Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

Complexul bolilor respiratorii ale viteilor

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Broasca de pamant, broasca gheboasa
Curiozitati animale
SISTEMUL COTELOR DE LAPTE
Cainele enot - Nyctereutes procyonoides
Cordul
Vipera ursinii (vipera de stepa)
PASARILE
Broasca de fantana si broasca de mare
Viezurele - Meles meles
Sarpele de casa

TERMENI importanti pentru acest document




Complexul bolilor respiratorii ale viteilor

In acest grup se include tulb resp manifestate intial prin rinita, laringotraheita si in cazuri m grave prin bronhopneumonie, afectand viteii de pana la 4-6 sapt si avand o etiologie plurifactoriala.

Etiologie

1. fact zooigienici , repr de: a) conditiile nefavorabile de microclimat: temp scaz, umidit cresc, curenti de aer, conc mare de amoniac-> in adaposturi;





Sc brusca a temp, ceata pesistenta, vanturi reci.

b) stresurile de crestre: supraaglomerare, neomogenitatea loturilor de vitei, golirea foselor de dejectii in prezenta viteilor.

2. fact alimentari-> fact mentionati la sindromul diareic prez sem trecut +3 aspecte : carentele materne in vit si oligominerale, care conditioneaza rezistenta nespecifica a tinretului[scade]. Viteii cu rahitism congenital[rahitism cu torace plat]; bronhopneumoniile abingestis ca urmare a fol a tetinelor cu orificiu mare.

3. fact infectiosi: care ii putem lua in discutie chiar daca nu pot fi facuti responsabili in exclusivitate ci in corelatie cu fact 1 si 2[sus]. Repr de : ag virali[mixovirusul parainfluentei III; adenovirusuri; rinovirusuri; reovirsuri, enterovirusuri, herpesvirusuri, virusul rinotraheitei infectioase]; ag bacterieni [pasteurella, corinobacterii piogenes]; pot interveni micoplasmele, clamidiile, ag parazitar[Dictiocaulus si protostrongilius], ag micotici

4. fact imunologici: ca la sindr diareic!!!!- anticorpii preluati din colostru confera viteilor o imunitate pasiva care scade treptat odata cu varsta ceea ce face ca bolile resp sa fie mai fregv dupa varsta de 3-4 sapt.

Patogeneza- se rezuma la relatiile organism-mediu-ag patogeni. Conditiile nefav de mediu st adesea ele insele suficiente pt initierea catarului cailor resp, cu care debuteaza aceste boli. Cel mai adesea aceste conditii inhiba capacit de aparare a ap resp si ingaduie multiplicarea virusurilor care st resposabile de catarul resp initial. In imprejurarile unei rezistente m mari a organismului si / sau ameliorarii cond de mediu simtomele catarului resp pot retroceda. In caz contrar intervin germenii bacterieni care complica leziunile catarale initiale, instalandu-se bronhopneumoniile cu dif sale forme morfopatologice. Cazurile care se vindeca raman fregv cu sechele repr de scleroza pulm aderente pulmonare, bronsectazi, bronsiolite purulente. Aceste anim nu mai prez interes dpv ec.

Simptomat

faza I- catarul cailor resp- tradus prin: epifora, tuse intensa repetata, dureroasa insotita de un jetaj seros sau sero-mucos. Se constata sensibilit laringelui si a traheii la palpatie acestuia la intrarea pieptului

- hipertermie efemera fara valoare in diagnostic, deteriorarea starii gen: inapetenta, tahicardie, tahipnee; muc aparente st congestionate.

In cond fev viteii m rezistenti se pot vindeca spontan.

faza II- complicatii bacteriene: - instalarea leziunilor pulm prin interventia pasteurelei si a corinebacterium manifestate prin bronhopneumonia catarala care se complica prin bronhopneumonia catarala apoi fibrinoasa-> purulenta, moment in care se intaleaza si febra remitente[dinti de fierastrau]. Tuse isi modifica particularitatile: tuse unica si grasa. Jetajul e intermitent , mucos spre mucopurulent. Datele fiz pulm: matitate si/sau submatitate, initial numai pe lobii inf, apoi si pe lobii diafragmatici, in acest ultim caz in treimea sup a toracelui la percutie se percepe hipersonoritate, ca urmare a emfizemului pulm vicariat instala. La ascultati-> suflu tubar asociat cu raluri cu evidente caractere si intensitati indeosebi pe lobii craniali.

Din momentul intalariii complicatiilor purulente- starea dev critica , jetajul e purulent, dejagreabil la miros, accese de asfixie, iar cand se instaleaza resp buc, e de rau augur.

Diagnostic

treb sa departajeze afect cailor resp de celelalte. At cand st afectate caile ant lipsesc semnele pulmon.

Atentie! !!! Micobronsitele pot mima bronhopneumoniile , dar ele se caract prin raluri sibilante si buloase cu bule mici.

Diagn etiol –dificil de precizat si se recurge la exam de lab repr de culturi de tesuturi.

Evol si prognostic:

- in faza I prognosticul nu e defevorabil mortalit fiind redusa

- in faza II- progn grav mortalit 50%, anim care supravietuiesc , fac cu usurinta noi episoade resp de inadta ce cond de mediu se inrautatesc din nou. Ele raman cu scleroza pulm, zone de atelectazie, abcese pulm. Toate acestea pot detremina inhibitia cronica a horm somatrop hipofizar[STH] si fac ca animalele sa dev hipotrepsice si neeconomice.

Profilaxie-

1 profilax globala-se deduc din etiopat prezentata.

2. imunoprofilaxia cu utiliz antigenelor celor mai utilizati in ferma [ex imunoblobulina A, dar nu mai devreme de varsta de 3 sapt si sa se repete la 6 sapt; se pot face vaccinurile polivalente]

3. crestrea rezistentei nespecifice- hemoterapie cu sg citratat sau sulfamidat sau adminitrarea de sg citratat cu triturat de tesuturi hematopoetice.

4. dezinfectie riguroasa cu respectarea principiului totul plin totul gol.

Tratam

izolarea anim bolnave,corectarea neintarziata a cond de zooigiena si alimentatie

alegerea mijloacelor terapeutice in fct de stadiul in care se afla boala, astfel :

-in faza I adm unui antib sau sulfamida cu spectru larg intranazal sa i.m. asociat cu polidin ; i.m. 5 ml /zi timp de 3 zile i.m. ; pensulatii pe treictul cailor resp cu tinctura de iod cu 1: 10; fluidifiante si alcaline: sarea artif de Karlsbadt 20 mg/zi; bronhexim [bisolvon] per os 5-100g /zi fct de talie timp de 3-4 zile. Are act bronhoscretolitice. Rehidratarea si restabilizarea vitelui deoar anim nu pot sa-si mai mentina echil hidroelectrolitic dat inapetentei.



In faza II- adm de analeptice ; adm intratraheala a antiinfectioaselor, iar daca s-a instalat bronhopneumonia nici un tratam nu da rezultate

Emfizem pulm acut

1 emfizem pulm alveolar- exces de aer cu dilatarea corespunzatoare a alveolelor pulmonare

2. emfizem pulm interstitial cu patrunderea aerului in spatiile interstitiale.

Emfizem pulm –

localizat[vicariant/ compensator]- care se instaleaza perofocal zonelor densificate pulmonar.

Etiologie:

Emfizem pulm ap sub act factt care solicita activitatea resp sau stanjenesc circulatia aerului prin caile aerofore.

Microbronsitele difuze, astmul bronsic, pleurodiniile, toate afect pulm in care se prod densificari.

Eforturile deosebite; fatarile distocice si latratul continuu.

Cel mai important fact etiologic repr traumatimele care pot fi din ext sau din interioar , plagile perfoorante toracice, migrarea corpilor str din esofag sau stomac, ruptura sacilor aerieni in urma contentionarii, de regula ac det emfizem interstitial la rumegatoare si pasari. Ult fact e repr de alergoze: pasunatul pe otava intlnita indeosebi la rumeg care duce la tetania de iarba.

Pasunatul pe pasuni intens fertilizate ,pe vai cu ceata si lipsite de curent si cu prezenta in atmosfera a anhidridei sulfuroase.

Patogeneza

- perturbarea si acumul unei cant sporite de aer veziculant determina un effort sporit pt expulzarea aerului din pulmon, misc resp capatand un pronuntat caract abdominal, intinderea peretilor alveolari det compresiuni asupra arteriolelor si astfel presiunea in mica circ creste , cordul drept fiind suprasolicitat, cand cauzele persisita ap modif ireversibile, resp distrofii ale fibrelor elastice din peretii alveolari precum si leziuni cardiace.

Simtomat:

emfizemul alveolar acut difuz- debut brusc; cu tahipnee, tuse, dispnee expiratorie, aria de percutie e marita , limita osteroventrala a ei depaseste trseul normal cu 3-5 cm in starea de repaus si cu 5-10 cm la effort. Sunetul de percutie- hipersonor. Murmur vezicular inasprit asociat cu raluri alveolare uscate, acestea fiind consecinta a ruperii alveolelor pulmonare si ap emfizemului pulm interstitial. Deasemenea se constat reducerea zonei de matitate si submatitate cardiaca datorita interpunerii intre cord si peretele toracic a lobului pulm cardiac dilatat de gaze de aer.

emfizem vicariant compensator – ap in jurul focarelor de densificarea pulmon si se constata hipersonorit, si murmur vezicular inasprit.

Emfizem interstit traumatic- smle st mult mai pronuntate si se consta: atitudine ortopneica, facies speriat, gemete, tusea cu aspect asfixiant, cianoza mucoaselor aparente si emfizem subcutanat care se percepe la palpatie prin crepitatii iar la ascultati zgomot de oala sparta.

La pas toracele ap ca o minge sub care e instalat emfizem subcutanat.

emfizem de otava – care ap la cateva zile sau sapt dp scoatrea anim la pasunat. Tusea chintoasa si cu o dur aprox 30 min . resp frgev si dispneica 140/minut, sensibilit cresc la palpatie, hipersonorit si raluri crepitante, uscate care apoi dev umede.

Diagn se pune pe baza resp dispneice, a maririi ariei de precutie pulmonara, a hipersonoritatii si inaspririi murmurului vezicular. Cu mentiunea ca in emfiz pulm cronic murmurul vezic e diminuat.

Evolutie:

In emfiz de aotava si cel de ceata evol e scurta, aceasta cu cond ca anim sa intrerupa pasunatulin emfiz traumatic evol e acuta iar moartea se prod prin asfixie

in emfiz alvolar acut- modf st reversibile, anim vindecandu-se dc fact cauzali nu-si prelungesc actiunea peste 3-4 sapt, in caz contrar se cronicizeaza.

Tratam

repaus complet; calmarea tusei si a agitatiei reducerea dipneii prin adm de bronhodilatatoarea si spasmolitice[atropina, belladona, efredina, procaina, novalgin].

Sustinerea cordului – ad cardiotonice si cardioexcitante

Venisectie lata

Oxigeno terapie

Frectii cu rubrefiante pt grabirea resorbtiei aerului

Antihistaminice in caz emfizem alergic

Ca si Mg in emfizem de otava

Inteventii chir in emfiz traumaric care se complica cu cel cuatanat

Tratam bolii primare mai ales in cazul emfizem vicariant



Emfizemul pulmonar cronic

la cai, caini si la boii de tractiune

2 feluri:

1. alveolar- ap in cazul dilatarii permanente a alveolelor insotita de tulb distrofice ireversibile

2. interstitial- pp – trecerea aerului din alveole sau bronhii in tes conj intraalvelor si interlobular, ap fregv la rumeg>5 ani

Etiopat

1. emfizem “esential” ce ap la anim predispuse ce au anumite particularit metbolice respectiv arterioloscleroza, alergii , obezitate. Ac emfizem e cel care in absenta unor lezini initiale

2. emfiz vicariant ap la anim cu afect stenozante ale cailor resp[cu rinita; laringotraheita; bronsite; pleurobronhopneumonii; astm si ocazionat de : eforturi exagerate si prelungite -> la caii de curse si cainii de vanatoare , anim de tractiune ocazionat de staza in mica circ in cazul insuf cardiace congestice si mugetul /latratul/nechezatul prelungit.

Patogeneza- pres cresc de la niv pulm det distrofia fibrelor elastice din peretii alveolelor pulmonare dat reducerii circ sangvine . Capilarele sangvine isi reduc lumenul prin act mec a aerului rezidual, sau prin actiunea mecanica a aerului rezidual sau prin intinderea produsa de distensia alveolelor sau prin spasmul vascular.

Elasticitatea pulmonului sc iar peretii alveolari se rup, suprafata resp reducandu-se corespunzator.

In cazul emfizem interstitial cronic suprf resp se reduce prin comprimarea alveolelor de catre colectiile de gaze interstitiale.

In emfizem cronic interstit aerul poate ajunge la hilul pulmonar si de aici in mediastin s.c. ,subpleural si subperitoneal.Forma toracelui are aspect in butoi.

Simptomatologie

Init smn f discrete- in faza incipienta se constata: oboseala rapida transpiratie, o dispnee nejustificata , toate la effort.

In urma exam fiz se constata crest posterioara a ariei pulmonare si sunet de percutie tinde spre hipersonoritate. In faza urmat ap smn caract: respiratie cu nari in “ trompeta“, cutia toracica aspect de butoi, dilatarea venelor superficiala, tuse rara si afona ca un zgomot de coasa, aria de percutie pulmon depaseste limita postero-ventrala cu 5-15 cm. sunetul de percutie e hipersonor. Murmur vezicular nu e inasprit ci diminuat sau abolit, precum si raluri alveolare uscate. La ascult cord creste intensit zgomot cardiace uneori cu dedublarea celui de al 2 lea zgomot.

Diagn- se bazeaza pe dipneea expiratorie, pe smn fiz pulm prezentate; pe fregv mai mare a emfizem pulm la cal si emfiz interstit la rumeg.

Dif- fata de emfizem acut- murmu vezic inasprit iar fregv resp creste odata cu efortul

Evol – progresiva de luni sau ani , iar a celui interstitial e mai scurta; ambele forme fac imposibilit fol anim la effort, ducand mai devreme sau mai tarziu la moarte prin edem pulm acut sau insuficienta cardiaca.

Adesea emfiz evol concomitent cu micobronsita.

Tratam

expectorant; antibiotice; chimioterapice; glucocorticoizi; antihistaminice de sinteza; proteino terapie; vitamino terapie; implantoterapie; atropina,dar oarecare rezulatate se dau cu arsenicale[ac arsenios (adm dupa formula lui Poenaru la cal: ac arsenios 15 g repartizata in 30 pachete: ziua 1 se adm 1 pachet; ziua2 – 2 pachete ; a3a zi 3 pachete , a4a zi 4 pachete ; a5a -1pachet; a6a 2 pachete ,apoi cate unul pana la terminare ; apoi se face o pauza de 45 de zile si se reia tratam, dar acest tratam nu conduce la vindecare ci doar incetineste sau stopeaza evol bolii.

- si licoarea fuler : 1-2 linguri/zi cal si taurine ; 3 -4 picaturi la la caine ]

stricninna, novasen benzol.

Atelactazia pulmon la vitei si purcei

= reducerea spatiului resp alveolar, prin igrosarea peretilor alveolari prin obstructia bronsica sau prin comrimarea alveolelor de la ext. asa numita turtire alveolare.

Etio patogeneza: 1) obstructia bronsica= blocarea lumenului cu secretii vascoase care nu pot fi elim prin expectoratii sau blocare lumenului cu paraziti, corpi straini sau lichid amniotic la nou nascuti,

2) atelactazia prin compresiuni repr de colectii plurale lichide sau gazoaze, tumorile pleurale sau pulmonare ;abcese, afectiuni mediastinale sau compresiune exercitate de viscere abdominale herniate in cav toracica

atelectazia marantica- la anim ce pastreaza decubitul prelungit

Simptomat: smn hipoxiei- muc si extremitati cianotice,

- miscari respiratorii accelerate si asimetrice.La percutie matitate, murmur vezicular absent. Densificare completa pulmonara.

In jurul focarelor atelactice st prez smn emfizemului acut vicariant.

Tratam: - dupa fact etiologici

- nu exista







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2563
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site