea si localizarea principelelor unitati de relief dupa cartoschema



-analizarea unor fotografii

4.Clima

-localizarea pe harta climatica a regiunilor cu tipuri diferite de clima

-identificarea caracteristicilor tipurilor de clima din tabel

-analizarea unor climograme

5.Raurile, flu­viile, lacurile. Analiza unui fluviu: Duna­rea

-localizarea fluviilor si lacurilor principale

-stabilirea relatiilor dintre fluvii, lacuri si spatiile vecine

-analizarea caracteristicilor esentiale ale Dunarii si a relatiilor sale cu spatiile vecine

1.Vegetatia, fauna, solurile

-localizarea pe harta a zonelor biogeografice si pe­do­geografice

-caracterizarea fiecarei zone biogeografice si pedo­geografice

7.Populatia

-analizarea diagramei tarilor cu numar mare de locuitori

-analizarea hartilor: Densitarea populatiei, Gru­pele de varsta, Popoarele Europei

-analizarea unor fotografii

-sa explice influenta populatiei asupra mediului

8.Harta politica

-clasificarea statelor dupa diverse criterii: intinderea suprafetei, forma de guvernamant, forma de organizare

9.Resursele naturale si repartitia lor

-analizarea distributiei resurselor naturale in Eu­ro­pa, dupa harta

-clasificarea resurselor naturale dupa diverse criterii

-sa identifice modalitati de protectie de resurselor

10. Indeletni­ciri traditio­na­le, activi­tati eco­­no­mice (in­dus­trie, agri­­cultu­ra, cai de co­mu­nicatie, co­mert, tu­rism)

-identificarea unor indeletniciri traditionale in texte

-clasificarea ramurilor economiei dupa text

-identificarea caracteristicilor esentiale ale economiei Europei dupa harti, texte, tabele

-compararea economiei Europei cu cea a altor continente dupa harti

-analizarea unor harti ale cailor de comunicatii

-analizarea unor fotografii

-sa descrie influenta economiei asupra mediului

11.Europa cen­trala: spe­cificul geo­gra­fic si statele

-localizarea regiunii si identificarea statelor com­ponente

-stabilirea particularitatilor naturale si economice a regiunii

12.Germania

-localizarea statului, a oraselor principale, a ape­or, unitatilor de relief, a vecinilor pe harta

-identificarea carateristicilor esentiale ale statului (intindere, specificitatea populatiei, forma de guver­namant, dezvoltare economica) dupa harti si texte

-caracterizarea climei vegetatiei, faunei, solurilor dupa harti, tabele, texte

Resurse materiale

Resurse procedurale

Obiective de evaluare

1. H.fizica a lumii, H.fizica a Europei

Fise de lucru

Brainstorming-ul, dez­batere, elaborarea dia­gra­mei, Ganditi/Lucrati in perechi/ Comunicati

-sa identifice 5 caracteristici esentiale ale Europei

-sa prezizeze suprafata, numarul populatiei, densitatea, numarul statelor

2. H.fizica a lumii, H.fizica a Europei

manualul, H. sche­matica a Europei

Lucrul cu harta, studie­rea manualului, conver­satia, brainstorming-ul etc

-sa localizeze Europa pe glob si in relatie cu spatiile vecine

-sa precizeze si sa localizeze insulele, penin­sulele, marile si oceanele vecine

3. H. fizica a Euro­pei, manualul, H. sche­matica a relie­fului

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa precizeze si sa localizeze pe harta prin­cipelele unitati de relief etc

4. H. climatica, cli­mo­grame

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa caracterizeze fiecare tip de clima

-sa delimiteze spatiile cu diferite tipuri de clima

-sa analizeze o climograma etc

5. H. cu fluviile si lacurile mari, Harta bazinului hidro­­grafic al Dunarii

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa identifice si sa localizeze principalele flu­vii si lacuri din Europa in relatie cu spatiile vecine

-sa argumenteze 5 caracteristici esentiale ale fluviului Dunarea etc

1. Harta zonelor biogeografice

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa defineasca zona biogeografica

-sa localizeze si sa caracterizeze zonele biogeografice

-sa enumere specii de plante si animale din fiecare zona biogeografica

-sa stabileasca relatia dintre clima, vegatatie, fauna, soluri

7. H. densitatii po­pula­ti­ei, H. aseza­rilor

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa analizeze harta densitatii populatiei, grupele de varsta, popoarele Europei

-sa identifice specificitatea unor popoare

-sa analizeze repartitia asezarilor umane

-sa caracterizeze diferite tipuri de asezari

8. H. politica

Lucrul cu harta, studie­rea manualului

-sa analizeze harta politica

-sa clasifice statele dupa intinderea supra­fetei, forma de guvernamant, forma de organizare

9. H. resurselor na­tu­rale a Europei

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa identifice principalele resurse naturale ale Europei

-sa localizeze regiuni cu resurse naturale mari

-sa clasifice resursele naturale

10. H. culturilor agri­cole, H. indus­triei, H. transportu­rilor feroviare, H. tr. rutiere, H. aero­por­­turilor, H. tr. fluviale si mariti­me, H. principa­lelor regiuni si obiective turistice

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa descrie indeletniciri traditionale in Europa

-sa clasifice ramurile economiei

-sa compare economia Europei cu a altor continente

-sa analizeze harta culturilor agricole

-sa identifice principalele sosele europene, principalele cai feroviare, porturi si aeroporturi

-sa stabileasca caracteristicile esentiale ale industriei europeme

-sa localizeze marile regiuni industriale

-sa localizeze principalele regiuni si obiective turistice

11. H. statelor din Europa centrala, H. climatica, Harta sche­matica reliefului

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa defineasca regiunea

-sa grupeze statele dupa diverse criterii

-sa identifice statele din regiune

-sa localizeze si sa caracterizeze Europa centrala ca regiune

12. Germania

Lucrul cu harta, studie­rea manualului conver­satia, brainstorming-ul etc.

-sa localizeze tara, vecinii, orasele mari, flu­viile, unitatile de relief, regiunile agricole

-sa argumenteze caracteristicile esentiale ale tarii

-sa caracterizeze clima, zonele biogeografice si sa localizeze arealele corespunzatoare etc

c) Proiectarea activitatii didactice pentru perioada de evaluare vizeaza: stabilirea continuturilor destinate evaluarii; stabilirea modalitatilor de evaluare; stabilirea descriptorilor de performanta.

Tabelul 1.5. Model de planificare semestriala a activitatii didactice pentru perioada de evaluare

Unitatea scolara ……….. Aria curriculara ………………

Profesor ……………… Disciplina ………………….….

Planificare semestriala – perioada de evaluare

Obiectivele-cadru ale disciplinei: ………………………………………………

Obiectivele de referinta: ………………………………………………………..

Obiective- cadru

Obiective de referinta

Continuturile evaluarii

Perioada

Modalitati de evaluare

Descriptori de performanta

d) Proiectarea sistemului de lectii vizeaza: stabilirea scopului temelor; deli­mitarea lectiilor; stabilirea obiectivelor fundamentale ale lectiilor si a obiectivelor con­crete; stabilirea resurselor materiale sI procedurale; stabilirea probelor de evaluare.

Tabelul 1.1. Model de planificare a unui sistem de lectii

Planificarea sistemului de lectii ………………..

Nr. crt.

Data

Elemen­tele de continut

Obiectivul funda­mental

Obiective operatio­nale

Metode didac­tice

Mijloace de invatamant

Probe de evaluare

e) Proiectarea lectiei de geografie vizeaza:

ordonarea logica a continutului in functie de obiectivele operationale;

stabilirea tipului de lectie in functie de obiectivul didactic fundamental;

stabilirea momentelor lectiei in functie de obiectivele didactice fundamen­tale (predare-invatare, fixarea cunostintelor, evaluare etc);

stabilirea strategiilor didactice (metode si proceduri, mijloace de invata­mant);

prefigurarea scenariului activitatii: derularea logica-temporala a activi­tatilor in fiecare moment al lectiei; dozarea timpului; precizarea continutului destinat fiecarui moment al lectiei; specificarea formelor de organizare a activitatii in fiecare moment;

elaborarea schitei logice a lectiei destinata a fi scrisa pe tabla;

alcatuirea materialelor destinate probelor de evaluare corelate cu obiecti­vele operationale ale lectiei si momentelor de activitate individuala.

stabilirea temei de casa.

Modele de proiecte de lectie

Varianta A

PROIECT DE LECTIE

Subiectul lectiei:

Clasa:

Tipul lectiei:

Obiectivul fundamental:

Obiectivele operationale:




Metode si procedee didactice:

Mijloace de invatamant:

Desfasurarea lectiei

1.Moment organizatoric

2.Verificarea cunostintelor anterioare

3.Dobandirea noilor cunostinte

4.Fixarea noilor cunostinte

5.Tema de casa

Schita logica de pe tabla

Bibliografie

PROIECT DE LECTIE

Subiectul: Circulatia generala a atmosferei

Clasa: a IX-a

Demers didactic

1.Obiectivul fundamental: elevii invata formarea vanturilor permanente, procese fundamentale pentru spatiul terestru

2.Obiective operationale: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

- sa defineasca anticiclonul, ciclonul, vantul;

- sa explice formarea vanturilor permanente;

- sa deseneze prin sageti directia vanturilor permanente pornind din zonele de diver­genta;

- sa explice caracteristicile vantului;

3.Conditii prealabile: elevii au cunostinte despre temperatura, presiune, aer.

4.Evaluare: prin desen schemetic.

5.Resurse si managementul timpului:

- resurse de timp – o ora;

1. Strategii didactice

-resurse materiale – desene schematice, harta climatica

-resurse procedurale: explicatia, lucrul cu harta, conversatia, problematizarea.

7.Tipul si varianta de lectie: lectie de dobandire de noi cunostinte prin descoperire pe cale inductiva

Lectia propriu-zisa (desfasurarea lectiei)

1.Moment organizatoric

2.Verificarea cunostintelor anterioare (evocarea)

Ce este atmosfera? (…invelisul de gaze continuu al planetei.)

– Care este structura verticala a atmosferei? (…troposfera, stratosfera, mezosfera, iono­sfera, exosfera.)

– Ce inseamna troposfera? (miscare)

– De ce este denumit asa acest strat? (…aerul se afla in continua miscare.)

– Cat la suta din masa aerului se afla in troposfera? (90

– De ce? (…forta gravitationala)

– Ce este presiune atmosferica? (…forta cu care aerul apasa asupra suprafetei terestre.)

– Cum se numeste aparatul cu care se masoara presiunea aerului? (…barometru.)

– Observati harta climatica. Cum variaza temperatura aerului de-a lungul paralelelor? (Temperatura aerului scade de la ecuator la poli. Eleva arata Ecuatorul si polii. Intre 30oC si 20oC in zona calda – pe harta cu culoare roz -, de la 20oC la 10oC in zona temperata – pe harta cu culoare verde – de la 10oC la 0oC in zona rece – pe harta colorat cu albastru.)

– De ce scade temperatura de la Ecuator spre poli? (…datorita formei planetei, miscarii de rotatie, inclinarii axei fata de planul orbitei, miscarii de revolutie.)

– Alege un punct de pe continent si spune ce temperatura are. (Am ales continentul Africa, un punct din desertul Sahara. Are temperatura intre 20oC si 30oC.)

– Temperatura variaza de la zi la noapte. De ce? (…datorita rotatiei planetei si a bilantului radiativ.)

– Cum arata suprafata terestra in desert? (…lipseste vegetatia.)

– De ce? (…insolatia puternica, vanturile uscate determina variatia temperaturii.)

– In ce unitate de masura se masoara temperatura? ( …grade Celsius.)

– Cum se numeste aparatul cu care se masoara temperatura? (…termometrul.)

– Ai folosit termometrul? (Da.)

– Pentru ce? ( …masurarea temperaturii corpului.)

– Ce deosebire exista intre termometrul cu care masuram temperatura corpului si cel pentru aer? (Gradatia de la termometrul pentru masurarea temperatura corpului are numai valori pozitive, iar celalalt are si valori negative. Cel pentru temperatura corpului este cu mercur, celalalt cu alcool.)

– Ce valori ati citit pe termometrul pentru aer? (…-1oC , + 1oC.)

– In Oceanul Arctic la -2oC ingheata apa? (Nu.)

– De ce? (..e cantitate foarte mare, e adanca, e sarata.)

3.Dobandirea noilor cunostinte (realizarea sensului)

Am invatat despre temperatura, precipitatii, astazi invatam despre vanturi. Pentru a intelege producerea vanturilor invatam circulatia generala a aerului in troposfera. De ce este nevoie sa invatam aceste lucruri? (Aici traim, se gaseste cea mai mare cantitate a aerului, se produc principalele fenomene meteorologice.)

Ce este presiunea atmosferica?

– Cu cat apasa aerul asupra suprafetei terestre? ( …cu 1 kg pe cm2.)

– Corpul vostru suporta cam 17 kg. Cand le veti simti lipsa? (…la munte.)

…deci presiunea scade cu altitudinea. Pe suprafata terestra exista arii de maxima si minima presiune. Ce este o arie? (…suprafata la matematica, sinonim cu areal la geografie.)

– Desenam un areal cu alb si unul cu albastru. Unul este de maxima presiune, iar celalalt de minima presiune. In spatiul cu maxima presiune aerul are moleculele mai apropiate. Cand aerul are moleculele mai apropiate? ( …cand temperatura este mai scazuta.)


M D


T< P> T > P <

– Ce fel de aer este in acest areal? ( …aer rece.) il notam cu M care semnifica arie de maxima presiune. Scriem in dreptul ei temperatura mica, presiune mare. Aceasta arie se noteaza cu semnul + si se numeste anticiclon. In dreptul ei scrie temperatura mare, presiune mica. Afara este mai cald sau mai frig decat in clasa? (…mai rece.)

– Ce se va intampla daca deschidem geamul? (…)

– Ce simtim? (…)

– Unde simtim? (…)

– Pana cand simtim aceasta circulatie? (…pana aerul se uniformizeaza.)

– A intrat aer rece, dar a iesit ceva? ( …aer cald)

– De ce? (Aerul cald se deplaseaza pe sus, aerul rece pe la partea inferioara.)

– Cum se numeste aceasta circulatie generala a aerului? (…vant.)

– Definim vantul: Deplasarea maselor de aer de la anticiclon spre ciclon la partea inferioara si de la ciclon spre anticiclon la partea superioara pana se uniformizeaza. Sa analizam ce se intampla la suprafata globului. Desenam globul, paralelele de 5o, tropicele, cercurile polare. La Ecuator temperaturile sunt permanent mari, razele solare cad perpendicular pe suprafata terestra. La Ecuator este un centru de maxima sau minima presiune? (…minima presiune.)

– Cu ce litera notam ? (D sau semnul -.)

– Presiunea este mica. La tropice este mai cald sau mai frig decat la Ecuator? (…mai frig.)

– Prin comparatie cu regiunea anterioara este minima sau maxima presiune? (…maxima presiune.)

– Notam cu M si semnul +. Cu temperatura carei zone am comparat temperatura la tropice? (…cu cea de la Ecuator.)

– La pol este cald sau frig? (…frig.)

– Este minima sau maxima presiune? (…maxima presiune.)

– Cu ce notam ? (M si +)

– Comparam temperatura la cercul polar cu cea de la pol. Cum este temperatura la cercul polar ? (…mai mare.)

– Presiunea este maxima sau minima prin comparatie cu cea de la pol? (…minima.)

– Ce semne punem? (…D si -.)

