Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

Strategia de evaluare interna a calitatii Grup Scolar″Anghel Saligny

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Grup  Scolar″Anghel  Saligny″

IASI




Strategia de evaluare interna a calitatii

(conform PAS 2008 si conform Planul operational al scolii)

CUPRINS

CUPRINS_ 2

I – CONTEXT_ 3

I.1 Misiunea scolii 3

    I.2 Profilul actual al scolii                                                                                            4

II – ANALIZA NEVOILOR_ 7

II.1. Analiza mediului extern_ 7

II.1.1.  Analiza profilului demografic 7

II.1.2.  Analiza profilului  economic 14

II.1.3. Educatie si formare 25

II.2 Analiza mediului intern_ 38

II.2.1. Strategia scolii 38

II.2.2. Rezultatele elevilor 41

II.2.3. Resursele umane 50

II.2.4. Resursele materiale 56

II.3. Analiza SWOT_ 57

I – CONTEXT

I.1 Misiunea scolii

Grupul Scolar „Anghel Saligny” este o institutie de invatamant preuniversitar de stat care ofera pregatire de specialitate cu precadere in filiera tehnologica, profilul tehnic, specializarea CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE.

Grupul Scolar „Anghel Saligny”,  in concordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei, a Legii invatamantului si a altor acte normative urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti, si contribuie la pastrarea identitatii nationale. Idealul educational al scolii consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative. Formarea profesionistului moral se realizeaza prin impletirea in mod armonios si eficient  a informatiilor de cultura generala cu pregatirea de specialitate, prin dobandirea unor competente profesionale si atingerea unor standarde de pregatire profesionala (S.P.P.) in concordanta cu un curriculum modern european, care sa permita absolventilor practicarea unei profesii utile, initierea unei activitati de antreprenoriat si/ sau continuarea studiilor in invatamantul superior tehnic.

 Finalitatile propuse de scoala se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si de practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.

Prin logistica pusa la dispozitie in procesul de instruire raspundem cerintelor de profesionalizare ale tinerilor si adultilor din regiunea de Nord- Est asigurand o pregatire profesionala la nivelul standardelor impuse de profesiile din domeniul CONSTRUCTIILOR SI LUCRARILOR PUBLICE care cunosc un trend ascendent pe piata fortei de munca din Romania.


I.2. Profilul actual al scolii

 

Grupul Scolar „Anghel Saligny” este situat in municipiul Iasi, pe strada Bucium numarul 17, intr-o zona de un pitoresc deosebit aflata in imediata apropiere a platformei industriale a orasului. Scoala a fost infiintata prin Ordinul numarul 311 din 29.06.1968 emis de Ministerul de Constructii pentru Industria Chimica si Rafinarii, avand la inceput denumirea de Grup Scolar de Constructii, ca o necesitate a invatamantului tehnic iesean. Unitatea si-a deschis portile incepand cu anul scolar 1968-1969 la capacitatea proiectata cu specialitatile prevazute in programa. In timp, denumirea scolii a suferit numeroase modificari, astfel:

1974 Liceul de Constructii nr. 2 Iasi;

1975 Liceul Industrial nr.7 Iasi;

1992 Grup Scolar Industrial de Constructii Montaj Iasi;

2001 Grup Scolar „Anghel Saligny” Iasi (conform adresei ISJ, Biroul Plan- Normare- Salarizare nr. 6081/25.07.2001), denumire actuala.

Pe parcursul zecilor de ani de functionare scoala a evoluat din punct de vedere al bazei materiale, al resurselor umane, al filierelor, profilelor si specializarilor.

In anul scolar 2008-2009  scoala functioneaza cu urmatoarele niveluri si forme:

ü           invatamant liceal- cursuri de zi- 21 clase ( din care 5clase a XII- a si a XIII-a prin          ruta progresiva de calificare, Nivel III.

ü           invatamant liceal- cursuri serale- 6 clase

ü           invatamant profesional ( Scoala de Arte si meserii si an de completare)-  6 clase

ü           invatamantul postliceal –scoala de maistri – 4 clase .

Prin aceste niveluri si forme de invatamant s-au pregatit specialisti in domeniul Constructii si Lucrari Publice  in meseriile:

ü           desenator pentru constructii si instalatii

ü           mecatronica

ü           instalatii electrice

ü           constructii structuri

ü           constructii finisori

ü           instalatori in constructii (instalatii tehnico-sanitare si de gaze, instalatii de incalzire centrala si instalatii de ventilare si conditionare a aerului);

ü           mecanici masini si utilaje in constructii;

ü           electricieni in constructii;

ü           tehnicieni si maistri constructori, mecanici, electricieni, instalatori;

In aceasta perioada, absolventii scolii noastre au fost asimilati pe piata muncii locale si zonale, iar pregatirea lor este apreciata de agentii economici si partenerii sociali.

Datorita rezultatelor obtinute pe parcursul anilor atat de absolventi cat si de colectivul de cadre didactice, precum si datorita bazei materiale existente, in anul 1995 unitatea noastra de invatamant a castigat dreptul de a  fi scoala de demonstratii in Programul Phare VET-RO-9405 pentru invatamant profesional si tehnic familia ocupationala Constructii si Lucrari Publice.

In cadrul acestui program, corpul profesoral din scoala a elaborat curriculum-uri si materiale auxiliare utilizate in implementarea strategiei de reforma a invatamantului si anume:

·      standarde ocupationale (SO)

·      standarde de pregatire profesionala (SPP)

·      planuri de invatamant;

·      curriculum-uri pentru disciplinele tehnice;

·      ghiduri de aplicare a curriculum-urilor;

Documentatia a fost elaborata pentru specializarile:

ü   constructii, pregatire de baza anul I;

ü   constructii - anul II;

ü   instalatii in constructii anul II;

ü   zidari – pietrari - tencuitori- anul III;

ü   dulgheri - tamplari - parchetari- anul III;

ü   electricieni in constructii, anul III;

ü   normatori in constructii - scoala postliceala anii I-II;

In prezent specializarile obtinute de elevi sunt:

In anul 2008-2009 specializarile pentru care se asigura specializare sunt:

INVATAMANT  LICEAL

·      Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

·      Tehnician mecatronist

·      Tehnician electrotehnist

·      Tehnician desenator tehnic

·      Tehnician in constructii si lucrari publice

INVATAMANTUL PROFESIONAL- prin Scoala de Arte si meserii:

NIVELUL 1

·      Lucrator in constructii- structuri

·      Lucrator finisor

·      Lucrator instalator pentru constructii

NIVELUL 2

·      Lucrator instalator pentru constructii

·      Lucrator mecanica auto

NIVELUL 3 - prin ruta progresiva de profesionalizare SAM

·      tehnician in constructii si lucrari publice

·      tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

NIVELUL 3 AVANSAT – SCOALA POSTLICEALA

·      maistru electrician in constructii

·      maistru mecanic masini si utilaje pentru constructii


II – ANALIZA NEVOILOR

II.1. Analiza mediului extern

Evaluarea clara a mediului extern a avut in vedere colectarea si analiza  datelor privind mediul economic, socio-profesional si geografic, si implicatiile pe care rezultatele analizelor le au in prognozarea activitatii scolii.

II.1.1.  Analiza profilului demografic

Judetul Iasi are o suprafata de 5476 km si o populatie de 821621 locuitori. Populatia stabila a judetului este 317812 (1.07.2004). Structura populatiei pe medii, la nivelul regiunii N – E este favorabila (43,6% urban si 54,6 rural). Judetul Iasi , aflat in partea de N-E a tarii are o suprafata de 5476 kmp si intreaga activitate economica este determinata de influenta factorilor specifici referitori la asezarea geografica, relief, resurse naturale modeste si potential hidrografic redus.

Economia judetului este reprezentata de activitati industriale, comert, servicii etc.

Populatia judetului in perioada 1991 – 2001 a avut un trend ascendent de la 811.300 persoane la un maxim in 2001 de 842.126 persoane, iar din 2001 are un trend descendent.

In prezent populatia judetului Iasi este de 821621. Din estimarile statistice populatia totala a judetului Iasi se va  mentine intre limitele de 818.000 – 820.000. Resursa de munca este de 505 500 persoane.

Se evidentiaza tendinta continua de imbatranire a populatiei datorata scaderii natalitatii si cresterii duratei medii de viata a populatiei (PLAI), astfel ponderea populatiei active se concretizeaza a fi redusa in municipiul Iasi, urmat de municipiul Pascani si orasul Targu-Frumos.

La nivelul municipiului Iasi, resursele de munca la 1 ianuarie 2004, reprezentau 63% din populatia totala, iar populatia activa 40% din total (in judetul Iasi totalul populatiei active este 516848, iar in perspective 2012 de 549854, conform PLAI).


Conform datelor furnizate de INS, populatia stabila totala a judetului Iasi la 01.07. 2006 era de 824083 locuitori, reprezentand 22 % din cea inregistrata la nivelul regiunii Nord Est. Fata de 813943 persoane in 2005, se remarca o crestere a numarului populatiei cu  1,2%. Din cele sase judete ale regiunii, cei mai multi locuitori sunt concentrati in judetul Iasi.

Administrarea teritoriala cuprinde 2 municipii (Iasi - resedinta de judet si Pascani, 3 orase (Tg. Frumos, Harlau si Podu Iloaiei), 93 de comune si 418 sate.

Populatia activa a judetului in 2005 este de 321000 persoane, in timp ce numarul pensionarilor este de 193700 iar numarul somerilor inregistrati ajunge la 20231, in scadere fata de 2005 cu 12,5%.

Fig. 2.1.1

Ponderea  populatiei urbane a inregistrat in ansamblu, in intervalul de timp 1998-2005, o descrestere de la 44.13% la  43.58%, datorata migratiei ce a avut loc spre zona rurala, efect al  procesului de restructurare industriala din aceasta perioada. In judetul Iasi a avut loc o scadere pronuntata a populatiei urbane de la 50,6% in 1998, la 46,21 in 2005, cu o usoara crestere in 2003-2004. In 2006 cresterea populatiei urbane a fost din nou prezenta, ajungandu-se la un procent de 47,9%.  In anul 2007 trendul crescator al populatiei urbane dispare  si se evidentiaza o usoara scadere de cca. 0,23 procente, pana la 47,67%. ( Sursa Directia Judeteana de statistica Iasi )


Fig. 2.1. 2 Distributia populatiei de 0-14 ani pe medii rezidentiale, 2007

                               

Sursa: DJS Iasi

Fig. 2.1.3 Distributia populatiei de 15-19 ani pe medii rezidentiale, 2007

                             

Sursa: DJS Iasi

Din figurile 2.1.2 si 2.1.3 se poate deduce ca pe cele 2 grupe de varsta analizate predomina populatia in mediul rural, mai accentuat la grupa de varsta 0-14 ani, 64,07% fata de 51,43% la grupa 15-19 ani. Aceasta tendinta va trebui sa influenteze invatamantul in sensul deplasarii accentului pe invatamantul pe zone, care sa permita accesul cat mai facil a  populatiei scolare din mediul rural.

2.1.4  Structura populatiei pe grupe de varsta in 2007, in judetul Iasi

Sursa: DJS Iasi

Rata de substituire, indicator care se calculeaza prin impartirea populatiei din grupa de varsta de 15-24 ani la populatia din grupa de varsta de 50-59 ani, indica presiunea demografica care va fi exercitata pe piata muncii de tinerii care vor intra in randul populatiei active. Pentru judetul Iasi, aceasta rata este supraunitara (1,71), insemnand ca populatia care va intra pe piata muncii este mai numeroasa decat cea cu varsta de pensionare. Din totalitatea judetelor componente a Regiunii Nord Est, judetul Iasi are cea mai mare rata, cea ce presupune cea mai mare presiune exercitata asupra pietei muncii, deci cele mai mari probleme in asigurarea locurilor de munca.

Structura pe sexe a populatiei la nivelul judetului, este relativ echilibrata cu 49.3% din populatia totala barbati si 50.7 % femei.

In acest sens, se va impune o reorientare profesionala a cadrelor didactice pentru a nu deveni someri, in viitorul apropiat, se impune ca aceasta categorie profesionala sa fie  orientata spre cursuri de calificare/recalificare prin cursuri postuniversitare, PIR, IDD.

Pana in anul 2002 (inclusiv), regiunea Nord-Est a fost singura regiune din Romania care a inregistrat valori pozitive ale sporului natural. Dupa aceasta data, sporul natural este negativ, urmand tendinta din planul national. Cu toate acestea la nivelul judetului Iasi incepand cu 2004 sporul natural este pozitiv in 2007 prezentandu-se astfel:

  -  Rata natalitatii in 2007 a fost de 12,7 nascuti-vii la 1000 locuitori, judetul Iasi ocupand primul loc pe tara, unde media este de 10,0 nascuti-vii la 1000 locuitori.

  -  S-a remarcat o scadere a ratei mortalitatii infantile (decedati sub 1 an la 1000 nascuti-vii), care a continuat si in anul 2007 (13,2%o  fata de 13,7%o  in 2006), inscriindu-se in tendinta ultimilor ani  dar crescand peste media pe tara( 12,0%o ).

  -  Evolutia natalitatii si a mortalitatii a determinat, in anul 2007, un spor natural pozitiv  (+2384 persoane), ceea ce corespunde unei rate de 2,9 persoane la 1000 locuitori, in crestere fata de anul 2006 (2,8%o) si situand judetul Iasi pe primul loc intre judetele tarii.

Evolutia prognozata a populatiei de 15- 19 ani, respectiv 15-24 ani (de varsta scolara)

Pentru anii 2006-2009, prognoza pentru populatia din categoria de varsta 15-19 ani s-a realizat tinand cont de populatia din aceasta categorie de varsta din anii 2001-2004. Pentru anii 2010-2013 s-au folosit datele din anii 2000-2003 pentru categoria de varsta 5-9 ani.

Tabel 2.1.1. Evolutia prognozata a populatiei de varsta scolara

2006

2007*

2008*

2009*

2010*

2011*

2012*

2013*

2013/2006, %

15-19 ani

Iasi

71180

63613

58647

54275

50644

50912

48112

48406

-28.14

* - estimare


Fig. 2.1.5 Variatia estimata a populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-19 ani, pe perioada 2006-2013

In prognozarea (varianta optimista) acestei grupe de varste, datorita lipsei informatiilor referitoare la mortalitatea pe aceste grupe de varsta si migratie, nu s-a luat in calcul influenta acestor factori. De altfel, pentru aceasta grupa de varsta influenta acestor factori este practic nesemnificativa.

Conform unei prognoze realizate de catre Institutul National de Statistica, populatia cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani, in perioada 2005-2025 va avea o evolutie descendenta in toate judetele regiunii (descrestere cu apr. 33% la nivelul regiunii), cu exceptia judetului Iasi, unde se estimeaza o usoara crestere incepand cu anul 2020 cu cca.2% pana in 2025.


Tabel 2.1.3 Evolutia populatiei de varsta prescolara si scolara, pe judete, pe intervalul 2003-2025

Grupe de varsta (ani)

2003

2005

2010

2015

2020

2025

Iasi

274.6

264.6

236.8

216.4

207.3

198.8

3-6

38.8

40.9

40.2

39.3

35.5

31.5

7-14

88.2

81.3

78.0

79.9

77.7

71.3

15-24

147.7

142.5

118.6

97.2

94.1

96.0

Fig. 2.1.6 Variatia estimata a categoriei de varsta 15-24 ani

Sursa: INS



Concluzii

1.  Proportie ridicata a populatiei care traieste in mediul rural (52,1% din total populatie).

2.  Populatia din categoria de varsta 0-14 ani si 15-19 ani traieste predominant in mediul rural : 64,07% si respectiv 51,43%. Se observa faptul ca are loc o crestere semnificativa a populatiei rezidente in mediul rural.

3.    Rata de substituire este supraunitara (1.52), ceea ce indica pentru perioada urmatoare, o presiune crescuta pe piata muncii a tinerilor absolventi.

4.  La nivel regional, in intervalul 2006-2013 se estimeaza o scadere a populatiei din grupa de varsta 15-19 ani (categorie care prezinta interes din punct de vedere al sistemului de invatamant TVET) cu o medie de 25.8%, tendinta care caracterizeaza fiecare judet, cu un procent de 28,14, judetul Iasi. Conform prognozei realizate de catre INS  populatia din categoria de varsta 15-24 ani va descreste in intervalul 2005-2025 cu apr. 33% la nivel regional, insa in judetului Iasi se estimeaza o usoara crestere incepand Cu anul 2020, de cca 2%. cu anul 2020, de cca 2%.

II.1.2.  Analiza profilului  economic

II.1.2.1. Structura Produsului Intern Brut

In descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est, un indicator important il reprezinta Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile celor trei sectoare economice (agricultura, industrie si servicii) in acesta.

In anul 2004 PIBR a avut o valoare de 29418.2 milioane RON preturi curente, acesta reprezentand 11,98% din Produsul Intern Brut National (PIBN). Cat priveste PIBR/locuitor acesta este 7868.8 RON/locuitor, ceea ce reprezinta 69,19% din PIB/locuitor la nivel national.

Ca pondere in 2004 serviciile si-au adus cea mai mare contributie cu 50,43%, urmate de industrie cu 23,0% si agricultura cu 15,8%. In servicii, aportul este asigurat in principal de servicii publice (sanatate, invatamant, administratie publica), tranzactii imobiliare, transport-comunicatii, comert si constructii.

In perioada 1998-2004, se constata ca cele trei sectoare economice au detinut ponderi relativ constante din PIBR, neavand loc mutatii semnificative intre acestea.

In domeniul serviciilor, se constata o crestere anuala a ponderilor detinute de constructii si tranzactii imobiliare, in timp ce in sectorul comertului, hoteluri si restaurante are loc o scadere continua pana in 2003 inclusiv, iar in 2004 se constata o usoara crestere a acestor ponderi.

Fig. 2.2.1. Contributia judeteana  la valoarea adaugata bruta regionala totala si sectoriala

Sursa: INS

Un alt indicator important este participarea judetelor la realizarea PIBR, respectiv la Valoarea Adaugata Bruta Regionala (VABR) totala si sectoriala.

In aceasta analiza s-au luat in considerare domeniile (asa cum au fost definite de catre Institutul National de Statistica) care prezinta interes din punct de vedere al invatamantului profesional si tehnic-TVET, respectiv agricultura, industria prelucratoare, constructii, comert, hoteluri si restaurante, transporturi, depozitare si comunicatii.

Structura economica a judetului, caracterizata prin ponderea principalelor activitati la realizarea  valorii   adaugate   brute (produsului intern brut),  este redata in grafic (anul 2002); pe grupe mari de ramuri, se constata ca pe primul loc se situeaza serviciile, cu 39,1 % din total (inclusiv transporturi, telecomunicatii si servicii sociale - invatamantul si sanatatea), urmate de industrie (28,5 %), agricultura (15,9 %), comert si alimentatie publica (10,1 %) si constructii (6,4 %).

Fig2.2.3

Sursa: INS  Conturi Nationale Regionale 1998-2004

In judetul Iasi se inregistreaza o participare superioara la VABR sectoriala in comert (evolutie oscilanta) si constructii (crestere pana in 2001, scadere in ultimii doi ani din intervalul analizat), o evolutie oscilanta a participarii in sectorul hoteluri si restaurante cu un minim in 2002 si o revenire in 2003. Participarea la VABR sectoriala in agricultura si industrie prelucratoare este sub participarea la VABR totala a judetului.

II.1.2.2. Contributia sectoarelor de activitate la realizarea valorii adaugate brute judetene

In acest subcapitol s-a facut analiza valorii adaugate brute a fiecarui judet prin prisma contributiei la aceasta a sectoarelor economice care conform clasificatiei INS prezinta interes pentru invatamantul profesional si tehnic.

Fig. 2.2.4

Sursa: INS  Conturi Nationale Regionale 1998-2004

In judetul Iasi predomina industria prelucratoare, avand totusi, in ultimii doi ani analizati un trend descendent.

Urmatorul sector ca importanta este cel agricol, avand o evolutie oscilanta in perioada analizata, usor crescatoare in 2004 si descrescatoare in 2005

O evolutie oarecum constanta, usor ascendenta se inregistreaza in domeniul transporturilor, pe cand comertul are o evolutie constant descendenta si usor crescatoare in 2004.

Constructiile urmeaza ascendent incepand cu anul 1999, iar domeniul hotelier, dupa „caderea” din 2002  are o usoara revenire in anii urmatori.

 

Printre sectoarele de traditie ale judetului Iasi mentionam industria textila, a constructiilor si a materialelor de constructii, agricultura si industria alimentara. Pe langa aceste domenii traditionale, un alt sector cu potential ridicat pentru viitor poate fi considerat IT-ul si cercetarea stiintifica in domeniu. Se poate anticipa o crestere remarcabila si in domeniul serviciilor, cu precadere in turism, care are valente culturale deosebite la nivelul judetului nostru.

Structura principalelor activitati economice din judetul Iasi (dupa cifra de afaceri realizata in anul 2005) reflecta urmatoarea ierarhizare (in procente fata de total):

§     - industrie            41,6 %

§     - comert              38,6 %

§     - servicii – total   10,0 %

§     - constructii          9,8 %

In judetul Iasi IMM-urile reprezinta 99,5 % din numarul total al intreprinderilor active.

Structura societatilor active pe principalele ramuri se prezinta astfel:

§     industrie 12,5 %;

§     constructii 4,9 %;

§     comert si alimentatie publica 55,2 %;

§     servicii 27,4 %.

Numarul de salariati din judetul Iasi in luna decembrie 2006 a fost de 165,2 mii persoane (+4,8% fata de decembrie 2005), din care industrie +constructii 62,5 mii persoane  (-1,4%); agricultura +silvicultura 4,9 mii persoane(+7,3%); comert +servicii 97,8 mii persoane(+9,1%), cresterile de personal fiind determinate atat de angajari suplimentare, cat si de marirea esantionului de unitati raportoare in anul 2006.

II.1.2.3. Industria judetului

Structura productiei industriale (dupa cifra de afaceri) realizata in anul 2005 prezinta urmatoarea configuratie: industria prelucratoare 91,3 %, energie electrica, termica, gaze, apa 8,6 %; ale activitatii extractive 0,1 %.

Productia industriala (fizica) la nivelul judetului Iasi a fost mai bine reprezentata in anul 2005  la : preparate din carne 9840 tone (5,8 % din total tara), uleiuri comestibile 60,1 mii tone (25,7 %), tesaturi 28,5 mil. mp (19,9 %), tevi din otel 105,0 mii tone (26,5 %) s.a.m.d.

Pe principalele ramuri ale industriei prelucratoare, situatia se prezinta astfel: industria alimentara 23,2 %; metalurgie 9,4 %, textile + confectii 14,9 %, chimie 9,3 %,

mijloace de transport 6,9 %; masini si echipamente 6,5 %; mobilier 4,3 % ; recuperare deseuri 5,5 % etc.

Indicii lunari ai productiei industriale din judetul Iasi in anul 2006 (comparativ cu lunile corespunzatoare din anul precedent) au avut in general o evolutie negativa (cu exceptia lunii august), astfel incat pe total an productia industriala din 2006 a fost cu 7,7% sub nivelul anului 2005. Aceasta scadere a fost influentata indeosebi de evolutia nefavorabila a realizarilor la productia fizica.

Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie au avut o evolutie oscilanta in anul 2006, comparativ cu lunile corespunzatoare din 2005 (inregistrandu-se cresteri in lunile mai, iunie si decembrie si scaderi in celelalte luni), astfel incat pe cumulat an indicele a fost de 95,4% (-4,6% fata de anul precedent), fiind totusi superior indicelui productiei industriale (inregistrandu-se o influenta favorabila a cifrei de afaceri din alte activitati, in afara celor industriale).

Fig. 2.2.5

 

Structura cifrei de afaceri din industrie, realizata in anul 2006, comparativ cu anul 2005, prezinta urmatoarea ierarhizare:

-       alimentara 18% (20% in 2005 );

-       textile, confectii si incaltaminte 15% (14% in 2005 );

-       masini si echipamente 13% (13% in 2005 );

-       chimie 12% (13% in 2005 );

-       metalurgie 12% (10% in 2005 );

-       alte ramuri 30% (30% in 2005 );

II.1.2.4. Date privind IMM-urile din judetul Iasi

O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate conditiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri.

Comparand definitia IMM-urilor din Romania cu cea recomandata in UE, putem observa faptul ca  din punct de vedere al numarului de angajati, aceasta este identica. Din punct de vedere al cifrei de afaceri anuale, definitia romana este mai restrictiva, nivelul maxim al acesteia fiind de 8 milioane EURO, comparativ cu clasificarea similara din UE (7 milioane EURO pentru intreprinderile mici si  40 milioane EURO pentru cele mijlocii).

Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2004 o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in firme (44.5%). Daca se tine cont si de cei ce activeaza in microintreprinderi, se obtine o pondere totala de 60.2%. Detin o pondere de 11,8% din totalul IMM-urilor la nivel national. Numarul de IMM-uri si microintreprinderi la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni in perioada 2000 – 2004 (9.51 IMM/1000 locuitori –2000; 9.61 IMM/1000 de locuitori – 2001, 10.13 IMM/1000 de locuitori – 2002, 10.83 IMM/1000 de locuitori – 2003 si 12.1 IMM/1000 de locuitori - 2004).

In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si abile in a raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand cultura organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale. 

Conform tabelului 3.15 din Anexa 3, in intervalul 1998-1999 numarul firmelor din regiune a continuat sa scada, ca urmare a recesiunii economice existente in Romania in perioada 1997-1999.

Din anul 2001, odata cu relansarea economica, are loc o crestere a acestora ajungand la 45462 de unitati in 2004. Se constata la nivelul anului 2004 ca cea mai mare pondere o detin microintreprinderile cu 86.9%, urmate de IMM-uri cu 12.3%. Desi au pondere de 0,8% din numarul total de firme, intreprinderile mari contribuie cu 36.7% din cifra de afaceri si  detin  36.1% din salariatii din intreprinderi (in scadere). In ceea ce priveste investitiile brute, cea mai mare pondere 43.0% este realizata de intreprinderile mari (in scadere fata de anii trecuti).

Perioada 2000-2005 este caracterizata prin cresterea cifrei de afaceri la toate categoriile de intreprinderi si a salariatilor la nivelul microintreprinderilor IMM-urilor (intreprinderile mari inregistrand o descrestere a acestui indicator).

 Tabel 2.2.1 Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2006 si ponderi unitati pe total sector

Numar  unitati

activitati (sectiuni CAEN)

Total

Clase de marime dupa nr. de salariati

Pondere unitati pe clase de marime in total sector (%)

0-9

10-49

50-249

>250

0-9

10-249

>250

Total Regiunea Nord-Est

49325

43021

4492

1151

247

87.22%

11.44%

0.50%

Industrie extractiva

89

49



25

7

8

55.06%

35.96%

8.99%

Industrie prelucratoare

7577

5378

1503

551

145

70.98%

27.11%

1.91%

Energie electrica si termica, gaze si apa

72

11

10

21

30

15.28%

43.06%

41.67%

Constructii

2834

2146

498

171

19

75.72%

23.61%

0.67%

Comert, reparatii auto si bunuri

25338

23104

2041

184

9

91.18%

8.78%

0.04%

Hoteluri si restaurante

2237

1987

222

28

0

88.82%

11.18%

0.00%

Transport, depozitare si comunicatii

3362

3032

246

57

27

90.18%

9.01%

0.80%

Tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii

5813

5464

279

64

6

94.00%

5.90%

0.10%

Invatamant

152

136

16

0

0

89.47%

10.53%

0.00%

Sanatate si asistenta sociala

782

753

27

2

0

96.29%

3.71%

0.00%

Servicii colective, sociale si personale

1069

961

83

22

3

89.90%

9.82%

0.28%

Putem estima ca locurile de munca prezentate mai sus se vor mentine la aceeasi cota pana in 2013.

La nivelul judetului Iasi se remarca infiintarea de IMM-uri cu un indice in lant de cca 10% - 12% anual, adica s-au infiintat in fiecare an cca 350-400 IMM- uri ajungand in prezent la aproximativ 7047 IMM- uri din totalul de 25115 societati comerciale. Estimam ca in anii urmatori vor fi aproximativ 26550 societati comerciale, din care aproximativ 7200 IMM- uri. Predominante sunt cele din industrie (cca 47%) si comert (cca 35%).

Informatii si mai relevante pot fi obtinute analizand care este contributia la cifra de afaceri si pe sectoare de activitate a unitatilor active repartizate pe clase de marime. Se constata ca cel mai mare aport la cifra de afaceri totala o aduc IMM- urile, urmate de intreprinderile mari si intr-o mai mica masura, de microintreprinderi.

Intreprinderile mari contribuie la cifra de afaceri din fiecare sector (cu exceptia domeniului hotelier), iar in unele dintre ele majoritar: energie electrica si termica, industria extractiva si industria prelucratoare.

Tabel. 2.2.2 Cifra de afaceri a unitatilor locale active pe activitati si clase de marime, 2006

Domenii de activitate (CAEN)

Total milioane RON

din care: pe clase de marime si sector de activitate

0-9

10-49

50-249

>250

valori exprimate procentual

Total nivel Regiunea Nord-Est

42795

20.25%

25.38%

22.99%

31.38%

Industrie extractiva

450

3.11%

10.00%

17.56%

69.33%

Industrie prelucratoare

13821

6.35%

13.42%

23.89%

56.33%

Energie electrica si termica, gaze si apa

2487

0.12%

0.76%

3.66%

95.46%

Constructii

3330

9.22%

24.41%

47.18%

19.19%

Comert, reparatii auto, bunuri personale si casnice

18507

33.24%

38.04%

21.19%

7.53%

Hoteluri si restaurante

468

38.25%

35.90%

25.85%

0.00%

Transport, depozitare si comunicatii

2311

20.94%

25.53%

17.87%

35.66%

Tranzactii imobiliare, inchirieri si prestari servicii

974

53.18%

24.33%

20.43%

2.05%

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

353

19.55%

19.26%

38.53%

22.66%

Fig. 2.2.6

Se observa ca cea mai mare cifra de afaceri este in domeniul comertului , aceasta dublandu-se aproape din 2002. De asemenea cu trenduri marcat ascendente sunt industria prelucratoare si constructiile.


Fig. 2.2.7

Dinamica investitiilor a avut o evolutie contradictorie in perioada
1.I.-31.IX.2007(pe trimestre) fata de aceleasi perioade ale anului precedent, in sensul ca in trimestrul I s-a inregistrat o scadere de aproape 10% (+21,6% la constructii-montaj si -30,0% la utilaje), in trimestrul II – o crestere de peste 22% (+55,7% la constructii-montaj si -8,8% la utilaje), in trimestrul III o scadere de peste 10% (-21,8% la constructii-montaj si -2,3% la utilaje), pentru ca in trim. IV sa se inregistreze o crestere de peste 70% (+113,5% la constructii-montaj si +18,4% la utilaje), pe total an cresterea fiind de 32,5% (+56,4% la constructii-montaj si +3,3% utilaje si mijloace de transport).

Indicii lucrarilor de constructii realizate de unitatile de profil din judetul Iasi in anul 2007 reflecta cresterea sistematica a volumului de lucrari din acest sector de activitate (+55,0% fata de anul 2006).

O analiza de sinteza si mai ales de prognoza a pietii muncii este greu de realizat deoarece exista o fluctuatie mare, atat a numarului de agenti economici cat si a schimbarii la termene scurte a profilului de activitate (ceea ce duce la o fluctuatie continua a profilelor ocupationale, a perfectionarii si pregatirii pentru a se putea realiza o reorientare profesionala imediata).

II.1.3. Educatie si formare

In ultimul an s- a inregistrat o cerere crescanda de aptitudini de nivel superior. Dintre ofertele de munca aduse la cunostinta AJOFM- ului, 75% solicitau candidati cu calificari de nivel 3, desi exista inca o cerere evidenta pentru nivelele 1 si 2. Aproape toate anunturile de angajare facute in cadrul agentiei releva cererea de competente profesionale. Un studiu recent al angajatorilor (2007) a subliniat cererea tot mai mare de aptitudini de ordin general.

Cele mai cautate domenii sunt: tehnologia informatiei, comunicarea, lucrul in echipa si rezolvarea de probleme. In toate domeniile se inregistreaza nevoia de constientizare sporita a serviciilor oferite clientilor.

In domeniul productiei exista o cerere tot mai mare de aptitudini tehnologice si de utilizare a tehnologiei in proiectare si prelucrare. Aptitudinile multiple, precum si capacitatea de a lucra in productie in mai multe sectoare industriale si nu doar intr-un singur domeniu restrans, reprezinta calitati tot mai apreciate, care pot contribui la asigurarea unui loc de munca in viitor.

Cererea de module distincte de instruire care sa permita angajatilor sa isi actualizeze aptitudinile si sa utilizeze noile echipamente, reprezinta o caracteristica in formare. In unele cazuri s-a considerat necesara prezenta unei calificari, in vreme ce in altele, instruirea insasi a fost considerata drept cel mai important element.

Fig. 2.2.8  Populația șco  lara in perioada 2000- 2007

Sursa: ISJ Iasi

Fig.2.2.9 Populatia scolarizata  pe medii de rezidenta  si pe  nivele de educatie in perioada 2003-2007

Sursa: ISJ Iasi

Se constata ca:

Ø  populatia scolarizata in primar, gimnazial este in scadere;

Ø  cresterea populatiei scolare la nivel liceal si profesional/ SAM poate fi justificata de introducerea invatamantului obligatoriu de 10 clase,

Ø  exista o reducere ingrijoratoare a formarii pe nivel 3;

Analizand evolutia acestui indicator, din figura 2.4 constatam ca acesta a avut o tendinta de scadere in perioada 2000-2001, din 2001 populatia scolarizata creste pana in 2002, cand incepe sa scada foarte puternic. Aceasta tendinta poate fi cauzata de scaderea demografica in judetul Iasi, precum si de parasirea timpurie a educatiei/ formarii.

Fig. 2.3.1

Trebuie avut in vedere, asadar, calificarile prioritare si nivelurile de calificare ce se estimeaza a fi  solicitate pana in 2013 conform PRAI si PLAI. Studiind optiunile elevilor, se poate constata ca sectorul industrial si cel al serviciilor detin ponderea cea mai mare.

Conform prevederilor PLAI in regiunea Nord - Est, zona ocupationala Iasi, in perioada 2004- 2010, dezvoltarea IPT, pe domenii va fi:

Nr. crt.

Domeniu

2004

2013

1

Agricultura

7,73

Scade

2

Silvicultura

0

se mentine la aceeasi valoare

3

Industrie

65,98

Creste

4

Constructii

8,31

Creste

5

Comert

8,99

Creste

6

Servicii

7,34

Creste

Oferta scolara vizeaza raspunsul la cererea pietei fortei de munca, realizand o distributie echilibrata  a claselor de liceu, respectiv SAM, in raport cu optiunile elevilor. Aceasta distributie are in vedere si evolutia scolilor vizate, din zona ocupationala Iasi, dupa cum urmeaza.

                                                          Fig.2.3.2

Fig.2.3.3

Fig. 2.3.4


Fig.2.3.5


In ultimii ani, tinerii absolventi de gimnaziu au optat pentru oferta noastra educationala considerand ca poate sa le satisfaca nevoile pe termen lung. Cu scolile din aceste zone dezvoltam un parteneriat menit sa orienteze optiunile noastre privind cifra de scolarizare si structura ofertei educationale pe nivele de calificare.

Fig. 2.3.6

    

In ultimii ani, tinerii absolventi de gimnaziu au optat pentru oferta noastra educationala considerand ca poate sa le satisfaca nevoile pe termen lung. Cu scolile din aceste zone dezvoltam un parteneriat menit sa orienteze optiunile noastre privind cifra de scolarizare si structura ofertei educationale pe nivele de calificare.

De aceea competentele privind planificarea carierei, pe care le dezvoltam impreuna cu angajatorii vizeaza:

Competente sociale (comunicare, relationare, respectul pentru calitate, etc.);

Competente specifice care sa acopere mobilitatea ocupationala intersectoriala (productie si servicii);

Beneficiind de o buna colaborare cu factorii interesati din comunitatea locala, putem considera ca oportun sa introducem in oferta curriculara module de instruire (proiectate in cadrul scolii) care sa permita formarea  pentru calificari restranse.

Nu este de neglijat nici faptul ca din totalul elevilor inscrisi in invatamantul primar in anii trecuti, 15% au abandonat scoala pana in clasa a VIII- a. Ca urmare, scoala noastra are ca obiectiv si  integrarea acestora in sistemul de invatamant in vederea obtinerii unei calificari, ceea ce  impune o previziune realista privind dimensiunea ofertei educationale, avand in vedere perspectiva scaderii populatiei scolare.

Nu putem ignora inexistenta unor parghii legislative de stimulare a elevilor cu situatie materiala precara si a celor din mediul rural, in cea mai mare parte cu mijloace financiare submodeste (exemplu: burse scolare insuficiente ), ce se constituie intr-un obstacol major in calea mobilitatii si a atragerii elevilor.

Oferta noastra educationala este centrata pe domeniul textil. Astfel fundamentarea ofertei noastre educationale are in vedere si faptul ca aceste domenii sunt si vor ramane constante in pregatirea profesionala oferita de scoala, dar si asteptarile viitorilor absolventi privind insertia profesionala pe piata muncii.

Raportat la optiunile elevilor, si la oferta AJOFM, se remarca o solicitare mai mare pentru specializarile:

v confectioner produse textile;

v croitor imbracaminte comanda;

ceea ce determina corelarea ofertei cu cererea.

Se impune ca o necesitate  accelerarea rationalizarii retelei scolare din zona, ce se deruleaza in prezent cu pasi mici. Datele comparative pe care le detinem in acest sens, care ne situeaza pe o pozitie convenabila din punctul de vedere precizat mai sus, constituie un alt argument al procesului de restructurare a scolilor din zona, in care ne vom implica activ.


CORELAREA PLANULUI DE SCOLARIZARE CU PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA, CU PRAI SI PLAI

Grupul Scolar „Anghel Saligny” este situat in zona a II-a a Iasului, unde se gasesc grupate 8 licee tehnologice cu profile diferite (a se vedea pagina 19).

Specializarile pe care le pregateste Grupul Scolar „Anghel Saligny” in anul scolar 2007-2008  si 2008-2009   sunt:

Ø  constructii;

Ø  instalatii;

Ø  mecanica;

Ø  electrotehnica;

Planul de scolarizare realizat in ultimii 3 ani a fost dupa cum urmeaza:

Fig.2.3.7

2006-2007

2007-2008

2008-2009

Liceu

SAM

Liceu

SAM

Liceu

SAM

Scoala Postliceala

Constructii

2

1

3

2

2

1

-

Instalatii

1

1

-

1

1

-

-

Mecanica

1

1

-

-

-

-

1

Electrotehnica

1

-

-

-

-

-

1

Servicii

1



-

-

-

-

-

-


La propunerea si realizarea acestui plan de scolarizare s-a avut in vedere corelarea obiectivelor stabilite la nivel national cu cele de la nivel teritorial si local. S-a procedat la depistarea nevoilor de educare ale comunitatii locale si regionale, nevoi care au fost imbinate cu posibilitatile de satisfacere a lor din partea scolii. Un punct tare in realizarea planurilor de scolarizare a fost sporul natural pozitiv pentru regiunea Nord-Est, de 1,7 la mia de locuitori.


Conform PRAI, se observa ca judetul Iasi are un procent mare al populatiei cu varste intre 10-14 ani si 15-24 ani;

- invatamantul pentru constructii reprezenta 5,8% din planul de scolarizare in 2003;

- se anticipeaza o crestere a invatamantului pentru constructii pana la 7% in 2010, cu o pondere de 90% a nivelurilor II si III de calificare pe urmatoarele considerente:

§     creste ritmul de constructii in domeniul civil, comercial si servicii;

§     va creste investitia de stat in infrastructura.

In regiunea Nord-Est numarul constructiilor a crescut in ultimii ani cu 23% fata de numai 14% la nivel national.

Grupul Scolar „Anghel Saligny” dispune de personal calificat in proportie de 98,87% si de o dotare corespunzatoare pentru pregatirea teoretica si practica a elevilor, pentru realizarea unui raport optim intre informativ si formativ.

La nivelul catedrei tehnice s-au realizat CDS- uri si CDL- uri adaptate la cerintele comunitatii si la motivarea invatarii in concordanta cu specializarea elevilor. Astfel, s-a elaborat un CDL avizat de agenti economici, numit „Casa de vacanta”.

Buna planificare a activitatii de formare este evidentiata prin gradul de insertie a absolventilor sustinuta si prin PRAI conform prioritatii I - cresterea flexibilitatii sistemului TVET in regiunea N-E si obiectivului aferent acesteia. An de an creste procentul absolventilor care isi gasesc loc de munca, acesta fiind unul din instrumentele de masura a aceleiasi prioritati. Astfel, ponderea in constructii este:

2004-2005

2005-2006

2010-2013

7,3%

8,24%

8,25%

In judetul Iasi firmele din domeniul constructiilor ocupa locul II ca pondere sectoriala.

Analiza datelor privind acoperirea zonelor ocupationale permite urmatoarele constatari:

- piata muncii ofera un numar insemnat de locuri absolventilor calificati in constructii: zidar, fierar-betonist, zugrav, dulgher, faiantar, mozaicar, instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze;

- se impune scolarizarea in continuare in aceste calificari.

In realizarea planului de scolarizare si a planului de dezvoltare a scolii s-a tinut cont de aceste cerinte. Urmarind datele statistice rezulta ca in regiunea N-E exista un numar de aproximativ 725 firme cu activitate in domeniul constructiilor care pot oferi locuri de munca.

Din datele AJOFM rezulta ca sunt solicitate cursuri de calificare in domeniul constructiilor de un numar mare de someri din alte domenii.

Grupul Scolar „Anghel Saligny” se preocupa pentru pregatirea specialistilor necesari in domeniul constructiilor, luand in considerare cerintele locale si regionale de insertie a absolventilor.

Activitatea de formare a populatiei scolare pe care dorim sa o promovam are in vedere urmatoarele caracteristici:

- se raporteaza la cererea de pe piata muncii;

- vizeaza fixarea si consolidarea competentelor de baza si specifice domeniului Constructii si Lucrari Publice;

- are in vedere cunoasterea, intelegerea si utilizarea de catre participantii la actul educational a conceptelor si abilitatilor practice specifice;

Cunoasterea mediului social si ambiental ne determina sa:

v apropiem sistemul educativ de cel economic;

v studiem factorii economici si sociali care influenteaza comportamentul tinerilor;

v ne adaptam la schimbarea sociala si culturala prin realizarea CDL- urilor si CDS- urilor cu avizul agentilor economici si la cererea lor precum si la solicitarea elevilor si a parintilor acestora.

O atentie deosebita la realizarea planului de scolarizare acordam:

- cererii pietei muncii;

- caracteristicilor localitatii;

- indicatorilor economici;

- indicatorilor demografici;

- caracteristicilor localitatilor  din mediul rural de unde populatia noastra scolara provine in proportie de 36 %;


II.2 Analiza mediului intern

II.2.1. Strategia scolii

Strategia scolii este in concordanta cu obiectivele educationale in conditiile unei reforme a invatamantului in plina desfasurare, reforma care trebuie sa faca insertiei absolventilor pe piata muncii din Uniunea Europeana, deschiderii spre lume, in contextul actual si pastrand bineinteles specificul invatamantului romanesc.

Pasii strategiei scolii sunt urmatorii:

1. Managementul activitatii scolare privind proiectarea si organizarea strategica cu urmatoarele obiective:

a) Structurarea domeniilor de calificare in concordanta cu cerintele si nevoile comunitatii pentru care se propun urmatoarele activitati:

ü   studiul cerintelor pietei muncii;

ü   elaborarea ofertei de pregatire profesionala;

ü   popularizarea scolii;

ü   incheierea de proiecte de colaborare cu agentii economic si comunitatea;

ü   fundamentarea planului de scolarizare;

ü   asigurarea eficientei si calitatii;

ü   consiliere profesionala si orientare scolara.

b) Proiectarea ofertei curriculare in concordanta cu cerintele sistemului de educatie

ü   redirectionarea activitatii de consiliere curriculara;

ü   reorientarea activitatilor de orientare scolara si profesionala;

ü   promovarea cerintelor pietei muncii si a standardelor europene;

ü   initierea unor activitati de comunicare si consultare intre elevi, parinti si agentii economici.

c) Dezvoltarea bazei materiale (cerinta obligatorie pentru obtinerea unei strategii reusite si pentru obtinerea tuturor obiectivelor propuse) si modernizarea ei prin:

ü   dezvoltarea si modernizarea celor mai cautate specializari existente;

ü   dotarea corespunzatoare a spatiilor existente;

ü   eficientizarea instruirii practice;

ü   atragerea de noi surse de finantare;

ü   stabilirea unei strategii de investitii;

ü   infiintarea de noi specializari cerute pe piata muncii;

ü   aplicarea principiilor ergonomice specifice specializarilor

d) Ridicarea nivelului de calitate a demersului didactic

ü   analiza rezultatelor elevilor la examene (bacalaureat, de absolvire si admitere in invatamantul superior)

ü   formarea de aptitudini, competente specifice dar si atitudini fata de munca si societate;

ü   analiza modului de insertie pe piata muncii si integrare in societate;

ü   formarea de deprinderi de lucru in echipa.

e) Reorganizarea procesului didactic in vederea cresterii calitatii educatiei

ü   activitati de perfectionare a cadrelor didactice;

ü   insertia noutatilor in planul cunoasterii;

ü   utilizarea  unor noi metode didactice care sa faciliteze intelegerea si invatarea notiunilor;

ü   interdisciplinaritatea - cerinta de baza pentru intelegerea legaturii dintre fenomene;

ü   corelarea obiectivelor de cultura generala cu cele ale Uniunii Europene

2. Perfectionarea atat din punct de vedere al specializarii cat si din punct de vedere psihopedagogic

a) Crearea si utilizarea de materiale didactice noi adecvate continuturilor pentru:

ü   Informarea asupra noutatilor;

ü   Descoperirea componentelor specifice unei lucrari;

ü   Observarea avantajelor materialelor si tehnologiilor noi

b) Utilizarea metodelor didactice combinate cu cele moderne pentru:

ü   Reactualizarea activitatii elevilor;

ü   Informarea rapida si amanuntita;

ü   Realizarea de activitati centrate pe elevi;

ü   Diversificarea tipurilor de lectii;

ü   Realizarea de parteneriate cu elevii;

ü   Pregatirea diferentiata;

ü             Captarea atentiei elevilor si dezvoltarea creativitatii

c) Implementarea tehnologiilor pe calculator prin:

ü   Integrarea calculatorului in diferite tipuri de lectii;

ü   Utilizarea de programe si softuri specifice; utilizarea Internetului

ü   Initierea profesorilor in domeniul informaticii;

ü   Realizarea de lectii in parteneriat cu alti profesori sau elevi;

ü   Perfectionarea profesorului in metode moderne.

3. Atragerea si realizarea de parteneriate cu comunitatea si agentii economici in vederea asigurarii eficientei actului educativ prin:

ü   colaborarea cu consiliul local;

ü   colaborarea cu agentii economici;

ü   colaborarea cu fundatii si ONG- uri

4. Accentuarea ponderii laturii educative privind consilierea didactica, formarea personalitatii elevilor in concordanta cu valorile reale ale teoriei societatii si standardele Uniunii Europene prin:

ü             formarea de atitudini fata de scoala si societate;

ü             pregatirea elevilor pentru viata si munca, pentru viata de familie, viitori cetateni europeni;

ü             cunoasterea si aplicarea principiilor democratice a economiei de piata si a celor europene;

ü             promovarea demnitatii si a corectitudinii umane;

ü             participarea la activitati si proiecte privind problemele lumii contemporane: pace, maladii, terorism pentru a promova valorile autentice si a forma caractere puternice;

ü             consilierea elevilor cu probleme personale si familiale


II.2.2. Rezultatele elevilor

A. Rezultatele activitatii didactice se reflecta, in principal, in doua aspecte:

a) rezultate obtinute la concursuri scolare, olimpiade stiintifice si tehnice;

b) promovarea examenelor de certificare a competentelor si de bacalaureat.

1. Rezultate la – ,,Olimpia tehnica  interdisciplinara” – faza pe scoala – 2007:

ü   la faza pe scoala - ,,Olimpiada tehnica  interdisciplinara”- clasele a X-a, a XI-a –  Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

ü   la faza pe scoala - ,,Olimpiada tehnica  interdisciplinara”- clasele a XII-a –  Tehnician desenator in constructii

ü   la faza pe scoala - ,,Olimpiada tehnica  interdisciplinara”- clasele a XII-a –  ruta progresiva- Tehnician in constructii si lucrari publice

ü   la faza pe scoala- ,,Concursul pe meserii “cls. a XI-a G – Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar

ü   la faza pe scoala- ,,Concursul pe meserii “cls. a XI-a H – Instalator, instalatii tehnico sanitare si de gaze


Rezultate la olimpiada interdisciplinara tehnica etapa pe scoala -2008

Nr. ctr

Numele si prenumele

Clasa

Calificarea profesionala

Locul obtinut

Cadrele didactice care au pregatit elevii

1

Grosu Eugeniu

 X A

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

I

Ing. Gorgan Mihaela

Ing. Munteanu Magdalena

Ing. Ursache Mihaela

Ing Sorea  Magda            Ing.Mihoc Mihaela

2

Rosca Cristina

 X C

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

II

Ing.Marcu Adrian

Ing. Mihoc Mihaela

Ing. Munteanu Magdalena

Ing. Ursache Mihaela

Ing. Sorea  Magda

3

Mardari Vadim

 XI B

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

I

Ing Mihoc Mihaela

Ing.Hertanu Liviu             Ing.Gheorghiu Lucica         Ing.Veveron Luminita

4

Mosneagu Gelu

 XI B

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

II

Ing Mihoc Mihaela

Ing.Hertanu Liviu             Ing.Gheorghiu Lucica         Ing.Veveron Luminita

5

Chiru Ancuta

 XII C

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

I

Ing. Mihoc Mihaela Ing.Gheorghiu Lucica                  Ing. Marcu Adrian


Nr. ctr

Numele si prenumele

Clasa

Calificarea profesionala

Locul obtinut

Cadrele didactice care au pregatit elevii

6

Morcov Ioan

 XII B

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

II

Ing. Chiriac Raruca

Ing.Pricop Nistor

Ing. Marcu Adrian

7

Cozma Ovidiu

 XI F

Zidar pietrar-tencuitor

I

Ing. Gheorghiu Lucica

Mstr.Trufanda Vasile

8

Vieriu  Andrei

 XI F

Zidar pietrar-tencuitor

II

Ing. Gheorghiu Lucica

Mstr.Trufanda Vasile

9

Luca Costel

 XI G

Zugrav,ipsosar,vopsitor,tapetar

I

Ing. Varodi Mihaela Mstr.Trufanda Vasile

10

Butnaru Claudiu

XI G

Zugrav,ipsosar,vopsitor,tapetar

II

Ing. Varodi Mihaela

Mstr.Trufanda Vasile

11

Bistriceanu Ghe.

XI D

Tehnician mecatronist

I

Ing Cordobin Adelina Ing.Munteanu Magdalena  Ing.Cozariuciuc Doina

Nr. crt.

Numele si prenumele

Clasa

Calificarea profesionala

Locul obtinut

Cadrele didactice care au pregatit elevii

12

Grecu Ioana

XI D

Tehnician mecatronist

II

Ing Cordobin Adelina

Ing.Munteanu Magdalena  Ing.Cozariuciuc Doina

13

Minea Constantin

XI H

Instalator instalatii tehnico sanitare si de gaze

I

Ing.Marcu Adrian              Ing.Veveron Luminita      Mstr.Humaru Dumitru

14

Parasca Andrei

 XI H

Instalator , instalatii tehnico sanitare si de gaze

II

Ing.Marcu Adrian              Ing.Veveron Luminita      Mstr.Humaru Dumitru

15

Mutea Sergiu

XI I

Mecanic auto

I

Ing. Cordobin Adelina

Ing. Cozariuciuc Doina

16

Siminica Ionut

XI I

Mecanic auto

II

Ing. Cordobin Adelina

Ing. Cozariuciuc Doina

2. Rezultatele la Olimpiada interdisciplinara– faza judet – 2008

Nr. ctr

Numele si prenumele

Clasa

Calificarea profesionala

Locul obtinut

Cadrele didactice care au pregatit elevii

1

Grosu Eugeniu

 X A

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

Ing. Gorgan Mihaela

Ing. Munteanu Magdalena

Ing. Ursache Mihaela

Ing Sorea  Magda            Ing.Mihoc Mihaela

2

Rosca Cristina

 X C

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

Ing. Marcu Adrian         Ing. Munteanu Magdalena   Ing. Ursache Mihaela        Ing Sorea  Magda            Ing.Mihoc Mihaela

3

Mardari Vadim

 XI B

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

III

Ing Mihoc Mihaela

Ing.Hertanu Liviu             Ing.Gheorghiu Lucica         Ing.Veveron Luminita

4

Mosneagu Gelu

 XI B

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

IV

Ing Mihoc Mihaela

Ing.Hertanu Liviu             Ing.Gheorghiu Lucica         Ing.Veveron Luminita

5

Chiru Ancuta

 XII C

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

III

Ing Mihoc Mihaela

Ing.Marcu Adrian Ing.Gheorghiu Lucica        

6

Morcov Ioan

 XII B

Tehnician desenator pentru constructii si instalatii

IV

Ing. Chiriac Raruca

Ing.Pricop Nistor

Ing. Marcu Adrian

7

Cozma Ovidiu

 XI F

Zidar pietrar tencuitor

I

Ing. Gheorghiu Lucica

Mstr.Trufanda Vasile

8

Vieriu  Andrei

 XI F

Zidar pietrar-tencuitor

II

Ing. Gheorghiu Lucica

Mstr.Trufanda Vasile

9

Luca Costel

 XI G

Zugrav,ipsosar,vopsitor,tapetar

III

Ing. Varodi Mihaela

Mstr.Trufanda Vasile

10

Butnaru Claudiu

XI G

Zugrav,ipsosar,vopsitor,tapetar



IV

Ing. Varodi Mihaela

Mstr.Trufanda Vasile

13

Minea Constantin

 XI H

Instalator instalatii tehnico sanitare si de gaze

I

Ing.Marcu Adrian              Ing.Veveron Luminita      Mstr.Humaru Dumitru

14

Parasca Andrei

 XI H

Instalator , instalatii tehnico sanitare si de gaze

II

Ing.Marcu Adrian              Ing.Veveron Luminita      Mstr.Humaru Dumitru

                             

4. Rezultate la concursul de fizica ,,Stefan Procopiu  al romanilor de pretutindeni”:

1.   Mardari Vadim clasa a XI-a B –  locul I faza judeteana, prof. Stana Mariana

2.   Grosu Eugeniu clasa a X-a A – III

3.   Tambalistru Ivan clasa a X-a – A -III

5. Rezultate la concursul de fizica ,,Stefan Procopiu” de creativitate:

1.   Mardari Vadim faza judeteana premiul ,,Newton si Arhimede”, prof.Stana Mariana 

6. Rezultate la concursul de economie  ,,Titu Maiorescu”  faza judeteana:

1.     Gavrilut Mihai Gabriel clasa a XII-a F premiul I, prof. Ciumasu Edmond

2.     Ivascu Roxana  clasa a XII-a F premiul II

3.     Bordei Anamaria clasa aXII-a F premiul II

7. Rezultate la concursul de geografie ,,Grigore Cobalcescu” faza judeteana:

1.  Gusuvate Sergiu clasa a XII-a D mentiune, prof. Baciu Marius

2.  Mardare Marius clasa a XI-a B premiul III, prof. Gherman Cristina

4.      Ivascu Roxana  clasa a XII-a F mentiune, prof.  Gherman Cristina


REZULTATE LA EXAMENE DE BACALAUREAT SI CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE 2008

Nr.

crt.

Denumirea examenului

Numar de

absolventi

Inscrisi la

examen

Promovati

Promovabilitate

%

LICEU

1.

Bacalaureat sesiunea iunie –  iulie

163

151

101

66,88%

2.

Bacalaureat sesiunea august

26

26

17

65,38%

Subtotal

189

177

118

62,43%

SCOALA DE ARTA SI MESERII

3.

Examen de certificare a

competentelor profesionale nivel 1 de  calificare

50

50

50

100%

CLASA A XI-A – AN DE OMPLETARE

4.

Examen de certificare a

competentelor profesionale nivel 2 de calificare

75

75

75

100%

TOTAL

314

395

298

75,5%


B. Un alt aspect al rezultatelor elevilor il constituie modul de inserare a absolventilor pe piata muncii cat si nivelul de continuare a studiilor.

      Situatia socio-profesionala a absolventilor anului scolar 2005- 2006 este redat in tabelul din figura 3.

SITUATIA SOCIO-PROFESIONALA A ABOLVENTILOR ANULUI SCOLAR 2007- 2008

Nr.

crt.

Specialitate

Numar

de

absolventi

Incadrati

Continua

studiile

Someri

Alte situatii

I. LICEU

1.

Tehnologic  

163

48 29,44%

95  58,28%

9   5,52%

11   6,74%

II. SCOALA DE ARTE SI MESERII

2.

Tehnic-constructii, Mecanic,

50

-

49       98%

-

1
2%

III. AN DE COMPLETARE

3.

Tehnic-constructii, Mecanic

75

-

71    94,66%

-

3       4%

TOTAL

288

48

215

9

15

II.2.3. Resursele umane

ORGANIGRAMA GRUPULUI SCOLAR ANGHEL SALIGNY IASI



Lista membrilor consiliului de administratie al scolii

Nr. crt.

Nume

Prenume

Institutia reprezentata

in Consiliul de Administratie

Functia (in cadrul institutiei pe care o reprezinta)

Vechime in consiliu

1

Stana Mariana

Grup Scolar „Anghel Saligny”

Director

8 ani

2

Gorgan Mihaela

Grup Scolar „Anghel Saligny”

Director Adjunct

(Responsabil cu Invatamantul Profesional si Tehnic)

5 ani

3

Dasu Antimir

Reprezentantul consiliului local

Membru in Consiliul Local al Primariei Municipiului Iasi

12 ani

4

Mihalache Daniela

Reprezentantul primarului

Inspector, Directia de Finante- Serviciul Impunere, Control Persoane Juridice

4 ani

5

Albu Cornel

Reprezentantul Agentilor Economici

Inginer, membru in CA Conest S.A., responsabil serviciul invatamant

4 ani

6

Marian Ioan

Reprezentantul Comitetului de parinti

-

3 ani

7

Gorbanescu

Reprezentantul Comitetului de parinti

-

3 ani

8

Catarschi Smaranda

Cadru didactic

Inginer, responsabil aria curriculara Tehnologii - Electro - mecanica

7 ani

9

Huzum Laurentiu

Cadru didactic

Profesor, responsabil cu formarea continua

16ani

10

Ciumasu Edmond

Cadru didactic

Profesor, responsabil Catedra de Socio-umane

5 ani

11

Cordobin Adelina

Cadru didactic

Profesor, responsabil Comisia Dirigintilor

4 ani

12

Chiriac Raruca

Cadru didactic

Profesor, responsabil aria curriculara Tehnologii - Constructii

3 ani 

13

Mardari Vadim

Reprezentantul elevilor

3 ani

Curs

Profesori

Titulari

%

Cursuri de calculatoare

43

18

70,49

Doctoranzi, cursuri masterat, cursuri postuniversitare, cursuri universitare

17

44

27,87

Cursuri de management

30

31

49,18

Cursuri in limbi straine

4

57

6,56

Cursuri pentru implementarea noului curriculum

28

33

45,9

Cursuri pentru activitati educative

48

13

78,69

Cursuri de psihopedagogie

6

55

9,84

Cursuri cu teme diverse

10

51

16,39

Lista participantilor si documente care atesta participarea la cursuri de formare continua a personalului didactic si auxiliar



Total persoane (didactic + auxiliar) : 91

Total persoane care au facut cursuri: 61

Total = 71 cadre didactice



II.2.4. Resursele materiale

Suprafata totala de care dispune scoala este de 35.000 metri patrati din care suprafata construita: 6.500 metri patrati.

Destinatia cladirilor:

ü  spatii invatamant: 5 cladiri;

ü  spatii anexe: 7 cladiri;

ü  numar sali de clasa: 16 clase;

ü  laboratoare: 8 spatii;

ü  cabinete: 14 spatii;

ü  ateliere: 10;

ü  sali de sport: 2;

ü  camine: 3.

Dotarile spatiilor construite sunt constituite din echipamente, utilaje, aparate pentru instruirea teoretica si practica, starea lor fizica si morala fiind satisfacatoare.

Scoala este dotata cu un numar de 54 de calculatoare din care: 

Ø  HP Vectra : 14 bucati;

Ø  AMD Sempron : 4 bucati;

Ø  25 statii IBM NetVista (dotare Guvernul Romaniei) cu procesor Pentium IV;

Ø  10 stații de lucru cu procesoare de ultima generație;

Ø  1 server IBM NetVista cu procesor Pentium IV

Ø  Providerul de Internet al Grup Scolar “Anghel Saligny” este Romania Data System S.A. Conectarea este realizata prin cablu cu o banda de transmisie de date metropolitana de 768 kbps (viteza de download: 951.44 kbps, viteza de upload: 920.80 kbps).

Deoarece scoala a fost inclusa in Programul Phare VET-RO-9405 ca scoala de demonstratie a beneficiat de dotarea unor laboratoare, cabinete si a serviciului de secretariat.

In anul scolar 2007-2008 au fost dotate cabinetele scolii cu calculatoare proprii, multifunctionale, videoproiectoare iar biblioteca si-a sporit numarul de volume cu un fond de 12000 RON.


II.3. Analiza SWOT

PUNCTE  TARI

PUNCTE  SLABE

Unitate scolara mare cu diverse posibilitati de pregatire;

Diversitatea ofertei curriculare (C.D.S si C.D.L);

Starea buna, corespunzatoare a cladirilor;

Spatii scolare suficiente si bine amenajate;

Dotarea corespunzatoare a cabinetelor si laboratoarelor;

Dotare Phare VET;

Posturi didactice si nedidactice ocupate cu personal calificat;

Ambianta  sanatoasa in colectivul scolii;

Relatii bune intre profesori si intre profesori si celelalte persoane, intre profesori si elevi;

O buna circulatie a informatiei intre diferite compartimente ale scolii;

Posibilitatea de atragere de resurse proprii (atelier scoala, practica elevilor).

Pregatirea slaba si medie a elevilor care se inscriu in scoala noastra;

Mediul social din care provin elevii nostri;

Starea materiala precara a majoritatii familiilor de provenienta a elevilor nostri;

Comunicarea deficitara a parintilor cu scoala.

Resurse materiale limitate alocate de la Consiliul Local   pentru intretinerea spatiilor scolare;

Starea proasta a instalatiilor interioare   de alimentare cu apa;

Conditii mediocre de locuit a elevilor caministi


OPORTUNITATI

AMENINTARI

Specialitatile in care pregatim elevii au cautare pe piata muncii;

O buna sustinere a scolii din partea unitatilor de constructii (Conest, Alex etc.);

Existenta programelor de dezvoltare in colaborare cu comunitatea locala;

Sprijin din partea Consiliului Judetean si a Consiliului Local;

Perfectarea de contracte cu agentii economici si O.N.G. privind prestarile de servicii;

Stabilirea de legaturi cu organele de politie si gardienii publici pentru siguranta elevilor si prevenirea delicventei juvenile.

Existenta scolilor de elita care recruteaza elevii cei mai bine pregatiti;

 Existenta a inca doua scoli de constructii care pregatesc elevii aproximativ in aceleasi  domenii ca si unitatea noastra;

Scaderea populatiei scolare in urmatorii ani fapt ce poate duce la nerealizarea planului de scolarizare;

Slaba colaborare a parintilor elevilor cu scoala;

Sprijin slab al scolii din partea  parintilor;

Resurse financiare limitate ceea ce duce la slaba dezvoltare a scolii;

Amplasamentul scolii intr-un cartier cu probleme sociale si persoane cu abateri de la regulile morale;


ȚINTE  STRATEGICE

ü     Adaptarea ofertei educaționale la cerințele pietii muncii și la nevoile elevilor

ü     Reducerea anuala a ratei absenteismului cu cel puțin 2%

ü     implicarea activa a cadrelor didactice in activitați de perfecționare: grade didactice, cursuri postuniversitare, conferințe, sesiuni de comunicari științifice, doctorate, cursuri de formare in raport cu tendințele de dezvoltare profesionala și ale școlii in vederea imbunatațirii calitații procesului de invațamant.

ü     formarea unei atitudini deschise in relațiile profesor-elev pentru crearea unui climat favorabil obținerii performanțelor

ü     generalizarea utilizarii calculatorului in cadrul procesului didactic

ü     creșterea gradului de implicare a partenerilor in procesul de instruire

ü     asigurarea condițiilor materiale optime pentru realizarea activitaților instructiv-educative



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2454
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site