Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

Cerbul comun -Cervus elaphus

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Broasca testoasa de Florida
CIOCANITORILE – TOBOSARII PADURII
Curiozitati animale
Predresaj - Urma
CIOCANITOAREA – „DOCTORUL PADURII”
CULORILE SI MARCAJELE LA CAI
CRESTEREA COMPARATIVA A IEPURILOR ; IN CUSTI SI IN SEMICOLONIE
Sfaturi practice pentru ingrijirea pisicii
Vulpea - Vulpes vulpes
CUM APRECIEM VARSTA DUPA DENTITIE LA OI

Cerbul comun -Cervus elaphus

Biotopul favorabil acestei specii il reprezinta padurile de mare intindere, de cel putin 5.000 ha., linistite, bogate in hrana, strabatute de ape curgatoare si presarate cu mocirle pentru scaldatori. Zapezile abundente si frigul din iunie pot produce pagube la vitei; la ploi si caldura nu reactioneaza. La inceput era un animal de joasa altitudine, treptat fiind impins spre zonele montane, cu paduri intinse. Este intalnit incepand cu Muntii Maramuresului pana la versantul nordic al Bucegilor, in zona Carpatilor Sudici, in Banat si in Covasna, populand padurile de foioase si rasinoase. La noi in tara, traieste si la campie in judetele Bihor, Arad, Timis si Prahova, precum si la dealuri (Ocoalele silvice Arges si Mures). La campie a fost introdus dupa 1980, populatiile fiind deja stabile, in Lunca Dunarii si Dobrogea, unde este deranjat de lipsa de liniste.




Densitatea acestor animale in teritoriu influenteaza asupra greutatii lor corporale, inclusiv asupra coarnelor, dar si a pagubelor cauzate ecosistemului forestier si agricol.

Densitatea optima la 1.000 ha. era in zona colinara si de munte este de 20-25 exemplare, categoria de bonitate a I-a si 9-10 exemplare, la categoria a IV-ax. Cerbul are o raza de miscare mare, mai ales in perioada boncanitului.

Hrana este de natura vegetala si consta din plante erbacee si frunze de arbori si lujeri in

crestere; pe timp de iarna prefera sa consume din plantele erbacee care au ramas verzi, lujeri, muguri, coaja de arbori, licheni. Cerbul gaseste hrana abundenta si de buna calitate, in parcelele exploatate, in poieni si in terenurile agricole, alegandu-si loc de sedere peste zi in apropiereaacestora. In cautarea hranei iese seara si se intoarce dimineata, iar daca terenul este linistit, mananca si peste zi. Ca si pentru celelalte animale plantivore hrana este deficitara in perioada de iarna.

Accepta si reactioneaza bine la hrana administrata de om..

Vanarea. Circa 70% din cota de recolta la tauri se obtine prin selectie, iar pentru femele, obligatoriu in totalitate. Pentru gestionarea rationala a speciei este necesar ca extragerea masculilor pentru selectie sa se faca inainte si la inceputul boncanitului, iar cea pentru trofeu in a doua jumatate a acestei perioade sau mai tarziu. Vanarea se face cu arma ghintuita, de la calibru 7x57 in sus; metodele de vanare admise sunt panda si dibuitul, cu sau fara chematoare, pentru ademenire. Este interzisa impuscarea la goana. Pentru vanatorul profesionist, produsul principal il constituie trofeele, coarnele si craniul, carnea fiind un produs secundar. Trofeul conventional il constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta. In cazul valorificarii cerbului prin vanatorii straini, acestia primesc, in schimbul unei taxe, numai trofeul, carnea urmand a fi valorificata de gestionarul fondului de vanatoare, daca nu se solicita expres cumpararea ei.




Pagubele cauzate privesc regenerarile forestiere si agricultura. Ele se produc cand

densitatea optima a fost depasita sau in cazurile unor concentrari de efective, fie ca urmare a necesitatii procurarii de hrana, fie a perturbarii linistii.

Atitudinea omului. Mentinerea efectivelor la un nivel si o structura optima, concomitent

cu asigurarea linistii si conservarea resurselor naturale de hrana, in special prin interzicerea pasunatului cu animale domestice in fondul forestier. La aceste masuri se adauga si alungarea cerbilor din zonele periclitate si administrate de hrana complementara in padure.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 914
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site