Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
Gradinita

Roluri ale profesorului ca educator si manager

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Roluri ale profesorului ca educator si manager

,, Scoala animalelor'' (folclorul pedagogic)

Odata, de mult, animalele au hotarat ca ceva trebuie facut pentru a rezolva problemele lumii moderne. Asa ca au ales un consiliu de administratie al scolii, compus din Urs, Viezure si Castor , apoi l-au angajat pe Arici care sa fie profesor.



Curriculum-ul cuprindea alergari, catarari, inot si zbor. Pentru a organiza mai usor instruirea , toti elevii participau la aceeasi pregatire.

Rata a fost cea mai buna la inot, mai buna chiar decat profesorul, dar la zburat avea note proaste iar la alergari era un dezastru.Pentru ca era asa de slaba la alergare a trebuit sa ia lectii suplimentare, asa ca ,in timp ce celelalte animale luau lectii de inot, ea trebuia sa faca alergare. Dupa ca s-a antrenat o vreme, picioarele ii erau asa de obosite, incat a obtinut note mediocre la inot..

Veverita avea cele mai bune note la catarari, dar se simtea frustrata la lectiile de zbor. Profesorul ii cerea sa inceapa zborul de la pamant pe cand ea dorea sa zboare dinspre varfurile copacilor in jos. Dupa un timp, a capatat ticuri si s-a obosit atat de mult incat a avut note slabe la catarari , chiar si la alergari..

Iepurele a inceput foarte bine, era cel mai stralucit elev al clasei la alergari dar s-a pierdut complet la exercitiile compensatoare pentru inot. A avut o cadere nervoasa si a trebuit sa consulte un centru de consiliere al animalelor..

Cu toate astea, de ce sa nu vedem partea buna a lucrurilor? La sfarsirul anului scolar, un tipar putin mai special care era un bun inotator si care in cele din urma a reusit sa alerge, sa se catere si sa zboare un pic, a obtinut cele mai bune medii.

El a fost cel care a tinut cuvantarea la banchetul de absolvire.

Trebuie sa mai aflati ca un caine de preerie refuzase scoala pe motiv ca sapatul in pamant nu a fost recunoscut ca disciplina de studiu. Mai tarziu, el s-a asociat cu cateva cartite si cu porcii mistreti si au infiintat o institutie privata , cu numele de Institutul de Arte Patrunzatoare in Profunzime pentru Sapatorii Deosebit de Talentati.

Vecinii spun ca au mare succes, dar cine poate avea incredere in barfele si susotelile vecinilor?

Morala: un management care nu permite individului sa-si puna in valoare personalitatea, care nu urmareste participarea elevilor cu placere la activitatile scolare, nu ajuta scolarul sa-si imbogateasca imaginea de sine prin experienta succesului, nu manifesta flexibilitate fata de nevoile copiilor, este un management defectuos.

Ioan Jinga, afirma: ,,esenta rolurilor manageriale ale cadrelor didactice in activitatea de la clasa este orientarea si dirijarea resursel;or umane si materiale de care dispun clasa si procesul instructive-educativ la un moment dat, catre realizarea obiectivelor proiectate in conditii de eficienta maxima.

Reuniunea acestor roluri construieste principala sfera dinamica a activitatii manageriale a cadrului didactic.

Realizarea , de catre profesor , a tuturor functiilor manageriale recunoscute, atat pe dimensiunea ,,sarcina''( activitate), cat si pe dimensiunea ,,umana'' ( Serban Iosifescu, 1997)

Utilizarea concreta si coordonarea ( la nivel formal si informal) a resurselor umane si non-umane, in vederea aplicarii planului stabilit si obtinerii rezultatelor scontate ( Serban Iosifescu, 1999)

Intreaga activitate a cadrului didactic, de proiectare, aplicare si evaluare a influentelor educationale;

Tot ceea ce face cadrul didactic impreuna cu un anumit colectiv de elevi

Aspectele intelectuale , emotionale si interactionale ale vietii in scoala nu mai pot fi astazi separate. Acest lucru nu e valabil numai la nivelul clasei , ci si la nivelul scolii ca organizatie.

In clasa fiecare elev aduce cu sine perspective importante, care merita si trebuie sa fie explorate si valorificate.

Serban Iosifescu (1997) considera ca mediul educational poate fi definit ca ,,ecosistemul'' persoanelor, lucrurilor, informatiilor si starilor afective care determina / influenteaza un anumit proces / relatie educationala.Parametrii functionali ai mediului educational sunt ( potrivit aceleiasi surse

v     Fizici - spatiul de lucru, caldura, aparatura si materialele necesare, auxiliarele curriculare( manuale, culegeri, harti,planse, modele fizice), toate ca obiecte;

v     Informationali - informatia si cunoasterea de la nivelul cadrului didactic si al elevului

v     Umani- stari afective, trecute si prezente, care influenteaza procesul sau relatia educationala , organizarea grupului de lucru si relatiile de comunicare intre elevi, cadre didactice si elevi, stilurile manageriale ( directiv, consultativ, participativ) , rolurile jucate de profesori si elevi.

In practica zilnica un cadru didactic joaca mai multe roluri.

a) Rolul de organizator al mediului scolar si al activitatii de invatare.

Mediul in care elevii isi desfasoara activitatea reprezinta factorii fizici, fac referire directa la aspectul clasei. Acesta dezvaluie foarte multe aspecte referitoare nu numai la optiunea estetica promovta de invatator ci reflecta si viziunea pedagogica a celor care initiaza demersul pedagogic intr-un asemenea cadru spatial clar delimitat.

Pentru a identifica cateva dintre aspectele ascunse ale clasei ca mediu in care invata copiii, va propun sa reflectamasupra modului in care dumneavoastra , dar mai ales copiii percep clasa. ( insert- discutie libera)

Cand vorbim de rolul de organizator al activitatii de invatare, ma refer la modalitatea in care isi gestioneaza timpul astfel incat toate obiectivele propuse sa fie atinse. Propun spre discutie o fisa de observare la clasa a unei, introdusa de MEC in colborare cu formatorii Phare, inspirata de un model elaborat de Institutul de Studii Sociale NewYork (2000), completata recent , in urma asistentei la clasa a IV-a A, din care putem extrage toate elementele ce definesc activitatea de organizator a cadrului didactic. Vom observa ca descriptorii de performanta sunt folositi si in evaluarea profesorului, nu numai a elevilor.

Concluzionam ca un invatator interesat de organizarea activitatii de invatare este vesnic inventator de sarcini de invatare stimulative si initiaza activitati care fac obiectul interesului scolarilor sai.

Fisa de observare a lectiei

Scoala cu clasele I-VIII, Nr. 6 ,,Lucian Grigorescu''Medgidia

Data: 19.04.2007

Clasa a IV-a A, inv. Vasile Adina

Obiectul: Matematica

Subiectul : ,,Folosirea parantezelor rotunde si patrate''

Obiective:

Og: Formarea deprinderii de rezolvare a exercitiilor matematice, atunci cand contin paranteze patrate si rotunde

O1: sa rezolve exercitii care contin paranteze si operatii de acelasi ordin;

O2: sa scrie rezolvarea unei probleme intr-un singur exercitiu;

O3: sa formuleze regulile de folosire a parantezelor;

O4: sa compuna o problema dupa un exercitiu care contine paranteze.

Metode utilizate:

Participativ-formative - invatarea prin descoperire

- problematizarea

Interogative: discutiile

De comunicare interioara: reflectia personala

: experimental mintal

De explorare indirecta a realitatii: demonstratia

Descrierea succinta a contextului lectiei, cu percadere a felului in care rezultatele lectiilor precedente se regasesc in aceasta lectie :

Lectiile sustinute de d-ra invatatoare au continuitate, cadrul didactic este interesat in permanenta de consolidarea materiei parcurse, deseori face referiri la regulile matematice stabilite anterior si solicita elevii sa le rosteasca, apoi sa le aplice. elementelor noi se realizeaza evocand ceea ce elevii au dobandit, acestia sunt stimulati sa intuiasca , sa formuleze, sa anticipeze, sa descopere. Elevii rostesc titlul lectiei la sfarsitul parcursului didactic si sunt informati despre temele pe care le vor parcurge in orele urmatore. Se asigura astfel continuitatea in invatare, cunostintele sunt solid structurate.

Domeniul/(standardul) si descriptori de performanta

Observatii la lectie

Climatul invatarii

Comunicarea in clasa este permanent de stilul prelegerii de la professor la elevi.

Majoritatea comunicarii este directionata de la professor la elevi; cateodata elevii adreseaza intrebari profesorului si isi adreseaza comentarii directe unii altora.

Profesorul deseori redirectioneaza comentariile elevilor dinspre el spre alti elevi, care deseori isi adreseaza intrebari unii altora.

-atmosfera in timpul lectiilor este destinsa , elevii pot adresa intrebari cadrului didactic, isi pot exprima opiniile fata de modalitatile de rezolvare a sarcinilor de lucru, actioneaza neingradit;

-elevii confrunta rezultatele intre ei; isi verifica unul altuia rezolvarile, coopereaza.



Profesorul nu tine cont de nevoile individuale de invatare ale elevilor pe parcursul lectiei.

Profesorul, in anumite momente ale lectieie tine cont de nevoile individuale de invatare ale elevilor.

Profesorul tine cont de nevoile individuale de invatare ale elevilor pe tot parcursul lectiei.

- tema pentru acasa este data in functiile de nivelul elevilor, acelasi numar de exercitii dar cu nivel de dificultate diferit;

-toti elevii sunt solicitati pe parcursul lectiei dar sarcinile de lucru difera : de la a formula definitii/ reguli la a le scrie pe tabla.

Elevii participa ca grup compact sau lucreaza individuale instruiti de professor.

Cateodata elevii lucreaza in perechi sau in grupuri mai mici.

Elevii lucreaza frecvent in perechi si in grupuri de invatare prin cooperare.

- maniera de lucru este predominant de cooperare, conlucrare. In timpul lectiei asistate elevii au avut de efectuat in pereche un exercitiu cu doua paranteze. Rezultatele obtinute au fost adunate pentru a se obtine rezultatul final. Daca rezultatul final era eronat, elevii isi verificau reciproc rezolvarea. Interventiile invatatoarei au fost putine, dovada ca scolarii sunt obisnuiti cu munca in grup.

-D-ra invatatoare afirma ca elevii lucreaza frecvent in echipa de cate 4. Lucrarile efectuate in echipa sunt colectate in portofoliile grupelor ( sunt 6 grupe de lucru).

Profesorul nu este interesat de motivarea elevilor pentru invatare.

Profesorul este interesat de motivarea catorva elevi pentru invatare.

Profesorul motiveaza elevii pentru invatare.

-d-ra invatatoare este un bun organizator, In permanenta interesata sa inventeze sarcini de lucru stimulative, accesibile fiecarui elev.

-d-ra invatatoare initiaza activitati care fac obiectul interesului scolarilor sai.

Produsele elevilor nu sunt expuse/ utilizate in lectie.

Produsele elevilor sunt cateodata expuse/utilizate in lectie.

Produsele elevilor sunt expuse in mod vizibil si utilizate.

-peretii clasei servesc drept suport de expunere a lucrailor realizate de / impreuna cu elevii clasei.

-fiecare disciplina de studiu este reprezentata intr-un spatiu precis, bine definit. Elevii completeaza/ reactualizeaza preferintial panoul preferat.

-Exista panoul ,,Jurnalul clasei'' in care se regasesc anunturi, stiri,, sfaturi practice fotografiile sarbatoritilor. Astfel elevii au posibilitatea sa se cunoasca si sa interactioneze .

Planificarea si predarea

Activitatea propusa de professor nu reflecta elementele cadrului E-R-R ( A-B-C).

E-R-R = evocare- realizare-reflectie

A-B-C = anticipare- achizitii noi- consolidare

Activitatea propusa de professor reflecta partial elementele cadrului E-R-R (A-B-C)

Activitatea propusa de profesor reflecta elementele cadrului E-R-R ( A-B-C).

-reactualizarea cunostintelor se realizeaza incepand cu verificarea temei. Elevii recunosc si numesc regulile aplicate in fiecare tip de exercitiu rezolvat acasa.

-trecerea la momentul transmiterii de cunostinte e insesizabila, elevii deduc si formuleaza singuri reguli, in urma rezolvarii sarcinilor de lucru, se utilizeaza metoda invatarii prin descoperire.

Profesorul utilizeaza o singura sursa de informatie, de obicei manualul.

Profesorul asigura si o alta sursa de informatie pe langa manual.

Profesorul asigura alte surse de informatii pe langa manual si ii incurajeaza pe elevi sa isi identifice propriile surse ( in comunitate).

- d-ra. invatatoare foloseste si o alta sursa de informatie- culegerea de probleme si exercitii.

Sarcinile de lucru se concentreaza asupra raportarii continutului cu accent pe forma.



Sarcinile de lucru se concentreaza asupra raportarii continutului, dar invita si la unele interpretari si raspunsuri personale.

Sarcinile de lucru sunt proiectate astfel incat sa ii ajute pe elevi sa isi clarifice intelegerea si sa inspire investigatia continua.

- textele problemelor fac referinta la universul elevilor, pentru ca acestia sa se concentreze pe rezolvare si a nu avea probleme in intelegerea cerintelor.

Profesorul adreseaza in principal intrebari de reproducere a continutului, cu accent pe forma.

Profesorul adreseaza si cateva intrebari care vizeaza comprehensiunea in lectie.

Profesorul adreseaza intrebari care vizeaza toate nivelurile taxonomiei lui Bloom, mai ales intrebari deschise si de ordin superior.

- 80% din intrebarile adresate pe invatatoare sunt de tipul celor care vizeaza comprehensiunea in lectie.

- la sfarsitul lectiei elevii sunt solicitati sa raspunda la intrebari de tipul ,,ce se intampla daca.?'' sau

,, in ce caz am fi obtinut rezultatul.?''.

- majoritatea intrebarilor sunt de tip inchis, pot primi o singura varianta de raspuns

.

Activitatile propuse si proiectate de profesor se adreseaza in special elevului ,,mediu''.

Uneori, activittile proiectate si propuse de profesor sprijin elevii cu diferite nevoi / cerinte sa isi clarifice intelegerea.

Activitatile proiectate si propuse de profesor sprijina elevii cu diferite nevoi/ cerinte sa-si clarifice intelegerea.

-diferentierea elevilor s-a simtit doar la tema efectuata acasa, in clasa elevii au rezolvat aceleasi sarcini.

- un moment de invatare prin cooperare: elevii au lucrat in achipa, au verificat rezolvarea in doi si apoi au depiatat eroarea de rezolvare.

- pentru elevii care au nevoie de sprijin, d-ra invatatoare a initiat programul ,,After- school''.

Evaluarea si notarea

Profesorul evalueaza cunostintele factuale ale elevilor adresand intrebi claseisi/sau prin teste traditionale.

Profesorul utilizeaza cateodata strategii de evaluare ce permit evaluarea schimbarilor intervenite in invatarea elevilor.

Profesorul utilizeaza frecvent strategii de evaluare ce permit evaluarea schimbarilor intervenite in invatarea elevilor.

- prin aprecieri verbale elevii sunt evaluati continuu,

- pentru o buna organizare a lectiei si disciplinarea colectivului, invatatoarea a numit ,,secretariul'' fiecarui rand care distribuie/ colecteaza caietele de munca independenta/ lucrarile de control.

- elevii sunt stimulati sa munceasca suplimentar, la sfarsitul saptamanii prezinta caietele .

Criteriile de evaluare rareori sunt prezentate elevilor .

Criteriile de evaluare sunt prezentate elevilor cateodata si profesorul le discuta cu ei.

Criteriile de evaluare sunt prezentate si discutate inainte de atribuirea sarcinii de lucru; elevii sunt cooptati in elaborarea criteriilor.

Din discutiile purtate cu invatatoarea, am aflat:

in cazul evaluarilor in scris elevii sunt informati despre modalitatea de notare.

In cazul evaluarilor frontale, elevii au stabilit de comun acord cu invatatoarea criterii de evaluare, care fac referire la : cunoasterea regulilor de calcul, aplicarea corecta a regulilor de calcul, rezolvarea de probleme prin 1-2 moduri.

Uneori colegii propun note stimulative pentru cei care au inregistrat progrese in invatare.

b) Planificarea - nu se refera la intocmirea unei planificari calendaristice, ci in ea se regasesc:

- stabilirea obiectivelor prioritare;

- alegerea resurselor necesare atingerii obiectivelor;

- principalele actiuni de intreprins in scopul realizarii activitatii propuse;

-stabilirea si esalonarea in timp a responsabilitatilor pentru cadrul didactic dar si pentru elevi.

Cea mai importanta problema a planificarii o constituie corelatia optima dintre obiective- resurse -timp.

c) Coordonarea - se realizeaza in procesul didactic nemijlocit si vizeaza sincronizarea obiectivelor individuale cu cele din plan ( obiectivele commune) , evitandu-se risipa si suprapunerile. La nivelul managementului clasei de elevi, cadrul didactic trebuie sa manifeste interes fata de organizare, intrucat aceasta favorizeaza si focalizarea pe obiectivele prioritare in limitele unei unitati de cerinte , de actiune grupala si institutionala, cu specificarea clara si precisa a termenelor si a responsabilitatilor pe intervale de timp controlabile.

d) Mediator si consilier - cadrul didactic, din perspective managementului clasei de elevi trebuie sa desfasoare si o adevarata activitate de consiliere. Profesorul trebuie sa fie accesibil, intelegator, pregatit din punct de vedere psihologic, interesat de cauza elevului.



Consilierea / medierea reprezinta relatii speciale , dezvoltate intre cadrul didactic si persoana ( elevul) in nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta.

Principalele faze ale consilierii , care respecta exigentele psiho-pedagogice , sunt:

clasificarea - faza primara in care cadrul didactic intra in contact cu elevul ( e abordat de acesta sau profesorul provoaca procesul de consiliere). In aceasta faza se va urmari initierea unei relatii de incredere, confidentialitatea, ascultarea activa, alegerea limbajului de comunicare folosit.

Formularea- prevede un mod de gandire asupra situatiei. Cadrul didactic trebuie sa inteleaga situatia elevului, analizand-o cu detasare, incercand pe cat posibil sa nu se implice emotional cu scopul diagnosticarii corecte a situatiei.

Interventia - in care cadrul didactic incepe procesul de consiliere/ mediere a conflictului;

Incheierea- faza finala a consilierii/ medierii in criza , cand cadrul didactic si elevul pot constata finalizarea si reluarea relatiilor normale professor- elev sau elev-elev.

Consilierea trebuie sa fie caracterizata de constanta si seriozitate.

e)      Facilitator (specific invatarii bazate pe proiect) -indruma un elev / grup de elevi sa :

Sa identifice probleme ce trebuie rezolvate ;

Sa initiaze o modalitate convenabila de rezolvare;

Sa propuna actiuni pentru desfasurarea modalitatii;

Sa implementeaze un plan de actiune;

Sa evalueze produsul obtinut , din perspectiva planului propus

Exemplu: Proiectul ,,De la samanta la floare'' ( proiect de cercetare)

Durata : 1 luna

Scopul: sa observe evolutia de la samanta pana la maturitate a diferitelor plante (cereale, fasole, flori, pomi fructiferi)

1) identificarea problemelor ce trebuie rezolvate - ex: formarea grupelor de lucru

2) modalitatea convenabila de rezolvare: prin biletele, pe prietenii, in functie de aptitudini

3) Actiuni: echipa de cercetatori- observa, echipa de desenatori- transpun in imagine observatiile; echipa mass-media- redacteaza stiri despre evolutia periodica a plantelor si le afiseaza la panoul ,,Stirea zilei'', arhivarii- realizeaza portofoliul proiectului.

4 Implementarea planului de actiune- observatii, notari zilnice.

5) Evaluarea potofoliilor.

f) Controlul si indrumarea

Din punctul de vedere al managementului clasei de elevi , cunoasterea stadiului in care se afla activitatea de realizare a obiectivelor propuse, precum si identificarea nivelului de performanta reprezinta caracteristicile esentiale ale procesului de control.

Cadrul didactic are rolul in :luarea deciziilor

supraveghere( a functionarii procesului)

prevenirea situatiilor de criza educationala

corecteaza si perfectioneaza

Regizorul actiunilor elevilor

Controlul presupune conlucrare, schimb de idei si opinii in interesul optimizarii procesului educational.

g) Evaluator

Evaluarea nu trebuie sa reprezinte neaparat un moment distinct la finalul unei actiuni.

Forme alternative de evaluare:

Expunerea lucrarilor realizate;

Discutii elev-elev/ elevi- cadru didactic;

Aprecieri bazate pe criterii stabilite de elevi si c.d.

Analiza contributiei individuale si colective in raport cu ceea ce si-au propus

Portofolii personale/ colective

Prezentarea rezultatelor

h) Negociator ( ,,a vinde marfa'')

Zi de zi suntem expusi negocierii. Trebuie sa facem fata tuturor situatiilor, iar dorinta noastra fireasca este sa ne rezolvam problemele pe cat posibil in favoarea noastra.

Negocierea

Este un instrument de supravietiure sociala

Este o calitate pe care cadrul didactic trebuie sa o cultive si elevilor;

Presupune discutii in urma carora ambele parti participante la negociere sa aiba castig de cauza;

Modalitate de a determina parintii sa devina responsabili, sa sprijine , sa se implice in activitatea scolara.

Bibliografie:

  1. Iucu, Romita - ,,Managementul clasei de elevi - fundamente teoretico- metodologice'', Ed. Polirom Iasi, 2000
  2. Ulrich , Catalina - ,, Managementul clasei- invatare prin cooperare'', colectia Sanse egale, Ed. Corint, 2000
  3. Ionecu, Mihaela - ,,Managementul clasei, un pas mai departe. Invatarea bazata pe proiect'', colectia ,,Sanse egale'', Ed. Humanitas, 2003
  4. Chiru, Mihaela - ,,Cu parintii la scoala'', colectia ,,Sanse egale'', Ed. Humanitas, 2003
  5. Suport de curs ,,Proiect PHARE 2004 - Aceesul la educatie a grupurilor dezavantajate'', redactat decembrie, 2006
  6. Suport de curs ,,Sanse egale'', redactat de CEDU 2000+, 2004




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2001
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved