Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

RECONSTITUIRI SISTEMICE

diverse



+ Font mai mare | - Font mai mic



RECONSTITUIRI SISTEMICE



Terminologie si concept

Analiza faciala

Modele de facies

TERMINOLOGIE SI CONCEPT

Sistemul depozitional - un cadru structurat de produse ('efecte' cu atributele lor) si/sau procese aflate in interactiune, care functioneaza individual si in comun pentru a avea noi generatii de produse (forme depozitionale si efecte erozionale).

Holon (H) - un sistem care se comporta simultan ca sistem si subsistem; el include aspecte structurale si functionale complementare. Un holon este un subintreg stabil intr-o ierarhie -de exemplu, sistemul solar (H2) este un subintreg al galaxiei (H1); aceasta le randul ei este un subintreg al universului (H0).

Sistemul natural are urmatoarele trasaturi esentiale:

- este un intreg structurat (functioneaza ca o entitate);

- are identitate (isi mentine entitatea in conditii de schimbare a ambiantei mediului);

- se autoorganizeaza (se creaza prin raspunsul la schimbarea mediului, are capacitatea de a-si dezvolta structuri si functii noi);

- are o structura ierarhica (sistemele contin subsisteme care pot fi examinate de sine statator).

Facies - trasatura texturala, structurala si compozitionala a unei entitati petrografice (litologice; corp de sedimente) care s-a format intr-o anumita ambianta depozitionala.

Facies descriptiv - o entitate petrografica (un volum de roca) care poate fi caracterizat printr-un set de proprietati (parametrii texturali, structurali, compozitionali, chimici, biotici) care-l deosebesc de alte entitati, de exemplu facies arenitic, facies imbricat, facies carbonatic etc. Notiunea de litofacies - care exprima aceste trasaturi - ramane echivoca; de aceea, faciesul descriptiv poate fi exprimat mai riguros, mai clar si mai direct, prin urmatoarele subcategorii:

Granofacies-ul defineste clasa de dimensiuni care grupeaza cele mai multe din particulele (granulele) unei entitati petrografice; aplicat rocilor clastice, el poate fi: ruditic, arenitic, siltic, lutitic sau aplicat rocilor carbonatice chimice: micritic, sparitic etc.

Morfofacies-ul exprima clasele si parametrii morfometrici ce caracterizeaza cel mai mare numar de claste si/sau cristale dintr-o entitate petrografica (ex. morfofacies oblat, rotunjit, euhedral).

Structofacies-ul defineste relatiile tridimensionale dintre clastele sau cristalele unei entitati petrografice, exprimate prin structuri depozitionale (ex. structofacies granoclasat, imbricat).

Clastofacies-ul defineste natura mineralogica a clastelor ce domina o entitate petrografica in acord cu normele in vigoare de separare a cetegoriilor petrografice prin analiza modala (ex. clastofacies cuartos, litic).

Petrofacies-ul exprima tipul petrografic al acelei unitati depozitionale (termen litologic), separat pe criterii compozitionale, cantitative (ex. petrofacies arcozian, calcaros).

Chemofacies-ul defineste compozitia chimica predominanta a unei entitati petrografice (sau participarea fractiei autigene - care de cele mai multe ori este reflectata fidel in compozitia chimica a rocii (ex. chemofacies oxidica, sulfidic).

Faciesul interpretativ se constituie intr-un set de generalizari care grupeaza criteriile de reconstituire a proceselor si mediilor de depunere ale acelei entitati petrogarfice definite prin faciesurile descriptive mentionate (ex. facies de canel, turbiditic, evaporitic).

Asociatii de facies - un grup de faciesuri care apar impreuna, generate de aceleasi cauze si intr-un acelasi sistem (sub-) depozitional. Aflate in succesiune si bine delimitate, asociatiile de facies sunt considerate SECVENTE DEPOZITIONALE (dupa Reading, 1978: 'o serie de faciesuri care trec gradat unele in altele').

ANALIZA FACIALA

Analiza faciala cuprinde descrierea si sistematica faciesurilor in succesiune verticala (deci a 'secventelor'), sub controlul extinderii areale; ea are drept scop interpretarea proceselor si mediilor de depunere in termenii setului de variabile ce definesc sistemul (respectiv, modelul facial). Acest set cuprinde (vezi tabelul 2 si 2):

PROCESE (mecanice, chimice, biotice)

AGENTUL (apa, aerul, gheata)

BAZINUL (pozitia geografica, topografica, batimetria)

CONTEXTUL GEOTECTONIC (fundamentul, mobilitatea)

ARIA SURSA

Setul de informatii (date primare/faciesuri descriptive) indispensabil oricarei analize secventiale cuprinde:

- localizare (geologica, geografica);

- varsta;

- grosime;

- limite (inferoara-baza, superioara-top);

- succesiunea litonilor;

- granofacies, morfofacies, structfacies, petrofacies, biofacies;

- geometria secventei: ThUS/TkUS - CUS/FUS;

- ritmicitatea; ciclicitatea;

- faciesuri diagnostic.

Tabelul 1. Criterii sedimentologice pentru stabilirea categoriilor faciale

Parametrii depozitionali

Cod

Faciesuri descriptive

Metode de investigatie

Granulometrie

Granofacies

categorii granulometrice

rudit

arenit

silt

lutit

micrit

sparit

r

a

s

l

mi

sp

ruditic

arenitic

siltic

lutitic

micritic

sparitic

analiza granulometrica

sitare

sitare

pipetare

pipetare

analiza microscopica

parametrii granulometrici:

indice de clasticitate

mediana

sortare

C

Md

So

sortat/nesortat

analiza granulometrica

Morfometrie

Morfofacies

categorii morfometrice:

izometric

oblat

prolat

iz

ob

pr

sferic

oblat

prolat

analiza morfometrica

contur claste:

angular

subangular

subrotunjit

rotunjit

A

SA

SR

R

angular (nerulat)

rotunjit (rulat)

analiza microscopica sau mezoscopica

contur cristale:

euhedral

subhedral

anhedral

eh

sh

ah

euhedral

subhedral

anhedral

analiza microscopica

Structura rocii

Structofacies

structuri organizate



stratif./laminatie paralela

gradata

oblic tabulara

oblic concoida

imbricatie

str. flaser

str. lenticulara

str. Hummocky

st-p

st-gr

st-o-t

st-o-c

im

st-fl

st-le

st-H

paralel

gradat

tabular

concoid

imbricat

flaser

lenticular

Hummocky

analiza elementelor planare (S)

structuri neorganizate

masiva

curgeri fluidizate

pres. dispersata

maloase

debrite

slumpuri

m

c-fl

c-pd

c-m

c-d

sl

masiv

fluidizat

dispersant

malos

debritic

convolut

analiza structurala

forme de fund:

ondulatii

(valuri, curent, eoliene)

caneluri

riduri

canale de eroziune

o-v,o-c,o-e

ce

ri

Ce

ondulat

canelurat

ridat

colmatat

analiza elementelor liniare (L)

Compozitia rocii

Clastofacies

claste: cuart

feldspati

litoclaste

Q

F

L

cuartos

feldspatic

litic

analiza microscopica

alocheme: ooide

peloide

oncoide

intraclaste

bioclastic

Oo

Pel

Onc

Int

Bio

ooidic

peloidic

oncoidic

intraclastic

bioclastic

analiza microscopica

Chimismul rocii

Chemofacies

oxizi-hidroxizi

sulfuri

halogenuri

carbonati

sulfati

fosfati

silicati

Ox

S

Cl

CO3

SO4

PO4

SiO2

oxidic

sulfidic

halogenic

carbonatic

sulfatic

fosfatic

silicatic

analiza chimica

analiza spectrala

Roca

Petrofacies

para/orto-conglomerat

para/orto-brecie

gresie:

litica/cuartoasa/arcoziana

graywacke

siltit/loess

argila oligo/poli-mictica

argilit

mud/wacke/pack/grainstone

boundstone

dolomit

evaporite halitice/sulfatice

radiolarit/spongolit/diatomit

silex/chaille

menilit

fosforite lito/alo-chemice

micro/bio-fosforite

ferilite minette/taconite

manganolite

bauxite lateritice/karst

aglomerate vulcanice

tuf lapilice

tuf vitro/cristalo/lito-clastic

tufite

pCgl/Cgl

pBr/oBr

Gl/Gq/Ar

Gw

St/Lo

Ao/Ap



At

Ms/Ws/Ps/Gs

Bs

Dol

Eh/Es

Ra/Sp/Di

Sx/Ch

Me

Fl/Fal

mF/bF

Fe-m/Fe-t

Mn

Bx-l/kBx

Agl

Tl

Tv/Tc/Tl

Tf

conglomeratic

brecios

grezos

siltic

argilos

argilitic

calcaros

dolomitic

evaporitic

silicolitic

fosforitic

ferilitic

manganolitic

bauxitic

vulcanoclastic

analiza microscopica

Tabelul 2. Termenii MODELULUI FACIAL.

PROCESE DEPOZITIONALE

Procese mecanice:

dezagregare

transport individual: tarare, rostogolire, saltatie, suspensie

transport in masa: curgeri fluidizate, debritice, maloasa

acumulare: agradare, progradare, acretia laterala

Procese chimice:

alterare, precipitare, substitutie

Procese biotice:

bioacumulare: concentrare, conservare, condensare; CaCO3,SiO2,PO4

acretie algala: stromatolite, oncoide

bioconstructie coralgala: bafflestone, bindstone, framestone

actiune geobacteriana

EVENIMENTE DEPOZITIONALE

Evenimente normale

ciclice, disciclice

AGENTUL (Mediul)

Apa

Aerul

Gheata

proprietati fizice: regim hidrodinamic (viteza, competenta, debit)

volum (oscilatii de nivel)

curenti, densitate, temperatura

proprietati chimice: salinitate (dulcicol, salmastru, marin, hipersalin)

alcalinitate (acid, neutru, alcalin)

potential redox (aerob-oxidant, anaerob-euxinic)

BAZINUL

Pozitie geografica

latitudine (inferioara, medie, superioara)

climat (cald-umed, cald-arid, temperat, rece)

pozitia fata de aria sursa (proximal, distal)

Batimetrie

(adancime)

supratidal, subtidal, baza valurilor de furtuna (10-20 m), self proximal (20-40 m), self distal (40-200 m), taluz (200-2000 m), campie abisala (2000-6000 m), fose (> 6000 m)

Morfologie

inchis, deschis, rampa, platforma

Context geologic

fundament sialic, simatic

Context tectonic

modilitate (stabil, mobil)

ARIA SURSA

Extrabazinala

vulcanica (activa, stinsa), plutonica, metamorfica, sedimentara

Intrabazinala

vulcanica, non-vulcanica

SISTEMUL DEPOZITIONAL

Continental

eolian, desertic: serir, erg, ued, sabkha

glaciar: glaciolacustru, glaciofluviatil, glacioalpin

fluviatil: albie minora, albie majora, con aluvial

lacustru: in zone aride, umede

De tranzitie

deltaic: delta emersa, submersa, abandonata

lagunar: arid (sabkha de coasta), umed

Marin-Oceanic

litoral: mareic, non-mareic

self: deschis, barat

batial: taluz

abisal: piemot, campie abisala, dorsala; hadal: fose

Schema desfasurarii analizei secventiale in vederea elaborarii modelului facial include urmatoarele trepte (fig. 1):

- Culegerea datelor de observatie (aflorimente, carote).

- Intocmirea LOG-ului (coloana litologica).

- Definirea si precizarea unitatilor faciale (faciesuri descriptive); coduri faciale.

- Descifrarea contactelor (discontinuitatilor) dintre faciesuri si stabilirea, prin examenul relatiilor faciale verticale.

- Identificarea si precizarea 'faciesului diagnostic' (cheie) si urmarirea pozitiei sale in cadrul secventei; relatia cu secventele invecinate.

- Stabilirea granofaciesurilor si structofaciesurilor imediat invecinate faciesului 'cheie' si schitarea faciesurilor interpretative.

- Analiza relatiilor verticale dintre faciesuri plecand de la regula lui Walter si aplicand pe cat posibil, metoda analizei statistice prin 'lantul Markov'.

- Ierarhizarea si revederea criteriilor, integrarea faciesurilor interpretative in termenii sistemelor depozitionale; numirea acestuia.

MODELE DE FACIES

Definirea si conturarea sistemului depozitional pregateste elaborarea modelului facial care reprezinta 'un sumar general al unui mediu de sedimentare specific, scris in termeni care-l fac utilizabil' (Walter, 1979).

El este:  - o NORMA pentru acel mediu;

- un CADRU pentru observatii viitoare;

- o BAZA pentru interpretari hidrodinamice;

- un INSTRUMENT de predictie.

Poate fi reprezentat:

- descriptiv - printr-o succesiune idealizata de faciesuri;

- geometric - prin harti, sectiuni si bloc diagrame;

- matematic - prin analiza factoriala, analiza de tendinta

- statistic - prin simulare pe computer.

Astfel, MODELUL FACIAL constituie expresia reconstituirii relatiilor intercauzale a fenomenelor naturale si a integrarii proceselor (cauzelor) - pe baza cunoasterii riguroase a produselor (efectelor - respectiv, faciesurilor sedimentare).

Nivelul de analiza in elaborarea modelului facial are in vedere scara la care se poate si este necesar de a fi emis. Astfel, se pot separa diferite ordine de marime:

- I. Complex de sisteme limitrofe (ex. fluvio-deltaic).

- II. Sistemul (ex. fluvial).

- III. Subsistemul (ex. albia majora sau campia aluviala).

- IV. Asociatia de faciesuri (ex. secventa de point bar in canal meandrat).

- V. Faciesul individual (ex. granofaciesul ruditic din baza canalului).

Rezulta ca analiza faciala bazata pe informatia obtinuta intr-o unitate din scara V nu va fi pertinenta pentru realizarea unui model in scara I.

In elaborarea unui model facial trebuiesc facute conexiuni (si succesiuni) ca de exemplu:

1. Inregistrarea faciesului grezos se face in termenii faciesului de canal;

2. Interpretarea faciesului de canal in termenii barelor;

3. Interpretarea barelor in termenii migratiei formelor de fund si a agradarii;

4. Interpretarea regimului de curgere in termenii regimului raului;

5. Interpretarea regimului raului in termenii: climat-dezagregare-arie sursa.

In felul acesta, CONSTRUIREA MODELULUI DE FACIES urmeaza deducerii sistemului (sau subsistemului) depozitional, si integreaza alaturi de elementele veridice, obiective, si elemente intuitive dictate de experienta, informatia si inteligenta cercetatorului.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



});

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2418
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved