| CATEGORII DOCUMENTE |
First Steps in English Language
Primii pasi in limba engleza
Articolul este partea de vorbire care individualizeaza obiecte si fenomene indeplinind functia de determinant. Este considerat "determinantul propriu-zis', pentru ca el nu poale fi o parte de vorbire independenta, el contribuie doar la determinarea unica sau individuala a substantivului pe care il insoteste.
Aproape fiecare substantiv dintr-o propozitie engleza este insotit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide intotdeauna cu acela din limba romana.
Articolul este redat prin:
a) articolul hotarat the;
b) articolul nehotarat a sau an;
e) articolul zero sau neexprimat.
Articolul are pozitie fixa: inaintea substantivuJui.
Articolul hotarat (the)
se pronunta [D inaintea consoanelor: the look, the pupil, the window
- se pronunta [Di] inaintea vocalelor sau semivocalelor:
the eye, the artist, the honour
- pronuntarea [Di] este, de asemenea, folosita pentru subliniere :
"The" is an article. "The' este articol.
Articolul hotarat se utilizeaza cu substantive numarabile (au forma atat la singular, cat si la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat:
The box is on the floor. Cutia se afla pe jos.
The bates art on the floor. Cutiile se afla pe jos.
The student is learning English. Studentul invata englezeste.
The boys were running fast. Baetii alergau repede.
The apare dupa prepozitii:
in the library (in biblioteca)
on the table (pe rnasa)
to the museum (la/spre muzeu)
In mod obligaoriu folosim articolul hotarat cu:
substantive nume proprii de ape, munti,dealuri, oceane, mari, lacuri, insule, golfuri, canale:
the Danube (Dunarea), the Thames (Tamisa),
the Carpathians (Carpatii), the Alps (Alpii),
the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagra),
the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic),
the English Channel (Canalul Manecii).
. substantive compuse:
nume de tari:
the United States (Statele Unite),
the United Kingdom (Regatul Unit)
nume de institutii oficiale:
the W'hite House (Casa Alba)
the Kremlin (Kremlin)
the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe)
the British Museum (Muzeul Britanic)
substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.:
the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul),
tile world (Lumea), the earth (pamantul)
nume de vase, ambarcatiuni:
the Titanic, the Christina
nume de evenimente istorice :
the First World War (Primul Razboi Mondial),
the Gulf War (Razboiul din Golf),
the Plague (Ciuma)
nume de ziare:
The Times, The Morning Star
constructii genitivale cu of:
the streets of the town (strazile orasului)
the waves of the sea (valurile marii)
cu substantive urmate de o propozitie care raspunde la intrebarile: care?, ce fel de?:
The man who is speaking is my brother;
Barbatul care vorbeste este fratele meu.
This is the house which I live in.
Aceasta este casa in care locuiesc.
the transforma adjective in substantive
beautiful (adj. - frumos)/the beautiful (subst. - frumosul).
denumeste clase, grupuri, persoane de acelasi fel:
the rich (bogatii), the poor (saracii)
the blind (orbii), the sick (bolnavii)
the English (englezii), the French (francezii)
the Romanians (romanii)
ajuta la formarea superlativului relativ:
the best (cel mai bun)
the earliest (cel mai timpuriu, primul)
ajuta la formarea adjectivelor si numeralelor ordinale:
the second (cel de) al doilea
the fifty-sixth (cel de) al cincizeci si saselea
in expresii:
for the time being (deocamdata, pentru moment)
in the long run (pana la urma)
on the whole (in general)
at the beginning (la inceput)
in the end (la sfarsit)
by the way (apropo)
in thet seventh heaven (in al noualea cer)
on the rocks (pe geanta (familiar))
the day after tomorrow (poimaine)
Nota: De regula, numele de persoane nu primesc articol. Dar cand apare un nume de familie la plural, numele capata sensul de "familia',
the Browns (familia Brown)
the Kramm (familia Kramer)
the Danes (danezii (popor))
the Poles (polonezii (popor))
Articolul nehotarat (a/an)
a cu substantive care incep cu o consoana:
a box, a child, a magazine
an - cu substantive care incep cu o vocala:
an egg, an idea, an actor
Nota: Se urilizeaza co substantive la singular! Presupune ideea de numar.
- poate intocui numeralul one:
a hundred (one hundred) - una suta
a map (one map) and two paintings - o harta si doua tablouri
- se foloseste cu substantive care se pot numara (countables):
a man (un om) an idea (o idee)
- se foloseste obligatoriu cu:
denumiri de meserii, profesii, nationalitati:
Mr. Brown is a teacher. Dl. Brown este profesor.
My sister became a doctor. Sora mea a devenit medic.
He is an Englishman. El este englez.
- numerale, pentru a indica o cifra aproximativa:
(about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane)
- pronumele little (putin) si few (putine), carora le oonfera un plus de cantitate:
I have little time. Am putin timp - deloc.
- se foloseste cu denumiri de masuri (timp, distanta, cantitate):
I have a little time. Am putin timp - destul.
once a day (o data pe zi), twice a week (de doua ori pe saptamana),
three miles an hour (trei mile pe ora)
- se foloseste in expresii:
to have a mind to (a avea chef de)
to take a fancy to (a indragi)
once in a blue moon (din an in Paste)
to keep an eye on (a nu stabi din ochi)
all of a sudden (brusc)
Atentie! Articolul nehotarat nu se foloseste cu substantive nenumarabile:
I bought an iron yesterday. Am cumparat un fier de calcat ieri.
dar: This fence is made of iron. Acest gard este din fier.
Desemneaza lipsa articolului. Se folosesle:
cu substantive la plural (indica obiectele oarecare in general):
Clothes do not make the man. Nu haina face pe om.
Books aire on the table. Pe masa se afla carti.
I like milk, coffee, music. Thtatre, games.
Imi plac laptele. cafeaua, muzica. teatrul, jocurile.
In proverbe si limbaj stiintific:
Haste makes waste. Graba strica treaba.
Light travels faster than sound.
Lumina se deplaseaza mai repede decat sunetul.
obligatoriu:
cu substantive ce denumese zilele saptamanii, lunile anului, anotimpurile:
I'll meet you on Monday. Ne intalnim luni.
He left in May and returned in March. A plecat in mai si s-a intors in martie.
I like spring. Imi place primavara.
cu denumiri de continente, tari, provincii, comitate; orase (exceptie: the Hague (Haga). singurul oras cu articol), cladiri, strazi, poduri:
Last year we visited Italy and France. Anul trecut, am vizitat ltalia si Franta.
The United Kingdom is made up of Scotland, England, Wales and Nonhern Ireland. Regatul Unit este format din Scotia, Anglia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.
I live in Bucharest. Locuiesc in Bueuresti.
We visited Bran Castle. Am vizitat castelul Bran.
Our house is on Oxford Street. Casa noastra se afla pe strada Oxford.
We went for a walk on London Bridge. Am facut o plimbare pe Podul Londrei.
cu substantive nume de materie:
Oil is lighter than water. Untdelemnul este mai usor decat apa.
cu denumirile limbilor:
I learn English. Invat engleza.
cu substantive abstracte care nu au forma de plural:
love,hate. joy, happiness, wisdom etc.
Some people believe in love at first sight.
Unii oameni cred in dragoste la prima vedere.
- in expresii:
at random (la intamplare)
in time (la timp)
for good (pentru totdeauna)
hand in hand (mana in mana)
at dawn (in zori)
bag and baggage (cu catel si cu purcel)
by ear (dupa ureche)
side by side (unul langa altul)
by mistake (din greseala)
Nota: Articolul zero indeplinestc functii precise, iar inlocuirea lui poate atrage dupa sine fie schimbari de inteles, fie pur si simplu grese1i de exprimare.
Cazuri cand omitem articolul (situatii care nu produc modificari de sens):
- in vorbirea familiara: (A) Friend of mine told me about it. Un prieten de-al meu mi-a spus despre asta.
- in limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. Angajatii trebuie sa respecte regulile de protectie a muncii.
- in indicatii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right. Batrana se indreapta spre canapeaua din dreapta (scenei).
Substantivul
Denumeste obiecte in sens foarte larg, adica fiinte, lucruri, fenomene, are categorii de gen, numar si caz, si pe langa functia de subiect in propozitie mai poate fi echivalentul unei propozitii sau fraze.
Substantivele din limba engleza pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere:
1. Dupa forma
simple: boy, meal, day
compuse (formate din doua elemente): childhood, schoolboy, classroom
prin conversie (din alte parti de vorbire):
- din adjective the good, the evil, the rich
- din verbe: cook, fall, reading, boxing
prin contragere, abrevieri: ad (advertisement), fridge (refrigerator), gym (gymnastics, gymnasium), lab (laboratory), MP (Member of Parliament), Mr. (Mister), Mrs. (Misses), Mirs sau Ms - apelalive pentru femei casatorite sau necasatorite.
2. Dupa continut
comune; denumesc:
- un element dintr-o categorie de obiecte de acelasi fel: table, school
- mai multe elemente de acelasi fel: family, people
substanta constitutiva a unor obiecte: wood, steel
abstractiuni: difficulty, worry, peace
- nume proprii:
persoane: Churchill
localitati, tari, continente, ape, munti: London, Romania, Europe,the Danube, The Alps
diviziuni temporale, sarbatori : January, Sunday, Independence Day
- nume de carti, ziare, reviste: Hard Times, The Sunday Times
nume de institutii: the Grand Hotel, the British Museum
Nota: in limba engleza substantivele proprii se scriu cu litera mare, inclusiv numele de nationalitati si limbi.
He speaks English. El vorbeste englezeste.
We are Romanians. Noi suntem romani.
Din punct de vedere al ideii de numar, substantivele in limba engleza pot fi:
A. numarabile
B. nenumarabile
A. Substantivele numarabi1e au atat plural, cat si singular.
a boy - two boys
museum - museums
child - children
Exista doua forme de plural:
- forme regulate
- forme neregulate
pluralul regulat: se formeaza prin adaugarea lui -s la forma de singular:
book - books (carte)
table - tables (masa)
boy - boys (baiat)
class - classes (clasa)
nose - noses (nas)
Exista substantive care au doua forme de plural:
banjo - banjos, banjou (instrument muzical)
motto - motlos, mottoes (moto)
volcano - volcanos, volcanoes (vulcan)
zero - zeros, zeroes (zero)
Nota: Literele, numeralele si abrevierile formeaza pluralul prin adaugarea unui apostrof si -s.
A's; 1920's; MP's etc.
There are two A's and three 2's in the number of that English car.
Sunt doi de A si trei de 2 in numarul acelei masini englezesti.
Atentie! Forma fara apostrof este mai frecvent folosita.
pluralul neregulat:
-th devine ths: bath - baths (baie) ; mouth - mouths (guri)
-f; fe devin ves: half - halves (jumatate); knife - knives (cutit)
schimbarea vocalei: man - men (barbat)
foot - feet (picior)
mouse - mice (soarece)
terminatia - en : ox - oxen (bou); child - children (copil)
- aceeasi forma la singular si plural:
baracles (baraci); headquarters (cartier general, sediu), series (serie). species (specie), works (uzina) sheep (oaie). deer (caprioara)
Plurale straine (mai ales in limbajul stiintific):
us→ i stimulus - stimuli
um→ a datum - data
bacterium - bacteria
us →ora corpus - corpom
us → era genus - genera
a → ae alga - algae
larva - larvae
on → a criterion criteria
phenomenon phenomena
o → i graffito - grsfliti
Nota: Aceste plurale pot avea si forme cu -s', intalnite mai ales in vorbirea curenta:
antenna → antennas
→antennae
Formula → formulas
→ formulae
bureau → bureaus
→bureaux
B. Substantive nenumarabile au forma nemodificata, deci au forma doar de singular sau doar de plural
. numai forma de singular: sugar, wisdom, bread, butter, chalk, food, fruit, gold, jam, silver, advice, information
- boli: meastes (pojar), mumps (oreion)
nume de stiinte : aesthetics, economicsf, phonetics. politics
- nume de jocuri : billards, bowls, cards, darts
nume proprii: Athens, Naples, Wales
Nota: Pentru a delimita anumite,caantitati se folosesc cuvinte ca :
a piece of, an item of, a bar of, a bag of
piece bacon piece
a of a of bread
slice cake loaf
a bar of chocolate, soap o bucata de ciocolata, sapun
a lump of sugar o bucata (cub) de zahar
a sheet of paper o foaie, coala de hartie
a piece of advice un simplu sfat
an item of information o farama de informatie
a bit of interest un pic de interes
. numai forma de plural:
unelte: binoculara, compasses, glasses, scissors
- imbracaminte : jeans, overalls, pants, pyjamas, shorts, trousers
Nota: Aceste substantive se numara cu ajutorul cuvantului pair:
a pair of scissors (o foarfeca, o pereche de foarfece)
a pair trousers (o pereche de pantaloni, un pantalon)
a pair of glasses (o pereche de ochelari)
Atentie! Exista numeroase substantive folosite doar cu forma de plural, de regula terminate in -s
arms (arme) funds (fonduri bansti)
colours (steag, drapel) manners (purtare)
damages (despagubiri) regards (salutari)
camings (castig) remains (resturi)
fireworks (foc de artificii) savings (economii)
outskirts (periferie) archives (arhiva)
holiday (vacanta) goods (marfa)
Atentie! Exista suhstantive care au doua forme, cu intelesuri diferite:
advice (sfaturi) advices (instiintari, avize)
colour (culoare) colours (drapel)
glass (pahar) glasses (ochelari)
custom (obicei) customs (vama)
damage (avarie) damages (despagubiri)
pain (durere) pains (osteneala)
In limba engleza, in afara cazurilor in care genul este marcat formal:
boy - girl (balat - fata);
lion -lioness (leu - leoaica)
genul substantivelor se identifica de obicei cu ajutorul pronumelor care se refera la ele si care au forme diferite dupa gen:
he - el; she - ea;
it - neutru
sau 1. substantive nume de persoane
2. substantive nume de animale
3. substantive nume de obiecte
1. substantivele ce denumesc persoane de sex barbatesc sunt de gen masculin:
man (barbat)
brother (frate)
. cele care denumesc persoane de sex feminin sunt de genul feminin:
woman (femeie)
sister (sora)
Nota:
masculin - feminin → cuvinte direrite
father - mother (tata mama)
king - queen (rege regina)
monk - nun (calugar calugarita)
uncle - aunt (unchi matusa)
→ terminatia -ess
actor actress (actor - actrita)
host hostess (gazda)
negro negress (negru - negresa)
terminatille -ine, -er, -groom
hero - heroine (erou - eroina)
widow widower (vaduva - vaduv)
bride bridegroom (mire - mireasa)
Genul comun are o singura forma atat pentru feminin, cat si pentru masculin:
- artist, chairman (presedinte), friend (prieten(a)),
neighbour (vecin(a)), professor, pupil (elev(a))
Diferentierea se face in context cu ajutorul pronumelor si a cuvintelor ca: boy, male, female.
The teacher asked the pupil a question.
He asked her a question.
Profesorul (el) a intrebat elevul (ea).
- boy-friend (prieten) - male-student (student)
- girl-friend (prietena) - female-student (studenta)
2. - numele de animale mari sunt in general de genul masculin (se intocuiesc cu pronumele he)
- numele de animale mici sunt de obicei de genul neutru (se intocuiesc cu pronumele it)
- cuvinte diferite pentru sexe diferite
horse (he) - cal cock - hen (cocos gaina)
mare (she) - iapa dog - bitch (caine - catea)
frog (it) - broasca drake - duck (rata)
gander - goose (gascan - gasca)
he-goat - tap tom-cat - motan
she-goat - capra she-cat - pisica
3. - numele de obiecte sunt de genul neutru:
Where is your umbrella? Unde-i umbrela ta?
It (umbrella) is in my bag. Este in geanta mea.
Nota: In vorbirea curenta se pot schimba genurile suhstantivelor pentru a marca diferite atitudini:
masculin: → anger, fear, munfer, terror (violente)
ocean, river, sun, wind (fenomene naturale)
the Danube (fluvii)
(blandete, trasaturi de caracter)
feminin: → affection, devotion, faith, hope
→ ambition,jealousy, vanity
→ fortune, liberty, peace, mercy (abstracte)
Tendinte in vorbirea curenta:
atribuire de gen masculin sau feminin:
. feminin semnifica afectiune pentru:
- vehicule, masini, ambarcatiuni
- tari, localitati ca unitati politice
- atribuire de gen neutru; marcheaza dispret.
Exemple
I am very fond of my car and I wash her every day.
Iimi iubesc msina foarte mult si o spal in fiecare zi.
Where is the cat ? She is on the bed. Unde este pisica? Ea este pe pat.
You found the girl at last. Where did you find it ?
Ai gasit fata pana la urma. Unde ai gasit-o?
Cazul substantivelor
In limha engleza existai patru cazuri:
. nomimativul este calul de baza al substantivului, aratand obiectul care desfasoara actiunea exprimata de verb. Este deci cazul subictului si raspunde la intrebarile: cine? ce?
. genitivul arata posesiunea, apartenenta. Este cazul atributului si raspunde la intrebarile: al, a, ai, ale cui?
In engleza exista doua tipuri de genitiv:
sintetic ('s) - de obicei se foloseste numai pentru fiinte (cazuri exceptionale la lucruri); daca substantivele au terminatia -s, se adauga numai apostroful.
This is the student's book. Aceasta este cartea studentutui.
These are the students' books. Acestea sunt cartile studentilor.
- analitic (of) - se foloseste pentru fiinte si lucruri:
This book is of the student. Aceasta este cartea studentului.
These are the books of the students. Acestea sunt cartile studentilor.
This is the cover of the book. Aceasta este coperta cartii.
These are the covers of the books. Acestea sunt copertile cartilor.
. dativul este cazul complementului indirect si raspunde la intrebarea: cui?
- se indica prin prezenta prepozitiei to:
Speak to me, please! Vorbeste-mi, te rog!
He brought the newspaper to me. Mi-a adus ziarul.
. acuzativul este cazul complementului direct si raspunde la intrebarile: pe cine? ce?
I met my brother yersterday. L-am intalnit pe fratele meu ieri.
Read the letter, please! Citeste scrisoarea, te rog!
Orice substantiv precedat de o prepozitie se afla in cazul acuzativ, exceptie facand prepozitia to, specifica pentru dativ.
Nota: Daca in aceeasi propozitie apare un substantiv la dativ si unul la acuzativ, pozitiile lor in propozitie pot fi inversate, caz in care prepozitia to (specifica) este absenta.
Tell me a story! Spune-mi o poveste!
The postman has given my neighbour a letter. The postman has given a letter to my neighbour. Postasul i-a dat o scrisoare vecinului meu.
Este partea de vorbire care tine locul unui substantiv. Pronumele poafe fi clasificat dupa forma si continut.
1. Dupa forma:
. simplu: I, you, he, she, which, what, who
. compus: myself, yourself, somebody, anyone, each other, whatever, the same
2. Dupa continut:
. PERSONAL: indica diferite persoane, are forme in functie de numar si caz.
|
Pers. |
Nr. |
Nominativ (cine? ce?) |
Genitiv (al, a, ai, ale cui?) |
Dativ (+to) (cui)?) |
Acuzativ (pe cine? ce?) |
|
sg. |
I (eu) |
Mine (al meu, a mea, ai mei, ale mele) |
(to) me (mie, imi) |
me (pe mine, ma) |
|
|
sg. |
you (tu) |
yours (al tau, a ta, ai tai, ale tale) |
(to) you (tie, iti) |
you (pe tine, te) |
|
|
sg. m. sg. f. sg. N. |
he (el) she (ea) it (pt. lucruri) |
his (al, a, ai, ale lui) her (al, a, ai, ale ei) its (pt. lucruri) |
(to) him (lui) (to) her (ei) (to) it (ii) |
him (pe el, il) her (pe ea, o) it pt. lucruri |
|
|
pl. |
we (noi) |
Ours (al nostru, a noastra, ai nostrim, ale noastre) |
(to) us (noua) |
us (pe noi, ne) |
|
|
pl. |
you (voi) |
Yours (al vostru) |
(to) you (voua) |
you (pe voi, v) |
|
|
pl. |
they (ei) |
Theirs (a lor) |
(to) them (lor) |
them (pe ei, ii) |
Acestea sunt si formele pronumelui posesiv.
Nota:
. in limba engleza genitivul pronumelor personale coincide cu pronumele posesiv!
. in limba engleza, I (eu) se scrie intotdeauna cu majuscula.
He speaks English better than I do. El vorbeste englezeste mai bine decat mine.
. disctinctie de gen (masculin, feminin sau neutru) se face doar cu pronumele persoanei a III-a singular.
. in limba engleza exista pronume de politete ca in limba romana. You poate insemna atat tu, voi cat si dumneata, dumneavoastra, in functie de context. La fel, he, she pot insemna el, ea sau dumnealui, dumneaei.
it poate aparea si in constructii impersonale ca:
It rains. Ploua.
It is cold. E frig.
It is late. E tarziu.
It is important to Este important sa
It does not matter if Nu conteaza daca
POSESIV: dupa cum am observat din tabelul anterior, pronumele posesive sunt, de fapt, genitivele pronumelor personale.
DEMONSTRATIV: indica distanta in spatiu sau timp a unui obiect fata de un alt obiect sau identitatea acestuia cu sine insusi (pronumele si adjectivul demonstrativ au forme identice).
- pentru apropiere: this (acesta, aceasta) / these (acestia, acestea)
pentru departare: that (acela, aceea) / those (aceia,acestea)
- such: acesta, aceasta sau astlfel
Such was the situation. Aceasta era situatia.
- the same: acelasi lucro, aceleasi
The same may sbe said about the others. Acelasi lucru se poate spune si despre ceilalti.
who
I know people don 'I like 111is wriler.
that
Cunose oameni carora nu le place acest scriitor.
Pronumele relative sunt:
who - care (pentru persoane)
which - care, care dintre (atat pentru persoane, cat si pentru lucruri)
that - care (atat pentru fiinte, cat si pentru lucruri)
Nota: That are o functie restrictiva. Poate fi inlocuit prin who sau which. Cand e la acuzativ, poate fi omis.
the man (that) whom you saw - omul pe care l-ai vazut
'The question (that) you asked - intrebarea pe care ai pus-o
Astfel de omisiuni au loc mai cu seama in limba vorbita. Daca se omite un pronume relativ insotit de o prepozitie, aceasta se asaza dupa verb:
the bok () he was looking for - cartea pe care o cauta
the boy () you told me about baiatul de care mi-ai vorbit
Atentie! Pronumele relativ trebuie asezat, pe cat posibil, langa antecedentul sau. Nerespectarea acestei reguli poate da nastere la confuzii:
He met the girl in the street that you know.
A intalnit fata pe strada pe care o cunosti.
He met the girl that you know in the street
A intalnit fata pe care o cunosti pe strada.
. INTEROGATIV: Pronumele interogative tin locul substantivelor sau pronumelor asteptale ca raspuns la intrebare.
who - cine (pentru persoane)
what - ce (pentru lucruri)
which - care (selecteaza dintr-un grup de fiinte sau lucruri)
Who are you? Cine esti / sunteti?
What have you got there? Ce ai acolo?
Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun?
how much - cat de mult (pentru cantitati)
how many - cat de mult (pentru numar)
what kind of - ce fel de (pentru calitati)
Nota: Who este singurul care are forme diferite in functie de caz:
Nominativ: who (cine, care?)
Genitiv: whose (al, a, ale cui, carei, caror?)
Dativ: to whom (cui, caruia, carora?)
Acuzativ: who (pe cine, pe care?)
Atentie! Cand pronumele interogativ este insotit de o prepozitie, aceasta se afla inaintea lui in limba scrisa, dar in limba vorbita se aseaza la sfarstilul prnoozitiei:
From what country does she come? Din ce tara vine? - limba scrisa
What country does she come from? - limba vorbita
. REFLEXIV: Pronumele reflexiv inlocuieste obiectul asupra caruia se excrcita actiunea verbului. Apare dupa cuvantul pe care il accentueaza si are sens de intarire, de singur, de chiar, in persoana.
myself - eu insumi
yourself - tu insuti
himself - el insusi
herself - ea insasi
itself - el, ea insusi/insisi (pentru lucruri)
oneself - el insusi (cu sens impersonal)
ourselves - noi insine
yourselves - voi insiva
themselves - ei insisi / ele insele
Nota: Precedat de prepozitia by, capata sensul de "singur'.
I saw him myself. Eu insumi l-am vazut.
He lived there by himself. Traia acolo singur.
. NEHOTARAT: nu ofera nici o indicatie precisa asupra obiectului.
some - ceva, cateva, niste. De obicei, apare in propozitii afirmative, dar poate aparea in intrebari, atunci cand se exprima o rugaminte, o dorinta sau o oferta.
any - ceva, niste, cativa, cateva, unii, unele, vreun, vreo, oarecare. Apare in intrebari sau in propozitii negative.
no - nici un, nici o, nu. Apare in propozitii negative (verbul la afirmativ).
none (no one) - nici unul, nici una. Apare in propozitii negative
(verbul la afirmativ).
Where is the ink? I'll take some. Unde e cerneala? Am sa iau putina.
Any will do. Oricare e buna.
I haven't any. Nu am deloc.
Nota: Spre deosebire de limba romana, in limba engleza nu este posibila existenta a doua negatii in aceeasi propozitie: se poate nega fie verbul, fie subiectul sau obiectul.
I didn't see anybody I saw nobody. N-am vazut pe nimeni.
Some, any si no ajuta la formarea urmatoarelor pronume compuse:
someone - cineva, careva
somebody - cineva
something - ceva
anyone - oricare, careva, nimeni
anybody - cineva, oricine, nimeni
anything - ceva, orice, nimic
no one - nici unul/una
nobody - nimeni
nothing - nimic
Alte pronume nehotarate sunt:
every - fiecare (cu compusii: everyone - toti, fiecare
everybody - toti, toata lumea
everything - tot, totul)
other - alt, alta, alti, alte
another - un altul, o alta, inca un, inca o
the other - celalalt, cealalta
both - amandoi, amandoua, ambii, ambele
several - cativa, cateva.
all - tot, toata, toti, toate
one - un, unul, una, cineva
much - mult, multi
many - multi, multe
(a) little - putin, putine
either - oricare (dintre doua elemente)
neither - nici unul, nici una (dintre doua elemente)
Exemple:
Let me tell you something. Sa-ti spun ceva.
He didn't know anything about it. Nu stia nimic despre asta.
Anybody can help you. Oricine te poate ajuta.
Everything is ready. Totul e gata.
Everybody wili be present. Toata lumea va fi prezenta.
Somebody is knocking at the door. Bate cineva la usa.
Something is better than nothing. Mai bine ceva decat nimic.
One says that... Se spune ca
Neither is good. Nici una (dintre cele doua solutii) nu este buna;
Numeralul
Reprezinta partea de vorbire care exprima o cifra, numarul sau ordinea obiectelor. Deseori determina un substantiv, inaintea caruia apare.
Exista mai multe tipuri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt:
. Numeralul cardinal: exprima o cifra sau numarul obiectclor:
one; two; three; 4 - four; 5 - five; six; 7 -seven; 8 - eight; 9 - nine; 10 - ten; 11 - eleven; 12 - twelve .
intre 13 si 19, numeralele se compun prin adaugarea terminatiei -teen:
13 - thirteen; 14 - fourteen; 16 - sixteen 17 - seventeen; 18 - eighteen; 19 - nineteen
Zecile (20-90) se rompun prin adaugarea terminatiei -ty:
20 - twenty; 30 - thirty; 40 - fony; fifty; 60 - sixty; 70 - seventy ; 80 - eighty; 90 - ninety;
100 - one hundred; 1000 - one thousand.
intre zeci si unitati apare obligatorie liniuta de unire: 21 - twenty-one; thirty-five; 79 - seventy-nine
Intre sute, mii sau milioane si zeci apare obligatoriu and.
one hundred and twenty-one -
seven hundred and thirty-five -
one thousand and seventy-nine -
Atunci cand numerele denumind zecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute, acestea apar la forma de plural: tens (zeci), hundreds (sute), thousands (mii), millions (milioane).
Daca numerele sunt cunoscute, apar la forma de singular:
three hundred - trei sute
ten thousand - zece mii
five million - cinci milioane
Nota: in limba engleza, cuvantul care defineste miliardul este billion.
Spre deosebire de limba romana (unde se foloseste punctul), miile se separa prin virgule.
. Numeralul ordinal exprima ordinea obiectclor sau locul unui obiect intr-o seris. In general, se formeaza prin adaugarea terminatiei -th, la numeralul cardinal, eu exceptia primelor trei:
first (primul, prima)
second (al doilea, a doua)
third (al treilea, a treia)
fourth (al palrulea, a patra)
fifth (a1 cincilea, a cincea)
Abrevierea se face prin adaugarea ultimelor doua litere la cifra: 1st, 2nd, 3rd, 4th.
Dupa cum se poate observa, la unele numerale se produc modificari de scriere: fifth, eigth, ninth.
La zeci, terminatia -ty devine -tieth:
twentieth, thirtieth, fortieth, sicitieth, seventieth, eightieth, ninetieth.
Numeralul ordinal este insotit de arilcolul the!
Alte tipuri de numerale sunt:
. Numeralul fractionar, unde numaratorul este exprimat printr-un numeral cardinal, iar numitorul, printr-un numeral ordinal:
one-third (o treime) 2/10 - two-tenth (doua zecimi)
1/5 - onte-fifth (o cincime) 3/4 - three-fourth (trei patrimi)
. Numeralul colectiv:
couple (doi, doua)
pair, (pereche)
dozen (duzini)
score (douazeci)
. Numeralul multiplicativ, format prin adaugarea terminatiilor -fold sau -times la numeral, exceptie facand numeralele one si two.
single, once (o data)
double, twice (de doua ori)
threefold, three times (de trei ori)
fourfold, four times (de patru ori)
. Numeralul distributiv, care arata repartizarea in grupe, se formeaza cu ajulorul lui by sau and.
one by one (unut cate unul)
three by three (trei cate trei)
by twos (cate doi)
by threes (cate trei)
two and two (doi si cu doi)
three and three (trei si cu trei)
Nota: Aproximarea numerica se exprima prin:
about (circa)
nearly (aproximativ)
almost (aproape)
Depasirea unei cifre se exprima prin:
over (peste)
more than (mai mult de)a
above (peste)
Exprimarea datei
Ordinea ohisnuita este: luna, ziua, anul pentru engleza americana si: ziua, luna, anul pentru engleza britanica, fiind exprimata prin numeralul ordinal:
June the 5th, 1992
April 22nd, 1978
December 1st 1997
Anii se citesc:
1. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial):
1966 - one thousand nine hundred and fifty-six; nineteen hundred and sixty-six
2. cu ajutorul zecilor (in limba vorbita):
1966 - nineteen sixty-six
Anul 2000 sc citeste two thousend.
Atentie! Cifra zero se poate citi : zero, oh, nil, nothing sau love
zero: in matematica si indicarea temperaturii
oh: la numerele de telefon
nil si nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal
love: in tenis
Exemple:
It is four degrees below zero. Sunt minus patru grade.
Dial 6070 Formeaza
Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Leeds a castigat cu 4:0.
Splarlea leads by 30:0 (thirty-love). Sparlea conduce cu 30 :0.
Exprimarea timpului cronologic
Ora intreaga se exprima cu ajutorul formei o'clock, iar propozitia incepe de obicei cu pronumele it.
It is ten o'clock.
It is five o 'clock sharp. Este cinci fix.
Jumatatea de ora se exprima prin half, sfertul de ora prin (a) quarter.
Functiile orare se exprima cu ajutorul prepozitiilor past (intre 1 si 29 de minute - trecute de ora fixa) si to (intre 31 si 59 de minute - cele ramase pana la ora fixa).
It is ten (minutes) past nine. Este noua si zece.
It is a quarter past nine. Este noua si un sfert.
It is half past nine. Este noua si jumatate.
It is twenty (minutes) to ten. Este zece fara douazeci.
It is quarter to ten. Este zece fara un sfert.
Se practica exprimarea orei si in felul urmator:
two fifteen (doi si un sfert)
five thirty (cinci si jumatate) (mai ales cand este vorba de orarul trenurilor, ora exacta ) si cu:
Abrevierile: p.m. (post meridiem) - dupa amiaza
a.m. (ante meridiem) - dimineata
Adjectivul
Este partea de vorbire care exprima insusirea unui obiect (fiinta sau lucru). Apare de obicei inaintea substantivului pe care il determina si raspunde la intrebarile: care?, ce fel de? Spre deosebire de limba romana, in limba engleza adjectivul este invariabil (nu se modifica in functie de gen si numar).
Adjectivul prezinta doua categorii de clasificare: dupa forma si dupa continut.
1. Dupa forma, adjectivele pot fi:
. simple (formate dintr-un singur cuvant): simple, quick, nice, good, brave, bright, real, right, beautiful, interesting
. compuse (formate din doua cuvinte): good-looking, short-sighted, blue-eyed, hard working, ready-made
2. Dupa continut, adjectivele se impart in:
. propriu-zise (calificative), care arata o calitate a obiectului: red, white, bitter, busy, dull, easy, fresh, happy, old, perfect, slow, tall
. determinative, care confera precizie obiectului. Unele dintre acestea provin din pronume. Deosebirea dintre pronume si adjectivele provenite din pronume este functionala: in timp ce pronumele apar independent, adjectivele provenite din pronume insotesc obligatoriu un substantiv.
Adjectivele determinative sunt:
. posesive: indica posesorul unui obiect:
my - al meu, a mea, ai mei, ale mele
your - al tau, a ta, ai tai, ale tale, al, a, ai, ale d-voastra
his - al, a, ai, ale lui (pentru persoane)
her - al, a, ai, ale ei (pentru persoane)
its - ai, a, ai, ale lui/ei (pentru lucruri)
our - al nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre
your -al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre, al, a, ai, ale d-voastra
their - al, a, ai, ale lor
. relative: introduc o propozitie relativa:
whose - al, a, ai, ale carui/carei/caror (pentru persoane)
what - ce, care (pentru lucruri si, uneori, pentru fiinte)
which - care, care dintre (pentru lucruri si fiinte, implicand selectia dintr-o clasa)
The young man whose book is here was my classmate.
Tanarul a carui carte este aici a fost colegul meu de clasa.
The story is about a girl whose brother is lost.
Povestea este despre o fata al carei frate s-a ratacit.
1 don't remember what / which address this is.
Nu-mi amintesc ce/care adresa este aceasta.
She knows what / which book I am talking about.
Stie despre ce / care carte vorbesc.
. interogative: apar in intrebari, pentru a determina substantivul asteptat ca raspuns:
whose - al, a, ai, ale carui / carei / caror (pentru fiinte)
what - ce, care (pentru lucruri si, uneori, pentru fiinte)
which - care, care dintre (pentru lucruri si fiinte, implicand selectia dintr-o clasa)
Whose car have you driven? A cui masina ai condus?
Whose brother are you? Al cui frate esti?
What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun?
Comparatia adjectivelor se refera la adjectivele propriu-zise (calificative).
Ca si in limba romana, in limba engleza exista urmatoare grade de comparatie:
a) gradul pozotiv - este forma de baza a adjectivului: wise, long, sthort, common
b) gradul comparativ - indica insusirea unui obiect prin comparatie cu un alt obiect.
- de inferioritate: not so / as as (nu asa de ca)
less... than (mai putin decat)
not so wise as less important than
not as short as not so beautiful as
- de superioritate:
adjectivele formate dintr-o singura silaba, precum si cele formate din doua silabe (cu terminatia in -y, -ble, -er) adauga -er la final:
- er than (mai decat)
wiser than easier than
shorter than abler than
- majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum si cele formate din mai muite silabe sunt precedate de more:
more than (mai decat)
more correct than more interesting than
more prudent than more beautiful than
c) gradul superlativ
- relativ: indica nivelul cel mai inalt sau cel mai redus al insusirii unui obiect in raport cu un alt obiect:
adjectivele formate dintr-o singura silaba, precum si cele formate din doua silabe (cu terminatia in -y, -ble,-er) adauga -est la final:
the -est of (cel mai dintre)
the wisest of the easiest of
the shortest of the ablest of
. majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum si cele formate din mai multe silabe sunt precedate de most:
the most... of (cel mai. dintre):
the most correct of the most intersting of
the most prudent of the most beautiful of
absolut: indica cel mai inalt nivel al insusirii, fara a se mai face comparatie:
very (foarte)
Exemple: comparatie regulata
pozitiv comparativ superlativ
small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic)
big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare)
dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat)
noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil)
Un numar de adjective au o comparatie neregulata:
pozitiv comparativ superlativ
good better the best (bun)
bad, ill worse the worst (rau, bolnav)
much more the most (mult)
many
liltle less the 1east (putin)
old older the oldest (vechi, batran)
elder the eldest (pt. membrii mai varstnici)
far farther the farthest (departat)
further (suplimentar) the further (in timp)
late later the 1atest (tarziu)
the latter (ultimul din doi) the last (ultumul)
near nearer the nearest (apropiat)
the next (urmatorul)
Nota: Cu ajutorul lui much, by far si far intarim ideea exprimata de adjectiv.
much more interesting than
far more interesting than
by far more interesting than (mult mai interesant decat)
Verbul
Este partea de vorbire care exprima actiuni, procese care au loc in timp si sunt legate de un agent.
1. Dupa forma, verbele pot fi:
. regulate, formand trecutul simplu (Past Simple) si participiul trecut (Past Participle)prin adaugarea terminatiei -(e)d la forma de infinitiv:
to ask - asked - asked
to talk - talked - talked
to open - opened - opened
. neregulate, cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu si participiul trecut:
to be - was - been
to get - got - got
to shut - shut - shut
2. Dupa continut, verbele se pot clasifica dupa cum urmeaza:
auxiliare (ajutatoare): to be, to have, to do,shall will, should, would
Aceste verbe nu au inteles independent, neputand fi traduse, isi schimba forma in functie de modul, timpul, persoana si numarul cerute, in timp ce verbul de conjugat ramane invariabil.
TO DO - formeaza negativul si interogativul timpurilor prezent si trecut.
TO BE - formeaza aspectul continuu, impreuna cu participiul prezent -ing:
- formeaza diateza pasiva impreuna cu participiul trecut (-ed, la verbe regulate; a treia forma, la verbe neregulate).
TO HAVE - formeaza timpurile perfecte, impreuna cu participiul trecut (-ed sau forma a-III-a a verbului).
SHALL, WILL - formeaza timpul viitor.
SHOULD, WOULD - formeaza modul conditional si modul subjonctiv analitic.
. modale: can, could, may, might, must, shall, should, ought to, will, would, dare, need.
Aceste verbe insotesc intotdeauna un alt verb, caruia ii modifica sensul: daca verbul comun exprima o actiune propriu-zisa, in prezenta verbului modal capata o nuanta deosebita (o actiune imaginara, posibila).
. comune (obisnuite), care prezinta cele trei forme (infinitiv, trecut simplu, participiu trecut).
Verbul prezinta cateva caracteristici specifice, care trebuie avute in vedere in analizarea actiunii: persoana care face actiunea, timpul cand se face actiunea, modul in care se desfasoara actiunea, aspectul acesteia (durata in timp), diateza.
PERSOANA care face actiunea este subiectul propozitiei. In functie de aceasta, verbul dobandeste forme diferite pentru a indica indeplinirea actiunii de catre vorbitor.
TIMPUL actiunii reprezinta momentul sau perioada in care se desfasoara actiunea. In limba engleza exista trei timpuri de baza - trecut, prezent si viitor - si trei timpuri secundare: trecut perfect, prezent perfect si viitor perfect.
MODUL actiunii indica felul cum este conceputa actiunea. Exista moduri personale (care formeaza singure predicatul unei propozitii) si moduri impersonale (care nu pot forma singure predicatul).
Moduri personale:
indicativ: arata o actiune reala, sigura
subjonctiv: descrie o actiune ireala
conjunctiv: descrie o actiune dorita
imperativ: exprima un ordin, o sugestie directa, o rugaminte, un sfat
Moduri impersonale:
infintiv: arata numele actiunii, starii
gerundul: indica actiunea verbala
participiul: cu forme de prezent (aratand o actiune in desfaurare) si trecut (indicand insusirea rezultata dintr-o actiune)
Nota: Gerundul si participiul prezinta particularitati care se disting clar fata de gerundul si participiul din limba romana.
ASPECTUL actiunii reprezinta o categorie verbala specifica limbii engleze, referitoare la durata unei actiuni. Poate fi de doua tipuri:
simpla (actiunea propriu-zisa);
continuu (desfasurarea neintrerupta a actiunii intr-o anumita perioada de timp, bine definita)
Aspectul continuu se formeaza cu ajutoruI verbului auxiliar to be si terminatia -ing, adaugata la verb.
Atentie! Exista o serie de verbe care, de regula, nu pot fi folosite la aspectul continuu (atunci cand totusi apar la acest aspect, isi modifica sensul): to hear si to see, to smell, to taste, to fell, to sound, to look, to appear; to belive, to consider; to hope, to know, to think, to forget, to love, to want, to regret, to wish, to have, to be, to own, to belong.
DIATEZA difera de cea din limba romana. Se refera la forma verbului in functie de actiunea indeplinita de subiect: daca subiectul este cel care face actiunea, diateza este activa; daca actiunea este indeplinita de altcineva si este numai suportata de subiect, diateza este pasiva; daca subiectul este cel care indeplineste si, in acelasi timp, suporta actiunea, diateza este reflexiva. In limba engleza diateza reflexiva nu exista ca atare, fiind fie inclusa in sensul unor verbe, fie introdusa prin prezenta unui pronume reflexiv plasat dupa verb.
He grew fat. S-a ingrasat.
I am washing myself. Ma spal.
MODUL INDICATIV prezinta actiunea, starea exprimata de verb ca reala, indeplinita chiar. Are urmatoarele timpuri, pe axa lor cronologica:
Pe axa trecutului Pe axa prezentului Pe axa viitorului
Past Present Future
Past Perfect Present Perfect Future Perfect
He returned the book to the library after he had read it.
A inapoiat cartea la biblioteca dupa ce a citit-o.
I can return the book to the library now. I have read it.
Pot sa returnez cartea la bibtioteca (acum). Am citit-o.
He will return the book to the library next Monday. He will have read it by then.
Va inapoia cartea la biblioteca lunea viitoare. O va fi citit pana atunci.
. Past Tense: desemneaza un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (evenimentul este amintit in prezent).
La verbele regulate se formeaza cu terminatia -ed.
play - plaed arrive - arrived
cross -crossed stop - stopped
study - studied move - moved
La verbele neregulate nu exista o regula; au forme deosebite si trebuie invatate pe dinafara. (o lista cu principalele verbe neregulate se afla la finalul capitolului.)
burn - burnt; creep - crept; hit - hit;
meet - met; sit - sit; grow - grew;
give - gave; begin - began; go - went
Nota: Past Tense exprima o actiune savarsita si incheiata in trecut.
I went to the opera last night. Am fost la opera aseara.
I often visited him. Il vizitam adesea.
He said goodbye and left. Spuse la revedere si pleca
. Past Perfect: se foloseste cand vorbitorul se plaseaza psihologic pe o axa a trecutului si desemneaza un eveniment anterior unui eveniment trecut.
I had finished the book before you came. Terminasem cartea inainte sa vii tu.
Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. Mama gatise deja cina cand a ajuns tata acasa.
Nota: Este un timp mai utilizat in limba engleza decat in 1imba romana pentru exprimarea anterioritatii.
Se formeaza din had + forma a III-a a verbului (participiul trecut):
had called; had taken; had written
. Future in the Past exprima ideea de viitor intr-o propozitie secundara, dependenta de o propozitie principala cu verbul la un timp trecut
I knew you would come. Stiam ca vei veni.
I knew I would have finished the novel by ten o'clock.
Stiam ca voi fi terminat romanul pana la ora zece.
Nota: Este un timp inexistent in limba romana, necesar in limba engleza pentru respectarea anumitor reguli de concordanta a timpurilor. Se formeaza:
should/would + verb
should read; would go
should/would + have + forma a III-a a verbului
should have read; would have gone
Present desemneaza un eveniment, o actiune, o stare care are loc simultan cu momentul vorbirii sau care include momentul vorbirii.
I go to school. Merg la scoala
I watch TV in the evening. Ma uit seara la televizor.
Nota: Ca forma este identic cu infinitivul (forma de baza a verbului), la toate persoanele. Persoana a III-a singular adauga terminatia -s (sau -es).
I go / read we go / read
you go / read you go / read
he, she, it goes / read, they go / read
. Present Perfect desemneaza un eveniment, o actiune, o stare anterioara momentului vorbirii, dar a carui anterioritate nu este fixata, avand un caracter nedefinit.
I've painted a picture. Am pictat un tablou.
Folosirea acestui timp este asociata cu adverbe care exprima o perioada de timp deschisa, neterminata:
today, this week, this month
- just, already
Nota: Present PerfecI e folosit si pentru evenimente care au avut loc: in trecut, dar autorii sau efectele evenimentelor, actiunilor mai exista si in prezent.
Eugen Barbu has written several novels. Eugen Barbu a scris mai multe romane.
(Eugen Barbu traieste.)
Have you seen the exhibition? Ai vizut expozitia? (Expozitia mai e deschisa.)
John has injured his arm. John s-a ranit la mana. (Inca il mai doare, se vede rana.)
Se formeaza cu have la prezent + forma a III-a a verbului (participiul trecut):
I have phoned / seen we have phoned / seen
you have phoned / seen you have phoned / seen
he, he, it have phoned / seen they have phoned / seen
. Future desemneaza un eveniment, o actiune care are loc intr-un moment viitor, apropiat de momentul vorbirii.
Se formeaza cu shall (pers. 1. sg./pl.) / will (restul persoanelor) + infinitivul verbului.
In limba vorbita se foloseste will la toate persoanele.
I will go to the seaside tomorrow. Maine plec la mare.
Vom intalni des forma scurta: I'll go
Nota: Future este o forma caracteristica limbii scrise (limbaj jurnalistic, emisiuni de stiri, anunturi oficial, limbajul literar). In vorbire, se prefera viitorul cu going to pentru exprimarea ideii de viitor apropiat.
Se formeaza cu: be going to la prezent + infinitivul verbului
I am going to read / write we are going to read / write
you are going to read / write you are going to read / write
he, she, it is going to read / write they are going to read / write
Atentie! Go si come nu pot fi folosite cu forma be going to.
Formele cu going to exprima o:
. actiune viitoare - intentie przenta
We are going to spend our holiday in the mountains.
Intentionam sa ne petrecem vacanta la munte. (Am rezervat deja o camera.)
actiune viitoare - cauza prezenta:
It is going rain. Cred ca o sa ploua. (Uita-te la nori.)
. Future Perfect exprima o actiune, un eveniment viitor care va avea loc inaintea unui moment viitor sau ajungand pana la acesta.
He will have finished the book by the time you come back home.
El va fi terminat cartea pana cand te intorci tu acasa.
He will have worked in this factory for forty years when he retires.
Va fi lucrat in aceasta fabrica timp de 40 de ani cand se va pensiona.
Nota: Se formeaza cu: to have la viitor + forma a III-a a verbului
I shall have written. Eu voi fi scris.
Este o forma verbala caracteristica limbii scrise, fiind mai rar folosita in limba curenta.
Toate timpurile enuntate anterior au si un aspect continuu, adica exprima actiuni, stari in desasurare, repetate, neterminate si continuate pe axa prezentului, a trecutului sau a viitorului.
Ele se formeaza cu: to be (conjugat) forma in -ing a verbului.
a) Prezent Continuous: I am reading
b) Past Continuous: I was reading
c) Present Perfect Continuous: I have been reading
d) Past Perfect Continuous: I had been reading
e) Future Continuous: I will be reading
f) Future Perfect Continuous: I will have been reading
a) Present Continuous exprima o actiune in desasurare in momentul vorbirii, o actiune repetata prezentata in desfasurarea ei, o actiune care nu a fost terminata la momentul vorbirii.
De obicei, Present Continuous este insotit de adverbe de timp: now (acum), right now (chiar acum), at this moment (in acest moment), always (intotdeauna), all the time (tot timpul), continually, today (azi), this week (saptamana aceasta).
He is singing in the bathroom now. Canta in baie.
I always take my umbrella when it is raining. Totdeauna iau umbrela cand ploua.
He is doing his homework. Isi face temele.
He is knocking on the door. El bate in usa.
He is crying all the time. El plange intr-una, tot timpul.
We are leaving tomorrow. Plecam maine.
b) Past Continuous exprima actiuni in desfasurare la un moment trecut.
I was walking at two o'clock yesterday. Ierie la ora doua ma plimbam.
He was reading a book last night. Citea o carte aseara. (Nu a terminat.)
He was always coming late to the English lesson. Intoteauna intarzia la ora de englza.
c) Present Perfect Continuous exprima o actiune, stare, inceputa in trecut, continuata in prezent, poate si in viitor. Este folosit in expresii adverbiale ca: for ages (de multa vreme), for three hours (de trei ore), since 19... (din anul 19), since last year (de anul trecut).
I have been reading for three hours. Citesc de trei ore.
They have been playing tennis for half an hour. Joaca tenis de o jumatate de ora.
He has been living in Bucharest for ten years. A trait in Bucuresti zece ani.
I've been working at this painting since five o'clock. Lucrez la acest desen de la ora cinci.
d) Past Perfect Continuous are aceleasi valori ca Present Perfect Continuous, momentul de referinta fiind inca axa trecutului.
I had been waiting for my friend since two o'clock when he finally arrived.
Il asteptam pe prietenul meu de la ora doua, cand in sfarsit a sosit.
He had been writing poems for two years when I met him.
Scria poezii de doi ani cand l-am cunoscut.
e) Future Continuous exprima actiuni, stari, evenimente in desfasurare intr-un moment viitor, posterior momentului vorbirii.
I shall / will be walking at two o'clock tomorrow. Ma voi plimba maine la ora doua.
When he comes, I will be eating. Cand va veni, eu voi fi in mijlocul mesei.
She will be walking while I am sleeping. Ea se va plimba in timp ce eu voi dormi.
f) Future Continuous exprima o actiune in desfasurare in viitor, inainte si pana la o alta actiune viitoare (si poate si dupa aceea).
When the bell rings, we will be writing for fifty minutes.
Cand va suna clopotelul, noi vom fi scris de cincizeci de minute.
MODUL SUBJONCTIV indica o actiune ireala, presupusa, dar posibila, realizabila. Dupa forma poate fi:
1. sintetic
. prezent (identic in forma de baza a verbului); apare in expresii si exclamatii:
It is important that Este important ca
So be it! Asa sa fie
God bless you! Dumnezeu sa te binecuvanteze!
Come what may! Fie ce-o fi!
Long live...! Sa traisca!
. trecut (identic cu past Tense); apare in expresii ca: I wish, it's time
- if I were you / if you were me / he were you
would rather, had better
I wish he understood. As dori ca el sa inteleaga.
It's time we left. Este timpul sa plecam.
If I were you, I would tell him. Daca as fi in locul tau, i-as spune.
I would rather you left. As prefera sa pleci.
2. analitic, care se formeaza cu verbele mopdale cerute de expresii ca: it is important that; so that; in order that; to suggest, to insist, to demand, to order (that).
It is important that he should come. Este important ca el sa vina.
I shall speak so that he might understand. Voi vorbi astfel incat el sa poata intelege
I insist that you should listen to me! Insist ca tu sa ma asculti.
MODUL CONDITIONAL exprima o conditie sau o actiune dorita. Propozitia secundara, care indica o conditie a realizarii actiunii din propozitia principala, poate fi introdusa prin: if, if not, unless, if not, in case.
In limba engleza exista trei tipuri de conditional:
. conditie reala: realizabila in prezent sau viitor. Ideea de viitor se exprima numai in propozitia principala, niciodata in cea conditionala.
He will / may understand if you talk to him.
Va intelege / poate intelege daca ii vorbesti.
conditie ideala: nu este realizabila in prezent, dar posibil sa se realizeze in viitor.
In propozitia principala apare wouldl + verb la forma de baza (frara to). In propozitia secundara verbul este la Past Tense.
If you talked to him, he would understand. Daca i-ai vorbi ar intelege.
conditie ireala: nu s-a realizat si este imposibil sa se realizeze. In propozitia principala apar would + have + forma a III-a a verbului, in propozitia secundara, verbul la Past Perfect:
If you had talked to him, he would have understood. Daca i-ai fi vorbit, ar fi inteles.
MODUL IMPERATIV exprima un ordin, o comanda, un indemn, un sfat, o urare. Are o singura forma: persoana a II-a singular si plural si coincide cu forma de baza (fara to) a verbului
Stop! Opreste-te !
Come here! Vino incoace !
Shut up! Gura!
Be quiet! Liniste!
Forma negativa cu ajutorul lui do + negatie + verb.
Do not push me! Do'n push me! Nu ma impinge!
Dn't be affraid! Nu-ti fie teama!
Pentru persoanele I si a III-a singular si plural se foloseste constructia cu verbul let.
let (me, him etc.) + verb
Let him come in! Sa intre!
Let's go! Sa mergem !
Don't let him come in! Nu-l lasa sa intre.
Sunt: infinitivul, gerundul si participiul.
INFINITIVUL are doua forme:
- infinitivul lung: cu particula to (to call, to read)
- infinitivul scurt: fara particula to (call, read)
- mai exista infinitivul cu adverb intercalat:
to clearly understand - a intelege clar
to fully appreciate - a aprecia cum trebuie
to flatly refuse - a refuza categoric
They come to fully realize the importance of the event.
Au ajuns sa-si dea seama pe deplin de importanta evenimentului.
Nota: Aceasta forma este o constructie destul de frecventa in engleza contemporana. La fel de uzuale mai sunt si constructiile:
a) acuzativ + infinitiv dupa verbe exprimand:
o activitate mzuala: believe, consider, think
permisiune: allow, permit
ordin, rugainte: order, command, request, beg, ask
We request them to complete the survey. Le-am cerut sa termine ancheta.
Atentie! Dupa - verbe de perceptie: hear see, watch, notice, observe si
have, let si make se foloseste infinitivul fara to.
I heard them come. I-am auzit venind.
I made her work harder. Am facut-o sa munceasca mai mult.
b) infinitiv cu for to:
They were anxious for her to begin her song.
Erau nerabdatori ca ea sa-si inceapa cantecul.
Atentie! Verbul know cu sensul de "a sti cum sa" este urmat de: how + infinitiv
She knows how to captivate her audience. Stie cum sa-si captiveze auditoriul.
La fel verbele: forget, learn, teach
She taught me how to cath butterflies. M-a invatat cum sa prind fluturi.
Nota: Particula to poate fi folosita pentru a inlocui un verb care a fost deja mentionat.
A. Let's go. Hai sa mergem.
B. I don't want to. Nu vreau (sa mergem).
GERUNDUL este format din tema verbului cu ajutorul sufixului -ing.
calling, talking; gerond perfect: having called, having taken
Aceasta forma nepersonala a verbulul englez nu are un corespondent in limba romana. El nu trebuie confundat cu gerundul romanesc.
Gerundul este folosit:
dupa verbele: to begin, to start, (a incepe): to go on, to keep on (a continua); to stop (a inceta)
dupa adjeclivul: wort' (vtednic de)
dupa substantivele: fun (amzament), good, use (folos) → anticipat de it.
- dupa there is no
There is no contenting some people. Pe unii oameni nu-i chip sa-i multumesti.
dupa: to avoid (a evita), to bear (a suferi), to escape (a scapa de), to fancy (a-si inchipui), to forget (a uita), to give up (a renunta la), to mind (a avea ceva impotriva), to propose (a propune), to try (a incerca), to remember (a-si aminti),
- dupa: to agree (on) (a cadea de acord sa), to aim (at) (a tinti sa), to apologize (for) (a se scuza pentru), to belive (in) (a crede in), to bother (about)(a se preocupa de), to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva sa), to excuse somebody (for) (a scuza pe cineva ca), to prevent somebody (for) (a impiedica pe cineva sa), to thank somebody (for) (a-i multumi cuiva pentru)
- dupa: alert in (iute in), capable of (capabil sa), conscious of (costient ca)
- dupa: to force (a forta), to forsake (a se lepada), to talk (a discuta)
- dupa: chance of (snsa de), experience in (experienta in), interest in (interes pentru), idea of (idee de), objection to (obiectie impotriva), means of (mijloc de), reason for (motiv pentru), right of (drept de), use of (utilitate)
She admitted being wrong. A recunoscut ca a gresit.
It's not worth crying. Nu merita sa plangi.
She feels like dancing. Are chef sa danseze.
I am used to getting up early. Sunt obisnuit sa ma scol devreme.
This book is worth reading. Aceasta carte merita citita.
It's no sense to try to mend the vacuum-cleaner. Degeaba incerci/nu are rost sa repari aspiratorul.
You must avoid being late in future. Trebuie sa eviti sa intarzii in viitor.
I remember being disappointed. Imi amintesc ca am fost dezamagit.
He is fond of reading aloud. Ii place sa citeasa cu glas tare.
I remember giving her the parcel. Imi amintesc ca i-am dat pachetul.
They agreed to her coming. Ei sunt de acord ca ea sa vina.
She was right in refusing him. Ea a facut bine ca l-a refuzat.
PARTICIPIUL. Verbul englez are doua tipuri de participiu: de prezent si de trecut.
a) participiul prezent are forma identica cu gerundul (-ing,). Impreuna cu to be formeaza aspectul continuu al verbelor.
I am trying to learn. Incerc sa invat.
El poate inlocui o propozitie:
While I was reading the newspaper, I remembered them (while reading the newspaper)
In timp ce citeam ziarul, mi-am amintit de el.
Nota: Participiul este introdus prin while si who. (Gerondul numai prin prepozitii.)
The man crossing the street (who is crossing)
Barbatul care traverseaza strada
b) participiul trecut
- este forma cu terminatia -ed a verbelor regulate; cele neregulate au forma lor.
listen - listened; move - moved
ajuta la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have;
este folosit in constructii absolute.
The customs cleared, we left the airport.
Formalitatile vamale terminate, am parasit aeroportul.
Weather permitting, we shall sleep in tents.
Daca vremea va permite, vom dormi in corturi.
Diateza pasiva
Atunci cand subiectul sufera actiunea savarsita de obiect (nu o face), folosim diateza pasiva.
Lucy has written a letter. Lucia a scris o scrisoare.
subiect obiect
Diateza pasiva:
The letter has been written by Lucy. Aceasta scrisoare a fost scrisa de Lucia.
obiect subiect
Diateza pasiva se construieste cu:
to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului
Present: I am called / taken. Am fost chemat / luat.
Past: I was called / taken
Future: I shall be called / taken
Present Perfect: I have been called / taken
Future Perfect: I shall been called /taken
Future in the Past: I should be called / taken
Imperativ: Let me be called / taken
Conditional:
Present: I should be called / taken
Past: I should have been called / taken
Subjonctiv:
Present: (that) I (shall, might) be called / taken
Past: (that) I were called / taken
Present Continuous: I am being called / taken
Past Continuous: I was being called / taken
Nota: Diateza pasiva este, de asemenea, folosita cand autorul actiunii nu este cunoscut sau exprimat:
The battle was lost. Batalia a fost pierduta.
Atentie! In afara de verbul be se mai poate folosi si verbul get pentru formarea diatezei pasive - aceasta mai ales in vorbirea curenta.
The skirt got caught in the door. I s-a prins fusta in usa.
All our glasses got broken when we moved. S-au spart toate paharele cand ne-am mutat.
Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptata este verbul become insotit de: more and more, increasingly.
The production of this factory is becoming increasingly specialized. Productia acestei fabrici devine din ce in ce mai specializata.
Prepozitia by indica cine a savarsit actiunea suferita de subiect:
The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). Poezia a fost recitata de Maria (nu de Lucia sau Ana).
Nota: By se omite cand nu se cunoaste cine a savarsit actiunea (A doctor has been sent for. S-a trimis dupa doctor.), cand vorbitorul nu doreste sa mentioneze, sau el se poate deduce din context (He was elected President. A fost ales presedinte.)
By nu se folosesle in constructiile cu get sau become.
Verbele modale
reprezinta o categorie speciala cu urmatoarele catacteristici:
infinitiv fara to (ca si verbele care le urmeaza);
nu au -s la persoana a III-a singular Present Tense;
nu primesc -ing;
formeaza singure forma interogativa si negaliva;
- au echivalente pentru diferite timpuri.
1. CAN = a putea, a sti (inlocuit cu: to be able to = a fi in stare, a fi capabil)
Exprima :
. capacitate: I can run very fast. Pot sa alerg foarte repede.
She cannot (can't) cook. Ea nu stie sa gateasca.
. posibilitate, presupunere:
They can be there now. E posibiJ ca ei sa fie acolo.
She can't do that! Nu se poate sa faca asta!
. in limba vorbita inlocuieste may pentru a exprima permisiune:
Can I go home? Pot pleca acasa?
You cannot come in! Nu poti intra.
Pentru alte timpuri folosim to be able to:
He was able to run very fast. Putea sa alerge foarte repede.
He will be able to run very fast. Va putea sa alerge foarte repede.
2. COULD exprima:
. capacitate (ca trecut al lui can):
I could run very fast last year. Puteam sa alerg foarte repede anul trecut.
. permisiune mai formala:
Could I go home? As putea pleca acasa?
3. MAY a putea, a avea voie (inlocuit cu: to be allowed to, to be permitted to) = a se putea, a fi posibil (inlocuit cu: to be possible to)
Exprima:
. permisiune in limbaj formal:
May I go home? Pot pleca acasa?
You may not come in. Nu poti / nu ai voie sa intri.
sau: I was allowed to go home. Mi s-a ingaduit sa plec acasa.
He will be permitted to come in. I se va permite sa intre.
. posibilitate, presupunere:
They may be there now. Se poate sa fie / or fi acolo acum.
It may rain in the afternoon. Se poate sa ploua dupa-amiaza.
sau: It was possible to rain. Era / a fost posibil sa ploua.
It will be possible to rain. Va fi posibil sa ploua.
4. MIGHT exprima:
. permisiune (formala):
Might I go home? As putea pleca acasa?
You might not come in. Nu ai putea / nu ai voie sa intri.
. posibilitate vaga:
They might be there now. S-ar putea sa fie acolo acum.
It might rain in the afternoon. S-ar putea sa ploua dupa-amiaza.
5. MUST = a trebui (inlocuit cu: to have to = a trebui neaparat, a avea obligatia)
Exprima:
. obligatie, datorie:
You must write to them. Trebuie sa le scrii.
I must leave soon. Trebuie sa plec curand.
. posibilitate, presupunere:
You must be tired. Trebuie sa fii obosit. Trebuie ca esti obosit.
She must be at home now. Trebuie sa fie acasa acum.
Nota: La solicitarea permisiunii, , raspunsul se formeaza cu may, can sau must not.
May I smoke in here? Pot sa fumez aici?
Yes, you may - Da, aveti voie / vi se permite.
No, you musn't. Nu, este interzis.
Daca se pune la indoiala obligatia, raspunsul se formeaza cu must (impunere) sau need not (lipsa necesitatii).
Must I really go there? Chiar trebuie sa ma duc acolo?
Yes, you must. Da, trebuie / este obligatoriu.
No, you needn't. Nu, nu este necesar / nevoie.
6. SHALL
Ca modal e folosit la toate persoanele si exprima:
. promisiune, ordin:
I shall write the letter. Promit ca voi scrie scrisoarea.
They shall come on time. Trebuie sa ajunga la timp.
. o oferta, propunere, in care se asteapta opinia interlocutorului (apare in special cu persoana I) in intrebari:
Shall I close the window? Sa inchid fereastra?
Shall we listen to him? Oare sa il ascultam?
7. SHOULD ar trebui, ar fi cazul
Exprima:
. sfat:
You should talk to him. Ar trebui sa-i vorbesti.
She shouldn't go to that party. Nu ar trebui sa mearga la petrecerea aceea.
. presupunere:
He should still be at home. Ar trebui sa fie inca acasa.
They should be on their way now. Ar trebui sa fie pe drum acum.
8. OUGHT TO ar trebui, s-ar cuveni (forma literara, mai protocolara decat should)
Exprima:
. sfat:
You ought to talk to him. S-ar cuveni sa ii vorbesti.
. presupunere:
He ought be still at home. S-ar cuveni sa fie inca acasa.
9. WILL:
Ca modal apare la toate persoanele si exprima:
. cerere, invitatie deosebit de politicoasa (apare in special cu persoana a II-a in intrebari):
Would you close the window? Ati vrea sa inchideti fereastra?
Would you answer my question, please?Ati dori sa-mi raspundeti la intrebare, va rog?
. actiune repetata:
He would always ask this kind of question Obisnuieste sa puna tot timpul astfel de intrebari.
Nota: Actiunea repetata in mod frecvent, dar in trecut (acum incheiata), poate fi exprimata prin constructia used to = obisnuiam sa.
I used to ask this kind of questions. Obisnuiam sa pun astfel de intrebari.
10. DARE a cuteza, a avea curajl. Ca modal apare in propozitii negative si interogative cu sensul: a indrazni, a se incumeta, a se aventura, a avea indrazneala/neobrazarea.
How dare you? Cum indraznesti?
She daren't say a word. Nu a indraznit sa spuna o vorba.
11. NEED a avea nevoie. Ca modal apare in propozitii negative si interogative cu sensul de a fi nevoie, a trebui:
Need you go now? E nevoie sa pleci acum?
Verbele auxlliare
Sunt verbe cu sens lexical redus si marcheaza modul, timpul, aspectul, persoana si numarul la verbele pe care le insotesc - la fel si forma interogativa a verbelor pe care le insotesc.
TO DO (a face) did, done
Do, did → intra in alcatuirea formei interogative si negative a verbelor la prezent si la trecut.
Do you live in this town? Locuiti in acest oras?
Did he attend this school? A urmat aceasta scoala?
I don't like it. Nu-mi place.
They didn't go. Nu s-au dus.
Nota
. be primeste do la imperativ negativ:
Don't be silly! Nu fi prost!
. have formeaza interogativul si negativul cu do in limba vorbita:
I don't have enough time to do this. N-am destul timp ca sa fac asta.
. do intrebuintat pentru subliniere (pronuntat accentuat):
She does make all her dresses herself Intr-adevar isi face toate rochiile singura.
Do read this letter to me. Citeste-mi, te rog, scrisoarea.
TO BE (a fi) was / were been
. se foloseste la formarea timpurilor conjugarii continue si a diatezei pasive:
He is sleeping.
I am being examined.
He has been informed.
Nota
. interogativul si negativul la Present si Past Tense se formeaza fara do:
Am I= Are you? Is he?
I am not. You are not.
. imperativul se formeaza cu do:
Don't be afraid! Sa nu-ti fie teama!
Do be attentive, please! Fii atent, te rog!
TO HAVE (a avea) had, had
. formeaza structura formelor perfecte (Present Perfect, Past Perfect)
He has read.
He had read.
Nota
. interogativul si negativul la Present si Past Tense se formeaza fara do:
Have I? Have you? I have not.
Had I? Had he? I had not.
Exceptie: ca echivalent modal, to have este insa frecvent folosit cu do (exprima o posesiune ocazionala, nu permanenta: "a primi", "a lua").
Did you have any luhch today? Ai luat masa de pranz astazi?
We didn't have any letters from him. N-am primit o scrisoare de la el.
Why do you have to be there? De ce trebuie sa fii acolo?
Adverbul
Reprezinta partea de vorbire care exprima caracteristica sau imprejurarea unei actiuni. Determina un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Adverbul prezinta doua categorii de clasificare: dupa forma si dupa continut:
1. Dupa forma, adverbele pot fi:
. formate prin adaugarea terminatiei -ly la adjectivul corespunzator:
happilly, extremely, finally, immediately, slowly, truly, nicely, equaly, fully, sincerely, simply
. cu forma identica cu adjectivul corespunzator:
back, deep, direct, early, enough, far, fast, hard, ill, just, late, left, little, long, low, much, more, near, pretty, right, short, still, straight, well, wrong
. cu doua forme (una identica cu adjectivul, cealalta formata prin adaugarea terminatiei -ly la adjectiv) si sensuri deosebite:
deep (adanc) - deeply (profund)
direct (direct) - directly (exact, imediat)
hard (din greu) - hardly (cu greutate, abia)
high (sus) - highly (foarte)
just (chiar, tocmai) - justly (drept)
late (tarziu) - lately (recent, de curand)
near (langa) - nearly (aproape ca)
short (bruusc) - shortly (pe scurt)
2. Dupa continut, exista adverbe:
. de mod, care arata modul in care se desfasoara o actiune (raspund la intrebarea cum?)
fast, hard, badly, easily, shortly
. de timp, care arata timpul cand se desfasoara actiunea (raspund la intrebarea cand?)
lately, ever, never, often, rarely, seldom, sometimes, usually, generally, constantly, today, yesterday, tomorrow, ago, last, next, yet, still, since, before, after
. de loc, care arata locul unde se petrece o actiune (raspunde la intrebarea unde?)
here, there, above, below, up, down, abroad, in, out, everywhere
. interogative:
how?, why?, when?, where?
. de afirmatie si negatie:
yes, of course, certainly, naturally, sure, no, not, at all, by no means
Unele adverbe prezinta restrictii cu privire la pozitia in propozitie.
. adverbele de timp definit (yesterday, today, tomorrow, next week) pot aparea atat la inceputul, cat si la sfarsitul propozitiei:
I shall be able to meet you next week. Va voi putea intalni saptamana viitoare.
She is always asking a lot of questions. Intotdeauna pune o multime de intrebari.
. atunci cand in propozitie apar mai multe adverbe, ordinea lor este fixa:
mod + loc + timp
She sang beautiful at the concert last evening. A cantat frumos la concert aseara.
My brother worked hard at the office last week. Fratele meu a muncit mult la birou saptamana trecuta.
Ca si adjectivele, adverbele prezinta grade de comparatie, urmand aceleasi reguli:
a) gradul pozitiv reprezinta forma de baza a adverbului:
soon, hard, early, quickly, beautifully, importantly
b) gradul comparativ indica imprejurarea prin comparatie
. de inferioritate: not so / as as nu asa de ca
less than mai putin decat
. de egalitate: as as (tot asa de ca)
as hard as as quickly asa
as early as as importantly as
. de superioritate
- adverbele formate dintr-o singura silaba si adverbul early adauga -er la final:
-er than (mai decat)
harder than earlier than
- advberbele formate din doua sau mai multe silabe sunt precedate de more:
more than (mai decat):
more quickly than more importantly than
c) gradul superlativ
. relativ - indica nivelul cel mai inalt sau cel mai redus al unei imprejurari in care se desfasoara actiunea:
- adverbele formate dintr-o singura silaba si adverbul early adauga -est la finalS
the -est (of) (cel mai dintre):
the hardest of the earliest of
- adverbele formate din doua sau mai multe silabe sunt precedate de most:
the most of (cel mai dintre)
the most quickly of the most importantly of
. absolut - indica cel mai inalt nivel al imprejurarii unei actiuni, fara a se mai face comparatie. Se formeaza cu very (foarte)
very hard very quickly
very early very important
Nota: Exista si cateva exceptii la gradul comparativ de superioritate si la superlativ relativ.
Pozitiv Comparativ Superlativ
(mai) (cel mai)
wll better the best
hardly worse the worst
much more the most
little less the least
far farther the farthest (in spatiu)
further the furthest (in timp)
- reprezinta partea de vorbire care face legatura intre doua cuvinte diferite din punct de vedere sintactic: substantivul si articolul sau, verb si complementul sau. In limba engleza, prepozitiile uzuale sunt:
|
about - despre above - deasupra across - peste after - dupa against - impotriva along - de-a lungul among - printre around - in jurul at - la before - inainte(a) behind - in spatele below - sub beside - alaturi |
between - intre beyond - in afara by - langa, de catre concerning - privind despite - in ciuda down - jos except - in afara de for - pentru, de from - de la in - in into - in inside - in interiorul near - langa |
of - de off - de pe, din on - pe, deasupra out - din outside - in exteriorul over - peste, deasupra per - prin, din till - pana to - catre, spre under - sub, dedesubt with - cu without - fara |
Deseori, prepozitiile isi pot schimba sensul in functie de context:
through the window (pe fereastra)
in time (la timp)
for work (la lucru)
by bus (cu autobuzul)
on foot (pe jos)
Alteori, prepozitiile pot aparea dupa verbe, carora le confera un sens diferit fata de intelesul de baza (le transforma in verbe frazale).
to look (a privi) - to look after (a avea grija de);
- to lok for (a cauta);
to go (a merge) - to go on (a continua);
- to go by (a trece);
to make (a face) - to make into (a transforma)
- to make up (a intregi, a fixa, a alcatui, a se farda)
In alte cazuri, prepozitiile pot aparea dupa substantive sau adjective si trebuie retinute impreuna.
at night (noaptea) safe from (ferit de)
at times (uneori) of old (pe vremuri)
at peace (in pace) proud of (mandru de)
by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu)
by the hour (cu ora) on sale (de vanzare)
by the way (apropo) pale with fright (palid de spaima)
Dupa cum se poate observa, problematica prepozitiei in limba engleza cuprinde o mare diversitate de sensuri si functii. expresiile ca atare trebuiesc retinute pe de rost.
Ordinea cuvintelor in propozitie
In limba romana, pozitia partilor de propozitie difera de cea a cuvintelor englezesti in doua privinte:
a) limba romana are mai multe forme flexionare decat limba engleza si deci locul cuvintelor in propozitie nu este atat de important.
Engleza Romana
I never see him there. Niciodata nu-l vad acolo.
(Eu) Nu-l vad niciodata acolo.
(Eu) Nu-l vad acolo niciodata.
(In limba romana, subiectul nu este de obicei exprimat, verbul romanesc fiind marcat formal pentru persoana si numar.)
Engleza Romana
He speaks English well. El vorbeste bine englezeste.
(subiect + predicat + compl.direct + circ.mod.) (subiect + predicat +
circ.mod. + compl.direct)
I saw him at the cinema last night. L-am vazut aseara la cinema.
(subiect + predicat + circ.de loc + circ.de timp) (subiect + predicat + circ.de
timp + circ.de loc)
Ordinea cuvintelor in limba engleza prezinta urmatoarele caractzeristici generale:
- in propozitii enuntiative si exclamative: subiect + predicat + complement
Peter likes Algebra.
How beautiful she is!
- in propozitii interogatice: predicat + subiect + complement
Complementele urmeaza astfel:
complement direct + indirect + complement circumstantial de mod, de loc, de timp
I read the news quickly in the dining room after the dinner.
sub., pred., compl.dir., circ.de mod, circ.loc, circ timp
Nota: Pentru subliniere, putem aseza alta parte de vorbire in pozitie initiala.
After dinner I read the news quickly in the dining room.
- doua sau mai multe complemente de acelasi fel urmeaza regula: de la specific la general.
He lives at 55, Franklin street, Bucharest.
- daca avem in propozitie doua adverbe (de loc si de directie), ordinea este: adverb de directie + adverb de loc
The horse jumped over the fence in the garden.
directie loc
Calul a sarit peste gard in gradina.
- mai multe complemente circumstantiale de timp: se aseaza de la momentul precis la cel general; de regula in ordinea: durata, frecventa, moment.
I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood.
durata frecventa moment
timp precizat perioada generala
- atributul precede partea de vorbire pe care o insoteste:
a good ideea - o idee buna
brick walls - pereti de caramida
a never-to-be-forgotten remark - o remarca de neuitat
Atunci cand un substantiv este insotit de mai multe atribute, ordinea acestoea este mai mult sau mai putin indiferenta.
New, grey, silk stockings. Ciorapi noi, de matase, gri.
Pentru realizarea ritmului propizitiei, unele pot preceda substantivul, iar altele il urmeaza.
Before him was the vast forest, dark, dense and misterious.
In fata lui se afla padurea vasta, intunecata, deasa si misterioasa.
In concluzie:
. Ordinea obisnuita a cuvintelor in propozitia afirmativa este:
subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepozitional + circumstantiale de mod + loc + timp
She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner.
. Ordinea cuvintelor in propozitia negativa este:
subiect + predicat + NOT + complemente
She was not afraid of him.
. Ordinea cuvintelor in propozitia interogativa este:
predicat + subiect + complemente
Was she afraid of him?
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3500
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved
