Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATIONALE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATIONALE





CUPRINS

CAPITOLUL I : ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL EXISTENT

1.1 Prezentarea generala a unitatii analizate

1.1.1 Istoricul evolutiei unitatii analizate.

1.1.2 Modul de constituire al societatii.

1.1.3 Profilul activitatii si obiective.

1.2 Prezentarea sistemului informatic existent

1.3 Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea

1.3.1 Prezentarea relatiilor cu alte firme (furnizori, clienti banci).

1.3.2 Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale.

1.4 Studiul structurii organizatorice a unitatii

1.4.1 Prezentarea organigramei unitatii.

1.4.2 Prezentarea principalelor relatii si fluxuri de informatii / date dintre departamentele, compartimentele si serviciile din unitate in functie de organigrama prezentata.

1.5 Analiza functionala a activitatii studiate

1.5.1 Prezentarea succinta a functiunilor compartimentului in care se desfasoara activitatea studiata.

1.5.2 Prezentarea modului de conectare si a relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelalte compartimente din cadrul unitatii.

1.5.3 Actele normative in vigoare ce reglementeaza activitatea studiata.

1.6 Analiza documentelor sau a altor surse informationale privind activitatea studiata

1.6.1 Inventarul documentelor si a altor surse informationale.

1.6.2 Fisa de analiza a documentelor.

1.6.3 Grila informatiilor.

1.6.4 Prezentarea fluxului informational.

1.6.5 Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate.

1.7 Prezentarea critica a sistemului informational existent

CAPITOLUL II : PROIECTAREA GENERALǍ A SISTEMULUI INFORMATIC

2.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic

2.1.1 Obiective generale.

2.1.2 Obiective specifice.

2.2 Prezentarea situatiilor de iesire a sistemulu informatic

2.3 Formalizarea documentelor de intrare

2.4 Proiectarea bazei informationale

2.4.1 Determinarea continutului bazei informationale.

2.4.2 Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea.

2.4.3 Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute.

2.5 Proiectarea si adaptarea documentelor de intrare

2.6 Structurarea sistemului si determinarea unitatilor functionale

CAPITOLUL III : PROIECTAREA DE DETALIU A UNITATILOR FUNCTIONALE

3.1 Proiectarea fisierelor de baza

3.1.1 Proiectarea fisierelor performante.

3.1.2 Proiectarea fisierelor variabile.

3.1.3 Proiectarea fisierelor temporare.

3.2 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii functionale

3.2.1 Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor.

3.2.2 Determinarea unitatilor de prelucrare.

3.3 Proiectarea structurii unitatilor de prelucrare

3.3.1 Proiectarea dialogului cu unitatile de prelucrare.

3.4 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii de prelucrare

3.4.1 Determinarea modulelor de prelucrare

CAPITOLUL IV : REALIZAREA UNEI APLICATII IN MICROSOFT ACCESS

CAPITOLUL I : ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL EXISTENT

1.1 Prezentarea generala a unitatii analizate

1.1.1 Istoricul evolutiei unitatii analizate

Anul infiintarii (scurt isoric al firmei):

In 1902: Paul Kromberg si Ernst Schubert au fondat Compania Kromberg & Schubert in Wuppertal, producand fire electrice.

In 1932: Dezvoltarea si productia cablajelor electrice pentru industria de automtive.

In 1948: Productia de cabluri spiralate pentru telefon.

In 1973 – prezent: extinderea companiei in intreaga lume (27 locatii).

Scurt istoric al noii afaceri din Romania

Aceasta clasa include:

fabricarea de echipament electric pentru aprinderea sau pornirea interna: magnetoul de aprindere, magneto-dinamuri, bobine de incandescenta , startere, generatoare (dinamuri, alternatoare);

fabricarea de echipamente de iluminat si de semnalizare acustica si motociclete: faruri, claxoane , sirene , semnale etc;

fabricarea seturior de cabluri ;

fabricarea stergatoarelor de parbriz, a echipamentului electric autovehiculelor si motocicletelor ;

fabricarea de dinamuri pentru biciclete.

