GNOSEOLOGIE

GNOSEOLOGIE

Definitie

Lexicala

In limba elena: gnosis-cunoastere si logos-cuvant, teorie

Limba latina: gnoseologia,

Limba germana:Gnoseologie-teoria cunoasterii

Reala

Ramura filozofiei care se ocupa cu studiul procesului de cunoastere

Gen proxim si diferenta specifica

Teorie generala a cunoasterii.

Obiect

Obiectul gnoseologiei este cunoasterea umana in elementele sale esentiale si in mecanismul sau esential separata de modalitatile particulare de cunoastere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoasterii, subiectul cunoasterii, mecanismul cunoasterii, conditiile cunoasterii, cauzele cunoasterii, legile cunoasterii, caile de cunoastere, genurile de cunoastere umana.

Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoastere dupa criterii cum sunt facultatile cognitive angajate in proces sau dupa mijloacele obiective angrenate precum si dupa specificul cognitiv impus de obiect.

Orientari gnoseologice

Scepticismul

Termenul provine din limba greaca veche unde insemna ,,care examineaza,,.

Scepticismul este conceptia gnoseologica ce refuza sa accepte idei considerate in general adevarate.Indoiala se aplica si asupra metodei obtinerii adevarului postulandu-se, limite ale cunoasterii umane sau chiar merge pana la negarea posibilitatii oricarei cunoasteri.

Scepticismul european a avut inceputurile in perioada decadentei societatii elene.Originea istorica a indoielii gnoseologice grecesti se afla in perioada precritica a filozofiei elene anume in activitatea sofistilor.

Pyrrhon care a trait in intre anii 360- 270 i.e.n. a initiat scoala.Noua Academie a continuat scepticismul prin filozofii Arcesilaos care a trait intre 316-271 i.e.n. si apoi de catre Carneade care a trait intre anii 215-128 i.e.n.Aenesidemus in secolul I i.e.n. a practicat scepticsmul intr-un mod mai sistematic aratand zece motive de indoiala.Agrippa prezinta cinci motive de indoiala cognitiva.Sextus Empiricus in veacul al doilea al erei noastre fiind si medic empiric a lasat scrieri de valoare despre scolile sceptice antice.

Dogmatismul

Dogmatismul este orientarea gnoseologica care considera ca exista adevaruri absolute in cunoastere si ca de asemenea exista o metoda sigura de a cunoaste.

In atichitatea elena s-a derivat din verbul ,,dokein,, care insemna a avea o opinie, a gandi, a imagina, cuvantul ,,dogmata,, prin care se semnifica doctrina prin care se diferentia o scoala filozofica de alta.Termenul filozofic ,,dogma,, insemna opinie filozofica.In filozofia clasica dogma semnifica teoria filozofica admisa de o anumita scoala; de exemplu dogma pitagorica.

In perioada moderna dogmatism a manifestat filozoful francez R. Descartes.El a instituit drept principiu al valorii de adevar a judecatii, evidenta, adica faptul de a avea clara si fara efort starea de fapt in fata mintii.Conform convingerii sale evidenta este constanta, nealterabila in timp si spatiu nu apartine nici individului nici colectivitaaii umane si isi are originea in spiritul absolut al divinitatii.Din aceasta cauza evidenta este inatacabila de catre om.Evolutia cunoasterii umane si a practicii in special tehnice au infirmat valoarea acestei teze.

In perioada contemporana dogmatismul s-a concretizat intr-o alta conceptie despre cunoastere anume in pozitivismul logic.Acest dogmatism se referea tot la criteriul adevarului dar nu privind axiome ci privind judecatile singulare.Cunoasterea nu este certa decat in masura in care ea se concretizeaza in propozitii logice atomare si se refera fiecare din ele la cate un fapt nedecompozabil deci atomic.Mai mult decat aceasta exigenta se cere ca judecatile singulare sa fundamenteze judecata im cauza prin inferenta, iar in ultima instanta la baza ei trebuie sa stea cel putin o traire elementara ca sa fie adevarata.Orice alt caz in afara propozitiilor singulare nu poate constitui o propozitie cu sens deci cu valoare de adevarata sau falsa.Deci se exclud si judecatile de cea mai mica generalitate.Nici propozitiile atomare nu sunt atacabile sub raportul valorii de adevar.

Relativismul
Irationalismul
Antiintelectualismul
Antipsihologismul
Gnoseologia existentialista
Constructivismul dialectic