– Cineva sa vina sa indice prin sageti deplasarea maselor de aer de la M la D prin partea inferioara a atmosferei. Profesorul trage o linie dreapta perpendiculara de la poli spre Ecuator, pe meridianul zero, apoi elevul marcheaza sagetile adecvate.

– Aceasta deplasare s-a efectuat in sensul meridianelor fara sa tinem cont de miscarea de rotatie. Observam ca sunt zone de unde sagetile au pornit si zone unde s-au intalnit. Primele sunt zone de divergenta, iar celelalte sunt zone de convergenta. Care sunt acestea? (Zonele de convergenta a aerului pe glob sunt: 1. Zona ecuatoriala; 2. Zona cercurilor polare de nord si de sud.)

– Care sunt zonele de divergenta? (1. Zonele polare; 2. Zonele tropicale.)

– Cate zone sunt in total? (7)

– Aceasta miscarea a aerului se intampla numai in absenta miscarii de rotatie. Ce consecinte are miscarea de rotatie? (…turtirea Pamantului la poli si bombarea la Ecuator, alternanta zilelor si a noptilor etc.)

– Ce influenta are forta lui Coriolis asupra miscarii aerului? (Datorita fortei lui Coriolis, corpurile aflate in miscare sunt deviate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in cea sudica.)

– Devierea aerului o intelegem corect daca de fiecare data ne imaginam ca inso­tim masa de aer in deplasarea ei de la punctul de divergenta spre cel de convergenta. Ne deplasam cu fata sau cu spatele in directia de deplasare? (…cu fata.)

– Suntem in emisfera nordica la tropice in zona de divergenta cu maxima presiune si ne deplasam spre Ecuator. In ce directie deviaza aerul? (…dreapta.)

– Dar in emisfera sudica? (…stanga.) Reprezentam sageata.

– Reprezentam sageata dinspre tropice spre cercurile polare in emisfera nordica. In ce directie deviaza aerul? (…dreapta.).

– Reprezentam sageata dinspre tropice spre cercurile polare in emisfera sudica. In ce directie deviaza aerul? (…stanga.)

– Acum pornim de la zona de convergenta din zona polara nordica. Devierea este spre dreapta. Din zona polara sudica devierea este spre stanga. Reprezentam cu culori zonele termice pe glob (cu rosu, cu verde, cu albastru). Cum se numesc vanturile din zona calda? (…alizee.)

– Scriem pe desen alizee. Cum se numesc vanturile din zona temperata? (…vanturi de vest.)

– Scriem pe desen vanturile de vest. Cum se numesc vanturile din zona polara? (… vanturi polare.)

– Scriem pe desen vanturi polare. A ramas o zona unde nu sunt vanturi? ( …intre 5o lat N si 5o lat S.)

– In aceasta zona aerul cald se ridica. Cum se numeste aceasta zona? ( …zona calmelor ecuatoriale.)

– Pentru a caracteriza un vant precizam directia. Ce indica directia vantului? (…de unde, spre ce directie bate.)

– Ce directie au alizeele in emisfera nordica? ( …NE-SV.)

– Dar in emisfera sudica? (…SE-NV.)

– Cu ajutorul cui stabilim directia (…cu roza vanturilor.)

– Ce directie are vantul de vest? (…SV-NE sau V-E.)

– Ce directie au vanturile polare? (…ca si alizeele.)

– Pentru a caracteriza vantul specificam durata. Am scris pe tabla circulatia generala a atmosferei. Despre ce vanturi am discutat? (…vanturi pemanente care bat tot timpul anului cu aceeasi directie si intensitate.)

– A treia caracteristica a vanturilor este intensitatea sau taria. Alizeele care bat cu 20-30km/ora sunt slabe, vantul polar in Antarctica bate cu 200 km/ora fiind un vant cu intensitate mare. In Romania bate vantul de vest si aduce precipitatii dispre Oceanul Atlantic. Vanturile polare ajung in Romania? (Da.)

– Cand? (…iarna.)

3.Fixarea cunostintelor

Timp de 3 minute efectuati pe o foaie desenul care a fost pe tabla, avand caietele inchise.

4.Tema pentru acasa. Explicati in scris cum si de ce se deplaseaza aerul din zonele de divergenta spre cele de convergenta in una din emisfere.

ZONELE CU MAXIM~ {I MINIM~ PRESIUNE A AERULUI

 

V#NTURILE

PERMANENTE

 

Schita pe tabla

Circulatia aerului in troposfera

1. Presiunea atmosferica – scade cu altitudinea  M T< D T>

2. Ariile de: -maxima presiune + P> – P<

-minima presiune

3. Vantul

aer cald


M Vant D

aer rece

4. Zonele de convergenta a maselor de aer (3)

5. Zonele de divergenta a maselor de aer (4)

Varianta B

PROIECT DE LECTIE

Subiectul lectiei:

Clasa:

Tipul lectiei:

Obiectivul fundamental:

Obiectivele operationale:

Strategia didactica:

a) Resurse procedurale:

b) Resurse materiale:

Structura lectiei

Momentele

lectiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Resurse

Mate­ri­ale

Pro­cedu­rale

Moment orga­­ni­zatoric (2’)

1.Verifica prezenta;

2.Pregateste materialul.

1.Comunicarea absentilor.

2.Pregatirea pt. lectie.

Verificarea

cunostinte­lor anterioa­re (10’)

1.Se desfasoara frontal pe baza intrebarilor

2.Solicita prezentarea referatului (tema),

3.Solicita localizarea pe harta…

1.Elevii raspund la intrebari.

