Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

EMIL DÜRKHEIM

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ICONS - yahoo messenger - emoticons pictures
POLITICA NATIONALA DE SECURITATE
DRAGOSTEA PLATONICA
O zi de vara ( compunere)
Sinteza SFF
Constiinta, inconstient si acte de limbaj
Manila
CAIET DE PRACTICA PIONEER
MANUAL DE UTILIZARE - APARAT DE RECICLAT SI INCARCAT REFRIGERANT PENTRU INSTALATII DE AER CONDITIONAT
Abraham Lincon - CRIMA DE LA TEATRUL 'FORD'

EMIL DÜRKHEIM

*este important in sfera culturii organizationale.

*din punct de vedere metodologic-orientare pozitivista.




„Despre diviziunea muncii sociale”

Trateaza modul in a care se constituie si functioneaza societatea atat in plan real, cat si in planul reprezentarilor intr-un tot care sa aiba sens.

Notiuni: solidaritate mecanica si organica; sunt de natura supraindividuala-pleca de la ansamblu de indivizi.

Ø      Solidariate mecanica: solidaritate prin similititudini; in societatea in care exista acest tip de soldaritate, indivizii sunt putini diferiti; ei se aseamana pt ca marturisesc aceleasi valori, sentimente, impartasesc acelasi sacru. Societatea este coerente pt ca indivizii nu sunt diferentiati.

Ø      Solidaritate organica : solidaritate in care consensul se obtine prin diferentiere; caracterizeaza societatea moderna.

Cele doua sensuri pot fi luate ca modele ideale si reale. Opozitia dintre cele doua solidaritati se bazeaza pe opozitia dintre o societate segmentara si o societate bazata pe diviziunea muncii sociale.

Segmentara=organizare care isi e suficienta siesi insasi; are putine comunicatii cu exteriorul. Este in opozitie cu diviziunea sociala a muncii, dar poate subezista si in cadrul acesteia-forme de solidaritate mecanica ce pot aparea si exista si in cadrul solidaritatii organice.

La nivel de constiinta putem vorbi de constiinta colectiva=anamblul credintelor si sentimentelor comune la mediei membrilor unei societati; are propria sa viata, dar nu exista decat prin sentimentele si credintele prezente in constiinta individuala. Deci, ea functioneaza prin indivizi, dar este relativ independenta-ceea ce face ca ea sa nu depinda de o singura generatiile, ci leaga generatiile unele de alltele.

In cadrul solidaritatii mecanice, constiinta colectiva acopera cea mai mare parte a constiintei indivizilor. Forta constiintei colective sta in expansiunea sa, iar aceadta forta se manifesta prin rigoarea pedepselor acelora ce violeaza interdictiile.

Extensiune:

cupridere

detaliu: forta constiintei colective in solidaritatea mecanica rezida in efectul asupra detaliului (il ataci).

In cadrul solidaritatii organice, constiinta colectiva isi reduce sfera de acoperire; este mai slaba fata de violarea interdictiilor si lasa o marja mai mare de libertate personala.

Exemplu: unde legea devine comanda

*daca am lege generala-ma orientez dupa principiile legii generale

*daca am lege comanda-spatiul se restrange la toti, problema este ca nu stiu.

Legile trebuie sa fie putine pt a le putea cunoaste si actiona conform lor-a avea putere asupra lor.

Primatul societatii asupra individului – are un sens legat de prioritatea istorica a societatii, a indivizilor, bazate pe solidaritatea mecanica (indivizii sunt pierduti in intreg, in raport cu societatile bazate pe solidaritatea organica in care oamenii au constiinta responsabilitatii lor). Durkheim arata ca numai atunci cand societatea este diferentiata este posibil contractul, si nu pt ca acesta ar solicita diferentierea.

Contractul-exista mai intai societatea care impune o forma de relationare a indivizilor.

este derivat al structurii sociale (viziune contrara lui Hobbes, Locke)

Intrucat solidaritatea mecanica o precede pe cea organica, Durkheim sustine ca nu se pot explica fenomenele de diferentiere sociala si solidaritate organica, plecand de la indivizi; deci, nici notiunea de diviziune a muncii plecand de la notiunea de interes si de individ.

Specializarea este o consecinta a unor conditii de existenta si un scop legat de productivitatea muncii; este similara ideii marxiste. Acest lucru conduce la ideea ca studiul unui fenomen social tb facut din exterior, adica obiectiv.

Opinia nu este fapt.

Un element de studiu este dreptul-Durkheim identifica 2 tipuri de drept:

represiv caracteristic solidaritatii mecanice ce sanctioneaza incalcarile si violorarile. El actioneaza cu forta asupra detaliului in toate cazurile in care actele ranesc direct constiinta colectiva.

restitutiv a carui scop nu e de a sanctiona incalcarea regulilor, ci de a repune lucrurile in starea lor initiala ( de a reface cooperararea, de a reorganiza coexistenta regulata si ordonata intre indivizii)-aceasta idee apare si la M. Foucault.

In dreptul modern, insusi violatorul – inculpatul, participa la refacerea regulii: ca mb al societatii, el a legitimat puterea care sa sanctioneze violarea; are dubla pozitie.

Teoria etichetarii-cand o constiinta colectiva considera ca fost lezata apare sanctiunea; aceasta nu are scop refacerea lumii, ci ofera satisfactie constiintei colective lezate si care a solicitat o reparatie.

Exemplu: Stalin-reprezentant al puterii, participa direct la executii, procese.

Cauzele solidariatii mecanice: nu este cautarea fericirii-cei din soc moderna nu sunt mai fericiti decat cei din soc arhaice, chiar daca au placeri mai numeroase si mai subtile. Diferentierea placerilor este rezultatul diferentierii sociale (placere nu este identic cu fericire).




Ceea ce explica solidaritatea organica si diviziunea muncii este combinarea a 3 criterii:

volum=nr de indivizi ce apartin unei colectivitati

densitate materiala=nr de indivizi pe suprafata

densitate morala=intensitatea comunicatiilor si a schimburilo intre indivizi..

!!! cu cat avem indivizi mai numerosi si schimburi mai numeroase, cu atat densitatea morala e mai mare.

La baza realitatii sociale sta conceptul „lupta pt viata”. Cu cat volumul si densitatea materiala sunt mai mari, cu atat lupta pt viata este mai mare. Durkheim sugera modalitati de a da o rezolvare pacifista a luptei pt viata –este o diferentiere sociala. Fiecare inceteaza sa mai fie in competitie cu toti-este in competitie doar in masura in care este capabil sa indaplineasca o functie.

Solidaritatea meacnica-omul ar tb sa-i indeparteze pe toti.

Solidaritatea organica-omul are o functie; indivizii sunt diferiri-contribuie la viata sociala. Acest miodel de explicare arata ca diferenta sociala este conditia creatoare a libertatii individuale. Cu cat o societate se dezvolta mai mult, cu atat ar tb sa creasca libertatea.. ne indreptam spre o societate individualista, iar problema este sa mentinem un minim de constiinta colectiva, in lipsa careia solidaritatea organica va antrena dezintegrarea sociala-de aceea soc moderne nu pot fi stabile decat respectand justitia.

Dpdv metodologic, Durkheim arata ca orice fenomen social se explica printr-un fenomen social, iar unul global printr-unul global.

Un alt studiu ce confirma primatul soc asupra individului este cel al sinuciderii:

Ø      sinuciderea egoista: indivizii nu sunt integrati in grup, dorintele nu se ridica la nivelul obligatiilor impuse de grup.

Ø      sinuciderea altruista: individul isi da viata pt imperative sociale; nu isi valorifica dreptul la viata. Ex: sinuciderea eroilor-mor pt tara

Ø      sinuciderea anomica:varaza in functie de fazele ciclului economic; este frecventa in perioadele de criza economica, dar si de prosperitate; scade dupa perioade de crize politice.

Siniciderea este un act individual, dara le carui cauze sunt sociale. Societatea este traversata de curente sinucidogene-nu afecteaza orice individ (sunt anumite caracteristici specifice de personalitate). In societatea moderna individul este mult mai sensibil si mai vulnerabil.

Problema integrarii sociale: prin grup

familial-functiile familiei sunt in declin

religios 

politic-ese departe de individ

Nici unul nu poate asigura integrarea.

Relatiile moderne se caracterizeaza printr-un grad mare de abstractizare. Aceste relatii solicita indivizilor sa-si transcenda (depaseasca) pasiunile lor, sa amane satisfactia; trebuie sa se propuna  legi spirituale – sunt vagi si nu precizeaza obligatiile sau regulile carora oameni sa se supuna. Avem nevoie de elemente concrete morale. Dupa cum afirma Durkheim, singurul grup care ar putea sa realizeze integrarea este corporatia:

este grupul de munca

o sinteza intre organizarea contractuala si una comunitara

este un grup profesand care intra patron, angajat; oamenii sunt apropriati unul de altul, incat pot forma scoli de disciplina si suficienti in individualitatea lor pt a beneficia de prestigiu si autoritate.

ideea corporatista ar fi raspunsul la dilema confortului si a relatiei cu alte fiinte umane. Ea a fost abandonata de socialisti din cauza orientarilor catre stat, dar si de liralisti din cauza orientarior individualiste.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 873
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site