Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

EXPLOATARE RETEA – GAZE NATURALE

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic




EXPLOATARE RETEA – GAZE NATURALE




CUPRINS

I. Lucrari de proximitate

1.1. Continut documentatii tehnice.

1.2. Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale.

1.3. Tipuri de tevi folosite in sistemele de alimentare cu gaze naturale.

1.4. Tipuri de retele de distributie.

1.5. Montarea rasuflatorilor.

1.6. Reguli de montare a conductelor.

Anexa 1 – Distante minime obligatorii ce trebuie respectate la montarea conductelor.

II. Masurarea gazelor naturale

2.1. Contor de gaz cu membrana (pereti deformabili).

Sisteme de masurare cu element deprimogen.

2.3. Sisteme de masurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbina .

2.4. Sisteme de masurare cu contoare cu ultrasunete.

2.5. Convertoare electronice de volum.

2.6. Traductoare si calculatoare de debit.

2.7. Masurarea cantitatilor de gaze in unitati de energie.

2.8. Modul de lucru in DGSR referitor la inlocuirea contoarelor.

2.9. Intervale maxim admise pentru verificarea metrologica a contoarelor.

2.10. Debitele maxime pentru diferitele tipuri de contoare.

III. Protectia echipamentelor si a conductelor din otel

3.1. Generalitati

3.2. Tipurile de coroziune specifice conductelor de distributie

3.2.1 Coroziunea electrochimica.

3.2.2 Coroziunea chimica.

3.2.3. Coroziunea solului.

3.2.4. Coroziunea microbiologica.

3.2.5. Coroziunea cauzata de solicitarile mecanice.

3.2.6. Coroziunea prin eroziune.

3.2.7. Coroziunea in pitting.

Protectia catodica a conductelor de otel.

IV. Detectare pierderi gaze.

4.1. Prescriptii de exploatare.

4.2. Exploatarea conductelor si bransamentelor.

4.3. Exploatarea statiilor si posturilor de reglare sau reglare-masurare.

4.4. Exploatarea instalatiilor apartinand persoanelor juridice.

4.5. Exploatarea instalatiilor apartinand consumatorilor casnici.

Interventii pentru remedierea defectelor.

4.7. Scoaterea temporara si repunerea in functiune a conductelor de distributie si a bransamentelor.

4.8. Scoaterea definitiva din functiune a conductelor de distributie si a bransamentelor.

4.9. Siguranta in exploatare a sistemelor de distributie.

4.10. Detectarea si remedierea defectelor.

4.11. Etapele care se parcurg la depistarea pierderilor de gaze pe reteaua de distributie gaze naturale urmatoarele :

4.12. Etapele care se parcurg la revizia conductelor si bransamentelor sunt urmatoarele:

4.13. Acordarea de consultanta si asistenta tehnica.

V. Protectia siguranta si igiena muncii.

Prevenirea si stingere incendiilor

Bibliografie

I. LUCRARI DE PROXIMITATE

Acest capitol doreste sa defineasca etapele de eliberare a avizelor (solicitate de clienti persoane fizice sau juridice la S.C. Distrigaz Sud Retele), incepand de la primirea documentatiei pana la emiterea avizului, precum si procesul de obtinere a tuturor avizelor si autorizatiilor necesare realizarii lucrarilor de proiectare si executie pentru reabilitari, extinderi ale retelei de distributie gaze naturale, concesiuni noi de gaze si racordari individuale, incepand de la primirea comenzii de la STER si pana la obtinerea autorizatiei de constructie si plata taxei de la finalul lucrarii.

Accesul la sistemul de distributie gaze naturale se face in regim reglementat, in baza unei cereri in care se precizeaza numarul de aparate de utilizare, debitul instalat si destinatia consumului pt. consumatorii persoane fizice si in baza unei cereri insotita de documentatie justificativa pentru persoane juridice. Solicitarile se fac de catre consumatorul final, catre operatorul sistemului de distributie la care se face racordarea.

Operatorul este obligat sa raspunda solicitarii in termen de 30 de zile de la data inregistrarii solicitarii.

Proiectarea si /sau executarea lucrarilor in cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de catre operatori economici autorizati de ANRE, dupa obtinerea:

a) acordului de acces,

b) certificatului de urbanism, dupa caz;

c) altor avize si acorduri conform legislatiei in vigoare.

Executarea lucrarilor in cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale, se face dupa obtinerea avizului de executie a lucrarilor prevazute in documentatiile tehnice pentru executarea lucrarilor emis de catre operatorul sistemului de distributie si, dupa caz, a autorizatiei de construire ai a altor avize si autorizatii legale.

Este interzisa executarea unor lucrari din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale fara obtinerea aprobarilor, avizelor si autorizatiilor legale.

1.1. Documentatiile tehnice de executie cuprind:

  1. Avizul tehnic de racordare la reteaua de distributie gaze naturale eliberat de operatorul sistemului;
  2. Memoriu tehnic privind:

solutia de alimentare corelata cu necesarul de consum;

conditii de executare a lucrarilor;

date referitoare la respectarea conditiilor impuse prin avizele solicitate;

conditiile de incercare a conductelor, bransamentelor, echipamentelor si instalatiilor de utilizare, dupa caz.

  1. Breviarul de calcul;
  2. Planul de incadrare in zona;
  3. Planul de coordonare si profile cu indicarea instalatiilor proiectate si existente;
  4. Planul lucrarilor proiectate cu toate elementele necesare executiei, scara 1:50; 1:500: 1:1000 sau 1:2000;
  5. Planurile instalatiilor de gaze naturale, pentru fiecare nivel al cladirii, cu toate elementele necesare executiei, scara 1:50 sau 1:100;
  6. Schema izometrica, schema de calcul si profilul longitudinal;
  7. Lista cantitatilor de lucrari;
  8. Lista de materiale;
  9. Caietul de sarcini;
  10. Masuri organizatorice pt. executarea lucrarilor de inlocuire a conductelor in functiune;
  11. Avizele de la detinatorii de instalatii subterane si de la administartia drumurilor, etc;
  12. Certificatul de urbanism cu avizel si acordurile cerute prin acesta;
  13. Datele de identificare ale proiectantului si instalatorului sau autorizat;
  14. Datele de identificare ale executantului si instalatorului sau autorizat;

Proiectele sunt depuse la operatorul licentiat al sistemului de distributie pt. avizarea si semnarea planselor desenate.

1.2. Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

a) presiune joasa (PJ), sub 0,05·10 Pa (0,05 bar);

b) presiune redusa (PR), intre 2·10 Pa (2 bar) si 0,05·10 Pa (0,05 bar);

c) presiune medie (PM), intre 6·10 Pa (6 bar) si 2·10 Pa (2 bar);

d) presiune inalta (PI), in statiile de comprimare din instalatiile de utilizare cu presiunea nominala mai mare de 6·10 Pa (6 bar).

Treptele de presiune se aleg in functie de solutia propusa pentru alimentarea, dimensionarea si realizarea sistemelor de alimentare, astfel incat acestea sa asigure necesarul de debit aprobat, luand in considerare repartizarea consumatorilor si cerintele de presiune ale acestora.

1.3. In sistemele de alimentare cu gaze naturale pot fi folosite tevi din:

a) otel si polietilena PE 100 pentru orice treapta de presiune;

b) polietilena PE 80 pana la presiunea maxima de 4·10 Pa (4 bar);

c) alte materiale, care indeplinesc una din conditiile:

c1) poarta marcajul european de conformitate CE;

c2.) sunt agrementate /certificate tehnic de catre un organism abilitat.

Stabilirea presiunii pentru instalatiile de utilizare industriale se face in functie de presiunea de regim a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi.

In instalatiile de utilizare neindustriale ce alimenteaza cladiri civile, inclusiv cladiri

de locuit, se admit urmatoarele trepte de presiune:

a) in instalatiile exterioare: presiune redusa si / sau joasa;

b) in instalatiile interioare presiune joasa, exceptie, centralele termice montate in cladiri proprii sau in cladiri civile dotate cu instalatii de ardere care functioneaza la presiune redusa, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5·10 Pa (0,5 bar) in instalatiile interioare de utilizare, cu conditia intrarii conductei instalatiei de utilizare din exterior direct in incaperea in care se amplaseaza cazanele centralelor termice.

1.4. Tipuri de retele de distributie.

Retelele de distributie, in functie de considerente tehnico - economice, cerinte functionale si situatie locala, pot fi :

a) inelare;

b) ramificate.

Statiile de reglare sau reglare-masurare care se interconecteaza intr-un SD existent, se dimensioneaza in functie de treapta de presiune din aval.

Conductele retelelor de distributie se monteaza subteran, (exceptie cazurile in care acest lucru nu este posibil) si pe cat posibil rectiliniu. Conductele pot fi de otel sau polietilena.

Prezenta conductelor subterane se marcheaza pe constructii si/sau stalpi prin placute indicatoare.

1.5. Montarea rasuflatorilor.

In zonele construite cu densitate mare de instalatii subterane din otel se monteaza rasuflatori:

deasupra fiecarei suduri;

la capetele tuburilor de protectie;

la iesirea din pamant a conductelor.

Deasemenea in cazul conductelor de polietilena rasuflatorile se monteaza astfel:

la distante cuprinse intre 150 si 300m, cel putin o rasuflatoare intre doua diafragme impermeabile realizate din teren compact, care sa intrerupa drenajul gazelor naturale acumulate;

la captele tuburilor de protectie;

la ramificatii de conducte si la schimbari de directie;

la iesirea capetelor de bransament din pamant;

alte situatii deosebite evidentiate de proiectant.

1.6. Reguli de montare a conductelor.

Distanta minima intre conductele subterane de gaze naturale si alte constructii sau obstacole subterane este standardizata (vezi Anexa 1). Montarea conductelor de otel supraterane la mai putin de 20m de calea ferata electrificata si/sau linii electrice aeriene de joasa sau inalta tensiune este interzisa.

Cand nu este posibila respectarea anumitor distante standardizate acestea pot fi reduse cu 20% cu conditia luarii urmatoarelor masuri:

teava trasa;

izolatie anticoroziva foarte intarita;

controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;

montarea tevii in tub de protectie;

rasuflatori sau camine de evacuare in atmosfera a eventualelor scapar de gaze;

executarea de drenaje.

Se interzice montarea subterana a doua conducte de gaze naturale pe trasee paralele la o distanta, masurata in proiectie orizontala de la generatoarea exterioara a conductelor, mai mica de 0,5 m; se recomanda ca distanta intre conducte sa fie mai mare decat 1,5 * (D +D ), unde D si D reprezinta diametrele exterioare ale conductelor respective.

Montarea conductelor subteran sau suprateran este interzisa in urmatoarele cazuri:

terenuri susceptibile la tasari, alunecari, erodari etc;

sub constructii;

tunele si galerii;

canale care comunica direct cu cladiri;

la nivel inferior fundatiei cladirilor invecinate, la distante sub 2 m;

sub linii de tramvai sau cale ferata, sau paralel cu acestea la o distanta mai mica de 20m.

Se evita montarea conductelor din polietilena in vecinatatea unor conducte care au pe suprafata temperaturi mai mari de 30O, sau care transporta uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile. Daca acest lucru este imposibil montarea se va face la o distanta minima pe orizontala intre peretii exteriori ai conductelor de 0,8m.

Intersectia traseelor conductelor de gaze naturale cu alte instalatii se face cu avizul unitatilor detinatoare, astfel:

perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii traversate; (in cazuri exceptionale se admit traversari sub un alt unghi dar nu mai mic de 60O)

la cel putin 200 mm deasupra celorlalte instalatii pentru distante mai mici de 200 mm.

La traversarea utilitatilor se prevad tuburi de protectie.

Trecerea conductelor de gaze naturale prin camine, canale si constructii subterane ala altor utilitati, este interzisa.

Subtraversarea liniilor de tramvai se face in tub de protectie, la adancimea de minim 1,5 m de la talpa caii de rulare la generatoarea superioara a tubului de protectie a conductei de gaze naturale.

Alimentarea consumatorilor se face prin bransament care poate fi:

- ramificat;

- individual pt. fiecare imobil;

- comun pt. cel mult 2 imobile.

Racordarea bransamentelor la conductele de polietilena se face prin teuri de bransament, sudate prin electrofuziune.

Racordarea bransamentelor la conductele de otel se face in functie de diametrul acestora astfel:

pt. diametru pana la 80 mm inclusiv prin piesa de racord (teu), fara scoaterea din functiune a conductei de distributie;

pt. diametre peste 80 mm prin sudare directa pe conducata (scoasa temporar din functiune), fara piesa de racord si se prevede robinet si camin de vizitare.

Legatura dintre bransamentul de polietilena si postul de reglare sau instalatia de utilizare se face prin intermediul capatului de bransament (reiser).

Capatul de bransament se pozeaza la limita de proprietate a clientului, in spatii usor accesibile

Anexa 1

Nr.

Instalatia, constructia

Distanta

minima

in (m) de la

Distanta

minima

in (m)

Crt.

sau obstacolul

conducta

de gaz

din PE de:

de la conducta

de gaz

din OL de:

Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite

Cladiri fara subsoluri

Canale pt. retele termice, sau instalatii telefonice

Conducte de canalizare

Conducte de apa, cabluri de forta, cabluri telefonice montate direct in sol, sau caminele acestor instalatii

Camine pt. retele termice, telefonice si canalizare, statii sau camine subterane in constructii independente

Linii de tramvai pana la sina cea mai apropiata

Copaci

Stalpi

Linii de cale ferata, exclusiv cele din statii, triaje si incinte industriale

in rambleu

in debleu, la nivelul terenului



Nota: Distantele exprimate in metri se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare al conductelor sau constructiilor.

De la piciorul talazului.

** Din axul liniei de cale ferata.

II. MASURAREA GAZELOR NATURALE

Masurarea comerciala a gazelor naturale se realizeaza prin intermediul mijloacelor de masurare care sunt montate in statii de masurare (SM) sau statii de reglare masurare (SRM).

Pentru gazele naturale masurate este obligatorie conversia volumelor masurate in conditii de lucru la conditii de baza (standard).

Clasa de exactitate a mijloacelor de masurare trebuie sa fie mai buna sau cel putin egala cu cea precizata in normativele aplicabile fiecarui tip de mijloc de masurare.

Mijloacele de masurare utilizate la masurarea cantitatilor de gaze naturale trebuie sa corespunda legislatiei metrologice in vigoare.

Mijloacele de masurare sunt, de regula, in proprietatea titularului de licenta care preda gazele naturale, respectiv producatorii / furnizorii si operatorii de inmagazinare, de transport si de distributie de gaze naturale.

2.1. Contor de gaz cu membrana (pereti deformabili)

Sunt utilizate, in general, pentru masurarea consumurilor la clientii casnici

Trebuie sa corespunda din punct de vedere constructiv cu prevederile EN 1359.

Erorile maxime admise la verificarea metrologica pentru aceste tipuri de contoare sunt:

Debit

Verificare initiala 

Verificare in serviciu

Qmin ≤ Q ≤ 0,2 Qmax

0,2 Qmax < Q ≤ Qmax

2.2 Sisteme de masurare cu element deprimogen.

Sistemul este alcatuit din urmatoarele componente:

• Tronsoane de conducte amonte si aval conform ISO 5167-1;

• Element primar

- element deprimogen de tipul :

1. diafragma cu prize in unghi;

2. diafragma cu prize la flanse;

3. diafragma cu prize la D si D/2;

• Element tertiar (calculator de debit);

• Elemente auxiliare, care sunt :

- tevi de impuls pentru preluarea parametrilor gazelor naturale;

Incertitudinea de masurare a cantitatilor de gaze naturale cu aceste sisteme, pentru piata angro a gazelor naturale, este de maxim ±1,5%.

Elementele secundare din sistemul de masurare, respectiv traductoarele de presiune statica, diferentiala, temperatura, multivariabile sau densitate, nu trebuie sa depaseasca o eroare maxima de ±0,1%.

Elementul tertiar al sistemului de masurare, respectiv calculatorul de debit, va avea eroarea maxima admisa de calcul a volumului corectat de ±0,2%.

2.3. Sisteme de masurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbina .

Aceste sisteme pot fi alcatuite in doua configuratii:

1. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;

b. convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de doua tipuri:

- complet (cu traductoare integrate);

- cu traductoare externe;

2. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;

b. traductoare:

- de presiune statica si de temperatura;

- de densitate;

c. calculator de debit;

Operatorul licentiat care exploateaza sistemele de masurare va lua toate masurile pentru functionarea sistemelor de masurare cu o incertitudine de masurare a cantitatilor de gaze naturale de ±1%.

Contoarele cu pistoane rotative trebuie sa fie in conformitate cu EN 12480.

Contoarele cu turbina trebuie sa fie in conformitate cu EN 12261.

Erorile maxime admise la verificarea metrologica pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu turbina sunt:

- pentru Qmin ≤Q <Qt, eroarea maxima este de ± 2% ;

- pentru Qt≤Q ≤Qmax, eroarea maxima este de ±1% ;

unde Qmax – debitul maxim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac cerintele cu privire la erorile maxime admise;

Qmin – debitul minim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac cerintele cu privire la erorile maxime admise;

Qt – debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit in doua zone distincte, care au erori maxime admise diferite.

Daca verificarea metrologica se face la presiuni mai mari de 4 bar, erorile maxime admise la aceasta verificare sunt urmatoarele:

- pentru Qmin ≤Q<Qt, eroarea maxima este de ±1%

- pentru Qt ≤Q≤Qmax, eroarea maxima este de ±0,5%

Erorile maxime admise la verificarea metrologica pentru convertoarele electronice sunt:

- ±0,5%, pentru conditii de referinta(t= 20±50C si presiune atmosferica )

- ±1% , pentru conditii de lucru.

Contoarele cu turbina au o mica turbina care se invarte mai repede s-au mai incet in functie de viteza gazului. Viteza de rotatie a turbinei permite evaluarea consumului de gaz.

Tipul contorului care se instaleaza depinde de volumul orar ce trebuie masurat si de natura consumurilor. In cazul variatiilor mari trebuie instalat un contor cu pistoane rotative. La contoarele cu turbina, turbina are nevoie de mai mult timp pentru a demara sau a se oprii in caz de variatie brusca a volumului de gaz, in timp ce contoarele cu pistoane rotative iau in consideratie imediat aceste variatii.

Ca si costuri contoatrele cu pistoane rotative sunt mai scumpe (la acelasi debit), fata de contoarele cu turbina.

2.4. Sisteme de masurare cu contoare cu ultrasunete.

Acest sistem este alcatuit din:

1. contor cu ultrasunete;

2. traductoare, care pot fi

- de presiune statica si de temperatura;

- de densitate;

3. calculator de debit.

Erorile maxime admise la verificarea metrologica a contoarelor cu ultrasunete sunt (Dn reprezinta diametrul contorului):

Debit

Eroare maxima admisa

Dn < 12”

Dn ≥ 12”

Qmin ≤Q < Qt

Qt ≤Q ≤Qmax

Pe piata angro a gazelor naturale se pot folosi si alte tipuri de mijloace de masurare. Acestea trebuie sa detina aprobare de model eliberata de BRML si sa fie in conformitate cu prevederile din referentialele europene

si/sau internationale corespunzatoare fiecarui tip in parte.

2.5. Convertoare electronice de volum.

Convertorul trebuie sa afiseze toate datele relevante ale masurarii fara utilizarea unor echipamente aditionale. Afisarea volumului corectat trebuie sa se faca de regula la nivel de unitate de volum. Convertorul nu trebuie sa influenteze functionarea corecta a contorului.

Convertorul trebuie sa sesizeze functionarea in afara domeniului de masurare a diversilor parametrii (temperatura, presiune, debit). In acest caz, echipamentul va opri contorizarea volumului corectat si va contoriza in alt registru de memorie volumul de gaz inregistrat in aceasta perioada.

Bateria de alimentare a convertorului trebuie sa aiba o durata de viata de minim 5 ani. La consumarea a 90 % din durata de viata a acesteia, convertorul trebuie sa afiseze un semnal de avertizare vizibil pe ecran.

Convertoarele electronice de volum si mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative sau cu turbina trebuie sa aiba protectie la impuritati lichide si solide.

Convertoarele electronice de volum si accesoriile lor vor fi in constructie antiex corespunzatoare cerintelor impuse de locul de montaj.

2.6.Traductoare si calculatoare de debit.

Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, multivariabile si de densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitarile la care sunt supuse in timpul functionarii.

Elementele componente care alcatuiesc traductorul, aflate in zona de contact cu mediul ambiant si cu fluidul de lucru, trebuie sa aiba acoperiri de protectie sau sa fie executate din materiale care sa reziste la actiunea coroziva a acestora.

Pentru a evita erorile introduse de variatia presiunii atmosferice, pentru masurarea presiunii statice se vor utiliza traductoare de presiune absoluta.

Pentru presiuni ale gazelor naturale de peste 21 de bar se pot utiliza si traductoare de presiune relativa.

Elementul sensibil al termorezistentei trebuie sa fie alcatuit din metale

pure. Termorezistenta va fi, cel putin, de tip cu trei fire.

Toate traductoarele utilizate vor fi in constructie antiex corespunzatoare

cerintelor impuse de locul de montaj.

Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimanta seriala in vederea tiparirii declaratiei de configurare, a consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale, sau sa dispuna de o interfata seriala la care, prin conectarea unui calculator, sa poata fi cititi indicatorii mentionati.

Calculatoarele de debit vor afisa separat consumul inregistrat in timpul alarmelor.

Pentru a asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica a sistemelor de masurare electronice, acestea vor fi prevazute cu surse neintreruptibile de tensiune cu autonomie de cel putin 24 ore.

2.7. Masurarea cantitatilor de gaze in unitati de energie

Producatorii/furnizorii licentiati de gaze naturale si operatorul de transport vor prevedea determinari frecvente sau continue (unde se impune) a calitatii gazelor, atat din punct de vedere a compozitiei chimice cat si a puterii calorifice a acestora in vederea facturarii cantitatilor de gaze naturale in unitati de energie.

In cazul in care facturarea se face in unitati de energie, este necesara determinarea puterii calorifice a gazului tranzactionat (Energia fiind egala cu produsul dintre volumul corectat si puterea calorifica a gazelor livrate).

Determinarea puterii calorifice se poate face prin metoda directa, folosind calorimetre, sau prin metoda indirecta, folosind gazcromatografe (se determina compozitia gazului si se calculeaza apoi puterea calorifica).

2.8. Modul de lucru in DGSR referitor la inlocuirea contoarelor.

Biroul Metrologie creeaza, anual, in SAP, liste cu mijloacele de masurare ce urmeaza a fi inlocuite pentru verificare metrologica;

Pe baza acestor liste Coordonatorul COSDGC creeaza comenzile de lucru in SAP;

Coordonatorul echipelor TC consulta comenzile de lucru din SAP si planifica executarea acestora pe parcursul celor 12 luni ale anului;

-Odata stabilita aceasta planificare Coordonatorul echipelor TC completeaza comenzile de lucru cu numele persoanelor ce vor executa inlocuirea mijloacelor de masurare in teren si le listeaza;

Instalatorul TC primeste comenzile de lucru si merge la magazie pentru ridicarea mijloacelor de masurare. Transportul mijloacelor de masurare se va face un autoturisme carosate, in cutiile livrate de producator sau in asa fel incat sa se evite socurile mecanice sau de alta natura asupra lor. Pentru evitarea defectarii mijloacelor de masurare transportului acestora se va face in pozitia de functionare.

OID-Magazioner” – elibereaza mijloacele de masurare si opereaza in SAP repartzizarea acestora;

Instalatorul TC primeste mijloacele de masurare si se deplaseaza in teren

7. Inainte de a interveni tehnic instalatorul TC inspecteaza vizual mijlocul de masurare vechi iar daca acesta nu prezinta semne de fraudare va fi inlocuit. Dupa inlocuirea mijlocului de masurare se va face punerea in functiune a instalatiei de utilizare

v     Daca mijlocul de masurare prezinta urme de frauda instalatorul TC are obligatia sa puna in aplicare instructiunile din “Procesul Pierderi Nontehnice”.

8. La instalarea si punerea in functiune a mijloacelor de masurare cu debit mai mare de 25mc/h se va tine seama de faptul ca aceste activitati se efectueaza in prezenta unui delegat de la Compartiment Metrologie pentru montarea componentelor electronice, alinierea indexilor, introducerea Buletinelor de analiza a gazului, verificarea calibrarii traductoarelor, sigilarea cailor de acces la componentele electronice etc.

9. Instalatorul TC completeaza buletinul de miscare a miloacelor de masurare iar acesta este inmanat clientului pentru a-l semna. Clientul va opri cate o copie a documentelor semnate;

Cand se intoarce la sediul societatii instalatorul TC preda mijloacele de masurare vechi si pe cele noi, nefolosite, preda comenzile de lucru coordonatorului echipei TC;

-“OID Magazioner” primeste mijloacele de masurare si opereaza in SAP primirea acestora. Tot acesta programeaza si trimite mijloacele de masurare vechi, la Metrologie, in vederea efectuarii verificarilor metrologice.

11. Metrologia va efectua verificarile metrologice, va incarca bazele de date (SAP) cu rezultatele acestora iar “OID Magazioner” va repartiza mijloacele de masurare in fuctie de rezultatele verificarilor. Asfel mijloacele de masurare respinse vor fi separate si vor merge la casare sau buy back la producator conform contractelor in vigoare, iar cele admise vor fi reintroduse in circuit

Coordonatorul echipei TC completeaza comenzile de lucru, daca este cazul, si le inchide tehnic in SAP impreuna cu notificarile. Tot acesta arhiveaza si documentele rezultate in urma desfasurarii activitatii in teren.

Toate contoarele de gaz vor fi verificate periodic din punct de vedere metrologic, aceasta intrand in sarcina DGS.

2.9. Intervale maxim admise pentru verificarea metrologica a contoarelor

Nr. crt.

Tip contor

Interval maxim admis intre 2 verificari metrologice succesive

Contor de gaz cu pereti deformabili

Contoare de gaz cu pistoane rotative

Contoare de gaz cu turbina

Convertoare de volum de gaz

2.10. Debitele maxime pentru diferitele tipuri de contoare:

Tip contor

Debit maxim

2,5 mc/h

4 mc/h

4 mc/h

6 mc/h

6 mc/h

10 mc/h

10 mc/h

16 mc/h

16 mc/h

25 mc/h

40 mc/h

65 mc/h

65 mc/h

100 mc/h

In momentul montarii toate contoarele vor fi obligatoriu sigilate.

In instalatiile de utilizare se pot monta contoare pasante cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) elaborarea unei documentatii tehnice de catre un operator economic autorizat ANRE;

b) avizarea documentatiei tehnice de catre operatorul SD;

c) executarea lucrarilor de catre un operator economic autorizat ANRE;

d) respectarea prescriptiilor de montaj impuse de producator.

Contoarele pasante nu pot fi utilizate pentru decontari fiscale.

Contoarele pasante fac parte din instalatia de utilizare a consumatorului, iar

exploatarea acestora precum si toate costurile aferente sunt in responsabilitatea

acestuia.

III. PROTECTIA ECHIPAMENTELOR SI A CONDUCTELOR DIN OTEL

IMPOTRIVA COROZIUNII

3.1. GENERALITATI

Prin defect, din punct de vedere tehnic, se intelege orice eveniment, in sistemul de distributie, care provoaca pierderi de gaze, de la simple emanatii la modificari esentiale ale regimului de presiune, care necesita pentru rezolvare consum de timp, forta de munca, materiale, utilaje.

Defectele intalnite frecvent in practica distributiei sunt:

coroziuni;

neetanseitati la imbinari;

ruperi de sudura, material tubular, vane;

fisuri la conducte, vane.

Situatia defectelor in sistemul de distributie a fost intotdeauna o problema controversata intrucat nu a existat o uniformitate in evidentierea statistica a acestora in functie de gravitate.

Se apreciaza ca o analiza la scara macro a defectelor nu are posibilitatea sa gaseasca masuri universal valabile, tinand cont de faptul ca fiecare portiune de conducta este o entitate care depinde de mai multi factori, lucru care nu permite sa fie caracterizata in comun.

In acest sens, pentru studiul defectelor au fost alese cateva zone unde conductele sunt executate in aceleasi conditii si functioneaza aproximativ la acelasi regim tehnologic, in soluri asemanatoare din punct de vedere geologic, deci si in conditii similare de influenta a factorilor externi.

Din analiza a rezultat ca ponderea cea mai mare a defectelor o reprezinta coroziunile. Se poate efectua o analiza atenta a acestor defecte, luand in considerare si probabilitatea de aparitie precum si frecventa acestora in timp.

Se constata ca numarul cel mai mare de coroziuni se regaseste in lunile cu temperaturi scazute si umiditate mare. Coroziunile sunt constatate la distante apropiate de sudura, ceea ce indica atat consecinta unor suduri necores-punzatoare, a unor izolatii neadecvate, cat si a unor factori exteriori datorati solului care au actionat atat asupra imbinarii sudate cat si a materialului tubular.

Tinand cont de efectul pH-ului, corelat cu acela al sarurilor sulfatice, se poate afirma ca solul poate sa aiba efect negativ asupra conductelor, producand coroziuni prin care se pot produce scapari de gaze mai mici sau mai mari, in functie de presiunea din conducta precum si de marimea defectului. Ceea ce trebuie scos in evidenta in mod deosebit este faptul ca, tinand cont ca solul este permeabil, scaparile de gaze provenite din coroziunile conductelor se infiltreaza cu o viteza marita, fapt favorizat si de lipsa de higroscopicitate a solului.

Desi o buna parte din conducte sunt protejate catodic, s-au inregistrat coroziuni. Acest fapt se datoreaza atat unei cantitati necorespunzatoare a stratului izolator, cat si unei slabe functionari a protectiei catodice.

Permeabilitatea si higroscopia solului arata ca emanatiile provenite de la coroziuni se infiltreaza prin sol, fara a fi retinute, ceea ce impune detectari mai dese in zonele respective.

Influenta impuritatilor lichide sau solide din gaze se face resimtita in special la partea inferioara a conductelor.

Din analiza zonelor prezentate si a altora existente in sistemul de distributie, dupa locul si felul coroziunilor se poate efectua urmatoarea clasificare:

coroziuni chimice provenite din cauza unei proiectari gresite a stratului izolator sau a nerespectarii tehnologiei de izolatie pe rampele de izolare sau pe santier. Acestea apar in special la conductele care au fost izolate cu bitum si hartie pozate intr-un sol corosiv;

coroziuni aparute la tronsoanele de conducta unde izolatia a fost strapunsa in timpul manevrarii in sant, daca acesta nu are fundul neted;

coroziuni cauzate de neizolarea corespunzatoare a sudurilor, conform normativelor tehnice, cum ar fi aplicarea bitumenului fara sa se incalzeasca teava;

coroziunile aparute la conducte care vin in contact cu rigole sau alte conducte de canalizare, fara sa li se faca o izolatie intarita sau sa fie introduse in tuburi de protectie;

coroziunile aparute in urma deteriorarii izolatiei de lucratori care efectueaza modificari sau extinderi la liniile telefonice, electrice. Se procedeaza uneori, la acoperirea conductei fara refacerea izolatiei;

coroziuni aparute in timpul exploatarii conductei ca urmare a efectuarii sondajelor cu ranga sau cu spitul, care deterioreaza izolatia, lasand apa sa patrunda sub stratul protector;

coroziuni aparute la teurile de bransament, ca urmare a unei executii necorespunzatoare a izolatiei;

coroziuni aparute in interiorul tevii, in locurile unde conducta are sageata maxima; ca urmare a denivelarii terenului, gazul circula deasupra, neputand sa antreneze apa decantata la partea de jos a tevii.

coroziuni aparute la conducte ca urmare a corpurilor straine ce se gasesc in bitum;

coroziuni aparute ca urmare a materialului tubular necorespunzator.

Conductele subterane din otel trebuie sa fie protejate catodic prin catozi.

Principala problema la conductele de otel o constituie coroziunea. Acesta este factorul determinant al fiabilitatii si sigurantei in exploatare a conductelor metalice subterane. Izolatia exterioara constituie principalul mod de protectie anticoroziva, numita protectie pasiva. Realizarea protectiei catodice se face respectand Normativul pentru protectia contra coroziunii a conductelor metalice ingropate. Insa, cum nici o izolatie nu este perfecta, chiar si in timpul montajului pot aparea defecte de izolatie, prin care conducta metalica este supusa corodarii inca de la punerea in functiune.

Fenomenul duce la micsorarea grosimii de perete a materialului tubular si ulterior la perforarea ei, motiv pentru care este obligatorie si aplicarea protectiei catodice, numita protectie activa, protectie ce-i confera conductei imunitate la coroziune. In consecinta, procedurile de izolatie exterioara si de protectie catodica a conductelor subterane devin factori esentiali in exploatare. Numarul statiilor de protectie catodica necesare pentru a proteja o conducta de o anumita lungime este dat de calitatea izolatiei si agresivitatea solului in care este montata conducta.
Odata cu cresterea importantei conductelor ca mijloace economice de transport pentru multe medii vitale, a crescut si cererea pentru conservarea acestor conducte expuse coroziunii. Pe langa protectia globala a acestora, deosebit de importanta este evitarea pierderilor in timpul transportului, fara a mai pune in discutie daunele ecologice cauzate de conductele de gaz neetanse.
Conform Legii lui Faraday, la un flux de un amper pe an se uzeaza 9 kg de fier. Aceste 9 kg nu se distribuie pe intreaga suprafata a conductelor, ci uzura are loc in anumite puncte.
Protectia catodica se bazeaza pe fenomenul pilei galvanice in care se urmareste deplasarea potentialului de electrod la valori mai electronegative decat potentialul natural al metalului conductei astfel incat, potentialul conducta-sol, masurat cu electrodul de referinta Cu/CuSO4, sa fie in plaja de valori de 850 -1250mV pe toata lungimea ei, potential ce asigura imunitate la coroziune. Aceasta protectie activa se realizeaza cu ajutorul unei surse de curent continuu denumita statie de protectie catodica (SPC), care poate fi generata de o baterie stationara sau un redresor de curent continuu alimentat de la reteaua electrica monofazata. Conectarea unei statii de protectie catodica la conducta se face in felul urmator: borna negativa a sursei de curent continuu se conecteaza la conducta iar borna pozitiva la anodul de sacrificiu. Parametrii de functionare ai unei statii de protectie catodica se regleaza in asa fel incat, pe toata lungimea conductei sa se asigure potentialul minim de protectie aratat mai sus.
Avand in vedere faptul ca fenomenul de coroziune ce apare la interfata conducta-sol, in cazul conductelor metalice subterane, este un fenomen complex, favorizat de o multitudine de factori (chimici, biologici si electrochimici) ce creaza procese electrochimice aleatorii, pentru controlul protectiei anticorozive sunt necesare reglaje periodice ale statiilor de protectie catodica.

Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este o metoda electro-chimica de protectie impotriva coroziunii ce se aplica consductelor de otel.
Principiul metodei de protectie catodica consta in modificarea potentialului de coroziune al conductei metalice ce trebuie protejata spre valori atat de negative incat coroziunea sa nu mai poata avea loc.
Protectia catodica cu anozi de sacrificiu se realizeaza practic prin fixarea pe suprafata metalica de protejat a unor bare, placi, benzi metalice speciale denumite anozi de sacrificiu, sau anozi solubili, sau anozi activi.
Anozii de sacrificiu sunt alcatuiti dintr-un metal sau aliaj cu potential de coroziune in mediul dat mai negativ decit al metalului de protejat. Ex pentu protectia conductelor pe baza de Fe, se folosesc Zn, Al, Mg si aliajele lor .

3.2. TIPURILE DE COROZIUNE SPECIFICE CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE

In literatura de specialitate se precizeaza ca, de fapt, coroziunea reprezinta fenomenul de distrugere partiala sau totala a materialelor, in general si a metalelor in special, in urma unor reactii chimice, electrochimice, care au loc prin interactiunea lor cu mediul inconjurator.

Deci, fenomenul de coroziune presupune o succesiune de reactii prin care metalul este atacat de agentul agresiv si ca rezultat, se produce transformarea partiala sau totala a acestuia in stare ionica sau in stare combinata.

Natura si structura metanului, compozitia sa chimica si a mediului agresiv au o influenta hotaratoare asupra mecanismului coroziunii si intensitatii de distrugere.

Coroziunea reprezinta, deci,un fenomen natural normal, intrucat daca se are in vedere faptul ca la producerea metalului din minereu s-a inglodat in aceasta o energie, este fireasca tendinta acestuia de a trece la o stare energetica coborata cat mai stabila. E necesara deci o reglare a procesului de coroziune, astfel ca proprietatile fizice si mecanice ale materialului sa fie conservate.

Coroziunea poate fi de mai multe feluri, in functie de caracterul chimic, electrochimic si de locul unde se produce. Vom prezenta doar pe acelea care se regasesc la metalele din care se fac conductele de distributie si deci care genereaza defecte in sistem.

3.2.1 Coroziunea electrochimica

Este insotita de trecerea curentului electric prin metalul sau aliajul corodat.
Are loc la contactul diferitelor metale intre ele in acelasi mediu agresiv (fiecare metal are un anumit potential electrochimic).
Pe suprafata metalului pur in contact cu solutii de electroliti, topituri de saruri, pelicule de umezeala sau pe suprafetele metalelor aflate in atmosfera sau in sol, se formeaza pile electrice.Aceasta se manifesta in momentul in care metalul vine in contact cu solul, considerat ca un electrolit si reprezinta, de fapt, atacul distructiv exercitat de mediul corosiv, prin intermediul unor reactii electrochimice.

Aceste reactii depind de particularitatile metalului dar si de compozitia solului, a mediului in general, intrucat in functie de acestea se realizeaza transferul de ioni si electroni sub diferenta de potential electric ce exista intre faze.

Starea suprafetei metalului este importanta in acest proces. Cresterea gradului de prelucrarea a suprafetelor metalice mareste rezistenta la coroziune, in special in perioada initiala, mai ales in cazul in care conducta este montata aerian. Aceasta se datoreaza pe de o parte eliminarii unor virtuali gradienti de concentratie, iar pe de alta parte peliculelor formate pe suprafata fin prelucrata care sunt mai compacte, deci mai protectoare.

3.2.2 Coroziunea chimica

- distrugerea metalului in gaze uscate, lichide organice, solutii de materiale anorganice, ce nu conduc curentul electric (nepolare).
- oxidarea metalelor la temperaturi inalte (in timpul forjarii, tratamentelor termice).
- oxidarea rezistentelor electrice, cazanelor si arzatoarelor in contact cu gazele de ardere.
- distrugerea metalelor in contact cu gazele industriale.

Ea reprezinta procesul de distrugere a materialelor metalice, in urma actiunii chimice directe a mediului, fara sa aiba loc un schimb de sarcini electrice. Pe cale chimica, metalele se distrug in contact cu gazele industriale uscate, la temperatura ridicata sau in solutii care nu conduc curentul electric. In practica, deseori, coroziunea chimica este transformata in coroziune electro-chimica, prin condensarea vaporilor de apa.

Se intalneste des coroziunea cauzata de variatia concentratiei oxigenului de-a lungul suprafetei metalice, denumita coroziune prin aerare diferentiala. Aceasta coroziune este caracteristica conductelor de distributie care sunt montate aerian si vopsite imperfect sau care sunt pozate in soluri cu permeabilitati marite si variate, avand o izolatie necorespunzatoare.

Fenomenele de coroziune atmosferica, in majoritatea cazurilor, se desfasoara dupa mecanism electrochimic, sub influenta peliculelor de umiditate, subtiri si foarte subtiri. La acest proces pot participa diferite componente ale atmosferei si din aceasta cauza, comportarea metalelor la coroziune variaza considerabil cu tipul de atmosfera in care sunt conductele: urbana, rurala, industriala.

Viteza si caracterul coroziunii depind mult de factorii meteorologici: ploi, roua, temperatura, vanturi etc. si de modul in care conducta de distributie este protejata contra acestor factori. Ca mediu corosiv nu se considera numai apa cu oxigenul si dioxidul de carbon dizolvat, ci si impuritatile accidentale. Acestea pot fi gazoase (dioxid de sulf, amoniac, oxizi de azot, clor), particule lichide (ploaie, stropi de apa, stropi de noroi) precum si solide.

Coroziunea metalelor conductelor este apreciabila in zonele industriale, in care atmosfera contine impuritati. Acestea pot fi:

-saruri care participa direct la procesul de coroziune (clorura de sodiu, sulfat de amoniu);

-particule inactive chimice, dar care au capacitate mare de a absorbi gazele din atmosfera (carbune);

-particule inactive, neabsorbante, care favorizeaza procesul de condensare capilara (nisipul).

3.2.3. Coroziunea solului.

De obicei conductele de distributie se pozeaza in soluri diferite si la adancimi variabile. Din aceasta cauza coroziunea subterana este un proces complex, influentat, in special, de transportul oxigenului in sol si de conductibilitatea solului.

Solul este un mediu corosiv cu caracteristici deosebite de la un punct la altul, datorita umiditatii variabile, a procentului diferit de saruri dizolvate, a pH-ului care poate sa varieze intre 3 si 9,5, precum si a prezentei unei cantitati variabile de oxigen. Solurile prin compozitia si umiditatea lor pot fi considerate sisteme coloidale poroase.

Cei mai importanti componenti chimici ai solului sunt cei solubili in apa (acizi, baze, sulfati, cloruri, carbonati), precum si unele gaze (oxigen, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat). Viteza procesului de coroziune creste pe masura ce se mareste umiditatea solului.

S-a constatat ca in sol pot apare macropile de coroziune, ca urmare a neomogenitatii sistemului metal/sol, cum sunt macropilele cauzate de aerarea diferentiata a diferitelor zone din sol. Solurile argiloase sunt mai putin perme-abile pentru oxigen decat cele nisipoase si tronsoanele de conducte aflate. Aceste zone se distrug mai repede decat acelea aflate in zone nisipoase. Rezulta de aici ca este eficienta montarea unei conducte cu pat si acoperis de nisip.

Microorganismele influenteaza direct viteza de coroziune a conductelor in sol prin modificarea pH-ului in apropierea metalului, precum si prin actiunea distructiva asupra acoperirilor de protectie.

Curentii de dispersie (vagabonzi) proveniti accidental in sol prin scurgerile de la sursele de curent (cai ferate, tramvaie, aparate de sudura, bai de electroliza etc.) maresc considerabil procesul de distrugere a conductelor metalice. Acesti curenti sunt, in majoritatea timpului, variabili ca intensitate, directie sau traseu.

Traseul curentilor de dispersie prin constructia metalica poate avea trei zone:




zona de intrare a curentilor (catodica) nepericuloasa;

zona de trecere a curentului, tot nepericuloasa;

zona de iesire a curentilor (anodica), unde se manifesta distrugerea corosiva sub forma de plagi in adancime; natura solului determina marimea atacului.

Cu cat rezistenta solului va fi mai mica, cu atat va permite mai usor trecerea curentului electric. De aceea coroziunea prin curentii de dispersie se manifesta intr-o mai mare masura in solurile argiloase fata de cele nisipoase.

La conductele de distributie nou proiectate studiul curentilor de dispersie se impune a fi efectuat corespunzator. Prevederea masurilor de protectie la aceste conducte priveste deopotriva pe toti detinatorii de utilitati subterane.

Diminuarea sau eliminarea actiunii daunatoare a curentilor de dispersie se realizeaza prin drenaje electrice sau prin cresterea rezistentei chimice a solului. Periculos este efectul curentilor de dispersie la conductele neprotejate catodic si avand protectie de baza nula sau ineficienta. Acest fapt impune ca personalul de intretinere sa efectueze periodic controale asupra comportarii conductei, precum si masuratori ale potentialului.

3.2.4. Coroziunea microbiologica.

Este fenomenul de distrugere a metalelor sub actiunea directa a micro-organismelor. Ea poate avea loc in conditii anaerobe sau aerobe. Procesele de coroziune microbiologica sunt variate si efectele lor apar sub diferite aspecte, deoarece se produc in atmosfera, in apa, in sol, atacand conductele subterane sau aeriene.

Bacteriile pot initia si stimula coroziunea prin mai multe mecanisme si anume:

actiunea corosiva a unor derivati metabolici cum sunt: acizi organici, hidrogen sulfurat, dioxid de carbon, mercaptan etc. Producerea acestor metaboliti, chiar in cantitate mica, este periculoasa, deoarece concentratii mari de agent corosiv se mentin in apropierea metalului;

formarea de zone eterogene pe suprafata conductei; o colonie de micro-organisme se fixeaza pe metal si determina gradienti diferiti de concentratie a acceptorilor de electroni precum si aparitia coroziunii prin aerare diferentiala;

modificarea peliculelor protectoare de pe suprafata metalului si aparitia fisurilor in care se dezvolta procesul de coroziune.

Coroziunea microbiana poate fi prevenita prin metoda bacteriostatica (tratare cu clor, cloramina), prin acoperirea suprafetei metalului cu straturi protectoare ca: vopsea, asfalt, bitum sau cu depuneri metalice pe cale galvanica, prin utilizarea inhibitorilor, precum si prin protectia catodica.

3.2.5 Coroziunea cauzata de solicitarile mecanice

In functie de modul in care actioneaza efectul mecanic si de forma distrugerii pot apare forme variate de atac:

fisurarea corosiva,

coroziunea prin frecare,

cavitatia corosiva.

Coroziunea fisuranta sub tensiune reprezinta distrugerea metalului conductelor sub forma de fisuri, produse sub actiunea simultana a mediului corosiv si a tensiunilor, de intindere sau incovoiere, aplicate din exterior sau reziduale. Pentru ca sa se formeze fisurarea corosiva trebuie sa existe urmatoarele conditii:

susceptibilitatea metalului la coroziune fisurata;

actiunea tensiunii mecanice pe suprafata metalica;

atacul agentului coroziv.

Coroziunea fisuranta sub tensiune apare la numeroase metale, ca urmare a tensiunilor remanente induse la elaborarea lor sau in timpul montajului.

Coroziunea produsa de eforturile mecanice este frecvent intalnita la conductele din zonele in care apar alunecari de teren, tasari neuniforme produse de sarcini mari depozitate pe conductele in functiune. Aceste coroziuni sunt cu atat mai periculoase, cu cat ele apar in timp si nu sunt descoperite imediat ce au perforat materialul tubular pentru a se anihila efectele nocive pe care le produc scaparile de gaze provenite din conducta.

Suprafata metalica nesolicitata mecanic este acoperita cu un strat pasiv. La actionarea tensiunilor au loc fenomene de alunecare mai ales a planurilor in unghi de 45o fata de directia efortului de intindere si la suprafata apare o zona de alunecare, neacoperita de strat protector.

Coroziunea cauzata de solicitarile la oboseala este unul din tipurile de deteriorare datorat actiunii simultane a mediului corosiv si a solicitarilor dina-mice (tensiuni ciclice sau alternative). Aceasta coroziune apare sub forma unor fisuri, in urma deplasarii cristalelor dupa anumite planuri de alunecare. Este tipul de coroziune cel mai des intalnit la conductele care sunt sub carosabil sau care il traverseaza, in general a conductelor pozate in drumuri a caror structura le transmite socurile produse de autovehicule in miscare sau la opriri si porniri, mai ales in statiile de autobuze.

Rezistenta metalelor la coroziune cauzata de oboseala depinde de com-pozitia mediului corosiv, de pH-ul si continutul lui in oxigen, de temperatura si frecventa tensiunii alternative. Accelerarea distrugerii poate fi cauzata de actiuni chimice directe (oxidari, hidrogenari) sau actiuni galvanice a unor cupluri provocate de gradientii de temperatura din sol si de tensiunile din metal.

In conditiile solicitarilor dinamice se produce o alimentare mai rapida cu oxigen in zonele catodice, fapt care reduce polarizatia procesului catodic. In acelasi timp, stratul protector de oxid aflat pe suprafata metalului este deteriorat mecanic si in consecinta, polarizatia anodica scade.

In plus, metalul tensionat produce o reactivitate chimica sporita. Initierea unei crapaturi este asociata cu fisurile produse in timpul solicitarii la oboseala, care cresc si iau o forma alungita. Cresterea permanenta a tensiunilor la baza acestor fisuri mareste viteza de dizolvare, pana cand se produce o crapatura care initiaza stadiul de rupere propriu-zisa a materialului.

3.2.6. Coroziunea prin eroziune.

Este un proces de distrugere cauzat de abraziunea mecanica si de atacul corosiv al unui lichid sau gaz. Conditiile care favorizeaza acest proces sunt:

viteze mari de circulatie a gazelor si lichidelor;

corpuri solide in suspensie;

curgerea turbulenta a fluidelor;

amestecuri de doua faze cu miscare rapida si schimbari de directie (picaturi condensate antrenate in gaze, coturile conductelor etc.).

Coroziunea prin eroziune poate fi evitata atat prin folosirea de materiale mai rezistente, cat si prin filtrarea si separarea lichidelor, inlaturarea substantelor solide care mareste abraziunea inainte de intrarea gazelor in conducte sau prin reducerea vitezei de curgere a acestora. La viteze foarte mari de curgere, cand se formeaza in fluid goluri de presiune inalta, are loc nu numai distrugerea peliculei dar si smulgerea unor portiuni mici de metal. Acest fenomen a fost denumit cavitatie. Suprafata metalului in urma distrugerii prin cavitatie prezinta adancituri de forma ovala. In cazul cavitatiei, distrugerea se prezinta sub forma de ciupituri, scoici sau fagure de miere si este insotita de deformari vizibile ale metalului. Marimea distrugerii prin cavitatie depinde de viteza, temperatura si directia de circulatie a mediului agresiv, precum si de structura si proprietatile metalului.

Aceste tipuri de coroziuni sunt caracteristice conductelor care functioneaza in apropierea surselor de gaze, in situatia in care in statiile de reglare-masurare si predare nu se efectueaza o separare si filtrare corespunzatoare a partilor lichide si solide din gazele naturale.

3.2.7. Coroziunea in pitting.

Este o forma de atac localizat. Pelicula de protectie a metalului, odata distrusa, in anumite puncte permite mediului agresiv sa atace si sa produca o penetrare rapida a metalului.

Termenul pitting este folosit pentru ilustrarea acelui tip de atac localizat in care largimea zonei afectate de coroziune este de acelasi ordin de marime sau mai mica decat adancimea acesteia. Raportul dintre largime si adancime este aproximativ egal cu 2 pana la 3.

Caracteristic pentru acest fel de coroziune este faptul ca pe suprafata metalului apar puncte active fara pelicula de protectie. O conditie esentiala in formarea pittingului este prezenta in sol a anionilor cu actiune cum sunt cei de halogeni si in primul rand ionii de clor. Potentialul de pitting este de aproximativ 0,03 V pentru o unitate de pH. In solutii puternic alcaline (pH > 10) se produce inhibarea pittingului. Scaderea temperaturii are de obicei un efect de crestere a rezistentei metalului la pitting. Se presupune ca aceasta comportare se datoreaza modificarii puternice a afinitatii stratului protector la moleculele de apa, care face dificila deslocuirea lor de catre anionii agresivi. In practica, acest fenomen face ca, in conditiile sezonului rece, efectul pitting sa lucreze mai incet.

Odata cu cresterea temperaturii se produce dezghetarea solului si eliberarea moleculelor de apa, favorizand aparitia cat mai multor puncte de pitting.

Pentru a caracteriza comportarea unui metal fata de un mediu agresiv oarecare, literatura de specialitate foloseste, in general, notiunea de stabilitate chimica sau rezistenta la coroziune. Rezistenta la coroziune a metalelor in diverse medii agresive se apreciaza prin determinarea experimentala a vitezei de coroziune, a variatiei proprietatilor mecanice, electrice, optice etc. pe probe special confectionate din materialul testat.

Coroziunea punctiforma se estimeaza dupa adancimea pittingului, masurata cu micrometrul cu ac sau din diferenta de grosime a probei frezate pana la disparitia pittingului.

Toate echipamentele si conductele metalice se protejeaza contra coroziunii in functie de modul de montare subteran sau aparent.

Protectia echipamentelor si a conductelor aparente se face prin grunduire si vopsire, operatiuni care se executa dupa efectuarea verificarilor la presiune.

Conductele aparente din sisteme de distributie si cele din instalatiile de utilizare industriale exteriore se vopsesc in culoarea galbena.

Protectia conductelor subterane executate din otel se face prin:

- izolatie de baza cu bitum conform standardului 7335/5;

- izolatie de baza cu alte materiale agrementate tehnic;

- izolatie de baza si protectie catodica;

Izolatia de baza se executa astfel incat sa se asigure continuitatea protectiei pe intregul traseu al conductei. Protectia mecanica a izolatiei cu bitum se executa prin aplicarea, peste ultimul strat, a unui strat din materiale corespunzatoare acestui scop.

Alegerea tipului si calitatii protectiei se face in functie de agresivitatea solului si poluarea cu curenti de dispersie in curent continuu si curent alternativ din zona in care se monteaza conducta, cu respectarea prescriptiilor tehnice specifice (I14, EN 12954 etc.).

Suprafata tevilor din otel se curata inainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinta prin sablare) indepartandu-se complet rugina si urmele de grasime. Se recomanda utilizarea stabilizatorilor de rugina atestati/agrementati tehnic.

Tevile cu defecte de suprafata vizibile se retrag de la izolare.

Izolarea se face in statii autorizate. Verificarea calitatii se face conform reglementarilor in vigoare. Se admite izolarea la locul de montaj numai la suduri si curbe, precum si pentru corectarea degradarilor produse in timpul manipularii conductelor.

3.3. PROTECTIA CATODICA A CONDUCTELOR DE OTEL

Realizarea protectiei catodice se face conform prevederilor din EN12954 si respectand ,,Normativul pentru protectia contra coroziunii a conductelor metalice ingropate “ I14.

In cazul in care nu a fost aplicata initial protectia catodica, operatorul licentiat de distributie efectueaza determinarii (cel putin o data pe an) de potential conducta/sol pentru a stabili, daca este necesara aplicarea protectiei catodice, in functie de starea izolatiei si conditiile de sol, in conformitate cu EN 12954.

Determinarile se efectueaza la fiecare bransament, iar in situatia in care acestea lipsesc, la intervale de 250 m (intravilan) sau 500 m (extravilan). Diagramele de potential (valorile potential conducta/sol –de-a lungul conductei) obtinute se anexeaza la ,,Cartea tehnica a constructiei”.

Pentru asigurarea electrosecuritatii conductelor si instalatiilor aferente si pentru efectuarea determinarilor privind starea de coroziune, conductele apartinand sistemului de distributie si dupa caz instalatiile exterioare de utilizare, se prevad cu:

a) posturi de masurare a parametrilor specifici (potential, curent, rezistenta etc.) care se monteaza pe tronsoanele de conducta in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare;

b) piese electroizolante.

Piesele electroizolante se monteaza in sistemul de distributie din otel:

a) pe fiecare bransament, inainte de intrarea in statiile si posturile de reglare sau reglare–masurare;

b) pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;

c) la iesirea din statiile de reglare sau reglare-masurare.

IV. DETECTARE PIERDERI GAZE

4.1. PRESCRIPTII  DE EXPLOATARE.

Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se efectueaza de catre agenti economici titulari ai licentei de distributie a gazelor naturale acordata de catre ANRE.

Instalatiile de utilizare a gazelor naturale apartinind consumatorilor personae juridice, pot fi exploatate si de catre personal propriu autorizat sau agenti economici autorizati de catre ANRE.

Operatorul sistemului de distributie completeaza la zi documentele necesare exploatarii sistemului de alimentare cu gaze naturale dupa cum urmeaza:

- schema de ansamblu a sistemului de distributie, cu marcarea conductelor conform codului

culorilor, functie de regimul de presiune, cu amplasarea statiilor de reglare-masurare de predare, statiilor de reglare-masurare de sector, posturilor de reglare, robinetelor de sectionare si bransamentelor la consumatorii industriali;

- planurile conductelor, la scara 1:500, cu repere fata de puncte fixe;

- fisele tehnice completate la zi pentru conducte, bransamente, posturi si statii de reglare

apartinind sistemului de alimentare pe care il opereaza, intocmite conform prevederilor din NTPEE-2008;

documentatia tehnica a instalatiilor de utilizare;

registrul de evidenta a reclamatiilor si defectelor;

registrul de evidenta a accidentelor tehnice;

- registrul de evidenta zilnica a parametrilor pentru statiile de reglare-masurare supravegheate

Operatorul sistemului de distributie este obligat sa detina un exemplar din cartea constructiei

pentru obiectivele/sistemele de distributie pentru care are licenta de distributie a gazelor naturale si sa o completeze la zi. Pentru toti consumatorii, operatorul sistemului de distributie tine la zi evidenta debitelor aprobate, puse in finctiune, a debitelor dezafectate, precum si orice modificari efectuate.

Operatorul licentiat al sistemului de distributie deconecteaza aparatele si instalatiile de utilizare executate sau modificate care nu sint conforme cu prevederile legale.

Furnizorul de gaze naturale urmareste permanent nivelul de odorizare al gazelor naturale conform standardelor in vigoare.

4.2. EXPLOATAREA CONDUCTELOR SI BRANSAMENTELOR

In vederea depistarii eventualelor scapari de gaze, operatorul sistemului de distributie este obligat sa efectueze verificarea si revizia tehnica a conductelor si bransamentelor. Verificarea tehnica a conductelor si bransamentelor, in vederea depistarii eventualelor scapari de gaze, se face periodic, cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislatiei in vigoare si se efectueaza de catre operatorul sistemului de distributie, conform regulamentelor proprii, in functie de:

Starea tehnica si vechimea conductelor si bransamentelor;

Densitatea constructiilor si nivelul de risc in functie de destinatia acestora;

Intensitatea traficului;

Nr. de defecte pe kilometru;

Conditiile locale specifice;

Tipul conductelor (otel sau polietilena).

Verificarea tehnica periodica a conductelor si bransamentelor se executa la intervalele de timp precizate mai jos:

Tipul conductei

Conducte din otel

Conducte din PE

subterane

supraterane

Nr. de defecte constatate /km/an precedent 'x'

x<0,025

0,025<x<0,25

0,25<x<1

x>1

indiferent de vechimea conductei

cu vechime <de 2 ani

cu vechime >de 2 ani

Interval de timp

1 verificare pe an

1 verificare la 6 luni

1 verificare la 3 luni

1 verificare pe luna

1 verificare pe an

1 verificare la 6luni

1 verificare pe an

Termenele prevazute mai sus sunt maximale, operatorii sistemului de distributie pot reduce intervalele de timp pentru efectuarea verificarilor tehnice, in functie de starea tehnica a conductelor si bransamentelor.

Echipa care efectueaza verificarea are in componenta cel putin un instalator autorizat ANRE.

Controlul scaparilor de gaze naturale se efectueaza:

Pe toata lungimea traseelor conductelor si bransamentelor si in posturile/statiile de reglare sau reglare-masurare;

In caminele altor retele de utilitati subterane amplasate in domeniul pubilc la o distanta de minim 5 m fata de conductele de gaze naturale.

La constatarea unor scapari de gaze in SD care impun interventie de urgenta, se anunta imediat biroul de reclamatii care consemneaza sesizarea in registrul de evidenta a reclamatiilor si defectelor din sistemul de distributie.

In aceasta situatie, echipa care efectueaza verificarile ia de urgenta primele masuri, dupa caz:

a) opreste sau deviaza circulatia autovehiculelor si pietonilor in zona;

b) asigura evacuarea in atmosfera a scaparilor de gaze prin deschiderea capacelor caminelor aferente conductei de gaze si ale altor retele subterane existente in zona;

c) ridica capacele rasuflatorilor GN;

d) supravegheaza zona pana la sosirea echipei de interventie a operatorului SD;

e) verifica existenta acumularilor de gaze in imobilele din vecinatatea defectului si dispune masuri in consecinta.

In cazul constatarii prezentei unor scapari de gaze intr-o constructie, se anunta imediat biroul de reclamatii, care consemneaza sesizarea in registrul de evidenta a reclamatiilor si defectelor din instalatiile de utilizare.

In situatia mentionata mai sus, echipa de interventie sosita la solicitarea constatatorului, actioneaza astfel:

a) interzice accesul cu foc sau cu surse de producere a scanteilor;

b) intrerupe alimentarea cu gaze naturale;

c) efectueaza aerisirea incaperilor;

d) localizeaza defectul si nu paraseste zona pana la eliminarea totala a gazelor din imobil;

e) anunta dispeceratul operatorului sistemului de distributie;

f) extinde controlul pe intreaga zona unde este posibila infiltrarea gazelor.

Operatiile care se efectueaza cu ocazia reviziilor tehnice ale conductelor si bransamentelor sunt:

Curatirea tijei si eventuala reparare a rasuflatorilor.

Manevrarea robinetelor si remedierea neetanseitatilor acestora si a defectiunilor constatate la toate imbinarile;

Curatirea caminelor de vizitare;

Completarea cu capace a caminelor de vizitare, acolo unde capacele lipsesc;

Refacerea marcajelor pe traseul conductelor, daca este cazul;

Controlul statiilor de protectie catodica;

Verificarea continuitatii firului trasor pt. conductelor di polietilena cu aparatura adecvata; in cazul constatarii unor discontinuitatii acestea se remedieaza imediat.

Constatarile se mentioneaza in fisele tehnice ale conductelor si ale bransamentelor, intocmite conform cu Anexa 9, respectiv cu Anexa 10 din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Pentru retelele protejate catodic, o data la 30 zile, se efectueaza controlul functionarii statiilor de protectie catodica; constatarile se mentioneaza in ordinul de serviciu, intocmit conform cu Anexa 18 din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Inlocuirea conductelor de gaze naturale sau a unor portiuni din acestea se face in

functie de:

a) starea tehnica;

b) numar de defecte /kilometru;

c) agresivitatea solului si valorile curentilor de dispersie;

d) modernizarea carosabilului si infrastructurii sistemelor de utilitati;

e) necesitatea redimensionarii;

f) schimbarea regimului de presiune etc.

Inlocuirea capacelor la caminele de vizitare se face imediat dupa constatarea deteriorarii sau lipsei acestora.

In cazul conductelor situate pe strazi care urmeaza a fi supuse modernizarii, se verifica in prealabil prin sondaj starea tehnica a conductelor, stabilindu-se masurile necesare pentru asigurarea functionarii in conditii de siguranta.

Efectuarea interventiilor sau executarea cuplarii conductelor noi la conductele in functiune se face in raport de complexitatea si natura lucrarilor, prin:

a) inchiderea si / sau depresurizarea retelei;

b) reducerea presiunii de regim in retea si utilizarea dispozitivelor speciale de cuplare.

Intreruperea planificata a alimentarii cu gaze naturale pentru efectuarea de lucrari in sistemul de distributie se face numai dupa anuntarea consumatorilor afectati de intrerupere, inainte cu minimum 48 ore.

Perioada minima de intrerupere a alimentarii cu gaze naturale este de 3 ore.

Perioada minima de intrerupere poate fi diminuata daca consumatorii sunt anuntati in totalitate de reluarea alimentarii cu gaze naturale.

In cazul intreruperilor accidentale, reluarea alimentarii cu gaze naturale se face dupa anuntarea prealabila a consumatorilor afectati de intrerupere cu minimum 3 ore inainte de aceasta.

Perioada minima de intrerupere poate fi diminuata daca consumatorii sunt anuntati in totalitate de reluarea alimentarii cu gaze naturale.

Trecerea unei conducte la un regim de presiune superioara celei pentru care a fost construita se face cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Operatiile de interventie pe conducte in functiune se fac numai pe baza programelor de lucru aprobate, care trebuie sa contina minimum urmatoarele precizari:

a) masuri tehnice care sa excluda pericolul de accidente;

b) personalul autorizat al operatorului SD, desemnat pentru interventie;

c) masurile de aparare impotriva incendiilor, prevazute de regulamentele in vigoare.

4.3. EXPLOATAREA STATIILOR SI POSTURILOR DE REGLARE SAU REGLARE-MASURARE

Statiile si posturile de reglare sau reglare-masurare de la consumatori functioneaza, de regula, fara supraveghere, cu exceptia celor pentru care operatorul sistemului de distributie impreuna cu consumatorul, stabilesc, functie de importanta obiectivului sau de necesitatile tehnologice, pentru o perioada limitata de timp, necesitatea existentei personalului de supraveghere.

Obligatiile personalului responsabil cu supravegherea statiilor si posturilor de reglare sau reglare-masurare se stabilesc de operatorul sistemului de distributie.

Statiile si posturile de reglare sau reglare-masurare, indiferent de capacitate, se revizuiesc pe baza de program aprobat prin grafic, la intervalul de timp recomandat de producator / proiectant, dupa caz, dar nu la un interval mai mare de 2 ani.

Revizia statiilor si posturile de reglare sau reglare-masurare se face in functie de prescriptiile producatorului de echipamente si consta, in principal, din:

a) verificarea etanseitatii si, dupa caz, inlocuirea pieselor si garniturilor uzate;

b) curatirea si ungerea mecanismelor;

c) curatirea de impuritati a conductelor;

d) verificarea si reglarea functionarii regulatoarelor la parametrii proiectati, a armaturilor de inchidere si de siguranta;

e) verificarea si remedierea sistemelor de separare / filtrare;

f) verificarea si, dupa caz, inlocuirea aparaturii de masura si control, cu exceptia celei pentru care se stabilesc alte termene in conformitate cu prevederile reglementarilor metrologice in vigoare;

g) vopsirea instalatiei si a echipamentelor aferente, dupa caz;

h) verificarea si remedierea partii de constructie a statiilor si posturile de reglare sau reglare–masurare precum si a sistemelor de incalzire, ventilare si iluminare aferente, dupa caz;

i) asigurarea curateniei si degajarea spatiilor exterioare aferente, dupa caz;

j) verificarea instalatiei de paratrasnet, printr-o firma autorizata.

Data de efectuare a reviziei se inscrie in fisa statiilor si posturile de reglare sau reglare-masurare.

Operatiile de revizie a statiilor si posturile de reglare sau reglare-masurare incep dupa anuntarea consumatorilor privind intreruperea sau limitarea alimentarii cu gaze

naturale, cu cel putin 48 ore inainte.

Daca la efectuarea operatiilor de revizie este necesara oprirea statiilor si posturilor de reglare sau reglare-masurare, repunerea in functiune se face dupa obtinerea confirmarii scrise a delegatului consumatorului, care garanteaza ca robinetele tuturor punctelor de consum sunt inchise.

In timpul operatiilor de revizie a statiilor si posturilor de reglare sau reglare-masurare se asigura ventilarea permanenta a incaperii.

Remedierea defectiunilor la instalatia electrica a statiilor si posturilor de reglare sau reglare-masurare se face numai dupa scoaterea de sub tensiune a acesteia, de personalul autorizat, in prezenta unui delegat al operatorului SD.

Controlul etanseitatii tuturor imbinarilor intre elementele componente se face cu spuma de sapun sau cu alte tehnologii de verificare a etanseitatii; este strict interzis controlul etanseitatii cu flacara.

Manevrarea elementelor de inchidere si folosirea ocolitorului precum si a refulatoarelor statiilor si posturilor de reglare sau reglare-masurare se fac numai de personalul operatorului sistemului de distributie.

Robinetele de pe ocolitor se sigileaza in pozitia inchis.

In situatii deosebite, cu acceptul operatorului SD, consemnat prin proces verbal, pentru asigurarea continuitatii alimentarii cu gaze, utilizarea ocolitorului se face pentru perioade strict limitate, de personalul autorizat al consumatorului, instruit in acest sens.

Este interzisa depozitarea materialelor in cladirile care adapostesc statiile si posturile de reglare sau reglare–masurare si in apropierea acestor cladiri la distante mai mici de:

a) 10 m pentru materiale incombustibile;

b) 40 m pentru materiale combustibile.

Pentru statiile si posturile de reglare sau reglare-masurare fara personal de exploatare permanent, se asigura accesul controlat de catre operatorul sistemului de distributie.

EXPLOATAREA INSTALATIILOR APARTININD PERSOANELOR JURIDICE

Consumatorii de gaze naturale, persoane juridice, sint obligate sa asigure exploatarea si intretinerea corecta a instalatiilor de utilizare prin una din urmatoarele variante:

personal propriu autorizat conform ANRE;

- agenti economici autorizati conform ANRE;

- societati licentiate pentru activitatea de distributie gaze naturale, de catre ANRE;

Consumatorii sint obligati sa intocmeasca si sa afiseze la locuri vizibile instructiuni specifice de utilizare si exploatare pentru fiecare aparat si agregat alimentat cu gaze naturale, precum si numerele de telefon ale echipelor de interventie proprii si ale operatorului de distributie.

In cazul in care instalatiile sint sub incidenta ISCIR, este obligatoriu ca exploatarea sa se faca de personalul autorizat conform prevederilor Prescriptiilor Tehnice ISCIR in vigoare. Exploatarea corecta a aparatelor de utilizare consta din efectuarea urmatoarelor operatiuni:

- aprinderea si stingerea focului, se fac in functie de caracteristicile specifice ale aparatului de utilizare;

- supravegherea arderii si respectarea parametrilor tehnologici pentru functionare in conditii optime;

- supravegherea aparatelor de masura si control si a echipamentelor de siguranta;

- supravegherea instalatiilor de automatizare;

- anuntarea echipei de intretinere pentru remedierea defectiunilor constatate si scoaterea din functiune a instalatiilor defecte;

Intretinerea instalatiilor de utilizare costa din efectuarea urmatoarelor operatiuni:

- controlul eventualelor scapari de gaze la intervale de cel mult 72 ore;

- supravegherea, intretinerea curenta, vopsirea partilor aparente;

- verificarea si repararea aparatelor de utilizare prin unitati specializate, autorizate ISCIR;

- verificarea instalatiilor de utilizare odata la 2 ani;

- revizia instalatiilor de utilizare odata la 10 ani;

Aceste termene sint maximale, consumatorul putind stabili intervale de timp mai scurte, in functie de complexitatea instalatiei, procesul tehnologic si posibilitatea scaparii si infiltrarii gazelor.

Revizia instalatiilor de utilizare este obligatorie si in urmatoarele situatii:

- dupa intreruperea utilizarii instalatiei pentru o perioada de timp care depaseste 6 luni

dupa orice accident produs in cladire, care ar fi putut afecta instalatia de utilizare g.n.

Verificarea periodica a instalatiilor de utilizare se face conform instructiunilor specifice

si consta din efectuarea urmatoarelor operatiuni:

- verificarea arzatoarelor si a starii imbinarilor si garniturilor de etansare aferente;

- verificarea stabilitatii conductelor montate aparent;

- verificarea etanseitatii imbinarii conductelor si armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalatie, cu spuma de apa si sapun;

- verificarea functionarii echipamentelor si dispozitivelor auxiliare din componenta instalatiei de utilizare si a instalatiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupa caz

- verificarea functionarii aparatelor de masurare, control, reglare si de siguranta;

- demontarea/debransarea punctelor de consum fara aprobare legala si a conductelor de alimentare aferente;

- verificarea functionarii echipamentului de reglare din instalatiile de utilizare ale beneficiarului;

- verificarea starii rasuflatorilor si a caminelor aferente;

- verificarea tirajului cosurilor si canalelor de evacuare a gazelor arse si prezentarea de catre consumator a dovezii de curatire a acestora de catre un egent economic autorizat, conform reglementarilor in vigoare;

- verificarea starii constructiilor care adapostesc statiile de reglare-masurare si posturile de reglare;

Verificarea aparatelor de masurare, supuse controlului metrologic obligatoriu al statului se efectueaza in conformitate cu prevederile reglementarilor metrologice in vigoare. . 

Revizia periodica a instalatiilor de utilizare consta in:

- efectuarea tuturor operatiunilor prevazute la verificarea peridica, revizia din anul respectiv inlocuind verificarea;

- efectuarea probei de rezistenta numai pentru partea de instalatie la care s-au facut inlocuiri si/sau modificari;

- efectuarea probei de etanseitate a intregii instalatii;

Remedierile defectiunilor constatate si inlocuirea elementelor defecte constituie obligatia beneficiarului si se realizeaza de catre agenti economici autorizati de ANRE. Sint interzise solutiile provizorii de remediere a defectelor.

Probele de presiune se efectueaza conform NTPEE-2008, numai dupa demontarea contoarelor, scoaterea din functiune a instalatiei si blindarea acesteia. Pentru probele de presiune se intocmeste proces verbal de receptie tehnica.

Efectuarea verificarilor si a reviziilor se consemneaza in “Fisa de evidenta a lucrarilor periodice de verificare tehnica a instalatiilor de utilizare gaze naturale apartinind consumatorilor personae juridice” si respectiv “Fisa de evidenta a lucrarilor periodice de revizie tehnica a instalatiilor de utilizare gaze naturale apartinind consumatorilor personae juridice”, care se pastreaza la operatorul de distributie si in copii la consummator si executantul lucrarii.

Verificarea si revizia instalatiilor de utilizare gaze naturale care nu necesita modificari se efectueaza pe baza documentatiilor tehnice existente la operatorul sistemului de distributie si la consumator. Repunerea in functiune a instalatiilor verificate sau revizuite, la care s-au efectuat si modificari de traseu, se face ca si pentru instalatiile noi.

Repunerea in functiune a instalatiilor dupa efectuarea reviziei, dupa repararea unei defectiuni si/sau intreruperi accidentale, se face conform instructiunilor specifice de utilizare si exploatare, numai dupa:

- efectuarea controlului functionarii aparatelor/echipamentelor de masura, control, reglare si siguranta din componenta instalatiei de utilizare gaze;

- verificarea punerii in pozitia INCHIS a tuturor armaturilor de la aparatele de utilizare;

La intreruperea accidentala a furnizarii gazelor naturale, consumatorii trebuie sa inchida robinetele de pe conductele de alimentare si sa ia masurile prevazute in instructiunile tehnice proprii de exploatare.

4.5 EXPLOATAREA INSTALATIILOR APARTININD CONSUMATORILOR

CASNICI

Exploatarea instalatiilor de utilizare apartinind consumatorilor casnici se efectueaza de acestia si, dupa caz de fochisti autorizati pentru exploatarea centralelor termice, conform instructiunilor scrise pentru utilizarea gazelor naturale, primite la punerea in functiune a instalatiei de utilizare gaze naturale, cu ocazia verificarii acesteia sau la cerere.

Instructiunile scrise pentru exploatarea instalatiilor de utilizare de uz casnic sint elaborate conform prevederilor din NTPEE-2008 si prescriptiilor tehnice de folosire a aparatelor de utilizare sau a arzatoarelor, elaborate de producator.

Operatiunile de verificare se efectueaza la maximum 2 ani, iar cele de revizie la maximum 10 ani. Verificarea si revizia consta in efectuarea operatiunilor specificate pentru personae juridice. In cazul blocurilor de locuinte proba de etanseitate se va face la presiunea de regim.

In cazul in care verificarea sau revizia nu se pot efectua din cauza absentei consumatorului, acesta va fi anuntat in scris asupra datei reprogramarii verificarii sau reviziei.

Daca verificarea sau revizia nu se pot efectua la data reprogramata, se va proceda la sistarea furnizarii gazelor.

La verificarea sau revizia instalatiilor, portiunile de conducta sau armaturile care la proba de etanseitate au scapari si nu pot fi remediate, se inlocuiesc pe cheltuiala consumatorului de catre un agent economic autorizat sa execute aceste lucrari, respectind prevederile din NTPEE-2008.

Cu ocazia verificarii sau reviziei instalatiei de utilizare, consumatorul este obligat sa faca dovada in scris, privind curatirea si verificarea cosurilor de fum, efectuata de o firma specializata. Dovada trebuie sa fie emisa cu maximum 6 luni inainte de data verificarii.

Punerea in functiune a aparatelor de utilizare se face in prezenta reprezentantilor unui agent economic autorizat de ISCIR si reprezentantilor operatorului de distributie licentiat.

Verificarile si reviziile instalatiilor de utilizare gaze naturale efectuate se consemneaza in “Fisa de evidenta a lucrarilor periodice de verificare a instalatiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici” si respectiv “Fisa de evidenta a lucrarilor periodice de revizie tehnica a instalatiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici”

4.6 INTERVENTII PENTRU REMEDIEREA DEFECTELOR

Operatorul de distributie asigura permanent un sistem de colectare a sesizarilor si reclamatiilor consumatorilor si de rezolvare a acestora in vederea remedierii defectelor.

Pentru localitati mici sau pentru consumatori izolati, la care numarul abonatilor nu justifica existenta echipelor permanente de interventie, remedierea defectelor se asigura de catre operatorul sistemului de distributie prin echipe de interventie.

Masinile de interventie se doteaza cu mijloace de comunicare eficiente, cu scule, dispozitive, echipamente, utilaje pentru executarea lucrarilor si cu aparate adecvate penttru detectarea scaparilor de gaze naturale.

Echipele de interventie au in componenta muncitori specializati pentru lucrarile necesare, dotati cu echipament de protectie corespunzator normelor de protectie a muncii si SSM Deplasarea echipei de interventie la locul defectului se realizeaza in timpul cel mai scurt.Remedierea defectului se consemneaza de echipa de interventie in ordinul de serviciu.

Defectiunile semnalate la instalatiile de utilizare ale consumatorilor persoane juridice se remediaza de echipele proprii. De asemenea, defectiunile pot fi remediate si de catre echipele operatorului licentiat de distributie sau de catre agenti economici autorizati de ANRE, pe baza de contract.

Defectiunile semnalate la instalatiile de utilizare ale consumatorilor casnici se remediaza de catre echipele operatorului licentiat al sistemului de distributie sau de catre agenti economici autorizati de ANRE, pe baza de contract.

4.7 SCOATEREA TEMPORARA SI REPUNEREA IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE SI A BRANSAMENTELOR

O conducta sau un bransament se considera scoase temporar din functiune dupa ce s-a oprit vehicularea gazelor, prin izolarea portiunii respective cu ajutorul robinetelor de sectionare sau a dispoizitivelor speciale de oprire locala si s-a efectuat depresurizarea acestora.

Scoaterea temporara din functiune a conductelor si a bransamentelor poate fi necesara pentru remedierea avariilor sau accidentelor tehnice sau pentru efectuarea unor lucrari programate pe conducte.

In caz de avarie, personalul din echipele de interventie are obligatia da lua primele masuri de siguranta si de a raporta dispeceratului operatorului de distributie masurile luate pentru remediere. Conducatorul formatiei de lucru si responsabilul coordonator raspund de executarea, in conditii de siguranta, a lucrarilor si operatiunilor necesare.

La conductele din PE, dupa localizarea defectului si efectuarea sapaturilor, in functie de gradul de afectarea conductei, defectul se va izola prin:

- strangularea cu ajutorul dispozitivelor calibrate in amonte de locul defectului, sau de o parte si de alta a locului defectului pentru conductele integrate in sistemele de alimentare buclate;

- sectionare cu ajutorul robinetelor de sectionare;

- dispozitiv cu para(in cazul conductelor rupte)

Reparatiile defectelor conductelor din PE pot fi temporare sau definitive.Reparatiile temporare se refac in forma definitiva imediat ce sint indeplinite conditiile normale de lucru. In cazul unor reparatii temporare, in principal in cazul conductelor perforate sau fisurate, se pot utiliza coliere metalice agrementate tehnic.

Inlaturarea defectelor prin reparatii definitive la toate conductele din PE se efectueaza numai prin utilizarea procedeului de imbinare prin electrofuziune. Materialele utilizate pentru reparatii sint tronsoane de conducte si electrofitinguri agrementate tehnic si compatibile cu materialul conductei care se repara. Aparatele de sudura vor indeplini conditiile de performanta necesare executarii lucrarii.

Dupa inlaturarea defectului conductei din PE, repunerea in functiune a tronsoanelor afectate se va efectua numai dupa:

- verificarea lucrarilor efectuate;

- efectuarea probelor de presiune;

- refacerea continuitatii firului trasor si a benzii (grilei ) avertizoare;

- refularea conductelor pentru eliminarea completa a aerului;

- evidentierea locului de strangulare a conductei.

Remedierea defectelor bransamentelor de gaze naturale respecta aceleasi etape ale lucrarilor de reparatii ca si ale conductelor, cu precizarea ca la bransamente cu lungimi reduse, scoaterea provizorie din functiune a acestora ( obturarea bransamentului ) se poate efectua prin manevrarea dispozitivului de perforare-obturare a teului de bransament.

4.8 SCOATEREA DEFINITIVA DIN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR DE
DISTRIBUTIE SI A BRANSAMENTELOR

Pentru scoaterea definitiva din functiune a unei conducte se parcurg urmatoarele etape:

- evacuarea gazelor naturale din conducte;

- taierea capetelor conductei;

- obturarea cu capace sudate a capetelor.

Pentru scoaterea definitive a unui bransament se parcurg etapele:



- evacuarea gazelor naturale din bransament;

- taierea capetelor bransamentului;

- obturarea robinetulu / teului de bransament;

- extragerea bransamentului in vederea recuperarii acestuia, dupa caz.

Pentru dezafectarea unei conducte se intocmeste un program de lucru special, care cuprinde

si urmatoarele masuri suplimentare:

- desfiintarea tuturor marcajelor, rasuflatorilor si dispozitivelor de refulare aferente acesteia

- marcarea cu vopsea sau tablite a zonelor periculoase;

- marcarea locurilor de taiere si blindarea tuturor capetelor si legaturilor cu alte conducte;

- alte elemente necesare pentru siguranta lucrarii;

- obligativitatea incheierii unui proces verbal la terminarea lucrarilor.

Pentru a evita cuplarea unor conducte si/sau bransamente la tronsoanele nedemontate ale unei conducte dezafectate, se va efectua in prealabil o identificare pe traseu a acestora. Identificarea se efectueaza de delegati ai operatorului de distributie, ai beneficiarului si constructorului, pe baza de:

- proces verbal incheiat la terminarea lucrarilor de dezafectare;

- planul de situatie si schema conductei;

- verificarea diametrelor conductelor;

- sondaje, prin perforari fara foc;

- injectare de odorizant in retelele de distributie.

Toate capetele conductelor dezafectate ce nu pot fi scoase din pamant se obtureaza cu capace sudate.

4.9 SIGURANTA IN EXPLOATARE A SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE

Sistemul de distributie a gazelor sufera in timpul functionarii o degradare care este influentata si de agresivitatea solului. Repararea unei anumite parti a sistemului trebuie efectuata astfel ca pierderile de gaze sa fie cit mai mici si de asemenea, fara scoaterea totala din functiune a sistemului. Exploatarea si intretinerea sistemului de distributie a gazelor trebuie efectuate astfel incat sa se ajunga la o fiabilitate cat mai mare a acestuia.

Depistarea defectelor pe sistemul distributiv se efectueaza uneori cu mare dificultate datorita lungimii traseelor de conducta si a faptului ca aproape intotdeauna, aceste defecte sint astupate. Uneori depistarea defectelor se realizeaza dupa unele informatii primite de la populatie sau dupa modificarea relativ neinsemnata a parametrilor hidrodinamici observati in sistemul distributiv.

Defectele constatate trebuie remediate in timpul cel mai scurt posibil, pentru diminuarea pierderilor de gaze si pentru a preintimpina eventuale explozii care s-ar putea produce.In situatia unor scapari de gaze, este necesara luarea masurilor ca sa se evite formarea amestecurilor explosive sau intoxicatiilor cu gaze. Pentru salvarea vietilor omenesti, trebuie efectuate operatii rapide de scoatere a persoanelor din zona afectata, de explozie sau gaze si acordat primul ajutor, chiar in lipsa personalului medical de specialitate.

Traseele conductelor de distributie, de regula sint determinate de reteaua stradala, de caile de acces, de pozitia imobilelor etc. Retelele de distributie trebuie montate in teritoriul public pentru a putea fi controlate si intretinute de catre operatorul de distributie. Pe arterele largi si pe cele cu circulatie intensa, care au latimi de peste 10 m , se recomanda montarea a doua conducte paralele, cate una pe fiecare parte a strazii.

Conductele de distributie se monteaza, de regula, subteran. In instalatiile exterioare ale consumatorilor industriali este de preferat montajul aerian, pe peretii exteriori ai cladirilor, pe estacade etc. In ceea ce priveste adincimea de pozare a conductelor de gaze, este indicat ca aceasta sa fie egala cu limita de inghet a localitatii respective.

Este interzisa montarea conductelor de gaze in banda liniilor de tramvai sau a cailor ferate. De asemenea, este interzisa montarea conductelor sub orice fel de constructii, in terenul destinat acestora sau in canale de orice fel avind comunicatiicu cladirile apropiate.

La proiectare se au in vedere informatiile obtinute de la conductele realizate si eventualele analize de sol. Deoarece in timpul exploatarii conductelor pot apare defecte pe traseul acestora, se monteaza rasuflatori care au dublu scop:

- constituie legatura intre conducta respectiva si atmosfera, unde se scurg eventualele scapari de gaze;

- creaza conditii prin zona de permeabilitate marita, de a se acumula emanatiile gazeifere care pot fi detectate cu ajutorul aparatelor

Siguranta in exploatare se realizeaza prin:

- proiectarea si executarea unor retele care sa corespunda normelor tehnice si de calitate;

- intretinerea corespunzatoare pentru realizarea unei bune fiabilitati;

- solicitarea tehnologica a conductei in functie de capacitatea proiectata.

In scopul diminuarii pierderilor prin defectele de etansare existente, unele lucrari de specialitate indica solutia exploatarii retelei cu cea mai mica presiune, care asigura o functionare fara riscuri. Aceasta se traduce prin aplicarea unei bune concordante intre consum si presiunea de lucru a retelei , denumita si pilotarea retelei.Aceasta solutie consta in prelevarea presiunilor in anumite puncte nodale de pe traiectul principal al retelei si reducerea corespunzatoare a presiunii la intrarea in retea, astfel ca in punctele considerate principale, sa se mentina nivelul necesar asigurarii functionarii optime a consumatorilor.

Orice retea se proiecteaza pentru capacitatea la care se prevede sa lucreze in etapa finala. Dat fiind faptul ca, pina la atingerea capacitatii maxime, debitul distribuit creste treptat, pentru debitele intermediare nu este necesar ca exploatarea retelelor sa se faca la presiunea prevazuta pentru etapa finala. Astfel de solutii nu ar face decat sa mareasca pierderile prin eventualele defecte nedepistate.

Pentru a stabili valoarea presiunilor de la iesirea din statiile de predare, respectiv din acelea de sector, in etapele intermediare se calculeaza presiunile din nodurile principale ale retelei, astfel ca acestea sa asigure debitele prevazute in etapa respectiva. Calculul presiunilor in noduri se efectueaza separat pentru debitele din sezonul rece si cald al anului. Acestea din urma se considera destul de acoperitoare daca se iau egale cu 30% din debitele de iarna.

In localitatile cu un consum redus al centralelor termice si acela casnic insemnat din totalul consumului, in lunile friguroase este indicat ca pe timpul noptiii debitul din retea sa fie mentinut la presiune scazuta, fapt ce permite reducerea pierderilor de gaze. Se apreciaza ca in anumite zone, consumul redus poate fi asigurat din zestrea conductei.

Printre mijloacele care asigura siguranta in exploatare prin diminuarea pierderilor din retelele de distributie, se mentioneaza:

- evidenta stricta a defectelor depistate;

- controlul riguros, eficace, atent pe tronsoanele pe care s-au depistat defecte si pierderi de gaze;

- interventia prompta pentru remedierea defectelor;

- inlocuirea partiala sau totala a conductei acolo unde starea acesteia o reclama.

4.10 DETECTAREA SI REMEDIEREA DEFECTELOR

Prin defect , din punct de vedere tehnic, se intelege orice eveniment, in sistemul de distributie, care provoaca pierderi de gaze, de la simple emanatii la modificari esentiale ale regimului de presiune, care necesita pentru rezolvare consum de timp, forta de munca, materiale, utilaje.

Defectele frecvent intilnite in practica distributiei sint coroziunile, neetanseitatile la imbinari, ruperi de sudura si fisuri la conducte si vane.

Din punct de vedere al importantei efectului lor, defectele se pot clasifica astfel:

- accident mic se considera, conventional, orice defect survenit in sistemul de distributie, 

care produce o emanatie de gaze pusa in evidenta prin mijloace de detectare organoleptice sau cu aparatura speciala;

- accident mediu se considera orice defectiune identificata pe conducta care are ca urma-

re o pierdere de gaz estimata sau masurata;

- accident grav se considera orice defectiune pe conducta care are ca urmare o pierdere masiva de gaze. Aceasta se poate sesiza printr-o scadere brusca de presiune la aparate (manometre) cum ar fi: ruperea unei imbinari sudate, retezarea conductei, perforarea accidentala a conductei de agregate care executa lucrari in apropierea conductei.

In practica actuala a distributiei, detectarea defectelor este realizata prin metode diferite, variind in functie de posibilitatile de dotare ale operatorului de distributie.

In acest sens, se evidentiaza ajutorul populatiei, al consumatorilor care anunta, la dispeceratele de interventie organizate de operatorul de distributie, ori de cite ori se simte mirosul de gaz sau depisteaza un defect prin zgomotul caracteristic produs de catre gazele scurse din conducte.

Adaugarea unui produs ca etilmercaptanul permite identificarea prezentei gazului prin miros, atit la marea masa de consumatori, cat si la detectorii de pe traseu.

Tehnica moderna a permis realizarea unor aparate sensibile la prezenta gazelor naturale care sint utilizate de personalul operatorului de distributie, atit pentru scapari in spatii inchise, cat si pentru testarea amestecului gazos din interiorul rasuflatorilor.Se considera in principal, existenta a doua categorii de pierderi de gaze:

- pierderi aparente acestea se datoreaza erorii de masurare a debitului, care poate fi in plus sau in minus, datorita neinregistrarii unor cantitati de gaze care se gasesc sub limita de sensibilitate a contoarelor,variatiei temperaturii si presiunii gazelor la contoarele volumetrice fata de starea de referinta;

- pierderi reale, care pot fi inevitabile si evitabile.

In categoria piederlor reale inevitabile intra pierderile normale care se produc ca urmare a golirii conuctelor penru cuplari, interconectari, schimbari de armaturi, remedieri defecte etc.

Pierderile reale evitabile sint considerate cantitatile de gaze efectiv pierdute din conducte ca urmare a:

- ruperilor de conducte;

- aparitiei unor perforari provocate de coroziune;

- fisurilor in conducte;

- neetanseitatii la imbinari;

- defectelor produse de impuritatile lichide si solide.

In ceea ce priveste pierderile de gaze evitabile, care de fapt provin din defectele conductelor de distributie, coroziuni, ruperi, acestea pot fi detectate si masurate cantitativ cu aparatura adecvata, cu luarea masurilor de reducere a lor si implicit a pericolului pe care il prezinta pentru vieti omenesti si bunuri materiale.

O detectare aproximativa a pierderilor de gaze, de la cele mai mici scapari pina la pirderi masive, se poate semnala de catre populatie in cazul in care pierderile se produc cu semne vizuale, sonore, olfactive, usor de observat.

Data fiind actuala dotare a distributiilor de gaze, detctarea scaparilor de gaze se efectueaza cu aparate sensibile. Determinarile neetanseitatilor la conductele subterane se pot realiza si prin bilanturi de debite intrate si iesite intr-un anumit sector.

Etapele care se parcurg la depistarea pierderilor de gaze pe reteaua de distributie gaze naturale urmatoarele :

1. Echipa de lucru va primi de la Seful de F.O.L. ordinul de serviciu completat cu datele in (strazile, cvartale de blocuri cuprinse intre strazile pe care sunt amplasate conducte distributie naturale) asupra carora se vor efectua sondaje.

2. La primire, seful de echipa va semna ordinul de serviciu confirmind astfel faptul ca intreg personalul ce constituie o echipa de lucru a primit echipamentul de protectia muncii necesar lucrarilor.

3. Inainte de a pleca din cadrul F.O.L-ului fiecare component al echipei se va asigura ca sculele si aparatele necesare desfasurarii lucrarilor sunt in buna stare de functionare.

4. Echipa de lucru va fi formata din min. 2 muncitori care vor detine asupralor:

-detectorul de gaze (verificat metrologic conform prevederilor legislatiei in vigoare);

-telefon mobil;

-ciocan;

-spit;

-carlig;

triunghi de presemnalizare din material plastic;

-lopatica;

-faras;

-saci speciali de colectat deseuri;

-banda avertizoare;

-instructiuni tipizate: “Pericol de accident!”

5. Deplasarea in teren la adresa mentionata in ordinul de serviu.

6. Montarea corespunzatoare a triunghiului de presemnalizare.

Triunghiul de presemnalizare se monteaza pe banda de circulatie pe care se desfasoara activitatea in spate la o distanta de cel putin 30m in afara localitatilor si de cel putin 5m in localitati.

7. Identificarea elementelor de control D.P.G. pe toata lungimea traseelor conductelor si bransamentelor de gaze naturale si anume:

- rasuflatori de carosabil;

- rasuflatori de perete;

- rasuflatori de camp;

- camine vana gaze naturale;

- caminele altor retele de utilitati subterane amplasate la o distanta de maximum 5 m fata de conductele de gaze naturale.

In cazul in care aceste elemente de control D.P.G. nu exista, va fi inregistrata in ordinul de serviciu locatia respectiva. Aceasta locatie va fi comunicata Sefului de F.O.L. care va dispune (in timp cat mai scurt) echipei de revizii conducte si bransamente (RCB) montarea de rasuflatori.

Pe acea portiune pe care nu au fost gasite elemente de control D.P.G. (rasuflatori) echipa de D.P.G., va efectua sondaje cu spitul si ciocanul in sol/carosabil.

Masurarea directa a concentratiei de gaze se realizeaza prin cuplarea sondei in orificiul efectuat in sol/carosabil sau introducerea sondei in orificiul de gaze existent in capacele caminelor de gaze sau altor utilitati, respectand operatiile conform instructiunii de utilizare a detectorului de gaze :

- aducere la zero (aerisire);

- cuplare sonda;

- aspiratie;

- citire;

In situatia in care nu poate fi realizata o masurare directa – atunci echipa de lucru va trebui sa efectueze unele operatiuni suplimentare:

- ridicarea capacului intalnit cu ajutorul carligului ;

- se va identifica daca capacul respectiv este montat pe traseul unei retele de gaze naturale ;

Daca acest capac este montat pe traseul unei retele de gaze naturale, echipa de lucru va face curat in jurul acestui capac cu ajutorul lopetii si farasului si va colecta deseurile rezultate, in desfacerii capacului in saci speciali.

Dupa aceasta actiune se va efectua o masurare directa ce implica introducerea sondei detectorului de gaze respectand operatiile mai sus precizate.

a.       Daca acest capac nu este montat pe traseul unei retele de gaze naturale si este montat pe traseul pe traseul altei retele de utilitati se va efectua de asemenea o masurare directa.

Daca in urma controlului efectuat au fost detectate emanatii de gaze naturale atunci echipa de lucru va intra in alerta!

Cu ajutorul telefonului din dotare echipa de lucru va comunica defectiunea constatata seful F.O.L. (instiintandu-l asupra concentratiei de gaze naturale, precum si adresa corecta unde au fost detectate pierderi de gaze). Functie de informatiile primite seful de F.O.L. va analiza situatia in cauza, solicitand echipa de interventie (DCCRIS).

Astfel, la constatarea unor scapari de gaze, care impun interventie de urgenta, echipa de D.PG. va efectua urmatoarele operatiuni in functie de concentratia de gaze naturale masurata:

- Evacuarea, izolarea zonei cu banda avertizoare personalizata si triunghiuri reflectorizante indepartarea urgenta a populatiei din zona;

- Incearca deschiderea caminelor de vana de la toate retelele subterane din zona aflata pe domeniul public, ridica capacele GN pe o distanta cat mai mare;

- Difuzeaza instructiuni scrise (tipizate) catre locatarii imobilelor din zona in cazul de acumulari periculoase (in subsolurile cladirilor, incaperii, etc) pana la sosirea echipei de interventie;

- Incearca localizarea cat mai precisa a defectului;

- La sosirea echipei de interventie, echipa DPG va preda amplasamentul in care au fost depistate pierderi de gaze si va completa in ordinul de serviciu ora sosirii echipei de interventie, dupa care echipa DPG isi va continua traseul, sau se va intoarce la sediul F.O.L-ului.

In urma discutiei echipei DPG cu seful de FOL acesta a comunicat echipei din subordine sa stea pe loc pana la sosirea echipei de interventie fara ca echipa sa desfasoare vreo actiune.

La sosirea echipei de interventie,echipa DPG va preda amplasamentul in care au fost depistate pierderi de gaze si va completa in ordinul de serviciu ora sosirii echipei de interventie, dupa care echipa DPG isi va continua traseul sau se va intoarce la sediul F.O.L-ului.

In urma discutiei echipei DPG cu seful de F.O.L. acesta va comunica echipei din subordine sa se intoarca la sediul F.O.L.-ului.

Daca in urma controlului efectuat nu au fost detectate emanatii de gaze naturale atunci echipa de lucru va finaliza masurarile, va monta la loc capacele caminelor / rasuflatorilor, isi va lua triunghiul de presemnalizare, va continua traseul sau se va intoarce la sediul F.O.L-ului.

Inainte de finalizarea programului de lucru, echipa DPG va completa in totalitate ordinul de serviciu cu datele culese din teren, ordin ce va fi inmanat sefului de FOL. Completarea se va fece corect si lizibil, reflectand intreaga activitate desfasurata de echipa de lucru DPG.

4.12. Etapele care se parcurg la revizia conductelor si bransamentelor sunt urmatoarele:

1. Echipa de lucru va primii de la seful de F.O.L. ordinal de serviciu completat cu datele initiale(strazile,cvartale de plocuri cuprinse intre strazile pe care sunt amplasate conducte distributie gaze naturale) asupra carora se vor efectua operatiile specifice reviziei.

2. La primire,seful de echipa va semna ordinal de serviciu-confirmand astfel faptul ca intreg personalul ce constituie o echipa de lucru a primit echipamentul de protectia muncii necesar lucrarilor

3. Inainte de a pleca din cadrul F.O.L-ului fiecare component al echipei se va asigura ca sculele, aparatele necesare desfasurarii lucrarilor sunt in buna stare de functionare precum si insusirea modului de functionare si utilizare al aparatelor din dotare

4. Echipa de lucru va fi formata din minim 3 muncitori care vor detine asupra lor:

- triunghi de presemnalizare din metal;

- aparatul de masura a continuitatii-locator de trasee;

- multimetru-verificat conform prevederilor legislatiei in vigoare;

- ciocan;

- cauciuc sintetic sau polietilena de inalta densitate pentru asigurarea electroizolatieipentru conductele montate apparent;

- trepied pentru ridicarea conductelor;

- grund;

- vopsea;

- pensule;

- carlig;

- tarnacop;

- casma;

- lopata;

- lopatica;

- faras;

- vaselina pentru gresarea elementelor filetate;

- burghiu pentru decolmatare rasuflatori;

- saci speciali pentru colectat deseuri;

5. Deplasarea in teren la adresa mentionata in ordinal de serviciu, pe traseul cel mai scurt.

6. Montarea corespunzatoare a triungiului de presemnalizare.

Triunghiul de presemnalizare se monteaza pe banda de circulatie pe care se desfasoara activitatea(in sensul de mers),in spate la o distanta de cel putin 30 m in afara localitatiilor si de cel putin 5 m in localitati.

7. Identificarea punctelor de control a contonuitatii(P.C.C.) pe toata lungimea conductelor degaze naturale si anume:

-rasuflatori de carosabil;

-rasuflatori de perete;

-rasuflatori de camp;

-camine vana gaze naturale OL/PE;

-prize de potential tip G.N in stalpi de beton montati la o intaltime de 1 m deasupra solului;

-capetele firului la rasuflatorile de perete si in camine vana PE.

A.      In cazul in care pe traseul supus lucrarilor de revizie exista amplasata o conducta de distribuie gaze naturale, atunci echipa de lucru(RCB) va verifica stabilitatea acelui tronson de conducta.

Consolidarea tronsonului de conducta subteran ce va face cu ajutorul sculelor de care dispune echipa de lucru.

In situatia in care echipa de lucru nu poate asigura consolidarea tronsonului de conducta respective va nota in O.S locatia respective pentru a putea reveni cu o dotare corespunzatoare in vederea consolidarii acelui tronson de conducta.

- Tronsoanele de conducta distribuie gaze naturale amplasate subteran vor fi masurate cu ajutorul multimetrului pentru determinarea electroizolatiei acestora.

Electroizolatia masurata pe conducta trebuie sa fie mai mare de 1 Ohm,in caz contrar asigurarea electroizolatiei conductei se va face prin introducerea unei bucati de cauciuc sintetic sau polietilena de inalta densitate intre punctele de sustinere a conductei si intrerupand astfel propagarea curentilor de dispersie existenti in sol – in lungul liniilor de tramvai sau punerea in masa a conductei in cazul existentei protectiei catodice.

Dupa indepartarea tuturor impamantarilor dintre conducta si suportii metalici se va verifica electroizolatia pe conducta care trebuie sa fie mai mare de 1Ohm.

Modul de lucru cu aparatul de masura-multimetru este urmatorul:

-curatirea conductei de vopsea pana la luciul metallic in aval si amonte de flansa electroizolanta

-pornirea aparatului de masura si fixarea acestuia pe scara de 1mohm;

-masurarea efectiva intre punctele dezizolate;

-notarea valorilor;

La controlul efectuat se va verifica si starea izolatiei la intrareaiesirea conductei de gaze inde la sol.

In cele din urma tronsonul de conducta subteran va fi grunduit si vopsit,acolo unde este cazul pentru asigurarea unei protectii anticorozive adecvate.

B.            In cazul in care pe traseul retelei de gaze naturale intalnim puncte de control a continuitatii(P.C.C) precum si observarea marcajelor atunci intre aceste puncte se vor efectua masuratori cu ajutorul locatorului de trasee pentru verificarea continuitatii firului trasor pe reteaua de polietilena respective si o localizare cat mai precisa a retelei de OL montat subteran.

O alta serie de operatiuni in cadrul reviziei periodice se vor efectua asupra caminelor de vizitare (capacitate aferente sistemului de distributie) in care sunt montate robinetele de sectionare,astfel:

-scoaterea capacelor;

-curatarea caminelor de vizitare (scos apa,scos noroi,etc);

-manevrarea robinetelor si remedierea neetanseitatilor acestora si a defectiunilor constatate toete imbinarile;

-gresarea elementelor infiletate;

-punerea capacelor;

-refacerea marcajelor unde este cazul;

-vopsirea vanelor cu vopsea epoxidica;

-verificarea electroizolatiei conductei de gaze la intrarea si iesirea in/din caminul de vizitare

In situatia in care la revizia unui camin de vana gaze anuminte probleme aparute nu vor putea fi rezolvate in totalitate, acestea vor fi notate in Ordinul de serviciu urmand ca intr-un timp cat mia scurt echipa de RCB sa le remedieze in totalitate.

Rasuflatorile montate pe integul traseu al retelei de distributie gaze naturale vor fi desemnate revizuite dupa tipul acestora:

A.     Rasuflatorile de carosabil:

-scoaterea capacelor;

-curatirea tijelor cu ajutorul burghiului pentru decolmatare;

-eventuala reparare a rasuflatorilor;

-incarcarea in saci speciali a mizeriei rezultate;

-repunerea capacelor rasuflatorilor;

-efectuarea cu vopsea a marcajelor;

B. Rasuflatorile de camp,de perete:

-indreptare;

-curatare;

-vopsire cu galben;

-marcare;

-strangerea deseurilor in saci speciali;

Daca in urma controlului efectuat pe traseul retelei de distributie gaze naturale au fost constatate rasuflatori/capace camine vana lipsa,echipa RCB va nota in O.S locatia respective si va comunica Sefului de F.O.L. situatia in cauza.

Seful de F.O.L va dispune (intr-un timp cat mai scurt) echipei de revizii conducte/bransamente – montarea de rasuflatori respectiv completarea capacelor caminelor de vana.

Pentru activitatea de excursie si montare rasuflatori vor fi folosite:

-scule pentru sapat;

-lopatica si faras;

-polizor unghiular 2300W;

-prelungitor electric multipriza;

-generator cc/ca

Toate deseurile rezultate in urma activitatii de revizie conducte si bransamente vor fi colectate in saci speciali.

In vederea asigurarii conditiilor de siguranta in exploatare,toate operatiile ce nu pot fi rezolvate de echipa de lucru intr-o zi lucratoare(datoria factorilor atmosferici,lipsei materialelor,etc) vor fi definitivate in totalitate in ziua imediat urmatoare

Daca in urma reviziei toate operatiile specifice au fost efectuate atunci echipa de lucru va monta la loc capacele caminelor/rasuflatorilor,isi va lua triunghiul de presemnalizare,va continua traseul sau se va intoarece la sediul F.O.L.-ului.

Inainte de finalizarea programului de lucru echipa RCB va completa in totalitate ordinal de serviciu cu activitatea desfasurata in teren,ordin ce va fi inmanat sefului de F.O.L.

Completarea se va face correct,lizibil,reflectand intreaga activitate desfasurata de echipa de lucru RCB.

4.13. ACORDAREA DE CONSULTANTA SI ASISTENTA TEHNICA

Echipa SIR in baza unui ordin de serviciu se deplaseaza in teren si acorda consultanta tehnica, dupa caz:

Pentru firme detinatoare de retele edilitare;

Pentru firme agreate pentru reabilitarea sistemului rutier;

Pentru constructori externi (firme agreate ANRE).

1. Pentru firme detinatoare de retele edilitare;

A. Se stabileste traseul conductei de distributie g.n. si a bransamentelor aferente, pt. care s-a primit solicitare;

B. Se verifica respectarea normativului pe timpul desfasurarii lucrarilor (distante, grosimea stratului de nisip, adancimea)

2. Pentru firme agreate pentru reabilitarea sistemului rutier;

A. Se stabileste traseul conductei de distributie g.n. si a bransamentelor aferente, pt, care s-a primit solicitarea;

B. Se verifica respectarea normativului pe timpul desfasurarii lucrarilor (montarea rasuflatorilor si a capacelor GN), in vederea evitarii agresiunilor asupra conductei de distributie.

3. Pentru constructori externi (firme agreate ANRE).

Acest tip de asistenta nu se executa la cererea Constructorului extern, ci la dorinta expresa a SC Distrigaz-Sud Retele SRL, in vederea asigurarii unei calitati ridicate a lucrarilor si a sigurantei.

V. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

Pentru toate etapele de exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze, se respecta prevederile referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii. Obligatiile si raspunderile pentru protectia, siguranta si igiena muncii revin:

conducatorilor locurilor de munca;

personalului de exploatare;

consumatorilor casnici.

Conducatorii locurilor de munca sau, dupa caz, delegatii imputerniciti ai acestora au obligatia sa realizeze, in principal:

instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;

acordarea alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale;

verificarea starii utilajelor, agregatelor, aparatelor si sculelor cu care se lucreaza si repararea celor care prezinta defectiuni;

masurile organizatorice de protectia, siguranta si igiena muncii, specifice lucrarilor din domeniul gazelor naturale, precum:

-formarea si componenta echipelor de lucru,

-anuntarea consumatorilor,

-inchiderea si deschiderea conductelor,

-lucrul pe conducte sub presiune,

-manipularea buteliilor sub presiune etc.

Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:

sa participe la toate instructajele in conformitate cu legislatia in vigoare;

sa poarte echipamentul de lucru si de protectie la locul de munca si sa-l intretina in stare de curatenie;

sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte;

sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta in cadrul instruirilor, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea accidentelor.

Principalele masuri obligatorii la executarea / interventia pentru remedierea defectelor / reparatii curente si / sau capitale in sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

a) transportul tevilor spre santiere numai cu mijloace de transport apte pentru aceasta operatiune;

b) incarcarea si descarcarea tevilor se face cu macaraua ori pe planuri inclinate sau manual prin purtare directa, astfel incat sa se evite pericolul de lovire, ranire sau electrocutare a persoanelor care efectueaza operatiile respective;

c) nu este permisa stationarea lucratorilor sub conducte, in fata planurilor inclinate pe care se descarca conducte sau sub vasele cu bitum topit;

d) in timpul transportului sau manipularii buteliilor de oxigen sau de acetilena se iau toate masurile pentru impiedicarea caderii sau lovirii acestora, fiind interzisa deplasarea prin rostogolire a acestora;

e) buteliile sunt purtate de doi lucratori sau deplasate pe carucioare speciale;

f) nu este permisa asezarea buteliilor de oxigen si acetilena in bataia razelor de soare sau in locuri cu temperaturi ridicate;

g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucratori care au mainile, hainele si instrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;

h) manipularea instalatiilor, a cazanelor, a galetilor cu bitum topit si izolarea cu bitum a conductelor, se face numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protectie pentru aceste operatiuni;

i) folosirea generatoarelor de acetilena este permisa numai daca acestea au supapa hidraulica de siguranta in buna stare de functionare, umpluta cu apa la nivelul necesar;

j) de la inceperea sapaturilor si pana la terminarea completa a lucrarilor se utilizeaza semnalizatoare de zi si de noapte, iar unde este cazul, circulatia este dirijata de o persoana instruita in acest scop.

In timpul lucrului, lucratorii utilizeaza echipament de protectie adecvat pentru a evita contactul cu substantele utilizate pentru curatirea conductelor si fitingurilor.

Manevrele necesare exploatarii in conditii de siguranta a instalatiilor de gaze naturale se efectueaza numai de personalul instruit in acest scop.

Prelucrarea materialelor din polietilena se executa numai in ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.

In toate situatiile care necesita interventii la conductele din polietilena in functiune, se iau masuri de protectie a personalului operator impotriva accidentelor cauzate de aparitia sarcinilor electrostatice.

Dupa deschiderea santului, inainte de accesul la conductele defecte, se iau masuri de legare la pamant a conductei si a tuturor sculelor si aparatelor de sudare si masuri de echipare a personalului operator cu echipament specific.

Legarea la pamant a conductelor din PE se efectueaza prin infasurarea acestora cu banda textila imbibata in solutie de apa si sapun, legata la tarusi metalici introdusi in

pamant in zona de desfasurare a lucrarilor de reparatii.

Pe toata durata interventiei asupra conductelor din polietilena , personalul operator utilizeaza manusi de protectie din cauciuc.

La desfasurarea activitatii in unitati ale operatorilor economici cu norme

specifice de securitate si sanatate in munca se respecta si prevederile din normele respective.

Consumatorii casnici au obligatia sa foloseasca instalatiile de gaze naturale potrivit cu Instructiunile de utilizare a gazelor naturale, primite la punerea in functiune a acestora.

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

In toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta normele si dispozitiile referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor.

Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca, personalului de exploatare al operatorului de distributie si consumatorilor.

Conducatorii locurilor de munca au obligatia sa realizeze in principal:

instruirea personalului la etapele stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

verificarea starii utilajelor, aparatelor, echipamentelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care prezinta pericol de incendiu;

masurile organizatorice de prevenirea si stingerea incendiilor, specifice instalatiilor de gaze naturale referitoare la formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor privind inchiderea si des-chiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea genera-toarelor si a buteliilor de acetilena etc.;

asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.

Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:

sa participe la toate instructajele in conformitate cu legislatia in vigoare;

sa nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente si scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;

sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor;

sa asigure indeplinirea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.

Incintele statiilor si posturilor de reglare si masurare precum si cele in care exista instalatii de utilizare a gazelor naturale, se doteaza cu mijioace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor potrivit normelor specifice de dotare. Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaza la loc vizibil, usor accesibil si se verifica la termenele prevazute in instructiunile date de furnizor.

In cazul producerii unui incendiu in instalatiile de gaze naturale, personalul prezent, inchide, in primul rand robinetul de incendiu si apoi procedeaza la stingerea incendiului, concomitent cu anuntarea pompierilor.

In cazul in care nu este posibila oprirea alimentarii cu gaze naturale, pentru a preveni crearea de acumulari de gaze naturale urmate de explozii, pana la sosirea pompierilor, se procedeaza numai la racirea zonelor invecinate fara stingerea flacarii de gaz.

Executarea lucrarilor cu foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu, este admisa numai dupa luarea masurilor necesare de prevenire si stingere a incendiilor si numai dupa obtinerea permisului sau autorizatiei de lucru cu foc. Aceste lucrari se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru, protectie si interventie adecvat.

In vederea realizarii interventiei de stingere se organizeaza echipe cu atributiuni concrete si se iau masuri de alertare a unitatilor (serviciilor civile) de pompieri.

Se interzice racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, carbune etc.), cu exceptia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixta (gaze naturale-combustibil lichid/solid).

Inainte de aprinderea focului, in aparate de utilizare neautomatizate si la arzatoare, utilizatorul respecta si asigura urmatoarele:

ventilarea incaperilor si centralelor termice in care functioneaza aparate cu flacara libera;

controlul tirajelor cosurilor la care sunt racordate aparate;

controlul robinetului de manevra al aparatului, depistarea si inlaturarea eventualelor scapari de gaze;

accesul liber al aerului de ardere in focar;

ventilarea focarului.

La aprinderea focului se respecta principiul 'gaz pe flacara'. Aprinderea se face cu aprinzatorul special, fiind interzisa folosirea chibriturilor, precum si a hartiei, deseurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzatoarelor.

La aprinderea sau stingerea focului, gazele sunt inchise sau deschise de la robinetul principal si apoi de la robinetul arzatorului (aparatului).

Stingerea focului, in cazul aparatelor de utilizare a gazelor naturale cuplate cu racorduri flexibile, se face prin inchiderea robinetului de siguranta, amplasat inaintea racordului flexibil iar, dupa stingerea flacarii, se inchide si robinetul de manevra.

In cazul sesizarii intr-un spatiu inchis a mirosului caracteristic substantelor odorizante din gazele naturale, personalul prezent va proceda imediat la:

a) ventilarea rapida a spatiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care

conduc direct spre exteriorul cladirii (nu spre holuri, case ale scarilor,

curti de lumina etc.);

b) intreruperea alimentarii cu gaze naturale prin inchiderea robinetului de

incendiu;

c) anuntarea operatorului SD;

d) interzicerea fumatului si folosirii unor surse de generare a scanteilor;

e) decuplarea instalatiei electrice;

f) anuntarea celorlalti consumatori racordati la instalatia de utilizare (cazul consumatorilor alimentati prin bransament comun).

BIBLIOGRAFIE

Ø      Legea nr. 351/2004 - Legea gazelor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 679 din 28 iulie 2004;

Ø      Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 12 din 24 ianuarie 2005;

Ø      Legea nr.50/1991 – Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 933 din 13 octombrie 2004;

Ø      Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 646 din 16 iulie 2006;

Ø      Legea nr. 307/2006 – Legea privind apararea impotriva incendiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 633 din 21 iulie 2006;

Ø      Legea nr.107/1996 – Legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 244 din 8 octombrie 1996;

Ø      HG nr. 784/ 2000 - privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea autorizatiilor si licentelor in sectorul gazelor naturale republicata, cu modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 160 din 13 martie 2003;

Ø      Ordinul nr. 55/2007 – al presedintelui ANRE de aprobare a Regulamentului pentru autorizarea si verificarea persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale si a Regulamentului pentru autorizarea si verificarea operatorilor economici care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15/09.01.2008;

Ø      Decizia nr. 616/2002 - a presedintelui ANRGN de aprobare a Codului Tehnic al sectorului gazelor naturale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 438/24.06.2002



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2930
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site