2.Prezinta un referat scurt despre

3.Localizeaza pe harta

4.Descriu ….

Harta fizica

a lumii

Referat 

Fotografia 

Conversatia

Expunere

Lucrul cu harta

Dobandirea

noilor cunostinte

1.Captarea atentiei prin

2.Prezentarea si anali­za­rea unei fotografiii sau aspect din realitate.

3.Explicarea procesu­lui pe baza unui desen schematic.

4.Scrierea schitei pe tabla etc.

1.Asculta expunerea .

2.Analizeaza fotogra­fia sau aspectul real.

3.Asculta explicatia profesorului.

4.Raspund la intre­bari.

5.Deseneaza si scriu schita in caiete.

Fotografia … Desen

schematic 

Expunere

Observare

Conversatie

euristica

Explicatie

Observare

Fixarea no­ilor cunos­tin­te (3)

1.Formuleaza intrebari

1.Raspund la intre­bari.

Conversatie

Evaluare

cunostinte noi (7’)

1.Aplicarea unui test.

2.Discuta cu elevii re­zol­varea.

1.Rezolva testul.

2.Autocorecteaza testul.

Test 

Evaluare

scrisa

Tema de ca­sa. Indi­catii pt. in­vatare. Apre­cierea lectiei (3)

1.Comunica tema.

2.Recomanda bibliografie.

3.Apreciaza activitatea elevilor.

1.Noteaza tema si bibliografia.

Bibliografia  Expunere

Conversatie

Varianta C

PROIECT DE LECTIE

Subiectul: Clasa:

Demers didactic

Pregatirea lectiei

1.Motivatie: Aceasta lectie este valoroasa pentru ca …

2.Obiective:

3.Conditii prealabile:

4.Evaluarea:

5.Resurse si managementul timpului

a.Resurse materiale; b.Timpul;

Lectia propriu-zisa

Cadrul de

invatare

Continut

Timp

Metode (Alegeti!)

Evocare

1.Conexiuni cu cunostintele ante­rioare: activitati individuale si in echipe

2.Organizarea cunostintelor ante­rioare: activitati frontale

Brainstorming, Ciorchine, Scriere

li­bera, Ganditi / Lucrati in perechi / Comunicati

Realizarea

sensului

1.Motivarea elevilor pentru invatare

2.Specificarea sarcinii de invatare

3.Distribuirea textelor / materialelor

4.Timp de activitate individuala

5.Organizarea cunostintelor noi: activi­tate frontala

SINELG, {tiu-Vreau sa stiu-Am invatat, Mozaicul, Lectura/rezumare in perechi, Expunere, Explicatie, Experiment, Demonstratie

Reflectie



1.Specificarea activitatii

2. Timp pentru activitatea individuala, in perechi sau frontala

Eseu, Dezbaterea, Linia valorilor, Diagrama Venn, Bula dubla, Coltu­rile, Unul sta, trei circula, Turul ga­leriei, Studiul de caz, Problematizarea

PROIECT DE LECTIE

Subiectul: Miscarile Pamantului

Demers didactic

Pregatirea lectiei

1.Motivatie: aceasta lectie este importanta deoarece se explica procese fundamentale de pe planeta.

2.Obiective:

-Elevii vor demonstra modul de producere a miscarii de rotatie si revolutie cu un glob geografic.

-Elevii vor explica ce consecinte au miscarea de rotatie si mIscarea de revolutie.

3.Conditii prealabile: elevii au cunostinte despre forma planetei, paralelele importante, poli.

4.Evaluare: prin demonstrarea miscarilor cu globul geografic; prin raspunsurile pe baza desenului schematic.

5.Resurse si managementul timpului: timp – o ora; resurse materiale – globul geografic, desenul “Miscarea de revolutie”

Lectia propriu-zisa

Cadrul de invatare

Continut

Timp

Metode

Evocare

Ce miscari efectueaza Pamantul?

Brain­storming

Realizarea sensului

Experiment. In fiecare zi, adica in 24 ore, planeta efectueaza o miscare completa in jurul axei, de la vest spre est, numita miscarea de rotatie. Aplicati degetul mare pe un punct situat pe ecuator si fara sa ridicati degetul efectuati o rotatie completa a globului in jurul axei, de la vest spre est..

Experiment. Aprind acest bec. El reprezinta Soarele. Rotiti incet globul si observati cum este luminat acesta de catre Soare. Ce s-ar intampla daca planeta nu s-ar roti? Ce consecinta are faptul ca planeta se roteste in jurul axei? (formarea zilei si a noptii).

-Daca o parte a planetei este luminata si o parte intunecata, cum variaza temperatura pe glob, in cursul unei zile? (este mai mare ziua decat noaptea)

Experiment. Rotiti globul prin fata becului. Cum se numeste momentul zilei in care Soarele apare la orizont? (rasarit) Dar cand este in punctul cel mai inalt pe bolta? (amiaza) Dar cand dispare de la orizont? (apus) La ce ora rasare Soarele? La ce ora apune? Ce s-ar intampla daca planeta nu s-ar roti?

Explicatie. In 24 ore, fiecare punct de pe suprafata terestra, exceptand polii, trece prin fata Soarelui prin momentele de rasarit, amiaza, apus si noapte. Daca impartim o paralela (360o ) la nr de ore cat dureaza o rotatie (24) obtinem pt fiecare ora de miscare a planetei o distanta de 15 o latitudine, numita fus orar. Suprafata planetei are 24 fuse orare. Prin mijlocul primului fus orar trece meridianul zero. Toate localitatile din acelasi fus orar au aceeasi ora oficiala.

Expe­rimente

Explicatie

Evocare

Sunteti intr-un autobus. Vireaza brusc spre dreapta. In ce parte va arunca? De ce? (forta centrifuga)

Conver­satie

Experiment Rotiti rapid globul. Toate punctele de pe glob se rotesc cu aceeasi viteza? De ce?

Problema Cum calculam viteza cu care se roteste un punct situat pe Ecuator?Calculati cu ce viteza se roteste un punct aflat pe Ecuator daca parcurge 40000 km in 24 ore, viteza unui punct aflat pe paralela de 60o (30000 km) si a unui punct situat la pol.Cum variaza viteza de rotatie de la Ecuator spre poli?In care parte a planetei materia este aruncata spre exterior mai puternic? Ce consecinta are acest fapt?

Expe­riment

Rezol­varea proble­mei

Reflectie

Lucrati in perechi. Discutati si precizati cele 4 consecinte ale rotatiei planetei in jurul axei.

Ascultarea opiniilor

Ganditi/Lucratiin perechi

Realizarea sensului

Experiment. Un elev reprezinta Soarele, iar altul efectueaza o rotatie cu globul in jurul lui.

Expunere Pamantul efectueaza o miscare de revolu­tie pe o orbita in jurul Soarelui, cu viteza de 30 km/s, in timp de 365 de zile si 6 ore (un an), datorita fortei de atractie solare.

Experi­ment

Expu­nere

Experiment Acelasi elev efectueaza simultan cele doua mis­cari ale planetei.

Problema. Planeta efectueaza simultan miscarea de rotatie si miscarea de revolutie. Cate miscari de rotatie efectueaza in timp de un an?

Unii ani sunt numiti ani bisecti. De ce? Anul bisect are 365 zile, iar luna februarie are 29 zile deoarece cele 6 ore se aduna timp de 4 ani si formeaza o zi care se adauga anului de 365 zile. Regula. Pentru identificarea anilor bisecti fara ajutorul calendarului, se ia numarul anului (1996), apoi ultimele doua cire considerate ca numar se impart la 4 (96:4). Daca impartirea este exacta anul este bisect.

Experiment. Obsevati ca axa polilor este inclinata. Pozitionati globul cu axa perpendiculara pe un plan orizontal si deduceti pe care paralela cad perpendica­lar razele solare.

Explicatie. Daca axa polilor nu ar fi inclinata, razele solare ar cadea intotdeauna perpendicular pe Ecuator. Ce consecinte are avea acest fapt? (temperatura ar scadea relativ uniform de la Ecuator spre poli, in fiecare zona termica ar fi un singur anotimp, in zona rece ar fi semiintuneric, zilele ar fi egale cu noptile). Datorita miscarii de revolutie si a inclinarii axei, razele solare cad perpendicular de-a lungul unei paralele situate intre cele doua tropice, iar emisferele sunt luminate si incalzite inegal.

Analizarea desenului schematic. La 22 iunie razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului. Ce anotimp incepe in emisfera nordica? Dar in cea sudica? Care emisfera este mai luminata? La care pol este zi? in care emisfera este ziua cea mai lunga? La 22 iunie este solstitiul de vara.

-Pe care paralela cad perpendicular razele solare la 23 septembrie? Este echinoctiul de toamna? Ca anotim­puri incep in fiecare emisfera? Care este lungimea zilelor si a noptilor? Cum sunt luminati polii? La ce data exista un moment similar? (21 martie)

Expe­riment

Rezol­varea proble­mei

Conver­satie

Experi­ment

Explica­tie

Analiza­rea desenu­lui schema­tic

Reflectie

Analizarea desenului schematic. Scrieti ce fenomene se pro­duc la 22 decembrie, apoi la 21 martie.

Anali­za desen

1.5. Obiectivele procesului de invatamant geografic si

operationalizarea lor

Obiectivele procesului de invatamant geografic sunt corelate cu obiectivele sistemului de invatamant romanesc actual, care sunt ierarhizate.

Dupa criteriul gradului de generalitate, exista obiective generale (primele niveluri) si obiective operationale (ultimul nivel).

Obiectivele generale vizeaza competente foarte largi care implica doban­direa unui ansamblu de cunostinte, deprinderi, capacitati si atitudini, care vor fi atinse intr-o perioada indelungata (ani), prin antrenarea in situatii de invatare diverse. In sistemul de invatamant romanesc, obiectivele pedagogice generale sunt structurate pe mai multe nivele de complexitate:

Treapta I cuprinde idealul educational si finalitatile, care urmeaza a fi atinse de catre toti elevii, in timp indelungat, in urma interventiilor pedagogice ale tuturor educatorilor care actioneaza in cadrul sistemului. Indeplinirea obiectivelor generale reprezinta o rezultanta a realizarii tuturor obiectivelor situate pe nivele ierarhice inferioare. Idealul educational si finalitatile, specificate in Legea invata­mantului (1995, pag. 3) constituie treapta cea mai inalta a obiectivelor care vor fi realizate prin invatarea geografiei.


Finalitatile educatiei

Idealul educational Formarea personalitatii integrale


Obiectivele sistemului de invatamant


Obiectivele ciclului de invatamant  Obiectivele profilului de invatamant


Obiectivele-cadru si de referinta ale disciplinei de invatamant


Obiectivele globale ale capitolului


Obiectivele concrete (operationale, particulare, terminale) ale lectiei

Fig. 1.7. Ierarhizarea obiectivelor in sistemul de invatamant romanesc

Treapta a II-a cuprinde un ansamblu de obiective de generalitate medie, specifice unor cicluri sau profile de invatamant, ce vor fi dobandite in activitati de invatare care se vor derula, in unele cazuri, in mai multi ani.

Treapta a III-a cuprinde obiectivele – cadru si obiectivele de referinta ale disciplinelor de invatamant, specificate in programele scolare.

Obiectivele-cadru ale disciplinei au grad mare de generalitate si complexitate. Ele indica sensul spre care dorim sa evolueze elevul in mai multi ani de studiu, la o disciplina. Se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii pe fiecare an de studiu si urmaresc progresia in achizitia de competente si de cunostinte de la un an de studiu la altul.

Treapta a IV-a cuprinde obiectivele globale ale capitolelor cuprinse in cadrul unei discipline de invatamant, realizabile in cursul unui interval mai indelungat de timp (ore sau saptamani).

Treapta a V-a cuprinde obiectivele operationale (concrete, specifice, parti­culare, ale invatarii, de evaluare), care constituie ''tinta'' fiecarei activitati didactice si care sunt realizabile de catre elevi dupa parcurgerea unei singure situatii de inva­tare. Obiectivele operationale sunt formulate in functie de obiectivele mentionate pe treptele anterioare.

Obiectivele operationale sunt enunturi care descriu comportamentul si performanta pe care o va dovedi elevul dupa o situatie de invatare. Un obiectiv concret operationalizat formulat corect cuprinde urmatoarele elemente :

a. Subiectul (Cine?) care va dovedi realizarea obiectivului. Multi specialisti incep formularea obiectivului cu expresia: La sfarsitul activitatii didactice toti elevii vor fi capabili.. Sub 95 incepe ineficacitatea instruirii. Formulari mai scurte sunt : Elevii vor fi capabili. Elevii sa sau nu se specifica subiectul care este subinteles.

b. Comportamentul ('tinta') observabil si masurabil (Ce?) pe care-l va dobandi elevul dupa situatia de invatare, exprimat printr-un verb concret (de actiune) precizat univoc. Comportamentul se manifesta printr-o capacitate, abilitate/pricepere, atitudine. Capacitatea (pricepere; putinta de a simti, a intelege sau a face ceva; aptitudine) – insusire neuropsihica (puterea si calitatea) a individului care-i permite sa efectueze operatii, activitati, sa aiba anumite relatii si comportamente sociale. Abilitatea intelectuala este un mod invatat de a raspunde adecvat la un ansamblu sau la o categorie de sarcini apartinand unui anumit domeniu. Atitudinea este o stare, o dispozitie sau predispozitie mentala a individului relativ stabila, de a actiona sau a se comporta favorabil sau nefavorabil, univoc, fata de un obiect, o persoana sau o situatie.

Verbul utilizat exprima o singura operatie logica, abilitate mentala sau fizica activata, atitudine, manifestata vizibil si care are ca rezultat un produs masurabil cantitativ si calitativ.

Comportamentul este exprimat precis pentru ca oricine sa reprezinte produsul asteptat relativ. in aceeasi forma. Verbele a intelege, a sti, a citi, a aprecia, a spune, a cunoaste sunt generale si nonoperationabile.

c. Descrierea performantei, rezultatului sau produsului actiunii (Ce?). Performanta cuprinde ansamblul de caracteristici observate si masurate ale comportamentului tinta emis intr-o situatie. Ea este un continut memorat, inteles, aplicat, analizat, sintetizat, evaluat sau o manifestare vizibila (psiho-motrica, atitudinala, afectiva) masurabila sau nonmasurabila. Performanta si comportamentul se produc prin activarea competentelor. Pentru obiectivele cognitive (Ce va sti?) produsele sunt concepte/notiuni, date (cote, suprafete, densitati), fapte particulare, denumiri, reguli, conventii, legi, formule, principii, clasificari etc. Pentru obiectivele metodologice (Ce va sti face?) produsele sunt aplicarea unor metode, procedee, tehnici si utilizarea unor instrumente, aparate sau materiale. Pentru obiectivele psiho-motorii produsul este o actiune vizibila (Ce va sti face?), iar pentru obiectivele atitudinale (Ce va sti sa fie?) produsul este manifestarea unui comportament: a lucra ordonat, a fi punctual, a fi politicos, a respecta regulile etc.

d. Conditiile in care se dovedeste comportamentul si se obtine perfor­manta (Cum?) indica ce instrument sau document utilizeaza elevul (manual, harta, fotografie, schita), ce restrictii sau facilitati sunt impuse (folosind harta., cu ajutorul desenului/textului/profesorului , fara harta , dupa planul , in scris/oral, dupa citirea , la prima vedere etc).

f. Criteriul de performanta/de invatare sau nivelul performantei repre­zinta un indice calitativ sau cantitativ al caracteristicilor performantei (procentaj, proportie, precizie, cantitate, prag de acceptabilitate, timp limita, numarul minim de raspunsuri corecte sau greseli admise etc). Criteriul de invatare constituie un punct de referinta in evaluarea performantei si in luarea unei decizii/judecati despre realizarea sarcinii. Se apreciaza ca sunt trei categorii de performante standard : de nivel superior (F.B.), mediu (B.) si minim (S.). Performanta standard minimala (nivel minim) este nivelul la care raportam rezultatul pentru a judeca reusita elevilor si nici unuia nu i se cere mai putin decat aceasta performanta. Profesorul decide cat de putin poate invata un elev, fara ca progresul sau ulterior sa fie afectat. Stabilirea performantei standard minimala nu obliga plafonarea elevilor la nivelul acesteia, ci dimpotriva. Limitarea perfor­mantelor se face intotdeauna in jos, niciodata in sus, in sensul ca prin expresia cel putin, fiecare elev este solicitat sa depaseasca nelimitat un prag perfor­mantial impus de programa scolara si de posibilitatile individuale de progres.

Ex: Elevul va fi capabil sa enumere subdiviziunile Muntilor Apuseni (12 grupe de munti si 4 depresiuni), fara harta.

Tipuri de obiective operationale dupa natura lor

Obiectivele cognitive (informative) vizeaza cunostinte declarative ('savoirs'), adica ce va sti elevul dupa o secventa de predare/invatare (sa defineasca concepte; sa clasifice elementele unei multimi dupa un criteriu; sa enunte legi, principii etc.). Verbele adecvate sunt: a defini, a enunta, a caracte­riza, a recunoaste, a identifica, a descrie, a denumi, a specifica, a indica, a prezenta, a enumera, a redefini, a transcrie, a inlocui, a detalia, a completa, a argumenta, a interpreta, a analiza, a sintetiza, a deduce, a concluziona, a stabili, a decide, a detecta, a ordona, a extrage (idei), a compara, a deosebi, a alege, a extrapola, a interpola, a clasifica, a prevedea.

Obiectivele metodologice vizeaza cunostinte procedurale ('savoir-fai­re') (priceperi, deprinderi intelectuale si practice, aplicarea metodelor, procedu­rilor si tehnicilor, utilizarea instrumentelor si aparatelor), adica ce va sti sa faca elevul dupa o secventa de predare/invatare (sa analizeze un peisaj; sa interpre­teze o harta; sa construiasca o diagrama sau cartoschema, sa masoare un indica­tor al mediului cu un instrument sau aparat etc). Verbele adecvate sunt: a esti­ma, a calcula, a masura, a intocmi, a elabora, a se orienta, a utiliza, a aplica, a comenta, a rezolva, a combina, a modela, a experimenta, a reprezenta etc

Obiectivele motorii vizeaza deprinderi motrice, adica ce va sti sa faca elevul dupa o secventa de demonstrare efectuata de profesor si exersare savarsita personal (sa mearga pe suprafete inclinate, sa escaladeze un abrupt etc). Verbele adecvate sunt: a demonstra, a prezenta, a dovedi etc.

Obiectivele atitudinale ('savoir-etre') vizeaza sentimente, atitudini, comportamente, adica ce va sti sa fie elevul dupa o secventa de predare/invatare. Aceste obiective sunt dobandite in mai multe lectii, la mai multe discipline. Comportamentele complexe ale elevului si majoritatea obiectivelor domeniului afectiv nu pot fi exprimate in termeni operationali si nu permit masurarea performantei dupa o situatie de invatare (sa protejeze plantele si animalele, sa respecte natura si oamenii etc). Verbele adecvate sunt: a dovedi, a demonstra, a exprima etc. Obiectivele metodologice, motorii atitudinale sunt denumite obiective formative.

Reguli in formularea obiectivelor unei lectii

Deoarece aceste obiective sunt realizate de catre elev intr-o lectie este nevoie sa fie respectate anumite cerinte:

pentru o lectie formulam un sistem de 4-5 de obiective integrate si derivate logic din obiectivul fundamental (scopul) al lectiei si din obiectivele de referinta; daca propunem prea multe obiective riscam sa nu fie realizate;

obiectivele alese apartin celor trei categorii: atitudinale, metodologice si cognitive, pentru a asigura orientarea invatarii de la cunostinte spre capacitati, atitudini si competente;

formularea obiectivelor sa permita: trecerea de la predarea centrata pe profesor spre organizarea situatiilor de invatare si evaluare centrate pe elev; orientarea invatarii spre calitate, nu spre cantitate; adaptarea continuturilor invatarii spre realitatea cotidiana;

obiectivele sa satisfaca nevoile, scopurile si interesele elevilor;

pentru fiecare obiectiv pregatim o proba de evaluare prin care sa se dovedeasca realizarea sa;

obiectivele vor fi formulate in cuvinte cat mai putine.

Avantajele proiectarii si organizarii situatiilor de invatare axate pe obiective concrete sunt: continutului invatarii este selectat si structurat optim corelat cu obiectivele; evitam risipa de timp prin 'ratacirea printre detalii'; la finalul lectiei putem evalua obiectiv rezultatelor elevului si eficienta activitatii in functie de aceste obiective operationale; profesorul castiga siguranta in proiectarea si prestarea activitatii.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2827
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site