Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

CAIET DE PRACTICA - RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Despre o estetica a reconstructiei
APA - ELEMENT ESENTIAL AL VIETII
ARZATOARE PE GAZ IN DOUA TREAPTE, CU EMISII REDUSE DE NOx
SUBSTANTE STINGATOARE - Apa, Spuma, Pulberi
CRITICI LA ADRESA TEORIEI MARXISTE
Viata si opera lui Aristotel
Legenda Dochiei
PERTURBOGRAF DIGITAL
Calcul deviz dupa ora tehnologica
TESTUL ARBORELUI

UNIVERSITATEA „ANDREI SAGUNA”

FACULTATEA DE STIINTELE COMUNICARII SI STIINTE POLITICE

SPECIALIZAREA:_RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE_______________




CAIET DE PRACTICA

EXTRAS DIN

REGULAMENTUL PRIVIND CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A PRACTICII PENTRU CICLUL DE LICENTA

I.      Dispozitii generale

Prevederile din regulament respecta cerintele impuse de Legea nr. 288 din 2004 privind organizarea studiilor universitare, Ordinul ministrului nr. 3955 din 9 Mai 2008 privind organizarea stagiului de practica universitara, Carta Universitatii Andrei Saguna, Regulamentul intern de organizare si functionare al institutiei.

Practica este o disciplina obligatorie, a carei durata este reglementata prin planul de invatamant pentru fiecare program de studiu, cu respectarea normelor in vigoare.

Practica se desfasoara in institutii/unitati economice/ unitati de cercetare care au domeniul principal de activitate relevant pentru specializarea studentului. Practica se poate efectua si in cadrul laboratoarelor din facultate sau din alte facultati din reteaua universitara acreditata.

Studentii care sunt angajati pot efectua practica la locul de munca, daca sunt asigurate conditiile pentru acumularea competentelor prevazute in Fisa disciplinei de practica.

Stagiile de practica se organizeaza in baza Conventiei de practica incheiata la nivelul facultatii/catedrei.

In baza Conventiei de practica, institutia gazda asigura, pe toata durata stagiului de practica, indrumarea studentilor prin desemnarea unui coordonator de practica, numit tutore.

II.       Organizarea si desfasurarea stagiului de practica

Activitatea de practica se desfasoara pe baza Fisei disciplinei de practica, elaborata la nivelul catedrei de catre responsabilul de practica pentru programul de studiu.

Studentii au posibilitatea sa opteze intre trei modalitati de efectuare a practicii:

a.       Stagiu de practicǎ la locul de muncǎ pentru cei care lucreaza in domeniul specializarii sau intr-un domeniu apropiat.

b.      Stagiu de practica propus de student; identificarea locului de desfasurare a practicii este obligatia studentului, o provocare si un mijloc de pregatire pentru gasirea unui loc de munca dupa absolvire.

c.       Stagiu de practica propus de universitate; prin facultate/catedra, universitatea faciliteaza obtinerea unor locuri de practica pentru studenti si publica informatiile pe pagina web la adresa www.andreisaguna.ro .

Pentru efectuarea practicii in institutii gazda propuse de student, dupa gasirea locului de practica, studentul inainteaza documentele specifice solicitate de catedra coordonatoare.

Analiza si validarea locurilor de practica se realizeaza de catre responsabilul de practica cu avizul catedrei.

In prima zi de practica, studentul va prezenta institutiei gazda caietul de practica elaborat de catedrǎ, continand documentatia necesarǎ.

Studentii au obligatia de a se prezenta la locul de practica in perioada stabilita, sa respecte regulamentul de ordine interioara impus de conducerea institutiei gazda, sa-si insuseasca cunostintele cerute prin Fisa disciplinei de practica si sa elaboreze proiectul de practica.

Reglementarea activitatii de practica intre student si institutia gazda se poate realiza sub forma unui contract de practica. Studentul isi asuma intreaga raspundere pentru respectarea normelor de organizare si de protectie a muncii specifice unitatii gazda, pe toata durata desfasurarii practicii. In cazul aparitiei unor dispute intre studentul practicant si institutia gazda, acestia pot apela la facultatea de unde apartine studentul, ca sa actioneze ca si mediator, dar partile nu vor implica facultatea in nici un alt mod in desfasurarea contractului de practica incheiat intre ele.

Definirea cerintelor cu privire la locul de practica:

In cadrul stagiului de practica, studentii sunt obligati sa desfasoare activitati cu relevanta pentru domeniul/ specializarea pe care o urmeaza;

Activitatea desfasurata trebuie sa asigure aplicarea in practica a cunostintelor teoretice dobandite in cadrul activitatilor didactice academice. Activitatile desfasurate trebuie sa fie relevante specializarii pentru care studentii se pregatesc.

Institutia gazda trebuie sa numeasca o persoana responsabila pentru activitatea de practica a studentilor – care sa ii asiste pe tot parcursul perioadei;

Rezultatele proiectului elaborat pot fi utilizate de catre institutia in care s-a desfasurat practica;

Contributia financiara a institutiei gazda fata de student poate reprezenta o forma de responsabilizare a ambelor parti cu privire la activitatea de practica desfasurata.

La finalul desfasurarii stagiului de practica, studentul va prezenta caietul de practicǎ cu rubricile specifice completate si semnate, la care se adaugǎ:

a.       Obiectivele de practica

b.      Prezentarea generala a institutiei la care se desfasoara stagiul de practica

c.       Descrierea activitatilor la care studentul a participat

d.      Adeverinta semnata si stampilata de reprezentantul institutiei

Institutia gazdǎ evalueazǎ activitatea studentului, competentele si abilitǎtile dobandite in timpul stagiului prin completarea fisei de evaluare corespunzatoare/ prin eliberarea atestatului de practicǎ

III.           Recunoasterea si evaluarea stagiului de practica

1. Evaluarea competentelor dobandite de student in stagiul de practica se face prin completarea evaluǎrii de cǎtre tutore si prin evaluarea finala realizata prin colocviul de practica, organizat in cadrul universitǎtii.

2. Comisia de evaluare a practicii se numeste la nivelul catedrei coordonatoare, la   inceputul anului universitar.

3. Programarea colocviilor se face de catre catedra care coordoneaza activitatea de   practica.

4 . Evaluarea se realizeaza in baza urmatoarelor elemente:

- Analiza caietului de practica prezentat de catre student; relevanta activitatilor desfasurate in formarea profesionala, in raport cu Fisa disciplinei de practica; deprinderile si cunostintele dobandite, calificativul obtinut la evaluarea in institutia gazda.

- Evaluarea modului de sustinere a raportului de practica in fata comisiei de evaluare

5. Studentilor care repeta anul, indiferent din ce motiv, li se recunoaste practica daca au obtinut la colocviul de practica cel putin nota 6 (sase)

VARIANTE DE PRACTICA DISPONIBILE

(studentul va alege una dintre aceste variante si o va comunica supervizorului inainte de a incepe stagiul de practica)

A.     Studentul lucreaza in domeniu cu relevanta pentru specializarea urmata:

Domeniul de activitate:

Institutia[1]:

Adeverinta ce atesta functia si vechimea in institutie a studentului (se va atasa la anexa).

Caracterizarea studentului de catre seful ierarhic:

Avizul supervizorului si al catedrei

B.   Studentul alege locul de practica:

Institutia in care desfasoara practica

Nume:

Adresa:

Reprezentant legal:

Domeniul de activitate:

Avizul supervizorului:

Datele persoanei cu rol de tutore

Nume si Prenumele:

Functia:

Telefonul:

Programul de lucru propus ( pe saptamani )

S1

S2

S3

S4

S5

S6

Data/limite orare :



Numarul total de ore efectuate:

Certificarea orelor efectuate

Semnatura tutorelui 

C.     Practica se realizeaza prin repartizare de cǎtre universitate:

Institutia in care desfasoara practica

Nume:

Adresa:

Reprezentant legal:

Domeniul de activitate:

Avizul supervizorului:

Datele persoanei cu rol de tutore

Nume si Prenumele:

Functia:

Telefonul:

Programul de lucru propus ( pe saptamani )

S1

S2

S3

S4

S5

S6

Data/limite orare :

Numarul total de ore efectuate:

Certificarea orelor efectuate

Semnatura tutorelui 

FISA DE MONITORIZARE DE CATRE SUPERVIZOR

Nr. crt

Data

Ora

Observatii




FISA DE EVALUARE A ACTIVITATII PRACTICE

COMPETENTELE OBTINUTE

GRADUL DE

EVALUARE

A. Competente instrumental - aplicative:

1. Utilizarea corectǎ a metodelor de lucru alese;

2. Realizarea corectǎ a proiectului si etapelor acestuia;

3. Dezvoltarea abilitǎtilor de relationare(comunicare, lucru in echipǎ)

4.Dezvoltarea altor abilitǎti necesare adaptarii la mediul profesional;

- utilizarea calculatorului si programelor specifice de lucru

- utilizarea limbajului adecvat categoriei de persoane de care se ocupǎ

- utilizarea corespunzatoare a documentelor folosite in institutie( legi, fise, formulare, rapoarte, proiecte, etc)

- utilizarea instrumentelor din dotarea institutiei ( telefon, fax, copiator, calculator, imprimantǎ, programe informatice specifice, etc)

- familiarizarea cu diferite circuite ale: informatiilor, documentelor, deciziilor, raportǎrilor ierarhice, etc., din institutie;

- familiarizarea cu circuitele functionale ale institutiei( pt. evacuare in caz de urgentǎ, pt. diferite materiale biologice si non-biologice, etc);

- utilizarea protocoalelor specifice institutiei (domeniului) – locale, nationale sau europene;

B.   Competente atitudinale

- dezvoltarea atitudinilor empatice fatǎ de persoanele din grupul tintǎ;

- cultivarea responsabilitǎtii individuale, colective si sociale in institutie si fatǎ de grupul tintǎ;

- manifestarea responsabilitǎtii fatǎ de propria persoanǎ, prin insusirea bunelor practici privind sǎnǎtatea, protectia muncii, evitarea activitatilor de mall praxis, de expunere defǎimatoare, etc.;

- promovarea bunului renume al Universitǎtii prin comportamente dezirabile social si diseminarea pozitiva a activitatilor acesteia;

- autoevaluarea satisfactiei muncii in vederea orientǎrii in carierǎ;

- valorificarea potentialelor individuale prin promovarea initiativei si creativitǎtii, armonizǎrii climatului de lucru, optimizarii si eficientizarii activitatii in institutie.

Semnatura tutorelui

CHESTIONAR DE EVALUARE A STAGIULUI DE PRACTICA

( Se completeaza de catre student, la finalizarea stagiului de practica, exprimand concis, in cateva propozitii, raspunsurile la intrebarile ce urmeaza. Aceste pareri vor contribui la cresterea calitatii organizarii si efectuarii activitatii practice in anii universitari ce urmeaza.)

Cum apreciati metoda de repartizare pentru activitatea de practica a studentilor? ……………………………………………………………………………………………….

Domeniul in care v-ati desfasurat practica v-a oferit pregatirea aplicativa pentru activitatea profesionala preconizata?

Considerati ca unitatea in care ati lucrat in aceasta perioada a raspuns asteptarilor Dvs. privind volumul, particularitatile si calitatea activitatilor?

Apreciati ca v-ati dezvoltat suficiente competente aplicative si atitudinale solicitate de profesiunea dumneavoastra viitoare?



Cum evaluati calitatea sprijinului acordat de tutore in timpul efectuarii practicii?

Cum apreciati activitatea de suport, indrumare si monitorizare a supervizorului?

Numiti in ordinea importantei trei competente pe care credeti ca le-ati perfectionat cel mai mult in acest stagiu.

EVALUAREA FINALA

COLOCVIUL DE PRACTICA

A.     Verificarea modului de prezentare a documentelor cuprinse in caiet. (maxim 2 puncte Nota………………………………

B.     Verificarea corectitudinii proiectului elaborat, evaluand toate etapele cerute, precum si respectarea recomandarilor de redactare. (maxim 3 puncte

Nota……………………………… 

C.     Evaluarea eficientei profesionale si elementelor de orientare in cariera oferite de institutia gazda prin orientarea proiectului si competentelor. (maxim 1,5 puncte

Nota………………………………

D.     Verificarea unor competente/ abilitati dintre cele confirmate de tutore. (maxim 1,5 puncte

Nota………………………………

E.       Aprecierea autoevaluarii si propunerilor formulate de student in proiect si in chestionar. (maxim 0,5 puncte)

Nota………………………………

F.       Evaluarea utilitatii stiintifice, sociale sau materiale a activitatii aplicative globale a studentului. . (maxim 1,5 puncte)

Nota………………………………

Comisia de examinare:

NOTA FINALA……………

Data…………………………………..

Strategiile europene reprezinta orientari veriticale pentru elaborarea politicilor publice nationale. Pentru o serie de prioritati ale UE, aprobate la nivel politic, statele membre elaboreaza documente de raportare, planuri de actiune existand chiar misiuni de verificare ale Comisiei Europene optionale (ca in cazul Strategiei pentru Dezvoltare Durabila) sau obligatorii (ca in cazul Strategiei Lisabona). S-a dovedit ca, pentru Romania convergenta cu prevederile acestor strategii reprezinta oportunitati pentru a realiza schimbari structurale care in alte conditii ar fi intarziat. Din acest motiv, este necesar ca structura institutionala care este responsabila cu coordonarea afacerilor europene, avand in vedere pozitia sa neutra, sa poata coordona, dupa caz, dar si sa monitorizeze implementarea acestor strategii. In plus, aceasta structura va fi responsabila cu introducerea noilor reglementari europene in legislatia romaneasca daca aceste reglementari au caracter larg intersectorial (un exemplu poate fi Directiva Servicii) urmand ca apoi, dupa incheierea constructiei institutionale, responsabilitatile sa fie delegate pastrandu-se numai rolul de coordonator national.

Partidul Na ional Liberal a lansat luni, in prezenta candidatilor la alegerile pentru Parlamentul European, Platforma de actiune a europarlamentarilor PNL: Europa liberala lucreaza pentru Romania.

Demersul PNL arata seriozitatea cu care liberalii abordeaza nu numai competitia pentru Parlamentul European, dar si activitatea pe care viitorii nostri reprezentanti in PE o vor desfasura in urmatorii cinci ani. Prin documentul politic lansat astazi, candida ii PNL demonstreaza ca tiu sa se raporteze la marile teme de dezbatere ale viitorului mandat al Parlamentului European i stiu ce au de facut pentru ca institutiile Uniunii Europene sa fie cu adevarat de folos romanilor. Misiunea europarlamentarilor PNL va fi de a face Parlamentul European, institutiile europene sa lucreze in folosul romanilor.

Europarlamentarii care vor reprezenta PNL in Parlamentul European vor pleca la Bruxelles cu un mandat clar stabilit:
- Sprijin european pentru intreprinderile mici si mijlocii. Reamintim ca in Romania, 90% din noile locuri de munca sunt create de IMM-uri.

- Sprijin european pentru sectorul agricol. Guvernul Basescu-Geoana si ministrul Sarbu nu au fost in stare sa obtina de la institutiile europene ajutorul de care era nevoie. Au intarziat in primul rand sa acorde subventiile directe catre agricultori si nu s-au atins de fondurile de dezvoltare rurala. Europa are nevoie sa auda un mesaj mai inteligent, un mesaj liberal din partea Romaniei in privinta agriculturii. Astfel, cei aproape doua milioane de agricultori romani, care formeaza un procent semnificativ din economia noastra vor fi lasati in voia sortii.

- Sprijin pentru muncitorii romani de peste hotare. Este important sa ii trimitem la Bruxelles pe acei oameni care s-au luptat si pana acum sa puna capat discriminarilor din tari precum Italia, care au ignorat fara rusine standardele europene in domeniul muncii si al liberei circulatii a fortei de munca. Pana cand Romania va avea un guvern capabil sa imbunatateasca mediul economic de acasa, asa incat romanii de peste hotare sa se poata intoarce, trebuie sa avem avocati puternici la Bruxelles, care sa ne apere interesele si drepturile.

- O politica inteleapta cu privire la Republica Moldova, care sa faca posibila democratizarea si integrarea ei europeana. Misiunea viitorilor europarlamentari liberali va fi sa desfasoare o campanie inteligenta in sprijinul integrarii europene a Republicii Moldova, integrare care sa fie conditionata de procesul de democratizare, de reformele in justitie, in legislatia electorala si in domeniul audio-vizualului.

- Protectia drepturilor omului, a libertatilor cetatenesti i a vietii private. Prea de multe ori in ultimii ani am asistat la discutii privind interceptari telefonice, intruziunea serviciilor de informatii in viata politica si economica, accentuarea unor forme de control politienesc sub pretextul luptei impotriva terorismului sau criminalitatii, forme de justitie politica. Europa trebuie sa insemne si respectarea unor standarde democratice, incompatibile cu astfel de manifestari.

Europa liberala lucreaza pentru Romania! Acesta este mandatul europarlamentarilor nostri.

Aflata in campanie electorala in judetul Constanta, europarlamentarul PNL Ramona Manescu a sustinut astazi, 23 mai 2009, in Sala de Conferinte Ovidius a Hotelului IBIS, o conferinta de presa alaturi de candidatul PNL Constanta la alegerile pentru Parlamentul European, Doina Carp, presedintele filialei Constanta a Partidului National Liberal, deputatul Gheorghe Dragomir, senatorul Puiu Hasotti si managerii de campanie la nivel judetean, Ovidiu Cupsa, si la nivel municipal, Andrian Mihei.

La intalnirea cu reprezentantii mass-media, europarlamentarul Ramona Manescu a declarat ca, in cele doua saptamani de campanie electorala, a avut o serie de intalniri directe „atat cu oameni din mediul rural cat si din mediul urban, care si-au aratat deschiderea fata de modul in care poate sa ii ajute Parlamentul European”.

Ramona Manescu a amintit ca, in perioada mandatului, a reusit sa aiba un dialog foarte bun cu autoritatile locale privind sprijinul acestora in derularea proiectelor depuse pe accesarea de fonduri structurale, astfel incat oamenii au reusit sa primeasca finantarile si sa demareze proiectele. „De aceea, mi-a fost foarte usor sa merg in campania electorala in randul oamenilor”, a afirmat candidatul PNL pentru un nou mandat de europarlamentar.

Distinsa cu premiul „Europarlamentarul anului 2008” la categoria educatie si cultura, Ramona Manescu a anuntat ca, in mandatul viitor, activitatea sa in Parlamentul European se va axa, mergand pe principiul continuitatii, tot pe probleme de educatie si dezvoltare regionala. „In cadrul procesului de dezvoltare regionala, un rol important il are la noi in tara Dunarea si Portul Constanta prin facilitarea transportului si comertului dintre Marea Neagra si Europa Occidentala. De aceea, doua proiecte importante, pe care le voi sustine in Parlamentul European, ar putea transforma Romania in Coridorul Logistic al Europei Centrale si de Est: dezvoltarea Portului Constanta in calitate de poarta estica a Europei si dezvoltarea punctelor logistice din Romania care ar forma Coridorul Logistic al Europei Centrale si de Est”, a subliniat europarlamentarul liberal.

Prezent la conferinta de presa, senatorul Puiu Hasotti a tinut sa ii multumeasca public Ramonei Manescu pentru buna colaborare, „pentru ca, in calitate de lider al grupului parlamentar liberal din Senat, am tinut legatura in permanenta, avand in vedere ca toata legislatia romaneasca trebuie sa transpire a Bruxelles”.

Pe de alta parte, candidatul PNL Constanta pentru alegerile europarlamentare, Doina Carp, a declarat ca toti membrii Partidului National Liberal aflati pe lista pentru alegerile europarlamentare, dar care nu vor ajunge in Parlamentul European, ar trebui sa formeze pe viitor un grup care sa informeze cetatenii despre activitatea reprezentantilor PNL la Bruxelles. „Este foarte bine sa se stie care este activitatea europarlamentarilor nostri pe toata perioada mandatului, cat de activi sunt. De asemenea, trebuie sa aratam ca Parlamentul European ne reprezinta pe noi romanii la nivelul Europei si ca ceea ce se intampla acolo nu este dusmanul nostru, ci de fapt este o unealta care ar putea, daca este bine folosita, sa ne permita sa ne integram mai usor in aceasta formidabila constructie europeana”, a afirmat Doina Carp.

La randul sau, presedintele filialei Constanta a Partidului National Liberal, deputatul Gheorghe Dragomir, a declarat in conferinta de presa ca in perioada care a mai ramas pana la alegerile europarlamentare, liberalii constanteni vor incerca sa ii convinga pe cetatenii judetului Constanta sa se prezinte pe 7 iunie la vot. „Vrem sa ii convingem pe cetateni de importanta Parlamentului European, de aceea ne vom concentra toata atentia pentru a-i convinge pe cetateni sa se prezinte la urne. Este foarte important sa ii trimitem pe oamenii valorosi din PNL in Parlamentul European”, a mai spus liderul PNL Constanta.

In alta ordine de idei, presedintele filialei Constanta a Partidului National Liberal, deputatul Gheorghe Dragomir, a remarcat faptul ca, la fel ca in campaniile electorale precedente, reprezentantii celor doua partide de guvernamant intoxica opinia publica numai cu minciuni care vor ramane, la fel ca si pana acum, doar vorbe goale. „Am fost anuntati de curand de premierul Emil Boc ca economia isi revine, ca vom trai din ce in ce mai bine, dar vom descoperi dupa 7 iunie ca ne confruntam cu aceeasi criza. In perioada urmatoare va trebui sa fim foarte atenti si cu ochii pe cei care ne guverneaza pentru ca si acum au venit tot cu promisiuni, cu aceleasi minciuni ca cele din campaniile trecute, cand toate au ramas doar vorbe goale. Sunt foarte curios sa vad daca promisiunile premierului Boc vor deveni realitate, pentru ca din pacate bugetul national sufera mai departe, iar incasarile la buget sunt la fel de proaste”, a concluzionat deputatul Gheorghe Dragomir.

Dupa conferinta de presa, europarlamentarul liberal Ramona Manescu, a participat, alaturi de liderii PNL Constanta, la o intalnire cu aproximativ 200 de membri si simpatizanti ai PNL, dar si cu persoane fara apartenenta politica, dornice sa poarte un dialog despre importanta si rolul Parlamentului European.

Intalnirea a fost urmata de un mars pe strazile municipiului Constanta unde europarlamentarul PNL Ramona Manescu, candidatul PNL Constanta la alegerile pentru Parlamentul European, Doina Carp, presedintele filialei Constanta a Partidului National Liberal, deputatul Gheorghe Dragomir, senatorul Puiu Hasotti, managerii de campanie la nivel judetean, Ovidiu Cupsa, si la nivel municipal, Andrian Mihei si alti membri ai organizatiei judetene PNL Constanta au stat de vorba cu cetatenii pentru a-i indemna sa se prezinte pe 7 iunie la urne si sa voteze lista PNL pentru Parlamentul European.

Dupa ce greva dascalimii si-a domolit galopul pana la nivelul unui trap usurel saltat spre o linie de sosire iluzoriu mangaiata de promisiuni ministerialo-sindicaliste, sarbatoreste s-a trecut la sustinerea tezei cu subiect unic la limba si literatura romana. Emotiile scolarilor, deja tocite de asteptarea evenimentului, s-au stins odata cu subiectele festivist oferite spre rezolvare.

Ca si cand nu le-ar fi fost de ajuns stresul si harababura la care au fost supusi de jocul sindical 'uite teza-nu e teza', elevii au fost bataia de joc a angajatilor Ministerului Educatiei care au intocmit subiectele pentru clasa a VIII-a. Comisia ministeriala care le-a elaborat a avut curajul, cam inconstient, sa aleaga schita de la 1900 a lui nenea Iancu intitulata 'Triumful talentului', in care este vorba despre substituirea de nume si identitati intre Ghita Nitescu si Nita Ghitescu, in tentativa lor de a se angaja copisti la un minister. Evident - ca si in schita examinatorul ministerului - comisia ministeriala care a redactat subiectul tezei a gresit si ea. Si iata, Caragiale e cu noi!

Dar ministerul Ecaterinei Andronescu nu-si terminase reprezentatia. Dupa comiterea gafei, principala sa grija a fost sa-l acopere pe faptas. Nici ministresa Cati, nici colaboratorii ei nu au vrut sa spuna clar cine a gresit. In astfel de momente ne aducem aminte ca, in campania electorala, doamna profesor universitar Ecaterina Andronescu s-a bucurat de recomandarea 'Garantat Vanghelie'

Sa nu uitam ca Ecaterina Andronescu a fost una dintre persoanele care au initiat Legea majorarilor salariale cu 50%, devenind astazi ministru al Educatiei care nu isi respecta promisiunile.

Ce poate intelege un profesor cand in 2008 doamna Andronescu plangea la tribuna Parlamentului cerand 50% majorari salariale, dupa care afla ca aceeasi doamna Andronescu, prin aceasta majorare, ar crea discriminari in interiorul sistemului de invatamant? Apoi, profesorul constata socat ca in 2009 doamna Andronescu, devenita ministru, nu ii mai da nimic! Ecaterina Andronescu dovedeste astfel ca este cel mai slab ministru al Educatiei al tuturor timpurilor, avand o functie care o depaseste atat intelectual cat si managerial.

Aflata la sefia Ministerului Educatiei, doamna Andronescu nu a adoptat nici macar un program constructiv pentru educatie. Mai mult, Guvernul din care doamna ministru Andronescu face parte, a alocat educatiei sub 6%, a retras banii pentru investitii, nu a majorat salariile si ameninta profesorii cu restructurarea.

In schimb, Cabinetul Boc a prevazut in proiectul de buget pentru Ministerul Culturii cu 50% mai multi bani pentru salariile preotilor, ale profesorilor la facultatile de teologie si ale personalului neclerical. Totodata, in timp ce vor primi bani pentru constructie 806 lacase de cult, va fi finantata de la buget construirea a doar 242 scoli generale, licee si gradinite, 36 de spitale si 37 de camine culturale.

De aceea, o invit pe doamna ministru Andronescu sa indeplineasca o ultima promisiune: sa demisioneze, asa cum singura a declarat ca ia in calcul sa-si depuna demisia, ca urmare a rectificarii negative de 676 de milioane de lei aplicata invatamantului, sustinand ca functia din guvern nu a reprezentat pentru domnia sa o tentatie.

Liberalii tomitani au abordat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, aspectele ce tin de organizarea campaniei PNL Constanta in contextul alegerilor pentru Parlamentul European. La eveniment au participat consilierul local Ovidiu Cupsa, care va coordona campania la nivel de judet, Andrian Mihei, care o va gestiona in municipiu, precum si deputatul George Dragomir, presedinte al Organizatiei Judetene a PNL. Potrivit declaratiilor lui Cupsa, actuala campanie nu isi propune „sa insulte inteligenta electoratului” prin promisiuni, scopul fiind acela de a mobiliza electoratul de dreapta si, deopotriva, pe cei care, dezamagiti de clasa politica, nu au mai iesit la vot in ultimii ani.
Fostul deputat Mihei a tinut sa precizeze ca, in ceea ce priveste strict actiunile de campanie, PNL va organiza o caravana de informare in judetul Constanta si, de asemenea, o serie de intalniri cu membrii organizatiilor locale din judet, care vor avea loc, potrivit explicatiilor sale, in Medgidia, Mangalia, Baneasa, Navodari. O astfel de reuniune a avut loc deja la Harsova, in cursul acestei saptamani. Totodata, Mihei a anuntat o serie de intalniri cu alegatorii in pietele si parcurile Constantei. Nu in ultimul rand, penelistul a precizat ca tot in contextul campaniei pentru PE, PNL Constanta va incepe difuzarea a ceea ce el a numit „buletin informativ”, al carui nume va fi „Constanta liberala”. Prezent, ieri, la conferinta de presa, deputatul George Dragomir a anuntat faptul ca, in curand, PNL Constanta va demara actiunea de strangere de semnaturi necesare abrogarii prevederilor Ordonantei de Guvern care face referire la impozitul forfetar. De precizat este ca, la nivel national, liberalii trebuie sa stranga un milion de semnaturi pentru sustinerea acestui demers.

Averea Regelui Mihai I, redobandita in urma retrocedarilor din ultimii ani, ar putea sa-l propulseze pe fostul suveran intr-o pozitie fruntasa din topul celor mai bogati romani. Patru castele cu un total de peste 450 de camere, aproape 20.000 de hectare de padure, trei imobile si un teren in Bucuresti, un imobil in Versoix-Elvetia, un imobil si terenuri in Poiana Tapului, cateva cabane si cantoane in Azuga-Predeal, zeci de km de drumuri forestiere etc. Valoarea reala a tuturor acestor bunuri, reintrate in proprietatea Regelui Mihai, este inca necunoscuta.

 Ea poate fi doar aproximata deoarece, spre exemplu, in cazul unuia dintre castele (Peles) nu poata fi facuta usor o astfel de evaluare, daca tinem cont de faptul ca valoarea de patrimoniu a acestuia este… inestimabila. Cu toate acestea, avocatii Casei Regale au cazut de acord cu Guvernul Romaniei asupra unei sume in schimbul careia sa renunte la drepturile de proprietate asupra domeniului Peles (castelele Peles, Pelisor si Foisor). Suma, modica de altfel, era de 30 milioane de euro. Chiar si asa, reprezentantii statului roman nu au cazut de acord cu regele asupra acestui schimb. Ulterior, mare parte din mosia regala Peles a fost retrocedata fostului proprietar, la fel ca si alte bunuri care i-au fost confiscate de regimul bolsevic instalat in Romania la sfarsitul anilor ‘40.

Pentru a prezenta o situatie exacta a averii Regelui Mihai, am solicitat avocatului Casei Regale o lista cu proprietatile retrocedate fostului suveran. Am fost refuzati politicos, dar ferm, domnia sa precizand ca nu are o astfel de lista, dar ca, in cazul in care am face noi o lista, pe baza datelor publice, am putea purta o discutie pe aceasta tema. Discretia Casei Regale cu privire la proprietatile recuperate este de neinteles cata vreme avem de-a face, aici, cu revendicarea indreptatita a unor proprietati confiscate de comunisti. Acesta este si motivul pentru care am recompus, din informatii publice, averea fostului suveran.

Pelesul, ca Gioconda

Conform evaluarii noastre, averea imobiliara a Regelui Mihai depaseste 310 milioane de euro. Prezentam intr-un tabel, lista cu proprietatile revendicate si obtinute de Regele Mihai in ultimii ani, precum si o evaluare aproximativa a acestor proprietati. Precizam ca, in mai multe cazuri, valoarea asociata de noi uneia dintre proprietati este pur orientativa. Aceasta deoarece nu am avut la dispozitie, indeosebi in cazul terenurilor revendicate, pozitionarea exacta a acestora. De asemenea, in cazul Castelului Peles, spre exemplu, parerile sunt impartite.

Conform unei declaratii a lui Emil Giurgiu, aparute in revista „Bilant“, “numai printr-o licitatie s-ar putea stabili clar cat face”. A incerca sa pui o valoare castelului Peles “este ca si cum ai incerca sa spui cat valoreaza Gioconda”. Facand abstractie de valoarea de patrimoniu a Pelesului, un pret de pornire, in cazul unei licitatii a constructiei, ar putea fi fi de 9,6 milioane de euro, iar a terenului aferent acestuia de 18 milioane de euro. Iata argumentele lui Emil Giurgiu, aparute in publicatia amintita: “Totusi, daca am incerca intr-un mod barbar sa desfacem pretul terenului de cel al cladirii si socotind cu numai 30 euro metrul patrat, ajungem la o suma cat se poate de serioasa pentru cele 60 de hectare: 18 milioane de euro. Cel putin. Iar pentru constructie, organizand o licitatie internationala, s-ar obtine cu modestie, tinand cont ca Romania nu este Franta sau Germania, un pret de strigare de la cel putin 3.000 euro/mp in sus”.

 Pe de alta parte, in revista „Capital“ a fost avansata o alta valoare estimativa a Pelesului, adica 150.000.000 euro. Argumentele avansarii unei asemenea cifre sunt insa mult mai apropiate de realitate: “Arhitectura, finisajele si dotarile exceptionale, cadrul natural deosebit, si, nu in ultimul rand, istoria si notorietatea sa ar putea face ca domeniul Peles sa fie printre cele mai valoroase din lume”. Deoarece castelul Bran a fost estimat de revista „Forbes“ la pretul de 140 milioane de dolari, valoarea estimata de „Capital“  pentru Peles pare a fi mai apropiata de realitate.
7

Anuntate acum un an, investigatiile privind conturile lui Ceausescu si banii ICE Dunarea sunt ingreunate de refuzul unora dintre cei care au lucrat in sistem de a coopera, afirma surse din comisiile de ancheta.

Cele doua comisii sunt formate din cate cinci parlamentari, care vor prezenta rapoarte anul viitor. „Am cerut SRI si SIE ordinul care reglementa circuitul valutar in Romania, precum si organigramele serviciilor speciale. Raspunsul a fost <<nu mai sunt documente>>”, a declarat Cutas.  Comisia a audiat zece fosti angajati din ICE Dunarea, firma de comert exterior a Securitatii, si Banca Romana de Comert Exterior, care sustin ca Nicolae Ceausescu nu a avut un cont special, spune Cutas. De asemenea, parlamentarii nu au obtinut date care sa arate ca, dupa 1989, ar fi fost deturnati bani.

1990: 2 miliarde de dolari pe „plus”

„Cele doua miliarde de dolari inregistrate pe plus la ICE Dunarea in decembrie 1989 au fost utilizate din 1990 de noul Guvern”, a declarat senatorul. Intreprinderea realiza venituri din comisioane si intermedieri in operatiunile de import-export ale firmelor romanesti. Surse din comisia ICE Dunarea ne-au declarat ca au fost audiati douazeci de fosti angajati ai BRCE, ICE Dunarea si ofiteri de Securitate din alte unitati. Concluzia preliminara este ca nu au fost bani deturnati, iar contractele externe ale firmei Securitatii au fost preluate, dupa 1989, de noul Guvern, afirma sursele citate.

Parlamentarii declara ca banii nu treceau numai prin conturi. „Cineva de la ICE Dunarea mi-a povestit despre o operatiune cu <<cash>>. A avut de adus 2 milioane de dolari din India si a calatorit cu ei, intr-o geanta. Ajuns in Romania, i s-a parut ca ceva e in neregula. Lipseau 100 de dolari. A numarat banii de cinci-sase ori pana a vazut ca erau doua bancnote lipite. Inchipuiti-va cum e sa numeri 2 milioane de dolari in bancnote de 100…”, a povestit Cutas, dorind sa arate ca angajatii traiau cu teama de a nu fi suspectati ca fura din bani..

Membrii comisiilor spun ca au intalnit putini oameni dispusi sa vorbeasca. „Fiecare povesteste ce isi aduce aminte. Unii se fac ca nu stiu, altii chiar nu stiu”, au spus surse din comisia ICE Dunarea. „Aveam o lista initiala foarte lunga, dar unii nu mai sunt in viata, iar altii nu sunt dispusi sa dea declaratii. De exemplu, pe un fost ofiter de la Directia Aport Valutar Special  l-am cautat vreo luna. Ba a zis ca e plecat intr-o deplasare, ba ca merge sa isi astepte fiul la aeroportPana la urma, l-am audiat”, a declarat Cutas. Cei care au venit la Parlament au cerut ca numele lor sa nu fie facute publice, iar presa sa nu fie anuntata, declara senatorul PC.

Amintiri din Epoca de Aur

Ajunsi la comisie, unii dintre cei audiati au povestit si amanunte din viata familiei Ceausescu. Cutas a relatat ca fiul cuplului, Nicu Ceausescu, nu umbla cu bani, ci cheltuielile lui erau acoperite de ambasadele Romaniei din tarile unde se ducea. Din marturii a mai reiesit ca sotii Ceausescu se ocupau personal ca reprezentantii ambasadelor sa nu cheltuie din valuta. “Un <<fost>> ne-a povestit ca, la o vizita a Elenei Ceausescu la Londra, a fost foarte uimita de cat de bune sunt rosiile de la masa. A intrebat de unde sunt. Angajatii ambasadei le cumparasera din piata de la Londra, deoarece, inaintea vizitei vazusera ca nu mai sunt-de obicei erau aduse din tara. Elena Ceausescu a facut un scandal monstru, intreband de ce se cheltuie valuta tarii. Ulterior, ambasadorul si-a pierdut postul”, a povestit Cutas.

Stejarel Olaru: E o munca titanica

Investigatiile au fost cerute de liderul PC Dan Voiculescu, acuzat inca de la inceputul anilor 90 de implicare in deturnarea fondurilor, informatii pe care le-a negat. Suspiciunile veneau din faptul ca Dan Voiculescu a lucrat inainte de ‘89 ca director la Crescent, firma care facea afaceri cu ICE Dunarea.

Incepute inca dupa Revolutie, toate anchetele referitoare la fondurile familiei Ceausescu si ale Securitatii s-au impotmolit. Potrivit procurorului militar Dan Voinea, Parchetul General e locul unde pot fi gasite documente. Chestionat de HotNews.ro, istoricul Stejarel Olaru spune ca pentru a afla adevarul e „o munca titanica, ce ar putea dura intre trei si cinci ani de zile”. Trebuie vazut cati bani controla Nicolae Ceausescu, prin institutiile de stat si firmele Securitatii, si cine a folosit aceasta avere, declara Olaru.
 
„Obiectiv vorbind, o comisie parlamentara nu poate sa duca aceasta munca la capat. Trebuie cerute informatii din mediul bancar elvetian, trebuie cercetate arhivele ICE Dunarea, trebuie gasite date la BCR (care a preluat arhiva BRCE), trebuie gasite informatii in dosarele serviciilor de informatii, trebuie accesate date de la comisia Parchetului General infiintata in urma cu cativa ani”, considera istoricul.

 „Pentru a face o astfel de investigatie, e nevoie de oameni specializati, care sa faca inclusiv deplasari in strainatate. Parlamentarii nu au nici timpul si, probabil, nici expertiza necesara”, sustine istoricul Stejarel Olaru. Variante ar fi: o comisie formata din mai multe institutii ale statului ori angajarea unei firme de audit

Recuperatorii straini s-au lasat pagubasi

In 1990, Guvernul roman angajase o firma canadiana de audit pentru a da de urma conturilor lui Ceausescu si ale Securitatii. Expertii de la „Peat Marwick Thorne”s-au oprit la usa Parchetului General, care nu le-a dat documentele solicitate. Mai multe comisii, de la parlamentare pana la una a Parchetului, au reluat ulterior munca, insa fara niciun rezultat.

„Am gasit numai taieturi din ziare”, spune senatorul Cutas despre raportul comisiei parlamentare din 1992. Intervievat cincisprezece ani mai tarziu, intr-un birou din „ctitoria” lui Ceausescu, Casa Poporului, Cutas da din umeri: „Trebuie sa cautam si la Arhivele Nationale, dar e mult de munca, pentru ca trebuie sa stii ce sa cauti. Cred ca trebuie sa angajam un expert”.

Donatori cu sange albastru

Regele Carol I. Protector si presedinte de onoare al Academiei Romane, primul rege al Romaniei, i-a acordat o importanta deosebita, vazand lipsurile cu care se confrunta la vremea respectiva, in primii ani de domnie ai lui. Academia nu avea fonduri nici macar sa-si tipareasca lucrarile, ceea ce l-a determinat pe rege sa-i ordone ministrului instructiunii publice, Dimitrie Bratianu: „Trebuie neaparat si numaidecat sa puneti la dispozitia Academiei o mie de galbeni; lipsa de bani a oprit azi toate lucrarile. De nu puteti dispune de aceasta suma, o veti lua din lista mea civila”. Cand si-a intocmit testamentul, in 1899, regele Carol I si-a amintit din nou de Academie, punand-o in fruntea listei de institutii care urmau sa imparta 12 milioane de lei din averea sa: „Aceasta suma va fi distribuita precum urmeaza: 1) Academiei Romane, sase sute mii lei ca capital pentru publicatiuni”, a scris suveranul.

