Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

Statutul si coordonatele didacticii specialitatii

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Statutul si coordonatele didacticii specialitatii

Didactica sau metodica specialitatii?




Termenul de didactica – mai amplu decat cel de metodica: acesta presupune o deschidere a ariei metodicii.

Metodica ← methodos - „urmare a unei cai”, parcurgere a unui drum in vederea atingerii unui scop anume.

Didactica ← gr. didaskein - „a invata” – o disciplina ce „abordeaza alaturi de metodologia transmiterii si asimilarii de cunostinte si problematica finalitatilor invatarii, modalitatile de selectare, structurare si evaluare a continuturilor” (Pamfil 5).

Didactica are in vedere si raportul dintre profesor si elevi.

Pentru mult timp, termenul consacrat era cel de metodica.

S-au folosit si alti termeni: metodologie, pedagogia specialitatii, tehnologie didactica. In parte, continutul denumit de acesti termeni este acelasi.

Tehnologie didactica – termen impus de continua imbogatire a tehnicilor de invatamant la care asistam cu totii: mijloace audio-vizuale, masini de instruire, programe pe calculator etc.

„Tehnologia didactica inseamna mijloace, metode si procedee, forme de organizare de orice fel intreprinse pentru formarea continua a personalitatii umane, nu numai la nivel scolar” (Goia 12).

Limba si literatura romana si limbile straine se predau diferit inainte de reforma.

Introducerea manualelor alternative.

Elevul este asezat in centrul activitatii didactice.

„Actul predarii devine o problema de decizie, de alegere intre alternative” (I. Cerghit).

Abordarea clasica a predarii lectiilor de limba romana si limbi straine punea accentul pe continut, pe transmiterea de cunostinte – activitatea de predare – esentiala.

In noua viziune, accentul cade pe invatare.

Predarea nu inseamna doar transmiterea de cunostinte, ci „punerea elevului in situatii de invatare, dezvoltarea capacitatilor de invatare ale acestuia” (Cojocaroiu p. 12).

Contactul nemijlocit al elevului cu textul, respectarea individualitatii si a ritmului propriu de invatare – asigurarea unui climat favorabil descoperirii, creativitatii.

Increderea si sprijinul reciproc, lucrul in echipa → creativitate. 

Limba materna se invata mai intai in mediul natural, familial, in afara interventiei sistematice.

In mediul scolar – cizelarea capacitatilor de exprimare prin cunostintele de lexic, fonetica, morfologie si sintaxa.

Aceste cunostinte sunt denumite prin sintagma elemente de constructie a comunicarii.

- Activitatile de comunicare mai importante decat cele de asimilare de informatii?

Raportul se schimba in noul curriculum.

Asimilarea de cunostinte presupune si punerea lor in practica prin activitati globale de comunicare: atat in cadrul lectiilor de limba cat si in cadrul celor de literatura.

Subdomeniile didacticii specialitatii

Teoria literara – strategii de lectura.

Cunostinte despre limba

Nivel – fonic

- ortografic

- lexical (cuvintele)

- nivelul textual (structura textelor).

Nivelul discursiv (situatia de comunicare)

-practica lingvistica: producerea de mesaje scrise si orale in functie de situatiile de comunicare specifice.

Cunostinte despre literatura

De ordin analitic: notiuni de teorie literara;

De ordin istoric: autori, curente;

De ordin sociologic: sistemul de producere a cartii, agentii lumii literare.

Practici literare – literatura si interpretare de text literar, vizionare si interpretare de spectacol, producere de text critic si de text literar.

In noul Curriculum National (1999), se propune decompartimentarea „artificiala” dintre „limba” si literatura = modelul comunicativ.

In aria curriculara Limba si comunicare, studiul limbilor straine este plasat alaturi de studiul limbii si literaturii romane.

Dezavantajul modelului comunicativ: reducerea importantei studiului literar, asezat alaturi de texte nonliterare si prezentat uneori ca suport pentru formarea de notiuni de teorie literara.

Curriculum-ul scolar

Termenul de curriculum avea sensul originar de cursa, alergare imprejur (in cerc) → ideea de parcurgere a unui traseu coerent.

Curriculum - „continuturile invatate de elev” in scoala, dar si „intreaga experienta de invatare, formala si nonformala, precum si modalitatile de organizare a experientelor de invatare a continuturilor” (Mihaela Secrieru, pag. 24).

Curriculum-ul National cuprinde:

1. Curriculum National pentru invatamant obligatoriu. Cadru de referinta.

2. Planurile cadru de invatamant pentru clasele I – XII – documente care stabilesc ariile curriculare, obiectele de studiu si resursele de timp necesare abordarii acestora.

3. Programele scolare – stabilesc obiectivele cadru, obiectivele de referinta, exemplele de activitati de invatare, continuturile invatarii, precum si standardele curriculare de performanta prevazute pentru fiecare disciplina existenta in planurile cadru de invatamant.

4. Ghiduri, norme metodologice si manuale de suport, care descriu conditiile de aplicare si monitorizare ale procesului curricular.

5. Manuale alternative.

1. Curriculum National pentru invatamant obligatoriu. Cadru de referinta

reprezinta documentul curricular fundamental, formal si oficial al invatamantului romanesc.

Rolul universitatii in formarea personalului didactic.

2. Planurile de invatamant

pana in 1998, Ministerul Educatiei Nationale decidea structura acestora pe cicluri si clase, disciplinele, numarul de ore alocat saptamanal pentru fiecare disciplina in parte, fara posibilitatea nici unei institiutii educationale de a interveni asupra vreunui aspect.

Din 1998, Planurile de invatamant sunt mai flexibile:

Școlile au putere de decizie intr-o oarecare masura → noile Planuri de invatamant se numesc planuri – cadru de invatamant.

Planuri – cadru de invatamant

a. Trunchi comun (T.C.)

- programul comun obligatoriu pentru toti elevii

b. Curriculum la decizia scolii (C.D.Ș.)

-in practica scolara si din perspectiva elevului, t.c si CDȘ alcatuiesc un continuum.

Planul cadru de invatamant cuprinde:

- activitati curriculare

- activitati extracurriculare

Activitatile extracurriculare sunt activitati complementare unei arii curriculare, in acord cu interesele elevilor si cu spiritul lor de performanta.

Trunchiul comun

Cuprinde discipline obligatorii

prevede numarul minim de ore saptamanal la o disciplina

are o pondere mai mare in invatamintul obligatoriu, primar si gimnazial, de aprox. 75%

ponderea scade la nivelul liceului, de la aprox. 80% la clasa a IX-a, la 60-65% la clasa a XII-a.

ponderea variaza si in functie de profilul liceului si de specializare.

Numarul minim de ore pe saptamana este mai mic fata de cel de dinainte de 1998.

Evaluarile cu caracter national (teste, examene, concursuri) sunt concepute numai pe baza cunostintelor din trunchiul comun.

C.D.Ș.

Cuprinde discipline optionale (marcate in programe prin *), carora li se aloca:

cel putin o ora pe saptamana pt. invatamantul primar;

cel putin doua ore pe saptamana pt. invatamantul gimnazial

-Programele disciplinelor optionale trebuie sa fie diferite de cele ale celor obligatorii

Consiliile scolilor stabilesc o oferta educationala pe care o prezinta elevilor si parintilor

CDȘ permite, in consecinta, realizarea unor rute sau parcursuri de invatare diferentiate pt. elevii din aceeeasi clasa, in functie de preferintele lor (si ale parintilor) si de nevoile de studiu ale acestora

Programele scolare din cadrul Curriculumului National

Programele scolare sunt documente oficiale, ce redau sintetic continuturile invatimantului pe ani scolari sau pe cicluri de invatamant (Secrieru 72).

Structura programelor scolare

1. Prezentarea finalitatilor studierii disciplinei



2. Obiectivele cadru pentru clasele gimnaziale / Competentele generale pentru clasele liceale

3. Obiectivele de referinta pt. clasele gimnaziale /Competentele specifice pt. clasele liceale

4. Exemple de activitati de invatare

5. Continuturile

6. Standardele curriculare de performanta a elevilor.

1.Finalitatile

Pentru clasele V – VIII – ” Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om” (Programa de limba si literatura romana, clasele a V-a si a VI-a).

Pentru clasele X – XII

cultivarea placerii de a citi, a sensibilitatii estetice;

dezvoltarea capacitatii de a recepta si a produce o gama variata de texte;

insusirea si practicarea diverselor strategii de comunicare .

Obiectivele sunt o subcategorie a finalitatilor, „enunturi cu caracter intentional care anticipeaza o modificare (schimbare) in personalitatea educatului ca urmare a implicarii acestuia intr-o activitate instructiv-educativa” (M. Stanciu, Reforma continuturilor invatamantului, 1999, p. 56).

Obicetive cadru / Competente generale

se caracterizeaza printr-un grad mare de generalitate si complexitate, fiind centrate pe formarea unor capacitati si aptitudini specifice unei discipline.

Aria curriculara Limba si comunicare, in care intra si disciplina limba si literatura romana, si-a fixat pentru clasele V-VIII urmatoarele obiective cadru, care vor fi urmarite pe intreaga perioada gimnaziala:

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

In locul compartimentarii artificiale a disciplinei in limba si literatura, se propune un nou model, cel comunicativ-functional. Acest model presupune dezvoltarea integrativa a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa → familiarizarea elevilor cu situatii diverse de comunicare orala si scrisa, cu texte literare si nonliterare, adecvate varstei scolare.

Modelul comunicativ-functional

In cadrul finalitatilor studierii limbii si literaturii romane si a limbilor straine in scoala, se pune un accent deosebit pe rolul comunicarii.

Aceasta tendinta in domeniul didacticii este prevalenta in anii 80, o data cu impunerea unor aspecte ce tin de pragmatica:

Ideea studierii fenomenului dinamic al comunicarii, dincolo de analiza sistemului in sine → depasirea modelului structuralist, a viziunii traditionale asupra studierii limbii si literaturii.

Orientarea din didactica bazata pe comunicare a fost influentata si din tendintele din psiholoingvistica, in care se reliefeaza importanta folosirii motivate si functionale a limbii si se dicuta rolul perspectivelor metacomunicative in ameliorarea competentei de comunicare.

Elevul e nevoie sa fie antrenat in activitati de comunicare, legate de preocuparile sale, sunt necesare si secventele reflexive, ce permit intelegerea modului in care functioneaza limba si discursul.

Sociolingvistica a influentat, de asemenea, orientarea comunicativ-functionala din didactica, prin analiza cu precadere a problemelor contextualizarii limbajului.

Aeasta schimbare de atitudine determina si schimbarea orientarii metodologice → accentul cade pe metodele active: invatarea prin cooperare trebuie stimulata.

Actiunea individuala trebuie completata de munca in grup, intrucat educatia prin interactiune sociala poate complini dezvoltarea lingvistica si cognitiva.

In anii 80 se evidentiaza orientarea ce pune accentul pe limba si comunicare in literatura, in defavoarea propagarii sablonului si a valorii incontesatbile promovate prin saboln.

Este o atitudine in evidenta opozitie cu perspectiva traditionala.

In anii 90 se urmareste echivalarea raportului intre capacitati si cunostinte, asezate acum impreuna sub semnul competentei de comunicare.

Competenta de comunicare inseamna „ansamblul cunostintelor si capacitatilor de a utiliza cunostintele pe care subiectul le utilizeaza in situatia de comprehensiune sau de producere a limbajului” (Simard in Pamfil, 29).

Cunostinte + capacitati utilizate in vederea solutionarii unor situatii problema

Realizarea comunicarii.

Trecerea de la studiul literaturii ca scop in sine la studierea textului pentru descoperirea sensurilor, insusirea abilitatilor de analiza a textului, de interpretare si argumentare

Trecerea de la studiul gramaticii ca scop in sine, la aplicarea propriu-zisa a normelor limbii, in functie de context

Contextualizarea gramaticii, folosirea tehnicilor de argumentare, utilizarea corecta si adecvata a limbii in receptarea si producerea de mesaje, integrarea elementelor specifice de cultura si civilizatie intr-un context multicultural

Modelul comunicativ-functional presupune restructurarea studiului limbii si literaturii romane si a limbilor straine in scoala.

Situarea competentei de comunicare intre finalitatile specifice disciplinelor din aria curriculara Limba si comunicare se bazeaza pe principiul de coerneta, care pune in acord clasele primare cu gimnaziul si cu liceul, iar limba romana cu limbile moderne si clasice studiate in scoala.

In programele anterioare, ruptura dintre gimnaziu si liceu era mult mai abrupta: de exemplu, la limba si literatura romana, gramatica V-VIII, istoria literaturii romane IX-XII.

Perspectiva interdisciplinara

- Aria curriculara limba si comunicare

A invata sa comunic → A comunica pentru a invata

Modelul comunicativ-functional este evidentiat la nivelul competentelor generale, in obiective cadru, in continuturi.

La nivel de continuturi:

- lectura: - cartea – teoria literara – textul

Practica rationala si functionala a limbii: - comunicarea – scrierea.

- elemente de constructia comunicarii: lexic – fonetica – morfosintaxa- sintaxa propozitiei – sintaxa frazei.

In privinta tipului de progresie a continuturilor, remarcam modelul concentric: presupune actualizarea cunostintelor asimilate anterior si extinderea lor.

Principiul dezvoltarii integrate a competentei de comunicare: modelul comunicativ – functional presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si exprimare orala, respectiv a capacitatii de receptare a mesajului scris si exprimare scrisa.

Formarea competentei de comunicare – o finaliate

Alta finalitate: Crearea competentei culturale

Crearea competentei culturale

lectura textului literar, comprehensiunea si interpretarea de text prin asimilarea unor notiuni de teorie literara

Continuturile programei depasesc spatiul textului literar prin integrarea unor notiuni legate de carte ca obiect cultural (titlu, autor, elemente de structura a cartii) si de sistemul editorial (editura, colectie)

Prezenta alaturi de textul literar a textului non-literar: articol de dictionar, reclama, anuntul, afisul, mersul trenurilor, cartea de telefon etc.) si distractiv (cuvinte incrucisate, anecdota, gluma, jocuri distractive).

„Continuitatea fata de programele anterioare de limba si literatura romana (pentru invatamant primar, gimnazial si ciclul inferior al liceului) este asigurata prin paradigma comunicativ-functionala a disciplinei. Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicarii si al literaturii in vederea consolidarii competentelor de comunicare orala si scrisa si a deprinderilor de lectura (capacitatea de a intelege si interpreta textele, de a fi un cititor competent si autonom, capacitatea de a intelege dintr-o perspectiva personala viziunea despre lume, despre conditia umana sau despre arta exprimate in textele studiate)” (Programa de limba si literatura romana pentru clasa a XI-a, MECT 2006).

Activitati de comunicare orala

Parametrii situatiei de comunicare:

¢      Emitator – cel care transmite un mesaj;

¢      Receptor – cel care primeste un mesaj;

¢      Mesaj – secventa de semnale pe care emitatorul o transmite catre receptor;

¢      Cod – tipul de semnale utilizate;

¢      Canal – mediul prin care mesajul ajunge de la emitator spre receptor;

¢      Context – elementele care influenteaza situatia de comunicare (loc, moment, relatii intre vorbitori etc.).

Combinarea mijloacelor de comunicare

¢      Mijloace de comunicare: verbale, nonverbale, paraverbale, grafice (de exemplu, schemele).

¢      Mijloacele vizuale – au un impact de 55% asupra auditoriului.

¢      elemente nonverbale ale comunicarii: mimica, gesturi, privire, pozitie.

¢      modalitati de reprezentare vizuala a informatiilor prezentate: scheme grafice, slide-uri, folii etc.

¢      tabla, plansele de hartie sau carton, videoproiectorul.

¢      Mijloacele vocale – un impact de 38%

¢      ritmul vorbirii (aprox. 125 cuvinte pe minut), volumul, intonatia, inflexiunile vocii.

¢      Mijloacele verbale (cuvintele rostite) – impact de 7%.

Didactica oralului. Intrebari. Feedback

Intrebarile – inchise sau deschise.

¢      Intrebari inchise – accepta un singur raspuns corect si verifica invatarea continuturilor de catre elevi. Exemple: Care sunt personajele romanului? In ce an s-a nascut Mihai Eminescu? Cate subiecte sunt in fraza?

¢      Intrebari deschise – problematizante - accepta mai multe raspunsuri, stimuland gandirea critica si autonoma → o interpretare sau o evaluare a continuturilor.



¢      Intrebari inchise → deschise → inchise (pentru a sintetiza)

Feedback-ul – reactia de raspuns a receptorului la mesajul primit de la emitator.

Activitati specifice comunicarii orale

¢      Lectura orala – citirea unui text literar sau nonliterar.

in gimnaziu si in liceu, alterneaza cu lectura in gand;

reflecta modul in care elevul intelege textul;

ajuta la imbogatirea vocabularului si a dictiei;

folosirea elementelor paraverbale adecvat (intonatie, ritmul vorbirii, pauzele impuse de text).

lectura orala → imbunatatirea lecturii in gand

Profesorul observa particularitatile lecturii orale ale fiecarui elev.

Ascultarea activa - poate fi controlata prin observarea notitelor pe care le iau elevii si a comportamentului pe care acestia il au in comunicare (intrebari, continuarea ideilor antevorbitorului).

Notitele elevilor trebuie sa cuprinda esentialul, sistematizarea logica a celor discutate.

¢      Jocul de rol – punerea in scena a unei situatii de comunicare specificate de profesor: monolog, dialog, interviu etc. pe o anumita tema.

Activitatea cea mai potrivita pentru exersarea capacitatilor de comunicare orala, de receptare si producere a mesajelor.

Temele alese – specifice experientei de viata a elevilor.

De exemplu: pt. monolog – descrierea jocului preferat, a celui mai bun prieten, povestirea filmului pe care l-au vazut;

pt. dialog: personaje familiare experientei cotidiene: mama, tata, fratele, copilul etc. ;

simularea unui interviu cu o personalitate din domeniul indragit de elev.

Utilizarea situatiilor de comunicare diverse

¢      Dramatizarea – presupune interpretarea pe roluri a unui text.

- Stimuleaza resursele creative ale elevilor;

- le dezvolta spiritul de echipa.

- interpretarea unui text in proza, dramatic (comedie sau drama) sau a unei poezii cu continut epic, in care apar doua sau mai multe personaje.

- Explorarea textului → intelegerea personajelor → exprimarea propriei receptari a textului.

- Pregatirea dramatizarii: elevii fac un plan, se organizeaza.

¢      Mima – comunicarea prin mijloace nonverbale a unor situatii.

Explorarea unei teme. Dezbaterea

Explorarea unei teme se realizeaza prin: monolog, dialog, conversatie, dezbatere.

Elevii practica efectiv comunicarea, prin exersarea dimensiunii textuale si discursive a situatiei de comunicare.

Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si intelegerea valorilor comunicarii.

¢      Dezbaterea vizeaza formarea unor competente comunicative, implicand si practicarea unor atitudini, exprimarea unor valori.

Dezbaterea scolara o metoda de invatare, diferita de dezbaterea publica.

Dezbaterea publica – rezultatul este important (ce punct de vedere se impune).

Dezbaterea scolara conteaza realizarea comunicarii si etapele acesteia:

- documentarea

- argumentatia coerenta

- insusirea unui comportament comunicativ adecvat.

Procesul parcurs este mai important decat rezultatul.

Competente de comunicare ale elevilor:

Capacitatea de a argumenta un punct de vedere si de a contraargumenta puncte de vedere diferite.

Abilitati de exprimare orala (corectitudine, coerenta)

Folosirea adecvata a mijloacelor verbale, nonverbale, paraverbale.

Atitudini specifice dezbaterii: toleranta, flexibilitate, schimbarea perspectivei, fairplay, cooperare, ascultare activa.

Metode si tehnici de comunicare orala

¢      Brainstorming (furtuna in creier, asalt de idei) – o metoda ce pune in valoare creativitatea.

¢      Cantitatea genereaza calitatea.

¢      Etapele brainstorming-ului

1. Alegerea temei si anuntarea sarcinii de lucru.

2. Se noteaza pe tabla toate cuvintele, fara observatii critice.

3. O scurta pauza.

4. Reluarea ideilor emise, incercandu-se gasirea unor criterii de grupare a acestora in categorii.

5. Analiza critica a ideilor emise.

6. Afisarea ideilor rezultate.

- Folosit mai des la inceputul sau la sfarsitul lectiei.

¢      Lectura si rezumarea unui text in perechi

tehnica de invatare prin cooperare, utilizata in cazul textelor mai dificile.

Presupune rolul de raportor (citeste si rezuma textul pt. partenerul sau) si interlocutor (citeste fragmentul din text, il asculta atent pe raportor si ii pune intrebari de clarificare a continutului).

In perechi, elevii au pe rand rolul de raporor si interlocutor.

Prezentarea rezumatului in fata clasei de catre ambii parteneri.

Prelegerea intensificata diferita de prelegerea traditionala.

Implicarea activa a elevilor.

1. Faza pregatitoare

Trecerea in revista a cunostintelor anterioare ale elevilor (de exemplu, o lista de idei reprezentativa pt. cunostintele elevilor).

2. Prelegerea propriu-zisa – 15-20 de minute

Elevii compara noile cunostinte cu informatiile anterioare si consemneaza raspunsurile la intrebarile pe care le-au formulat.

3. Reflectia pe baza continutului prelegerii 5-10 minute

Elevii raspund la una sau mai multe intrebari legate de tema → modul in care au inteles prelegerea personal.

-un eseu de 5 sau 10 minute, un scurt comentariu.

¢      Predarea reciproca

- tehnica eficienta: predarea – cea mai eficienta modalitate de a invata.

In grupuri de patru pana la sapte membri.

Permite tuturor elevilor sa experimenteze rolul de profesor.

De exemplu, fiecare elev clarifica un paragraf dintr-un text pe care il citesc colegii sai.

  • Interviul in trei etape – tehnica de invatare prin cooperare in care partenerii se intervieveaza reciproc.

A il intervieveaza pe B, C pe D, apoi B pe A si D pe C. Fiecare membru rezuma raspunsul partenerului intervievat.

Metoda invatarii in grupuri mici (STAD Student Team Achievement Divisions)

1. Prezentarea problemei. Profesorul preda o tema.

2. Activitatea in grup. Elevii, organizati in grupuri de 3-4 membri, discuta tematica predata, isi pun intrebari: dezbaterea continua pana toti membrii grupului sunt convinsi ca stapanesc tema respectiva.

3. Evaluare. Profesorul pune intrebari de verificare. Fiecare grup inregistreaza un anumit scor.

Didactica redactarii

Asimilarea strategiilor de invatare si exersare a redactarii unor tipuri de texte prevazute in programele scolare:

  1. texte functionale;
  2. texte reflexive si argumentative;
  3. texte imaginative;
  4. texte despre opera literara (interpretative).

Tipuri de texte

  1. texte functionale:

cerere

completare de formulare

telegrama

proces-verbal

curriculum vitae etc.

Texte reflexive si argumentative:

relatarea unor evenimente si intamplari din experienta personala

exprimarea unui punct de vedere

jurnalul personal

jurnalul de lectura

argumentarea unui punct de vedere

3. Texte imaginative

descrieri

Alcatuirea unor  dialoguri pe o tema data

naratiuni

4. Texte despre opera literara (interpretative)

rezumat

caracterizare

analiza

eseu etc.

Metode si tehnici de predare-invatare a comunicarii scrise

Conversatia euristica conducerea elevilor, cu ajutorul rationamentelor, la cunostinte noi.

Metoda folosita in orele de comunicare scrisa si orala, de gramatica si de literatura (vezi continuarea discutiei si exemple la metode de predare a limbii romane).

Are un loc special in didactica limbii si literaturii romane, intrucat duce la participarea activa a elevilor la cercetarea faptelor de limba, la descoperirea regulilor gramaticale.

Cultiva gandirea logica a elevilor, posibilitatile de exprimare, increderea in fortele proprii.

Exercitiul in orele de comunicare scrisa:



identificarea trasaturilor diferitelor tipuri de limbaj;

formularea ideilor principale ale unui text literar sau nonliterar;

rezumarea continutului unui text;

redactarea diferitelor tipuri de texte.

Demonstratia se foloseste pentru a clarifica unele notiuni si pentru formarea unor deprinderi si aptitudini ale elevilor.

De exemplu, pentru a explica elevilor caracteristicile stilului publicistic, profesorul le prezinta o inregistrare a unei emisiuni radio sau TV al carei continut ilustreaza aceste trasaturi.

Invatarea prin actiune (”learning by doing”) – metoda moderna ce presupune angajarea totala a elevului in invatare.

Le propune elevilor sarcini de invatare precise, de exemplu sa redacteze o cerere dupa model.

Invatarea prin descoperire – punerea elevului in situatia de a descoperi informatia → formarea de competente si deprinderi de munca intelectuala.

Prin folosirea acestei metode, elevii invata: sa foloseasca dictionare, sa alcatuiasca fise de lectura, sa inregistreze si sa interpreteze date semnificative, sa identifice partile componente ale unei compuneri.

Scrierea libera contribuie la formarea priceperilor si deprinderilor de a redacta anumite texte, reactualizeaza cunostintele anterioare ale elevilor, incurajeaza emiterea unor idei variate, contribuie la dezvoltarea imaginatiei creatoare.

Etapele activitatii

formularea sarcinii de lucru;

realizarea sarcinii de lucru de catre elevi, notarea spontana a ideilor;

incurajarea elevilor in alcatuirea unor texte cat mai originale, rezultat al variantelor intermediare imbunatatite si reluate in vederea cizelarii lor.

Știu / Vreau sa stiu / Am invatat metoda ce fixeaza cunostintele elevilor despre o tema data → corelatii intre cunostintele anterioare si cele noi.

Etape

Impartirea clasei in grupe → liste cu ce stiu despre tema data

Se scrie pe tabla tabelul:

Știu

Vreau sa stiu

Am invatat

Dupa citirea textului, se trec in coloana a treia raspunsurile gasite in text la intrebarile formulate anterior.

Se compara cunostintele anterioare cu intrebarile si raspunsurile primite.

Jurnalul dublu metoda care ajuta elevul sa stabileasca legaturi intre textul citit si experienta personala, contribuie la stabilirea analogiilor, la compararea unor fapte.

Etape

Elevii citesc un text dat si selecteaza fragmentele care i-au impresionat, motivand alegerea.

Elevii completeaza tabelul:

Jurnalul dublu – metoda care ajuta elevul sa stabileasca legaturi intre textul citit si experienta personala, contribuie la stabilirea analogiilor, la compararea unor fapte.

Etape

Elevii citesc un text dat si selecteaza fragmentele care i-au impresionat, motivand alegerea.

Elevii completeaza tabelul:

Fragment / paragraf semnificativ

Comentarii / interpretari

Etapele metodei jurnalul dublu

Se imparte clasa pe grupe.

Se discuta in interiorul fiecarui grup ce fragmente s-au selectat si ce interpretari s-au facut.

Se pot prezenta interpretarile in fata clasei.

Profesorul faciliteaza comunicarea si modereaza discutiile.

Eseul de 5-10 minute metoda ce contribuie la formarea parerii personale, ajutand elevul sa stabileasca legaturi intre textul citit si experienta personala → dezvoltarea imaginatiei creatoare → posibilitatea interpretarii diferite a aceluiasi text.

Etape

Li se cere elevilor sa alcatuiasca un eseu din 6-8 enunturi, dandu-li-se sarcini in legatura cu textul studiat.

Elevii scriu eseul in 5-10 minute.

Eseurile sunt citite si discutate in clasa.

Tipologia textelor studaite in scoala (J. –M. Adam apud Alina Pamfil)

  1. Textul narativ (a povesti): romane, nuvele, basme, schita, nuvela;
  2. Textul descriptiv (a descrie): pasaje de roman, nuvela, pastelul, pasaje de ghid turistic;
  3. Textul scenic / dialogal / conversational: piese de teatru, scene in texte epice, conversatii reale;
  4. Textul informativ (a informa): articole de presa, rubrici de presa ca meteo sau anunturi;
  5. Textul explicativ (a face sa inteleaga): manuale scolare, texte stiintifice;
  6. Textul injonctiv (a indica modul de actiune): retete, prospecte;
  7. Textul argumentativ (a convinge): expuneri, prezentare de carte, editoriale, cronici si comentarii de presa.

Structurarea lectiilor de redactare (dupa Alina Pamfil)

  1. Abordarea metodica
  2. Abordarea expresiva
  3. Abordarea socializatoare

1. Abordarea metodica

- specii vizate: rezumatul, argumentarea, descrierea, textul explicativ, comentariul.

Etape

Pregatirea – intelegerea scopului si a sarcinii, culegerea materialelor.

Planificarea – structurarea si ordonarea ideilor.

Redactarea propriu-zisa

Verificarea – relectura si revizuirea

Evaluarea / refelctia – ofera elevilor repere pt. imbunatatirea activitatii de redactare, stimuleaza interesul pt. scris, subliniaza valentele individuale.

2. Abordarea expresiva

- sunt vizate scrierile de texte literare, relatarile unor evenimente personale, compunerile din jurnale.

  1. Scrierea libera – notarea ideilor generate de o tema, in mod spontan.
  2. Rescrierile / variantele intermediare
  3. Varianta finala

3. Abordarea „socializatoare”

Speciile vizate apartin scrierii functionale: notitele, temele, fisa de biblioteca, formulare tipizate, invitatia, curriculum vitae, procesul verbal, cererea, scrisoarea etc.

  1. Evocarea / punerea in context / actualizarea – legatura cu cele invatate anterior (prin brainstorming sau conversatie dirijata);
  2. Constituirea sensului – prin demersuri inductive, deductive, dialectice sau analogice;
  3. Reflectia – reluarea pasilor parcursi de elevi in producerea textului si stabilirea unor conexiuni in privinta aplicabilitatii cunostintelor asimilate in situatii concrete de comunicare scrisa.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1330
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site