Proiect de cercetare-actiune: "Esecul scolar"

Proiect de cercetare-actiune: "Esecul scolar"

1) TEMA Esecul scolar

IPOTEZA:

Copilul cu nevoile sale concret-individuale este produsul scolii si, pentru ca el sa ajunga la reusita scolara, trebuie sa beneficieze de o scoala, ea insasi reusita ca institutie educativa;

3) OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Cunoasterea opiniilor parintilor privind educatia copilului in familie si scoala.

Cunoasterea opiniilor elevilor fata de propria lor activitate.

Cunoasterea opiniilor profesorilor privind cauzele esecului scolar.

Urmarirea concordantei dintre opiniile formulate de parinti, elevi si profesori privind activitatea scolara, respectiv esecul scolar.

Determinarea cauzelor obiective si subiective ale esecului scolar atat in ciclul gimnazial cat si in cel primar.

Elaborarea, pe baza concluziilor obtinute, a unui program concret pentru prevenirea si diminuarea esecului scolar la nivelul scolii.

ESALONAREA PE ETAPE:

Studiul si documentarea psiho-pedagogica privind "Esecul scolar".

Investigarea opiniilor elevilor, parintilor si profesorilor.

Centralizarea opiniilor si elaborarea concluziilor.

Intocmirea si realizarea programului de actiuni.

MODALITATI DE VALORIFICARE:

In activitatea comisiilor metodice din scoala.

Utilizarea chestionarelor pentru alte activitati scolare.

Utilizarea rezultatelor in activitatea cu familiile elevilor.

CALENDARUL CECETARII: parcursul unui an scolar.

DESCRIEREA ESANTIONULUI:

25 cadre didactice;

50 parinti;

50 elevi.

INSTRUMENTE DE CERCETARE

A. Chestionar pentru profesori

Pentru a ajunge la reusita scolara, elevul trebuie sa beneficieze de o scoala, ea insasi reusita ca institutie educativa, iar aceasta, la randul ei , nu poate fi decat produsul unei reforme reusite.

Pentru a ne ajuta in activitatea noastra de cercetare a cauzelor nereusitei scolare, va rugam sa raspundeti cu toata sinceritatea la urmatoarele intrebari:

Care este motivatia asumarii rolului de dascal pe care il aveti?

Ce numiti dumneavoastra "insucces scolar?

Care sunt, dupa parerea dumneavoastra, cauzele insuccesului scolar?

In ce masura motivatia pentru anumite obiecte corespunde capacitatii elevului?

Cum va explicati faptul ca, desi inteligenti, exista elevi care nu invata bine?

Ce raporturi sunt intre dumneavoastra si elevii dumneavoastra?

Ati observat in clasa dumneavoastra stari afective de anxietate? Care este cauza lor?

Ce discutati cu profesorii care predau la clasa dumneavoastra?

De ce trebuie sa existe in scoala o unitate de actiune si de vointa a tuturor cadrelor didactice la toate clasele si asupra tuturor elevilor?

Apreciati cu obiectivitate elevii? Care sunt efectele sub / supra aprecierii elevilor?

Cum procedati cand un elev este nemultumit de nota acordata?

Ce inseamna pentru dumneavoastra un elev "lenes"?

Ce dificultati intampina elevii in pregatirea temelor pentru acasa la disciplina dumneavoastra?

Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizati si ce efecte au asupra elevilor?

Cunoasteti vreo deficienta "didactogena" a elevilor?

Doi-trei elevi v-au oferit flori. De ce au facut-o fiecare?

Ce v-a impresionat mai mult in vizitele pe care le-ati facut la domiciliul elevilor?

Ce credeti despre eficienta consultatiilor pedagogice acordate parintilor?

Ce solutii puteti denumi pentru preintampinarea si / sau diminuarea insuccesului scolar?

B. Chestionar pentru parinti

Ce parere aveti despre expresia "Invatam pentru viata, nu pentru scoala!" (Seneca)?

Cine se ocupa mai mult in familia dumneavoastra de controlul copiilor si cum?

Ce raporturi exista intre dumneavoastra si copii?

Aveti obiceiul sa discutati in familie despre educatia copilului?

Ce climat domina in familia dumneavoastra?

De ce conditii materiale dispune familia dumneavoastra?

Copilul isi face lectiile cu interes sau are nevoie sa fie stimulat?

La ce obiect invata mai usor copilul dumneavoastra si la care intampina dificultati mai mari? Cum explicati?

Cum apreciati starea sanatatii copilului dumneavoastra?

Care sunt ocupatiile preferate ale copilului dumneavoastra?

Cat de des luati legatura cu dirigintele / invatatorul?

C. Chestionar pentru elevi

Ce parere ai de proverbul "Ai carte, ai parte"?

Ce atitudine manifesta familia fata de activitatea ta scolara?

Exista intelegere in familia ta?

Cum te impaci cu fratii tai?

Ce inseamna pentru tine succesul sau insuccesul scolar?

Ce obiecte de invatamant iti plac mai mult?

Ce te impiedica sa progresezi la invatatura?

Te supara o observatie, chiar daca este justa?

Ce activitati te atrag mai mult in scoala, acasa, in timpul liber?

Te preocupa problema idealului in viata?

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

a) asupra chestionarului adresat elevilor

Chestionarul a avut drept scop evidentierea factorilor determinanti ai esecului scolar pe un esantion de 50 de elevi. Cea mai mare parte din acesti elevi sunt constienti de necesitatea pregatirii scolare.

Un numar de intrebari a vizat dezvaluirea conditiilor socio-familiale ale elevilor. Raspunsurile au relevat, in cea mai mare parte, o atitudine corecta a familiei fata de activitatea scolara, existenta unor relatii de buna colaborare cu actul educational si de relatii normale intre frati.

Un alt grup de intrebari a urmarit sa reliefeze factorii pedagogici si cei psihologici ai esecului scolar. In determinarea preferintelor, optiunilor elevilor, un rol hotarator il au factorii pedagogici. Un lucru deosebit de semnificativ este faptul ca elevii inscriu pe lista preferintelor chiar si acele obiecte la care, de regula, obtin note mai putin bune. Eliminand unele optiuni subiective, se desprind chiar o serie de cauze ale esecului scolar.

Analiza de ansamblu a cauzelor esecului scolar situeaza pe primul plan factorii pedagogici (in proportie de 50% - nu inteleg explicatiile profesorului, nu le place sa invete), urmati de cei psihologici (in proportie de 35% - posibilitati intelectuale limitate, nu au vointa) si socio-familiali ( in proportie de 15% - se joaca prea mult, urmaresc multe emisiuni TV etc.) -Figurile 4, 5, 6.

Fig 4

Fig.5

Fig.6

Din toate cele aratate se desprinde o concluzie si anume: este nevoie, in primul rand, de o cunoastere cat mai reala a situatiilor din familiile de unde provin elevii. De asemenea, este nevoie ca scoala, prin toate potentele sale educative, sa gaseasca din timp cauzele care pot conduce la esec scolar pentru unii dintre elevii ei.

b) asupra chestionarelor adresate parintilor

Chestionarul adresat parintilor ai caror copii inregistreaza o situatie de esec scolar evidentiaza in buna parte cauzele acestuia. O buna parte din parinti nu realizeaza semnificatia scolii pentru viitorul copilului. Astfel, 35% pun in prim plan factorii pedagogici, 20% factorii psihologici, 45% factorii socio-familiali.

In alte familii exista un climat social favorabil, raporturi normale cu copiii, de preocupare pentru indrumarea si controlul acestora. Cea mai mare parte a familiilor au o situatie materiala buna, ceea ce contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor. Parintii sunt interesati de situatia scolara a copiilor si sunt interesati de viitorul lor, discuta frecvent cu dirigintii si cu ceilalti profesori.

Acesti parinti chestionati nu intampina greutati pe plan educativ iar putinii care o fac trebuie sa li se acorde o educatie atenta si sa fie antrenati mai mult in viata scolara (Figurile 7, 8, 9 ).

Fig.7

Fig.8

Fig.9

c) asupra chestionarelor adresate profesorilor

In realizarea chestionarelor au fost antrenati un numar de 25 profesori ai scolii. In chestionar au fost formulate un numar de 19 de intrebari care au incercat sa descopere factorii determinanti ai reusitei scolare si solutii concrete privind preintampinarea si / sau diminuarea insuccesului scolar.

Motivatia afectiva a asumarii rolului de dascal s-a dovedit a fi majoritara. Din cele patru coordonate ale insuccesului scolar, atentia profesorilor se centreaza asupra ramanerii in urma la invatatura, acordand mai mica atentie sau ignorand celelalte (abandonul scolar).

Raspunsurile la cateva intrebari au reliefat faptul ca, pe primul loc al cauzelor insucesului scolar se situeaza factori pedagogici (in proportie de 40%) si nu cei socio-familiali (in proportie de 29%) sau cei psihologici ( in proportie de 31%). Urmatoarele raspunsuri au dezvaluit nereusitele factorilor pedagogici precum si relatia factori pedagogici - factori socio-familiali. Astfel, raportul profesor - elev este caracterizat de afectivitate in mica masura; mai putin de jumatate din cei chestionati considera ca nu este necesara unitatea colectivului de cadre didactice; o buna parte nu cunosc date despre activitatea extrascolara si etrafamiliala a elevului; multi profesori numesc "solutii" pentru preintampinarea esecului scolar, activitati care fac parte din apanajul muncii didactice de zi cu zi (Figurile 10, 11, 12).

Fig.10

Fig.11

Fig.12

Este imbucurator faptul ca profesorii nu remarca stari de anxietate la elev decat in cazuri rare (cauze familiale), ca ei cunosc efectele daunatoare ale unei aprecieri denaturate, ca folosesc mijloace de stimulare a elevilor si de disciplinare a clasei, ca cea mai mare parte considera ca unitatea colectivului este cheia succesului scolar, ca ei cunosc conditiile socio-familiale si de habitat interior, ca ei considera binevenite consultatiile pedagogice acordate parintilor.

Au fost formulate mai multe propuneri privind preintampinarea si / sau diminuare insuccesului scolar, dintre care semnalam: supravegherea atenta a elevului pentru depistarea precoce a conditiilor nefavorabile de climat familial sau de grup, metode moderne de predare, prezenta in scoala a consilierului, cresterea eficientei actiunilor de orientare scolara si profesionala, interdisciplinaritate etc.

PROGRAM DE INTERVENTIE

Activitatea de preintampinare a esecului scolar este extrem de complexa. In realizarea ei este necesara o coordonare eficienta a tuturor factorilor educationali in care, desigur, scoala si familia detin prioritatea. Si, pentru ca scoala sa-si indeplineasca menirea ei, trebuie sa fie slujita de oameni nu numai cu o temeinica pregatire stiintifica si psiho-pedagogica, ci si dornici sa aplice in practica cunostintele profesionale. In acest scop se propune:

Pentru elevi

Obiective:

Cresterea increderii in sine a copilului prin imbunatatirea imaginii de sine;

Stimularea motivatiei copilului pentru invatare.

Actiuni

Intalniri intre elevi de clase, niveluri diferite in vederea impartasirii din experienta privind modalitatile si conditiile de invatare in familie (trimestrial);

Realizarea unui program de consultanta cu elevii ce dovedesc lacune in cunoastere (saptamanal);

Dezbateri pe tema "Succesul scolar asigura reusita in viata?" (trimestrial).

Pentru parinti

Obiective:

Sensibilizarea familiei in privinta relatiei cu scoala;

Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscriptia scolara.

Actiuni:

Initierea unui curs de educatie a parintilor cu copii-problema (trimestrial);

Oferirea unui plus de competenta psiho-pedagogica prin consiliere permanenta in cadrul Cabinetului interscolar de asistenta psiho-pedagogica (permanent);

Intalniri cu medici si psihiatri pe tema: "Modificari fizice si psihice in viata copilului" (trimestrial);

Dezbateri in colectivele de parinti pe clase cu tema "Familia - o institutie cu rol fundamental in viata copilului".

Pentru profesori

Obiective:

Cunoasterea psiho-comportamentala a preadolescentului;

Actiuni:

Modalitati de cunoastere psiho-pedagogica a puberului. Program de colaborare cu Casa Corpului Didactic Botosani (lunar);

Schimb de experienta intre cadrele didactice pe tema "Empatia si relatia profesor - elev";

Dezbateri pe marginea cercetarii privind cauzele favorizante ale esecului scolar;

Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor.

Evaluarea programului - se va realiza in doua modalitati:

O evaluare informala, continua - ca parte integranta a actiunilor din program (discutii, aprecieri, sugestii);

O evaluare formala - chestionar aplicat celor trei categorii de subiecti (elevi, parinti, profesori) continand intrebari explicite privitoare la eficienta programului oferit. Aceasta evaluare are drept scop o eventuala reluare a programului pentru anul scolar urmator, in conditii imbunatatite.

CONCLUZII

Intr-o epoca in care toate se schimba cu viteza ametitoare, in care e destul de dificil sa selectezi din noianul de informatii exact pe cele care ar fi cele mai semnificative pentru tine ca individ si in conditiile in care sursele informationale sunt extrem de variate dar nu neaparat si pertinente, scoala trebuie in primul rand sa isi gaseasca mijloacele de supravietuire ca formator de fiinte ce vor guverna societatea de maine .

E improbabil ca scoala sa dispara ca si institutie chiar daca formele sub care ea se va desfasura vor fi altele. Nu e importanta supravietuirea ei oricum ci intr-o forma care sa o impuna pe piata de consum ca lider in formare .Menirea scolii e aceea de a forma prin informare .

Tot mai adesea auzim de necesitatea unei colaborari tot mai stranse intre toate institutiile caci acestea sunt create in folosul oamenilor. De ce atunci scoala care este intr-un contact atat de strans cu comunitatea in care exista ar alege drumul izolarii ? Din contra, ea trebuie sa caute cai de comunicare cu institutii si mai ales sa fie activa in comunitatea locala. Parintii elevilor sunt parte a acestei comunitati si e datoria noastra sa gasim mijloacele optime de colaborare cu acestia. Daca climatul dintr-o scoala este deschis, prietenos, se creeaza conditii pentru o implicare activa a parintilor. Ei ar putea avea roluri diferite ca: muncitori pentru lucrari de reparatii, organizatori de petreceri aniversare, asistenti in unele activitati la clasa, colectori de fonduri, coordonatori de evenimente speciale. Atrasi catre viata scolii ei ar deveni o resursa de o valoare inestimabila pentru scoala .

Malagouzzi afirma ca: ,,Profesorii trebuie sa descopere modalitati de comunicare si consemnare a experientelor pe care le dezvolta copiii la scoala . Trebuie sa pregateasca o curgere continua de informatii de calitate indreptate asupra parintilor (care) introduce parintii la o calitate de cunoastere care le schimba tangibil asteptarile. Ei isi reexamineaza prezumtiile privind rolul lor de parinti si opiniile lor despre experienta pe care copiii lor o traiesc si abordeaza din nou si mai curios intreaga experienta din cadrul scolii." Cand familiile sunt parte activa in viata scolii castiga toata lumea: parintii mai multa experienta in cunoasterea copilul, elevul e ajutat caci atentia si ajutorul in indeplinirea cu succes a sarcinilor scolare vine atat din partea cadrelor didactice cat si a parintilor, cadrele didactice sunt ajutate sa atinga obiectivul de individualizare a procesului instructiv - educativ .

Familiile si scoala atunci cand colaboreaza deschis isi transmit informatii despre copii /elevi utile ambelor pentru a stimula dezvoltarea lor. Pentru ca este constienta de importanta familiei pentru scoala aceasta, prin reprezentantii ei - cadrele didactice, trebuie sa faca primul pas si sa genereze situatii de implicare a parintilor .

Cand parintii vin in scoala si ajung sa cunoasca activitatea ei devin mai constienti de efortul pe care aceasta il presupune si apreciaza mai exact activitatea cadrelor didactice .

Lucrarea de fata demonstreaza o data in plus rolul si locul scolii si al familiei contemporane in educatia copiilor, prezinta functiile si stilurile educative ale familiilor contemporane si raporturile acestora cu scoala propunand de asemenea alternative de ameliorare a relatiei scolii cu familia.

Referirile la familiile contemporane surprind mai ales realitatile familiilor din tari cu traditie democratica -pentru ca societatea romaneasca spre aceasta accede- insa nu uita familia romaneasca asa cum se gaseste ea in acest moment de evolutie istorica. Toate problemele colaborarii dintre cele doua institutii (scoala si familia) sunt abordate dintr-o perspectiva constructiva neincercandu-se a se face altceva decat o critica nepartinitoare, realista si constructiva a acestora pentru a arata ambelor ca isi sunt necesare una celeilalte, ca nu sunt combatanti in tabere diferite ci trebuie sa-si canalizeze energiile spre aceleasi valori pentru succesul copiilor ca viitori adulti.

Cum am putea cere elevilor nostri sa lucreze in echipe daca noi, adultii , suntem incapabili sa o facem ?

Cand familia si scoala coopereaza eficient rezulta o experienta de invatare pozitiva ai carei primi beneficiari sunt copiii .Orice parinte doreste succesul copilului sau si sta in puterea noastra , a cadrelor didactice sa ni - i apropiem in vederea asigurarii succesului scolar caci, sa nu uitam, scoala pregateste pentru viata .

Vazand adultii cooperand in beneficiul lor, copiii se simt in siguranta, ocrotiti de adulti, importanti.

Crearea unui climat de colaborare cu familia se realizeaza si se intretine prin actiuni si atitudini permanente din partea cadrului didactic. Cand se adreseaza parintilor acesta trebuie sa fie: atent, prietenos, vivace, relaxat.

Marturisesc ca reusind sa imi apropii familiile imi desfasor toate activitatile legate de scoala mult mai usor. Acum idei de activitati vin de la parinti care sunt gata sa fie parte activa in orice actiune. Consider ca atitudinea lor deschisa e legata implicit de deschiderea si disponibilitatea mea fata de ei . Simtind interesul meu fata de copiii lor la scoala, implicandu-i pe acestia in actiuni care le cultiva interesele si datorita faptului ca le scot in evidenta constant aspectele pozitive din fiecare copil a facut ca scoala sa nu fie locul unde vin cu o oarecare strangere de inima si numai pentru ca trebuie ci un loc in care se simt mereu bineveniti si in care gasesc ajutor la nevoie .