Regele Ferdinand si fiul lui Carol I si-a lasat amprenta asupra dezvoltarii Academiei, din pozitia de presedinte de onoare si protector, functii conferite de statutul sau de rege. In 1926 a hotarat „sa se acorde anual suma de un milion de lei ca ajutor pentru biblioteca si publicatiunile Academiei Romane”. Acesti bani au ajuns la destinatia lor stabilita de lege pana in 1940. In testament, Ferdinand a trecut si Academia printre institutiile care urmau sa imparta 50 de milioane de lei, „pentru ca, din venitul meu, sa serveasca pentru cercetari asupra unor chestiuni economice romanesti”. Regele Carol al II-lea. Considerat autorul „celei mai insemnate donatiuni pe care statul a facut-o Academiei Romane de la intemeierea ei” de catre chiar forul institutiei. Regele, care se autointitula „voevod al culturii”, a donat 200 de milioane de lei din Fondul Cultural Regele Carol al II-lea, in valoare de 1,3 miliarde de lei. „Cota de 200.000.000 lei, renta 4% perpetua si netransmisibila, fixata Academiei Romane fiind definitiv atribuita, va putea fi sporita de «Comitetul national de indrumare», dar in nici un caz nu va putea fi redusa”, aparea scris in decretul-lege pentru infiintarea Fondului Cultural Regele Carol al II-lea.

Situatia in economia lumii  1918-1939
1. Consecintele primului razboi mondial
- au fost mobilizati 65 milioane oameni
- peste 9 milioane au fost ucisi
- 7 milioane au ramas infirmi
- 15 milioane au fost raniti
- 5 milioane au fost dati disparuti.
Au pierit in lupta sau in imprejurari de razboi:
- peste 2,7 milioane germani
- 1,7 milioane francezi
- 1,5 milioane austro-ungari
- 930 mii britanici
- 750 mii italieni
- circa 1 milion romani.
A scazut numarul nasterilor in vreme de razboi, astfel ca pierderile demografice s-au ridicat, si pe aceasta cale, la multe milioane. Razboiul a adus dupa sine mari distrugeri materiale in Franta, Rusia, Belgia, Romania, Serbia, Germania, s.a. Marea Britanie si in mod deosebit SUA nu au cunoscut pierderi pe teritoriul lor. Cheltuielile beligerantilor s-au ridicat la 273 miliarde $ la valoarea dolarului dinainte de 1932, din care 200 miliarde $ din
partea Antantei si 73 miliarde din partea Puterilor Centrale.
'Aruncarea' unei mari parti din eforturile de razboi asupra guvernelor urmatoare a dus la o evolutie economica negativa, urmand  pe cativa ani imediat postbelici  o perioada de inflatie, imprumuturi interne si externe, frapante dezechilibre, s.a. A sporit mult puterea economica a SUA. Dupa razboi, toate marile tari europene datorau sume importante americanilor. Grupul tarilor din Antanta datora peste 10 miliarde $.
2. Etapele dezvoltarii economiei mondiale pana in 1929
a) Perturbarile generate de razboi si consecintele sale au dus la o grava criza de supraproductie in 1920-1921 in tari ca SUA, Canada, Japonia  care aveau produse si resurse pentru care sperau un debuseu in 'Vechiul Continent'  in vreme ce tarile europene, confruntate cu marile probleme
financiar-monetare ale refacerii economiei, nu puteau absorbi acest surplus, mai ales ca aveau si un consum redus.
b) Productia creste din 1921 pana in 1929, in special intre 1924-1929 inregistrandu-se o apreciabila stabilizare a dezvoltarii. Productia industriala in 1929 fata de 1925: 114% in SUA, 113% in Anglia, 130% in Franta, etc.
Repere cu privire la cresterea productiei industriei de metale.
Aproape jumatate din productia mondiala de otel era data de
SUA, 15% Germania, 8% Anglia, 8% Franta, 3,3% Belgia, 2% Luxemburg, 1,9% Japonia, etc.
In SUA se vadesc situatii puternic pozitive:
- investitiile au depasit 20% din produsul national brut;
- s-a dublat productia in industria prelucratoare, de energie
electrica, etc.
- a sporit productia de automobile, ceea ce a antrenat o crestere
a cererii de otel, petrol, cauciuc, etc.
3. Criza economica din 1929-1933
Aceasta, avand cauze in ciclicitate in fluctuatiile intrinseci ale activitatii economice, dar si intr-o dezvoltare ce a supralicitat consumul, a zguduit lumea si a cuprins toate ramurile de activitate. A izbucnit in Wall-Street, in 'Joia Neagra', 24 octombrie 1929. Actiunile s-au prabusit, falimentele au inceput sa 'curga' in lant.
Productia industriala a marilor state a scazut in medie cu 65%. Fata de 1929, in 1933 productia industriala a SUA a scazut cu 65%, a Angliei cu 86,1%, a Germaniei cu 65%, a Frantei cu 77%. Anul 1932 a fost an de apogeu al crizei. Erau 30 milioane someri in tarile dezvoltate, iar salariile scadeau abrupt. Criza din industrie a fost insotita de o criza in agricultura, practic in toate domeniile. SUA, Germania, Anglia, Franta, Japonia, alte state, practic toate statele europene  evident, Romania, pe urma in Asia, America de
Sud, etc. au fost puternic lovite de criza.
Principalele cauze ale crizei
- ciclicitatea tehnologica a productiei, generata de schimbarea mijloacelor tehnice, a surselor de energie, etc.;
- productia fara acoperire si blocajul financiar;
- scad preturile si se distrug produse spre a nu fi generata o scadere si mai mare de preturi (un procedeu pe cat de simplist, pe atat de pagubitor).



Institutiile/ unitatile economice/ unitatile de cercetare in care se desfasoara practica studentilor sunt numite, in continuare, „institutii gazda”.

Datele institutiei: nume, adresa, telefon/fax, reprezentant legal.

Legenda: Intr-o masura: 5- foarte mare ; 4- mare; 3-satisfacatoare; 2- mica; 1- nesatisfacatoare (deloc).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3133
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site