In Romania au intrat in anul 1999 cu productie de cabluri pentru motociclete (motorat).

Provenienta capitalului : capital privat.

Evolutia capitalului social 2 180 000 rol

2000 – 56 160 700 rol

2001 – 56 160 700 rol

2002 – 56 160 700 rol

2003 – 56 160 700 rol

2004 – 56 160 700 rol

2005 – 5 616 070 ron

Evolutia obiectului de activitate: este o activitate care se desfasoara in vederea obtinerii de profit , productie si comercializare.

Dinamica productiei

AN

CA

PN

nr angajati

Dinamica si structura angajatilor

1.1.2 Modul de constituire al societatii

Forma de proprietate : forma juridica de constituire a firmei – societate comerciala cu raspundere limitata SRL.

Structura actionarilor si a aportului la capitalul social

Nume si prenume

Adresa

Ponderea in CS

Paul Kromberg

Germania

Ernst schubert

Germania

1.1.3 Profilul activitatii si obiective

Descrierea obiectului de activitate: Profilul activitatii – firma de productie

Obiect de activitate – game de produse pentru automotive : PQ 357 = VW - Touran

PQ 358 = VW – Caddyv

VW 416 = VW - Tigua

Prezentarea pe scurt a produselor unitatii

Produs

Ponderea pe piata (ș)

BMW, DC , VW

OPEL, DC

OPEL, FORD

Descrierea serviciilor prestate

forma de productie: serie mare

profilul adoptat de firma : electric

gama produse: cablu pentru autoturisme

Prezentarea tendintelor firmei in viitor

Cresterea productiei in normele de calitate prevazute.

Diversificarea productiei depinde de proiectele pilot primite si auditate de clientii existenti.

Acapararea de noi segmente de piata prin prezentare de audituri.

Investitii in noi filiale : China, Ucraina, Tunisia.

Alte filiale: Austria, Ungaria, Slovacia, Portugalia, Argentina, Brazilia etc.

1.2 Prezentarea sistemului informatic existent

Prezentarea pe scurt a evolutiei sistemului informatic:

In departamentul IT se gasesc 5 servere :

S1 si S2 deservesc departamentul Productie si Calitate;

S3 deserveste departamentul Logistica;

S4 deserveste departamentele Financiar si Resurse Umane;

S5 deserveste departamentul Tehnic.

Distributia calculatoarelor pe compartimente:

Departamentul Financiar:  7 calc

Departamentul Resurse Umane  14 calc

Biroul IT 7 calc

Departamentul Tehnic  50 calc

Departamentul Productie 

7 benzi a cate 13 calc  91 calc

8 module a cate 2 calc  16 calc

26 masini a cate 1 calc 26 calc

VK 5 calc

Birou productie 10 calc

TOTAL PRODUCTIE 148 calculatoare

Departamentul Calitate: 18 calc

Departamentul logistica: 

Depozit  4 calc

Birou de desfacere  3 calc

Birou logistica  15 calc

Expeditie  3 calc

TOTAL LOGISTICǍ  25 calculatoare

TOTAL C&S 269 calculatoare

1.3 Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea

1.3.1 Prezentarea relatiilor cu alte firme:

Furnizori: Leoni; Cofe; Tyco – facturi de primire a materialelor

Clienti: Mercedes; BMW, Opel, Ford, Porche – facturi de vanzare a produselor executate.

Banca: BRD- conturi la banca cuprind:

Valori de incasat cum sunt: cecurile, efecte comerciale depuse la banci, disponibilitati in lei si valuta, credite bancare pe termen scurt , dobanzi aferente disponibilitatilor si creditelor bancare;

Mijloace banesti: aflate in casieria intreprinderii in lei si valuta .

1.3.2 Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale

Decontari cu bugetul statului: impozitul pe profit, taxa pe valoare adaugata, impozite pe venituri pe salarii, subventii de primit.

1.4 Studiul structurii organizatorice a unitatii

1.4.1 Prezentarea organigramei unitatii

1.4.2 Prezentarea principalelor relatii si fluxuri de informatii dintre

departamentele din unitate in functie de organigrama prezentata

Directorul tehnic trimite informatiile spre sefii de departamente (departamentele Productie, Logistica, Calitate si Tehnic) care la randul lor transmit mai departe atelierelor, birourilor.

Directorul comercial trimite informtiile spre departamentul Financiar, IT , si Resurse Umane.

In interiorul fiecarui departament informatiile circula de la seful de departament spre ateliere sau birouri, astfel incat acestea relationeaza intre ele.

1.5 Analiza functionala a activitatii studiate

1.5.1 Prezentarea succincta a functiilor compartimentului in care se desfasoara activitatea studiata

Organigrama departamentului Calitate

 

In departamentul Calitate exista un birou de receptie a materialelor primite in care se verifica parametrii ai calitatii, inregistrate pe buletinele de calitate, acestea fiind validate, depozitul le poate distribuii in productie.

Tot in acest departament functioneaza un birou de statistica ce tine evidenta procentajului referitor la numarul cablurilor defecte furnizate clientilor care atentioneaza prin e-mail precizand numarul lor .

Biroul audit se ocupa cu auditarea cablurilor, adica din fiecare lot se extrage un cablu care va fi dezasamblat, numarandu-se eventualele defecte, de preferat sa nu existe nici unul, aceasta facandu-se de multe ori in fata clientului la cererea acestuia, pt consolidarea relatiilor dintre clienti si producator.

1.5.2 Prezentarea relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelalte compartimente din cadrul unitatii

Circulatia fluxurilor de informatii este biunivoca, atat in cadrul departamentului studiat cat si departamentele intre ele.

1.5.3 Actele normative in vigoare ce reglementeaza activitatea studiata

Prezentarea succincta a principalelor acte normative

Lista debitare : copie dupa original

Carte crimpari : copie dupa original

Carte lungimi: _copie dupa origina.

Etichete care insotesc loturile : _copie dupa original.

1.6 Analiza documentelor privind activitatea studiata

1.6.1 Inventarul documentelor se face cu urmatorul tabel:

Inventarul documentelor

Cod doc.

Simbol doc

Denumire

Format

Cod clasificare

Nr exemplare

LD

Lista debitare

A3

CC

Carte crimpari

A4

CL

Carte lungimi

A4

EL

Etichete loturi

A6

1.6.2 Fisa de analiza a documentelor

Intocmirea fisei de analiza se face cu urmatorul tabel:

Cod doc

Denumire document

Exemplar

Emitent

Receptor

Frecventa

Tipul sursei informationale

Intrare

Iesire

Lista debitare

1

Birou debitare

Sectie debitare

zilnic

Carte crimpari

Atelier

scularie

Birou calitate

zilnic

Carte lungimi

Birou

calitate

Sectie

debitare

zilnic

Etichete lot

Sectie debitare

Benda productie

zilnic

1.6.3 Grila informatiilor : prin tabele

Date intrare

Documente intrari

Documente iesire

CD

CC

CL

EL

CC

CL

Ltg Nr

K-ID

L-art

Dezizolator partea 1



Scula partea 1

Contact partea 1

Dezizolator partea 2

Scula partea 2

Contact partea 2

Tuela 1

Aplicator 1

Tuela 2

Aplicator 2

Identificare fir

Lungime

Timp pentru lucru

Timp efectiv lucrat

Nr. Bucati

Cod identificare produs

Data

Ora

Comanda nr.

Lungimea trebuie

Lungimea este

Lungimea de indepartare a mantalei trebuie

Lungimea de indepartare a mantalei este

Lungimea dezizolarii trebuie

Lungimea dezizolarii este

1.6.4 Reprezentarea fluxului informational - FLOW CHART

Simboluri standardizate international pentru reprezentarea circulatiei documentelor:


Generarea unui document :

Se fac completari pe document:


Verificarea documentului :


Transportul documentului:


Simbol combinat (verificare, semnare)


Arhivare: 

Intocmirea unui document intr- un

singur exemplar:

1.6.5 Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate

1. Lista debitare

Completeaza Verifica Verifica  Arhiva debit.

 

Birou debit. Sectie debit. Operator debit.  Dep. Debit.

Lista de debitare este creata in biroul Debitare, verificata de maistrul de sistem si transmisa sectiei de Debitare unde este preluata si verificata de operatorul de debitare. Se executa produsul din lista, dupa care aceasta lista se transmite Arhivei Debitare.

2. Etichete loturi

Completeaza Verificare  Arhiva banda

 

Operator deb. Banda productie Banda

Se creaza de catre operatorul de debitare, se completeaza printr-o semnatura dupa ce se verifica si se transmite productiei (pe banda), dupa care se arhiveaza la arhiva de banda.

3. Carte de crimpari

Completeaza Verificare  Arhiva Q.S

 

Atelier scule Sectie debit. Operator debit. Q.S

Se creaza in scularie, se completeaza cu date de catre operator debitare si se transmite pentru verificare operator Q.S (calitate) care apoi se transmite arhivei Q.S.

4. Cartea de lungimi

Completeaza Verificare  Arhiva Q.S

 

Operator Q.S Sectie debit. Operator deb. Q.S

Se creaza in departamentul Calitate. Se completeaza de catre operatorul QS, se transmite sectiei Debitare unde operatorul debitare completeaza cu date dupa care se transmite sectiei Q.S. pentru arhivare.

Prezentarea critica a sistemului informational existent

Descrierea critica de ansamblu

Departamentul Calitate este deschis la noi propuneri si sugestii pentru o mai buna functionare a acestuia.

Detalierea de puncte slabe (critice):

Pentru emiterea documentelor necesare controlului Q.S. sunt necesare mai multe calculatoare, in prezent emiterea de documente putandu-se efectua din orice birou sau sectie, printarea acestuia facandu-se doar in anumite puncte.

Arhivarea documentelor se face greoi , deoarece acestea trebuie asezate in bibliorafturi care sunt pastrate de la 5 la 10 ani, spatiu fiind problematic, in timp ce s-ar putea stoca informatiile, in format electronic.

Detalierea pe puncte tari

Urmarirea operatiilor pe tot parcursul ciclului de productie, se face usor in departamentul calitate.

Fiecare produs executat este cuprins in normele de calitate KSR-RO zilnic.

In acest deprtament exista un birou de statistica ce tine evidenta numarului de greseli pe produs respectiv pe loturi de produse, pe departamente intr-o perioada determinata.

CAPITOLUL II : PROIECTAREA GENERALǍ A SISTEMULUI INFORMATIC

2.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic

2.1.1 Obiective generale.

Obiectivele generale ale unui sistem informatic, pot fi:

de conducere:

Ø     realizarea programului de productie;

Ø     realizarea globala si structurala a indicatorilor economici;

Ø     utilizarea rationala a capacitatilor de productie si a fortei de munca;

Ø     imbunatatirea calitatii produselor;

Ø     reducerea costurilor de productie si cresterea profitului;

informationale:

Ø     asigurarea prelucrarii automate a datelor;

Ø     imbunatatirea fluxurilor si circuitelor informationale;

Ø     fundamentarea deciziei pe baza informatilor pertinente;

Ø     reducerea timpului de raspuns;

Ø     asigurarea unui sistem integrat de prelucrare a datelor.

2.1.2. Obiective specifice:

- obiective specifice activitații de baza: asigurarea calitații;

- obiective specifice activitații auxiliare: centralizarea datelor.

2.2 Prezentarea situatiilor de iesire a sistemulu informatic

S1 – Carte lungimi

CARTE LUNGIMI

DATE DE INREGISTRARE IN CARTELA DE DEBLOCARE:

Nr. Masina 9(2)

Data: D(zz)

Cod masina  9(3)

Ora de inregistrare in cartela: 9(2.2)

Lungime trebuie

Lungime este

Lung de indep. mat. tb

Lung de indep. mat. este

Lung. deziz. 1

Lung. deziz. 2

Implet. 1

Implet. 2

Implet 3

DATE PT. COMPLETARE FORMULAR CARTE LUNGIMI:

Operator: 9(5)

Verificator QS:

Loc obținere: birou QS

Destinația: secție debitare

Numar de exemplare:

Frecventa:zilnic

Dispozitiv / periferic de iesire:

S2 – Carte crimpari

Carte Crimpari

DATA COMPLETǍRII FORMULARULUI:

CIM- KSR: 9(4)

Ziua: (zz)

Nr. Inventar scula

Ident. prod al contactului

Ident contact KSR

Secțiune fir

Inalțimea crimpului pe lițe

Lațimea pe lițe

Inalțimea pe izolație

Luna:  9(2)

DATE PT. COMPLETARE ZILNICǍ:

Nr. Comanda: ultimele 6 cifre: 9(6)

LTG-Nr. : 9(4)

CFA (timp de control al sertizarii pe lițe): 9(3)

Nr. Lițe: 9(1)



Forța de extragere 1: 9(3)

Parametrii vizuali (OK) : X(2)

DATE PT. COMPLETARE FORMULAR :

Cod operator: 9(5)

Verificator QS: 9(3)

Loc obtinere: atelier scule crimpare

Destinatia: QS

Numar de exemplare:

Frecventa:zilnica

Dispozitiv / periferic de iesire:

S3 – Etichete loturi

ETICHETE LOTURI

DATA DǍRII IN FOLOSINȚǍ:

Anul

Luna

Ziua

D(zz)

DATA LISTǍ DEBITARE:

DATE CE CONȚIN LOCUL DE DISTRIBUȚIE A PRODUSELOR CE INSOȚESC ETICHETE LOTURI

Cod, culoare și secțiune fir( Mware): 9(6)

FANR (nr comanda): 9(12)

Ziel : X(100)

LTG-Nr. : 9(4)

Fremd-Id : X(100)

Stuec (buc): x(100)

Estand : X (100)

Simbol culoare fir 1 : x(100)

Secțiune 1: 9(1.2)

Simbol culoare fir 2 : X(100)

Secțiune fir 2: 9(1.2)

Laenge (lungime): 9(4)

S1- primul fir la rasucit partea 1: 9(2.2)

S2 –firul al 2-lea rasucit partea 2 : 9(2.2)

Tuele 1 (garnituri contact): 9(6)

Tuele 2 : 9(6)

2.3 Formalizarea documentelor de intrare

Fiecare document din care se culeg informații și date (de intrare ) va fi formalizat in mod individual pe formularul original. Formalizarea = operația de marcare pe o situație a originalului și a exemplarelor utilizate , numarul documentelor in original/ copii.

2.4 Proiectarea bazei informationale

2.4.1 Determinarea continutului bazei informationale.

Determinarea conținutului bazei informaționale , a activitații studiate, are loc prin structurarea informațiilor și datelor din documentele de intrare, respectiv situațiile de ieșire, sub forma unui tabel (tab.2.1)

Tab. 2.1 : Conținutul bazei informaționale

Nr. Crt.

Date intrare

Tip (lungime)

Documente intrari

Documente iesire

 

CD

CC

CL

EL

CC

CL

 

Ltg Nr

 

K-ID

 

L-art

X

 

Dezizolator partea 1

 

Scula partea 1

 

Contact partea 1

 

Dezizolator partea 2

 

Scula partea 2

 

Contact partea 2

 

Tuela 1

 

Aplicator 1

 

Tuela 2

Aplicator 2

Identificare fir

 

Lungime

 

Timp pentru lucru

 

Timp efectiv lucrat

 

Nr. Bucati

X(100)

 

Cod identificare produs

 

Data

D(zz)

 

Ora

 

Comanda nr.

 

Lungimea trebuie

 

Lungimea este

 

25

Lungimea de indepartare a mantalei trebuie

 

Lungimea de indepartare a mantalei este

 

Lungimea dezizolarii trebuie

 

Lungimea dezizolarii este

 

2.4.2 Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea.

Atributele din cadrul bazei informaționale vor fi structurate sub forma unor entitați.

Denumirea acestor entitați și structura lor este prezentata in tab. 2.2 , respectiv tab. 2.3



tab. 2.2 : Entitațile bazei informaționale

Nr crt.

Simbol

Denumire

Numar de atribute

TBLD

Tabel lista debitare

TBLE

Tabel lista etichete

TBLU

Tabel lista utilaj

TBLS

Tabel lista scule

Tab 2.3 : Conținutul entitaților

Nr. crt

DENUMIRE  ATRIBUT

Tip (lungime)

Entitați

TBLD

TBLE

TBLU

TBLS

Nr. comanda

Culoare cablu

X (4)

Secțiune fir

Dezizolare

CIM-KSR

Lungime

Timp de lucru

Bucați realizate

LTG-Nr

K-ID

Ziel

X(6)

Komax 433

X(8)

Komax 488

X(8)

ID

Reprezentarea relațiilor dintre entitațile bazelor informaționale:

Atributul pe baza caruia se realizeaza relațiile cu fiecare dintre entitați este : Nr. Comanda .

2.4.3 Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute.

Simbolizarea atributelor

Presupune stabilirea pentru fiecare atribut al bazei informaționale a cȃte unui simbol. Simbolurile utilizate pentru atribute vor fi prezentate intr-un tabel:

Nr. crt.

DENUMIRE ATRIBUT

SIMBOL

TIP (LUNGIME))

Nr. comanda

NRC

Culoare cablu

CUCA

X(4)

Secțiune fir

SF

Dezizolare

DEZ

CIM-KSR

CIM

Lungime

L

Timp de lucru

TL

Bucați realizate

BC

K-ID

K

Komax 433

K-433

X(8)

Komax 488

K-488

X(8)

ID

ID

Ziel

ZI

X(6)

LTG-Nr

LTG

Codificarea atributelor:

Presupune stabilirea unor coduri de identificare pentru atributele care simbolizeaza mai multe categorii de informații. Astfel pentru fiecare categorie de informații se stabilește un cod care face parte din codul atributului.

De exemplu:

Atribut : Nr. Comanda (NRC) 9(12)

Relațiile dintre atributele entitaților bazei informaționale:

2.5 Proiectarea si adaptarea documentelor de intrare

In cadrul acestei faze, unele documente de intrare, in funcție de necesitațile viitoare, ale sistemului informatic și de specificul activitații analizate, pot suferi modificari de forma și de conținut cum ar fi de exemplu concatenarea mai multor cȃmpuri din document intr-un singur cȃmp , eliminarea unor cȃmpuri, refacerea poziției unor cȃmpuri din document, etc.

2.6 Structura sistemului și determinarea unitaților funcționale

Aceasta faza presupune identificarea unitatilor functionale ale sistemului informatic proiectat, adica acele grupuri omogene si specifice de prelucrari, care sunt dependente functional si care constituie o subfaza a sistemului informatic.

De exemplu:

EN- QS = evidența normativa QS

CAPITOLUL III : PROIECTAREA DE DETALIU A UNITATILOR FUNCTIONALE

3.1 Proiectarea fisierelor de baza

3.1.1 Proiectarea fisierelor performante.

In cadrul activitații de EVIDENȚA CALITǍȚII au fost identificate fișiere permanente :

VR-QS (verificator QS)

OP-DEB (operator debitare birou)

OP-K-488 (operator Komax 488)

Structura fișierelor permanente se prezinta astfel:

VR-QS

Nr. Crt.

Denumire cȃmp

Simbol cȃmp

Tip (lungime)

Cod verificator

COD

Sediu

SED

X(2)

Parola verificator

PARV

X(5)

OP-DEB (Birou)

Nr. Crt.

Denumire cȃmp

Simbol

Timp (lungime)

Cod operator debitare

OP-DEB

X(5)

Sediu

SED

X(4)

Parola operator debitare

PAROD

X(5)

Semnatura CC

S-CC

X(5)

Semnatura CL

S-CL

X(5)

OP-K-488

Nr. Crt.

Denumire Cȃmp

Simbol

Timp (lungime)

Valideaza CC

V-CC

Valideaza CL

V-CL

Parola

P-OP-488

X(5)

3.1.2 Proiectarea fisierelor variabile.

Pentru activitatea biroului QS se vor defini fișierele variabile

ST-QS (statistica date QS);

DATE-AR (trimitere date arhiva)

ST-QS

Nr. Crt.

Denumire cȃmp

Simbol cȃmp

Tip (lungime)

Nr. greșeli

NR.GR

Greșeli DEB

G.DEB

X(100)

Intocmire ceck list

C-LIST

X(100)

DATE-AR

Nr. Crt.

Denumire cȃmp

Simbol cȃmp

Tip (lungime)

Dosar CC DEB

D-DEB

x(40)

Dosar CL DEB

D-CL

x(40)

Dosar LD

D-LD

x(40)

Relații intre tabele:

Relația unul-la-mai-mulți dintre : tbl Etichete si tbl Scule crimpare;

Relația unul-la-unul dintre : tbl Debitare si tbl. Etichete;

Tbl. Debitare si tbl Utilaj.

Prezentarea formularelor și subformularelor:

Formular lista debitare:

Formular etichete:

Formular etichete cu subformular scule crimpare:

3.1.3 Proiectarea fisierelor temporare.

In cadrul activitații de verificare a calitații se pot identifica o serie de cȃmpuri de stare (verificator QS, operator debitare birou, operator Komax 488, statistica date QS, trimitere date arhiva) , insa acestea vor fi reținute in fișierele permanente și variabile.

3.2 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii functionale

3.2.1 Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor.

Restricțiile de integritate dintre fișiere , determina ordinea de prelucrare a fișierelor de baza astfel incȃt crearea sau activitatea unui fișier sa se faca numai dupa ce s-a efectuat activitatea tuturor fișierelor de care acesta depinde.

3.2.2 Determinarea unitatilor de prelucrare.

Unitatea funcționala de evidența a calitații cuprinde urmatoarele unitați de prelucrare :

UP1 – Introducere date

Aceasta prima unitate de prelucrare va indeplini funcția de introducere date in fișierele de bazi , modificare, actualizare și consultare a fișierelor de baza.

UP2 – Situații produse

Unitatea de prelucrare situații produse, va face legatura intre activitatea de verificare și activitatea de programare a producției .

UP3 – Situații livrari

Aceasta unitate de prelucrare , va cuprinde toate operatțile necesare in vederea intocmirii și listarii situațiilor (documentelor ) necesare pentru o organizare mai buna a resurselor atȃt materiale cȃt și umane .

3.3 Proiectarea structurii unitatilor de prelucrare

3.3.1 Proiectarea dialogului cu unitatile de prelucrare

Proiectarea dialogului cu unitațile de prelucrare, presupune proiectarea machetelor ce formeaza interfața produsului informatic, precum și proiectarea ieșirilor de natura video-formatelor. In continuare vom prezenta modul de alcatuire a meniurilor și submeniurilor și interfața cu utilizatorul.

3.4 Proiectarea prelucrarilor specifice ale unitatii de prelucrare

3.4.1 Determinarea modulelor de prelucrare

Programarea modulara presupune descompunerea programelor din faza de proiectare in module ușor de ințeles și constituit. Astfel se realizeaza o verificare a structurii programului (orice modul este analizat cu un program distinct și realizat ca atare).

Unitațile de prelucrare vor conține urmatoarele module :

UP1 – Introducere date

M1- departament debitare (ID-DEB)

M2- atelier scule (ID-AT_SCU)

M3- birou QS (ID-QS)

UP2 – Situații produse

M1- produse blocate (P.BL.QS).

M2- masuri luate ptentru calitate conform normelor KSR (MS-KSR).

UP3 – Situații livrari

M1- raport etichete.

M2- raport scule crimpare.

M3- raport tbl utilaj

M4- raport lista debitare.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2170
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site