Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

INVESTIGAREA SURSELOR SECUNDARE

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic




INVESTIGAREA SURSELOR SECUNDARE

In cadrul unui proiect de cercetare, chiar si atunci cand este evidenta necesitatea culegerii unor informatii primare, un prim pas trebuie sa-l constituie consultarea celor mai adecvate surse secundare. In multe cazuri, aceasta poate conduce la clarificari suplimentare si la realizarea mai eficienta a intregii cercetari. Exista situatii in care sursele secundare asigura cea mai mare parte a informatiilor necesare rezolvarii unei anumite probleme decizionale.




1. Natura informatiilor secundare

Informatiile secundare sunt informatii obtinute pentru alte scopuri decat cel al cercetarii in cauza (ele fiind culese anterior in cadrul unui proiect de cercetare diferit de cel aflat in derulare). Drept consecinta, informatiile secundare sunt date de istoric, gasindu-se deja organizate intr-o anumita forma[1]. In utilizarea lor, cercetatorul se confrunta cu doua provocari: pe de o parte de a identifica acele surse secundare care pot fi utile scopului in cauza, iar pe de alta parte de a le evalua in raport cu cerintele situatiei de cercetat .

In cadrul procesului cercetarii de marketing, informatiile secundare pot contribui la :

cresterea gradului de intelegere a problemei investigate;

elaborarea ipotezelor cercetarii;

identificarea metodei de cercetare si a naturii datelor ce trebuie obtinute pentru satisfacerea unei anumite nevoi informationale;

proiectarea schemei de esantionare si validarea esantionului obtinut;

asigurarea unei interpretari adecvate a informatiilor primare.

Principalele scopuri pentru care pot fi folosite in mod preponderent sursele secundare sunt:

estimarea potentialului pietei;

evaluarea concurentei de pe o anumita piata;

caracterizarea cererii potentiale pentru un produs;

stabilirea tendintei de evolutie a unui fenomen prin compararea rezultatelor diferitelor studii;

caracterizarea mediului de marketing al unei intreprinderi.

Deoarece informatiile secundare exista deja, nu este nevoie de metode si tehnici specifice pentru colectarea lor. Eforturile sunt indreptate insa in directia identificarii si selectarii celor mai credibile surse de informatii. In obtinerea informatiilor secundare pot fi urmarite mai multe etape[4]:

a) Identificarea nevoii de informatii. Presupune stabilirea tipurilor de informatii necesare indeplinirii obiectivelor studiului. Aceste informatii pot fi generale sau specifice. La inceput, cand cercetatorul este putin familiarizat cu obiectivele cercetarii se pot solicita informatii mai generale, iar pe masura ce acesta cunoaste mai multe detalii privind tema cercetarii, se poate ajunge la informatii tot mai specifice.

b) Cautarea surselor de informatii. Aceasta etapa porneste de la premisa existentei unor informatii disponibile privind problema cercetata. Este necesara cautarea celor mai pertinente surse de informatii.

c) Colectarea informatiilor secundare. La nivelul surselor identificate anterior, se impune colectarea informatiilor, fiind inregistrate date asupra identitatii fiecarei surse (numele publicatiei, autorul, data, numarul paginii) pentru a putea fi citata sau pentru a servi la verificarea acuratetei informatiilor prezentate.

d) Identificarea nevoii suplimentare de informatii. Necesitatea acestei etape este determinata de faptul ca, in multe cazuri, datele secundare acopera doar partial nevoile informationale, in acest sens apelandu-se si la culegerea de date primare.

Urmare a exploziei informationale, este din ce in ce mai necesar ca datele secundare sa fie bine gestionate astfel incat sa permita atat buna lor organizare, cat si regasirea lor in timp util. In acest sens, se impune un management al datelor secundare ce asigura crearea si punerea in functiune a unui sistem care sa monitorizeze in mod continuu numeroase surse secundare si sa permita regasirea rapida a informatiilor necesare rezolvarii unei anumite probleme decizionale. Managementul datelor secundare reprezinta o componenta a sistemului informational de marketing. Recunoasterea nevoii de a gestiona eficient datele secundare a condus la aparitia unor specialisti pregatiti in acest sens numiti consultanti de informatii .

2. Avantaje si dezavantaje ale investigarii surselor secundare

Informatiile primare sunt obtinute special pentru proiectul de cercetare aflat in derulare si, prin urmare, prezinta o utilitate mai mare pentru cercetator comparativ cu informatiile secundare. Acestea din urma beneficiaza insa de avantajul timpului si al costului de obtinere. O prezentare sintetica a punctelor forte ale celor doua categorii de informatii se poate realiza printr-un tabel de tipul urmator:

Tabelul nr. 1. Avantajele comparative ale informatiilor primare

in raport cu cele secundare (semnul + indica avantajul relativ)

CARACTERISTICI / TIPUL  INFORMATIILOR

PRIMARE

SECUNDARE

Relevanta in raport cu problema cercetata

Prospetimea informatiilor

Obiectivitatea informatiilor

Costul obtinerii informatiilor

Timpul de obtinere a informatiilor

Sursa: R. Weiers, Marketing Research, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1988, p. 66;

Principalele avantaje ale investigarii surselor secundare sunt:

a) Costul si timpul de obtinere. Culegerea informatiilor secundare este aproape intotdeauna mai putin costisitoare decat cea a datelor primare deoarece efortul aferent obtinerii acestora este mai redus. Costul scazut al informatiilor secundare este justificat de faptul ca acestea se pot referi la perioade trecute, sunt informatii la care au acces mai multi utilizatori sau au fost deja platite in cadrul unor proiecte anterioare. Un alt avantaj este acela ca informatiile secundare pot fi obtinute intr-un timp mult mai scurt decat cele primare, dat fiind faptul ca ele exista deja, sarcina utilizatorului fiind aceea de identificare si de organizare adecvata nevoii careia ii vor servi. In unele situatii, deoarece organizatia nu dispune de mijloacele necesare, sursele secundare reprezinta singura posibilitate de obtinere a anumitor categorii de informatii (de exemplu informatiile provenind din recensaminte).



b) Disponibilitatea reprezinta un alt avantaj al informatiilor secundare datorat faptului ca ele se gasesc deja intr-o forma organizata, utilizatorul urmand doar sa le evalueze si sa le prelucreze in raport cu propriile nevoi informationale. Anumite date sunt dificil de obtinut prin cercetare directa datorita caracterului confidential, ele fiind disponibile doar ca informatii secundare (de exemplu informatiile furnizate de Camera de Comert sau de Registrul Comertului). Cresterea vitezei de transmitere a informatiilor precum si accesibilitatea suporturilor pe care acestea sunt inregistrate conduc la sporirea gradului de disponibilitate a surselor secundare.

Dezavantajele informatiilor secundare deriva, in principal, din faptul ca acestea au fost obtinute pentru a servi un scop diferit de cel al cercetarii in cauza. Exista situatii in care datele secundare sunt disponibile, dar se dovedesc a fi inadecvate din anumite motive: sunt vechi, exista neconcordante in privinta definirii termenilor folositi, nu este posibila verificarea acuratetei lor s.a. Dezavantajele implicate de utilizarea informatiilor secundare fac referire la:

a) Relevanta informatiilor reprezinta masura in care acestea sunt in conformitate cu problema decizionala ce sta la baza unui proiect de cercetare. Chiar si atunci cand vizeaza aceeasi problema, nu este obligatoriu ca informatiile secundare sa satisfaca cerintele specifice ale cercetarii. Gradul de relevanta este influentat in principal de doi factori: unitatea de masura si modul de definire a variabilelor.

Unitatea de masura poate genera probleme daca nu este in conformitate cu nevoile cercetarii. Astfel, in loc de informatii privind venitul pe familie pot fi disponibile informatii referitoare la venitul individual sau pe cap de familie, in loc de informatii privind consumul mediu individual sunt disponibile informatii referitoare la consumul total la nivelul unei tari. Deseori obiectivele cercetarii ce a stat la baza obtinerii informatiilor primare de catre sursa originala determina ca datele sa fie insumate sau rotunjite astfel incat pot fi inadecvate proiectului de cercetare. Cand informatiile secundare sunt raportate intr-un format care nu satisface nevoile cercetarii, este necesara o conversie a datelor. Aceasta reprezinta un proces de schimbare a formei originale a datelor astfel incat sa fie in conformitate cu obiectivele cercetarii in derulare . De exemplu, vanzarile pentru un produs la nivelul unei perioade pot fi exprimate in euro, in timp ce acelasi indicator pentru o alta perioada este exprimat in dolari, o estimare a raportului de schimb euro/dolar permitand o raportare unitara a volumului vanzarilor.

Un alt factor ce influenteaza relevanta informatiilor este modul de definire (conceptuala si operationala) a variabilelor. Astfel, definirea operationala a unor variabile exprimate categorial (varsta, venit, clasa sociala, ocupatie) nu corespunde intotdeauna nevoilor informationale implicate de proiectul aflat in derulare. De exemplu, pot fi disponibile informatii referitoare la structura populatiei pe grupe de varsta, insa modul de stabilire a intervalelor sa nu coincida cu cerintele exacte impuse de rezolvarea problemei cercetarii.

b) Vechimea informatiilor vizeaza perioada la care acestea fac referire, in raport cu momentul in care se realizeaza cercetarea. Este de dorit sa poata fi obtinute date cat mai recente, insa prin natura lor, informatiile secundare pot fi disponibile la intervale mai mici sau mai mari fata de perioada pe care o exprima. Datorita eforturi-lor impuse de obtinerea lor, o serie de informatii statistice (spre exemplu cele cuprinse in Anuarul Statistic) sunt publicate la un interval mare de timp fata de perioada pe care o vizeaza. Prospetimea informatiilor este direct proportionala cu costul si, de cele mai multe ori, invers proportionala cu gradul de disponibilitate a acestora.

c) Acuratetea informatiilor reprezinta gradul in care acestea reflecta realitatea, fiind o masura a veridicitatii lor. Unele informatii secundare considerate de actualitate si relevante in raport cu scopul cercetarii, se pot dovedi incorecte. O importanta limita a datelor secundare o reprezinta dificultatea evaluarii acuratetei lor. Pentru aceasta trebuie sa se cunoasca cat mai bine procesul de colectare a datelor, urmarindu-se in acest sens oferirea unor raspunsuri la anumite intrebari de tipul:

o     Cine a cules informatiile? Aceasta intrebare are in vedere stabilirea reputatiei organizatiei care a cules informatiile si interesul celei care a sustinut financiar acest demers[7]. Reputatia surselor de informatii secundare reprezinta un indicator al acuratetei acestora. Surse ca Institutul National de Statistica, Camera de Comert si Industrie, precum si anumite firme de cercetari de marketing au reputatia de a opera cu standarde inalte in privinta calitatii informatiilor furnizate. In asemenea situatii, eforturile de evaluare a informatiilor sunt mult mai scazute decat in cazul in care acestea provin din surse indoielnice a caror credibilitate si competenta pot fi contestate. Se poate estima, in acelasi scop, daca organizatia care furnizeaza informatiile dispune de resurse adecvate pentru realizarea unui astfel de proiect de cercetare.

o     De ce au fost obtinute informatiile? Examinarea motivelor pentru care au fost obtinute informatiile si cunoasterea scopului proiectului de cercetare reprezinta demersuri importante in evaluarea acuratetei datelor secundare. Informatiile care sustin interesele unui anumit grup si care sunt comunicate partial, doar prin prisma aspectelor favorabile pentru organizatia care sustine financiar proiectul de cercetare pot fi suspectate a fi incorecte.

o     Cum au fost obtinute informatiile? Aceasta intrebare vizeaza cunoasterea metodologiei folosite in colectarea datelor. Orice studiu care are la baza obtinerea de informatii prin cercetare directa este considerat putin credibil daca nu prezinta detalii referitoare la: marimea si structura esantionului studiat, rata de raspuns, probabilitatea de garantare a rezultatelor, eroarea limita acceptabila, chestionarul folosit. Furnizorii de informatii secundare cu o buna reputatie publica in general o scurta descriere a procedurii de culegere a datelor. Multi dintre ei ofera detalii suplimentare daca acestea sunt solicitate de catre beneficiarul informatiilor. Prezentarea documentata a metodologiei, precum si a posibilelor limite generate de aceasta reprezinta un indicator al calitatii informatiilor[8].

o     Cand au fost culese informatiile? Cunoasterea perioadei de culegere a informatiilor contribuie la evaluarea acuratetei acestora prin faptul ca poate exista o diferenta temporala substantiala intre momentul culegerii informatiilor si cel al publicarii lor.

o     Cat sunt de consecvente informatiile? O modalitate de stabilire a acuratetei o reprezinta verificarea datelor, ori de cate ori este posibil, din mai multe surse. Ideal ar fi ca in cazul folosirii unor metodologii diferite la nivelul acestor surse sa se ajunga la aceleasi rezultate. Cand nu exista concordanta, cercetatorul trebuie sa identifice posibilele erori care au condus la diferente, sa stabileasca ce date sunt cele mai susceptibile a fi incorecte si sa determine sursa cea mai credibila.

Un important element in evaluarea acuratetei informatiilor este identificarea sursei originale, aceasta fiind organizatia care a obtinut initial informatiile. Este recomandabil ca datele sa provina direct de la sursa originala deoarece, pe de o parte aceasta furnizeaza detalii asupra procesului de obtinere a informatiilor, iar pe de alta parte ofera o prezentare mai corecta si completa a acestora, fiind evitate erorile de transcriere sau de interpretare. Exista, de asemenea, surse care folosesc informatii colectate de sursa originala pentru a genera propriile comentarii sau interpretari. De exemplu, A.P.I.A. reprezinta sursa statistica originala ce furnizeaza informatii despre piata auto din Romania, iar alte publicatii precum Adevarul Economic sau Capital, pe baza acestor informatii, realizeaza propriile comentarii si analize. In unele situatii, sursele care preiau informatiile de la sursa originala pot, intentionat sau nu, sa le distorsioneze prin modul de reformulare sau interpretare a acestora. De asemenea, in transferarea informatiilor o astfel de sursa poate sa scoata comentariile din context, dandu-le o alta semnificatie[9]. Din acest motiv, in evaluarea informatiilor secundare este foarte important a se identifica sursele originale, fiind de preferat ca toate informatiile sa poata fi obtinute de la acestea. In multe situatii, o limita majora a surselor secundare o constituie lipsa de informatii necesare stabilirii acuratetei lor, mai degraba decat acuratetea in sine . Daca acuratetea datelor nu poate fi stabilita, cercetatorul trebuie sa evalueze riscurile implicate de folosirea lor.

In evaluarea informatiilor secundare trebuie sa se ofere raspunsuri la urmatoarele intrebari:

Informatiile secundare pot contribui la rezolvarea problemei decizionale?

Informatiile secundare se refera la populatia statistica vizata de obiectivele studiului?

Informatiile secundare fac referire la perioada vizata?

Unitatea de masura si modul de definire a variabilelor sunt relevante pentru scopul cercetarii? In caz contrar, poate fi realizata o conversie a datelor?

Este posibila identificarea/folosirea sursei originale?

Costul informatiilor secundare este mai mic decat valoarea pe care acestea o ofera in cadrul cercetarii?

Poate fi verificata acuratetea informatiilor?

In urma obtinerii unor raspunsuri afirmative la aceste intrebari poate fi luata decizia de utilizare fara rezerve a informatiilor secundare. Daca, pe parcursul evaluarii, apar si raspunsuri negative se va renunta la respectiva sursa de informatii sau se va estima riscul folosirii datelor secundare (in cazul in care nu poate fi verificata acuratetea lor).

3. Tipuri de surse secundare

3.1. Sursele interne

Cele mai multe organizatii, in cadrul desfasurarii activitatii, inregistreaza si stocheaza informatii care pot servi rezolvarii unor probleme decizionale. Informatiile interne sunt cele care au fost create, inregistrate sau generate de catre propria organizatie. Acestea nu implica costuri in obtinerea lor si se caracterizeaza printr-un grad ridicat de disponibilitate. Cea mai importanta sursa de date secundare interne o constituie inregistrarile contabile care pot furniza informatii referitoare la vanzari, cheltuieli (cu publicitatea, fortele de vanzare, logistice), preturi s.a. Sistemul financiar-contabil asigura o evidenta analitica a vanzarilor, putand conduce, in urma agregarii datelor, la informatii privind repartitia vanzarilor pe zone, pe categorii de clienti, pe produse, pe perioade de timp.

Alte surse de informatii interne sunt reprezentate de rapoartele fortelor de vanzare, studiile anterioare realizate de organizatie, scrisori ale consumatorilor, documente emise de alte compartimente din cadrul organizatiei, rapoarte ale unor experti interni etc. In cazul in care organizatia detine un sistem informational de marketing functional, aceste informatii pot fi usor obtinute astfel incat sa satisfaca nevoile informationale ale decidentilor. Exista si cazuri cand lipsa de organizare a datelor conduce la indisponibilitatea acestora. De asemenea, intre deficientele care apar in cazul acestor surse de informatii se inscriu, in multe cazuri, incomparabilitatea datelor, gradul ridicat de agregare a lor, forma rigida de raportare etc.




3.2. Sursele externe

O varietate de surse statistice externe intreprinderii stau la indemana cercetatorului pentru a obtine informatii cu privire la problema studiata. Abilitatea cercetatorului consta in a gasi acele surse care contin cea mai recenta informatie, sunt cele mai apropiate de sursa primara in lantul de prelucrare a datelor si, nu in ultimul rand, sunt credibile. De multe ori informatiile furnizate de astfel de surse nu se refera deloc sau contin doar intr-o mica masura informatii cu privire la fenomenul studiat. In schimb ele pot oferi date cu privire la fenomene conexe celui cercetat, motiv pentru care nu trebuie eliminate din randul surselor investigate. Un alt dezavantaj al surselor secundare externe este reprezentat de faptul ca, de regula, si concurenta are acces la informatia oferita de ele.

Sursele statistice externe sunt reprezentate de anuare si alte publicatii statistice ale autoritatii nationale de statistica, publicatii ale camerelor de comert, publicatii ale guvernului, presa cotidiana si periodica de specialitate, publicatii academice, rapoarte oferite de institute specializate in furnizarea de informatii de afaceri sau de baze de date etc.

Informatiile din surse statistice externe pot fi prezentate pe suport de hartie sau in format digital, ultimele putand fi furnizate pe suporturi magnetice sau optice si, cu o amploare deosebita in ultima perioada, prin Internet.

O analiza a ofertei de informatie statistica secundara in Romania anului 2002 scoate in evidenta urmatoarele surse:

q       Publicatii statistice ale Institutului National de Statistica (www.insse.ro)

Publicatii anuale: Anuarul Statistic al Romaniei, Anuarul de Comert Exterior al Romaniei, Starea sociala si economica a Romaniei, Conturi nationale, Evolutia sectorului privat in economia romaneasca, Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si cheltuielile populatiei, Conditiile de viata ale populatiei din Romania, Analize demografice, Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (Amigo), Demografia intreprinderilor economice, Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii/ comert si servicii, Statistica teritoriala, Romania in cifre breviar statistic, Turismul Romaniei breviar statistic, Tendinte sociale.

Publicatii periodice: Buletin statistic lunar, Buletin statistic de preturi (lunar), Buletin statistic de industrie (lunar), Buletin statistic de comert exterior (lunar), Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO - trimestrial), Studii de conjunctura economica (trimestrial), Revista Romana de Statistica (lunar).

Serii operative (informatii rapide) privind populatia, forta de munca si salariile, investitiile si constructiile, agricultura, activitatea de turism.

Servicii oferite de INSSE: la cerere si contra cost INSSE pune la dispozitia celor interesati o serie de date centralizate la nivel national, regional, judetean sau pe localitati, in functie de solicitari si de existenta in bazele sale de date a unor asemenea informatii.

INSSE face importante eforturi de a pune la dispozitie publicatiile sale si in format electronic. In anul 2002 agentilor economici li se ofereau urmatoarele publicatii in format electronic, cu furnizarea pe discheta sau CD-ROM: Anuarul statistic al Romaniei, Anuarul de comert exterior al Romaniei, Demografia intreprinderilor economice, Buletinul statistic lunar, Recensamantul populatiei si locuintelor precum si o serie de nomenclatoare precum CAEN (Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala) sau SIRUTA (Registrul unitatilor administrativ - teritoriale din Romania).

q       Publicatii ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (www.ccir.ro)

Panorama economica (trimestrial, in limbile engleza, franceza si germana), Sinteza statistica lunara (in engleza si romana), Buletin statistic (trimestrial, in romana), Mesagerul Economic (saptamanal, in romana), Romanian Insight (lunar, in engleza), Eurobuletin (informatii privind legislatia europeana, organizatii europene, licitatii internationale, programe ale Uniunii Europene pentru intreprinderi mici si mijlocii - 10 editii pe an, in romana), Agenda afacerilor profitabile (lunar, in romana (cereri/oferte de produse/servicii, informatii de piata, targuri si expozitii)), Manifestari expozitionale in Romania (anual, in engleza si romana) precum si bazele de date ROBIX si ROLEG.

q       Publicatii ale Bancii Nationale a Romaniei (www.bnro.ro)

Buletine lunare, buletine trimestriale, buletine de conjunctura, balanta de plati, rapoarte anuale, caiete de studii, informatii financiare zilnice.

q       Publicatii ale organizatiilor statistice internationale

In tabelul urmator sunt prezentate principalele organizatii mondiale care si-au constituit directii de statistica si furnizeaza o multitudine de date:

Organ furnizor de date statistice

Adresa World Wide Web (https://)

Biroul de statistica al Comisiei Europene (EUROSTAT)

https://europa.eu.int/comm/eurostat/

Natiunile Unite - Directia de Statistica (UN/DESIPA/STAT)

https://www.un.org/depts/unsd

UNESCO

https://www.unesco.org

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ( OECD )

https://www.oecd.org

Banca Mondiala

https://www.worlbank.org

Fondul Monetar International

https://dsbb.imf.org/

ISI - Institutul International de Statistica

https://www.cbs.nl/isi

Organizatia Mondiala de Turism

https://www.world-tourism.org

Organizatia Mondiala pentru Comert (WTO)

https://www.wto.org



q       Publicatii ale Guvernului Romaniei (www.guv.ro)

Baza de date legislativa, comunicate, buletin informativ;

Publicatii ale ministerelor: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (www.mdp.ro), Ministerul Industriei si Resurselor (www.minind.ro), Ministerul de Finante (www.mfinante.ro), Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (www.mmss.ro), Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (www.maap.ro), Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (www.mimmc.ro), Ministerul Turismului (www.mturism.ro), Ministerul Informatiilor Publice (www.publicinfo.ro), Ministerului Educatiei si Cercetarii (www.edu.ro) etc.

In subordinea Ministerului Afacerilor Externe se gaseste si Centrul Roman de Comert Exterior care prin directia sa de informare Trade Point Bucuresti (https://tpb.traderom.ro) ofera o gama larga de informatii comerciale (preturi de referinta, fise de tara, statistici de comert exterior, analize economice), baze de date (firme romanesti, oportunitati externe, legislatie comerciala), consultanta si servicii on-line.

q       Presa cotidiana si periodica de specialitate

revistele: BIZ (www.bizcity.ro), Capital (www.capital.ro), Media & Advertising (https://www.mediafax.ro/media), Magazinul Progresiv (https://www.magazinulprogresiv.ro)

ziarele Bursa (www.bursa.ro), Adevarul economic (https://adevarul.kappa.ro/ecoindex.html) etc.

q       Publicatii academice si ale unor organizatii profesionale: revista Marketing Management editata de Asociatia Romana de Marketing, publicatiile Marketing News, Marketing Management, Marketing Research, Journal of Marketing, RWApril.GIF (177899 bytes)Journal of Marketing Research editate de Asociatia Americana de Marketing (www.ama.org sau www.marketingpower.com), publicatii si buletine informative ale ESOMAR precum Research World, Excellence in International Research, ESOMAR Handbook of Market and Opinion Research, ESOMAR Directory of International and Multi-country Organisations, ESOMAR Monograph Series, publicatiile WAPOR (World Association for Public Opinion Research): International Journal of Public Opinion Research si The Annual AAPOR/WAPOR Blue Book etc.

q       Rapoarte oferite de institute specializate in furnizarea de informatii de afaceri cum ar fi agentiile Mediafax, Rompress, Reuters, AM Press,etc.

q       Informatii provenind din cercetari sindicalizate. In Romania principalele institute de cercetari de marketing ofera si studii complexe, standardizate, destinate mai multor clienti:

AC Nielsen Romania, prin serviciile de masurare a distributiei cu amanuntul (pe baza unui panel de magazine), ofera informatii referitoare la evolutia produselor, cotele de piata, preturile practicate etc.

GfK Romania, prin panelul de 2000 de gospodarii organizat la nivel national, asigura informatii despre evolutia cantitativa a pietelor pentru diferite categorii de bunuri de larg consum si referitoare la comportamentul de cumparare si de consum.

Mercury Research ofera produsul Target Group Index (TGI Romania) care asigura accesul la o vasta baza de date referitoare la consumatorul individual vizand obiceiurile de consum. Informatiile sunt obtinute printr-o cercetare realizata pe un esantion de 10.000 persoane si vizeaza circa 200 de produse si 2000 de marci.

AGB Data Research ofera un serviciu de masurare automata a audientei TV prin instrumentul peoplemeter (in anul 2002 avea instalate 456 de aparate de inregistrare, pentru o colectivitate de 4,9 mil. persoane din Bucuresti si marile orase).

Institutul de Marketing si Sondaje (IMAS) realizeaza o monitorizare a audientei presei scrise si radioului prin serviciul AUDIMAS bazat pe panel national (de 690 gospodarii) si unul pentru Bucuresti (de 350 gospodarii).

Disponibilitatea informatiilor secundare este in continua crestere, ca urmare a dezvoltarii tehnologiei informatiilor si a Internetului. Spre exemplu, la o singura cautare a unor baze de date de marketing referitoare la consumatori, motorul de cautare Google[11] a generat peste 350.000 de legaturi.



W. Zickmund, Exploring Marketing Research, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publisher, Chicago, 1994, p. 164.

A. Parasuraman, Marketing research, Second Edition, Addison Wesley Publishing Company, New York, 1991, p.170.

D. Aaker, G. Day, Marketing Research, Third Edition, John Wiley & Sons, 1986, p. 85.

G. Kress, Marketing Research, Third Edition, Prentice Hall International, Englewood Cliffs, London, 1988, p. 66.

A. Parasuraman, op.cit, p.191.

W. Zickmund, op. cit., p. 165.

D. Aaker, G. Day, op. cit., p. 90.

A. Parasuraman, op. cit., p. 177.

G. Kress, op. cit., p. 70.

A. Parasuraman, op. cit., p. 177.

www.google.com



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3273
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site